Capitolul I

TURNAREA CENTRIFUGA

1.1. Principii fizice si variante tehnologice

Turnarea centrifuga consta in introducerea aliajului lichid in cavitatea formei care se gaseste in mişcare de
rotaţie .
Turnarea centrifuga consta in introducerea aliajului lichid in cavitatea formei care se gaseste in mişcare de
rotaţie.
Prin metoda de turnare centrifuga se elimina rarefierile si retasurile, goluri formate ca urmare a
contractiei se umplu sub actiunea fortei centrifuge cu particule de metal lichid.
Fata de turnarea gravitationala, metoda de turnare centrifuga prezinta cateva avantaje precum:
- micsorarea consumului de metal lichid, ca urmare a faptului ca nu mai sunt necesare retele de turnare si
canale de aerisire;
- reducerea procentului de piese rebutate;
- reducerea adaosurilor de prelucrare cu circa 20 – 25 %;
- reducerea cheltuielilor de formare si turnare;
- imbunatatirea folosirii suprafetelor de formare si turnare;
- posibilitatea turnarii pieselor bimetalica (piese cu doua staturi din aliaje diferite).
Dintre dezavantajele metodei de turnare centrifugale se mentioneaza:
- aplicabilitate limitata, in general la piesele care prezinta corpuri de rotatie;
- tendinta pronuntata de segregare, in special la aliajele cu intreval mare de solidificare;
-tendinta de formare a crustelor dure, in cazul turnarii in forme metalice necaptusite.
Functie de configuratia piesei, a variantei de turnare , folosind masini de diverse tipuri se disting trei
metode de turnare centrifuga :
a - turnarea centrifuga directa cand forta centrifuga actioneaza asupra aliajului turnat,
a.1 – turnarea centrifuga directa
a.2 - turnarea centrifuga directe pe masini cu ax vertical de rotatie
b - turnarea centrifugala mixta cand la realizarea configuratiei piesei concura atat forta centrifuga cat
si geometria cavitatii formei
c - turnarea centrifuga indirecta cand aliajul lichid se introduce in piciorul de turnare al formei iar
forta centrifuga il proiecteaza in cavitatea formei profilate

Obtinerea pieselor din fonta fara crusta dura. Forma metalica are o conductivitate termica cu mult mai
mare decat forma de amestec; de aceea, fonta lichida care vine in contact cu suprafata formei se raceste cu o
viteza atat mai mare, incat cementita nu are timp sa se descompuna. Se obtine o piesa turnata cu o crusta
sperficiala de cementita.
 1.2. Realizari in domeniu turnarii centrifugale cu plan de separatie a pieselor cu profil de revolutie
1.2.1. Analiza principalilor parametrii fizico-mecanici ai procesului de turnare centrifugala
Sub actiunea fortelor centrifuge si tangentiale:
- apar fenomene hidrostatice si hidrodinamice particulare;
- se schimba geometria suprafetei libere a metalului;
- se modifica marimea metalului si legea repartizarii presiunii in strat;
- se schimba presiunea pe peretii formei;
- cresc fortee care actioneaza in sensul scufundarii corpurilor si particulelor solide in lichide, fenomen care
produce schimbarea vitezei si traiectoria incluziunilor in miscarea de ridicare la suprafata;
- viteza de curgere a metalului in canale, etc.
Rotirea determina conditii specifice pentru umplerea formelor:
- racirea si cristalizarea pieselor turnate centrifugal;
- alimentarea pieselor in timpul contractiei;
- deplasarea fluxurilor de convectie, ceea ce, la randul lor creeaza particularitatile tehnologice ale turnarii
centrifugale.
Adesea studierea principiului fizico-mecanic al procesului de turnare centrifugala se rezuma la
examinarea urmatoarelor probleme:
- stabilirea formei geometrice a suprafetei libere a pieselor turnate;
- determinarea turatiei critice si turatiei optime a formei pentru obtinerea pieselor de calitate;
- particularitatile solidificarii pieselor turnate centrifugal.

