BTT

Curs 5
 Fenomene de aspirație a gazelor din pereții formei

• Acest fenomen