1.2.2. Realizari in domeniul turnarii centrifugale cu plan de separatie a pieselor cu profil de

revolutie

Din analiza realizarilor in domeniul turnarii centrifugala a pieselor de revolutie lise si profilate se desprind
unele concluzii pe care proiectantul tehnolog le are in vedere la adaptarea solutiilor de ordin tehnologic si
utilagistic, cu scopul maririi functionalitatii tehnologice a utilajelor si imbunatatirii indicilor calitativi si
economici ai pieselor obtinute prin turnare centrifugala:
- in prezent in literatura de specialitate clasificarea metodelor si utilajelor de turnare centrifugala nu
este unitara, evidentiindu-se mai multe clasificari nediferentiate pe tehnologiile si utilajele specifice
procedeului;
- pentru obtinerea unor piese compacte, cu proprietati mecanice ridicate, este necesar ca la stabilirea
vitezei de rotatie sa se aiba in vefere , pe linga dimensiunile piesei turnate, tipul aliajului si influenta
 intervalului de solidificare (cu cit mai mare este intervalul de cristalizare cu atit mai mare trebuie sa fie
viteza de rotatie a formei) ;
- la stabilirea parametrilor tehnologici de turnare centrifugala trebuie sa se tina seama de greutatea
specifica a fazelor separate mai intai, in intervalul de cristalizare si a solutiei mama ramasa; in cazurile in
care greutatea specifica a primei faze separate este mai mica decit cea a lichidului ramas, trebuie sa se
prevada o viteza de turare minima, precum si temperatura minima a metalului si a formei, pentru
asigurarea cristalizarii orientate;
1.2.3. Directii noi de cercetare ce se impun pentru rezolvarea problemelor tehnologice la turnarea
centrifuga a pieselor

In baza concluziilor rezultate din analiza stadiului actual al tehnologiilor si utilajelor destinate turnarii
centrifugale a pieselor de revolutie sau desprins etapele premergatoare proiectarii tehnologice in scopul
solutionarii tematicii:
- adoptarea unor criterii noi de clasificare a tehnologiilor si utilajelor de turnare centrifugala care sa permita
formarea unei imagini cit mai reale asupra posibilitatilor pe care le ofera procedeul la obtinerea unei game
variate de piese;
- fundamentarea teoretica a fonomenelor care au loc la turnarea centrifugala a pieselor de revolutie si in
special in forme cu plan de separatie ( varianta tehnologica considerata cea mai complicata) ;
- creerea unor modele matematice si a programelor de prelucrare pe calculator a racirii si solidificarii
pieselor de revolutie turnate centrifugal, in vederea stabilirii momentului optim de extragere a pieselor din
forma ;

1.3. Modelul matematic al solidificarii la turnarea centrifugala a pieselor in cochile cu plan de

separatie
In perioada umplerii cochilei cu metal lichid, procesul schimbului de caldura este influentat in mod evident
de conditiile hidrodinamice ale procesului si anume:
- viteza de miscare a metalului
- vascozitatea metalului
- rezistenta hidrodinamica a cochilei
- Datorita faptului ca subracirea fazei lichide se poate neglija in comparatie cu temperatura de
cristalizare, toate deductiile teoretice bazat pe folosirea temperaturii – tcr - se pot face in ipoteza ca
aceasta temperatura este constanta.
- Se defineste caldura de cristalizare specifica - - ca marime:
- =c* tcr (1.2)
- - este caldura specifica reala de cristalizare a metalului [J/kg];
- c- este caldura specifica a metalului [J/kgK];
- t – intervalul temperaturilor de cristalizare [K];
- c* tcr – cresterea aparenta a caldurii de cristalizare a metalului , in legatura cu micsorarea
temperaturii lui in cursul solidificarii cu tcr.
- Tinand cont de conditiile de contur, care permit examinare separat a metalului lchid, a partii
solidificate a acesteia si a formei de turnare, de ecuatiile lui Fourier – Kirchoff, Navier – Stockes si
ecuatiile de continuitate, rezulta sistemul de ecuatii diferentiale care trebuie rezolvat in raport cu
temperatura piesei turnate, viteza si presiunea metalului lichid:

t
-  am1 *   t (1.4)

-

DWx p
m1 *  m1 * g x    m1 2Wx
-
 x
DWy p
m1 *  m1 * g y    m1 Wy (1.5)
-
 y

DWz p
- m1 *  m1 * g z    m1 Wz
 z
Wx Wy Wz
  0 (1.6)
-
x y z

t
 ams* 2 t (1.7)
-

t
-  amf * 2 t (1.8)

- fp(x,y,z, )=0
- ft(x,y,z)=0
- t= (x,y,z) la =0
1.4. Modelul matematic pentru determinarea vitezei critice de rotatie a formei
- Pentru determinarea vitezei citice a formei de turnare in miscare de rotatie, in scopul evitarii
fenomenului de curgere in ploaie, fig. 1.8 b, pornim de la analiza fenomenelor care au loc in timpul
curgerii metalului.
- Se poate observa ca in timpul curgerii circulare a metalului (fig.1.9) stratul de grosime dr delimitat
de raza r si dr in perioada curgeri instabile creste cu viteza unghiulara +d la xteriorul suprafetei si cu
la interioul acesteia.

In intervalull de timp t=t-to punctele a si b vor matura zona ds.

 Ds= bb1-aa1 = ( d )(r+dr)-dr
sau
ds= rd + *dr (1.14)
Inlocuind pe =t si d =td in relatia (1.14), ds va avea forma:
ds = rtd +t dr = t(rd + dr) (1.15)
Prin inlocuirea lui dV in relatia (1.14) forta specifica de frecare intre straturi va fi de forma:

 d 
 r   (1.16)
 dr 
Cunoscand ca dependenta =f( ) este de forma:
m* 1/n (1.17)
unde: - m si n sunt numere reale diferite de zero iar prin s-a notat marimea adimensionala o

la care s-a considerat o = 1[rad/s]

si egaland relatia (1.16) cu (1.17) se obtine ecuatia diferentiala in n si de forma:

 d 
1
m     r
n
  (1.18)
 dr 
Dupa rezolvarea ecuatiei diferentiale (1.18) si punerea conditiilor de echilibru a particulei de aliaj lichid in
partea superioare a cochilei se obtine:
n 1
  n 1

g  m   R  n 
 fcr   0  n  1     (1.19)
r     r  
  
Analizand relatia (1.19) si facand discutie dupa parametrul n in cazurile limita: n=1 si n= si avand in
vedere ca :

  n  rad 

30  s 
(1.20)

obtinem relatia de calcul a turatiei critice minime a formei de turnare:

 g m  R    rot 
n fcr  9,55    0  1    
 r0   r0   min  (1.21)

unde: - g – accceleratia gravitationala [m/s2];

- R – raza interioara a cochilei [m];
- ro – raza interioara a piesei turnate [m];
- - vascozitatea dinamica a metalului lichid [Ns/m2];
- m – coeficient care se determina experimental in functie de natura si caracteristicile aliajului turnat
[N/m2].
1.5. Metode uzuale pentru determinarea parametrilor critici de proces la turnarea centrifuga
 Este stiut faptul ca precizia dimensionala si calitata pieselor turnate centrifugal depind de marimea fortei
centrifuge. Expresia matematica a fortri centrifuge are forma:
Fc=m* 2*r (1.22)
in care:
- Fc – este fota centrifuga obtinuta ;
- m – masa aliajului lichid turnat, in g;
- - viteza unghiulara a aiajului turnat, in rad/s;
- r – distanta de la axa de rotatie la centru de greutate al volumului de aliaj considerat, in cm;

2 n  n
  (1.23)
60 30
unde n este viteza de rotatie , in rot/min.
Inlocuindu-se in relatia fortei centrifuge se obtine:

m   2  n2  r
Fc  (1.24)
900
De aici , se deduce ca Fc creste cu m, r si n2.

1.5.1.Calculul parametrilor de proces in cazul masini de turnare centrifugala cu ax vertical de rotatie

Proiectand fortele pe tangenta la curba in punctul considerat si egaland cu zero suma proiectiilor, se obtine:
m.g.sin  = m.x. 2.cos (1.25)
in care: m – este masa particulei de lichid, in g;
g – acceleratia gravitationala, in cm/s2;
x – distanta punctului considerat de la axa de rotatie, in cm;
 - viteza unghiulara a aliajului turnat, in rad/s;
 - unghiul format de tangenta cu axa abciselor.
Din relatia de mai sus rezulta:

2
tg  x (1.26)
g
sau:

dy  2
 x (1.27)
dx g
de unde :

2
dy   x  dx (1.28)
g
 Prin integrare, se obtine:

2
y  x2  C (1.29)
2g
care este vecuatia unei parabole.
formei; 7 –retea de turnare.
In aliajul lichid din cavitatea formei se considera un sector circular cu unghiul la centru egal cu d , si
de grosimea (inaltimea) h = 1 cm. Latimea sectorului este dr, la distanta r de la axul de rotatie.
Notand cu  densitatea lichidului, masa cuprinsa in volumul elementar va fi:

dm    d    r  dr  d (1.47)

Forta centrifuga care actioneaza asupra acestei mase va fi:

dF  dm  r   2     2  r 2  dr  d (1.48)

si actioneaza asupra suprafetei :

ds   r  dr  d  r  d (inaltimea h = 1 cm) (1.49)

cresterea presiunii (fortei) pe unitatea de suprafata va fi:

1.5.2. Calculul parametrilor de proces in cazul masini de turnare centrifugala cu ax
orizontal de rotatie

Daca se considera un cilindru cu ax orizontal umplut partial cu lichid se pot intalnii urmatoarele
situatii,(v. fig.1.12):
- cilindrul se roteste cu viteza 1 foarte mica; lichidul ramane practic in repaos (fig. 1.12,a);
- cilindru se roteste cu viteza .2>1 ; lichidul este antrenat prin frecare de catre cilindru si va lua o pozitie
inclinata fata de orizontala (fig. 1.12,b);
- daca viteza de rotatie 2 depaseste o anuita valuare critica, lichidul se roteste impreuna cu cilindru (fig.
1.12,c si d);

dF
dp      2  r  dr (1.50)
dS
1.6 Solicitari si eforturi suplimentare in formele metalice pentru turnarea centrifuga

Forma metalica este unul din elementele functionale de baza ale instalatiilor de turnare centrifugala,
in care se desfasoara intregul proces de formare, cristalizare si solidificare a piesei turnate. Deci forma
metalica determina in mare masura atat calitatea piesei turnate cat si productivitatea instalatiei de turnare
centrifugala.
Criteriile de alegere a materialului formelor metalice destinate turnarii centrifugale:
 - compozitia chimica de baza a materialului (C, Si, Mn, P si S);
- elementele de adaos (aliere: Ni, Cr, Al, Ti, V, Mo, Cu, B si altele);
- structura corespunzatoare (ferita, perlita, cementita, grafit sau carbon de recoacere).
Intru-cat , pieselor turnate prin acest procedeu li se impun conditiile de fiabilitate in expluatare si intra in
componena instalatiilor si utilajelor ce pot pereclita viata adeseori, conditiile de testare – receptie pentru ele
sunt mai severe.
1.7 Evolutia tehnologiilor si noi orientari privind dezvoltarea fabricatiei de piese turnate centrifugal
Pentru prevenrea crapaturilor longitudinale trebuie ca viteza de rotatie sa fie mica la inceputul
turnarii si sa creasca treptat in asa fel incat forta centrifuga sa nu depaseasca niciodata rezistenta mecanica a
crustei solidificate.
La o vieza de rotatie corecta se realizeaza o separatie a zgurii si a gazelor din aliajul lichid catre
partea interioara a piesei, ceea ce reprezinta un avantaj al turnarii centrifuge.
In evolutia sa , procedeul de turnare centrifuga s-a imbogatit ca urmare a realizarii de noi instalatii
performante precum :
- instalatie de turnare centrifugal cu ax de rotatie orizontal cu turatie variabila si actionare hidraulica;
- instalatie de turnare centrifugal cu ax de rotatie vertical si turatie variabila obtinuta cu ajutorul unui
variator de turatie cu discuri de frictiune;
- instalatie de turnare centrifugal cu rotire dupa trei axe cu turatie variabila (v. fig. 1.23), destinata realizarii
pieselor sferice cu cavitati care nu comunica cu exteriorul;
- roboti industriali pentru deservirea instalatiilor la randul lor destul de complecşi
1.7.1 Posibilitati de obtinere prin turnare centrifugala a pieselor de revolutie profilate in forme din
alice rigidizate in camp magnetic
Scopul a fost impus de necesitatea turnarii centrifugale a pieselor de revolutie profilate prntr-o metoda
neconventionala de realizare a formei de turnare care sa conduca la eliminarea efectelor contractiei franate
Cercetarile asupra defectelor de turnare au urmarit stabilirea defectelor cu ponderea cea mai ridicata . In
urma analizei rebuturilor pe loturi de piese turnate rezulta ca majoritatea pieselor au fost rebutate datorita a
sase defcte cu pondere de 87 - 95 %.
asupra piesei.
1.8 Concluzii

Viteza de rotatie a formei este unul din cei mai imporanti parametri ai procesului tehnologic , avand
influenta deosebita asupra formei si dimensiunilor separatiilor de grafit cat si a modului de separare a
acestuia in masa metalica de baza la piesele turnate din fonta cenusie :
- la stabilirea vitezei de rotatie , pe langa luarea in considerare a diametrului piesei turnate si a naturii
aliajului de turnare, trebuie avut in vedere si caracterul formei, precum si intervalul de solidificare a aliajului,
in sensul ca la cresterea intrvalului de solidificare trebuie marita corespunzator viteza de rotatie a formei;
- crestera vitezei de rotatie a formei peste o anumita valuare critica,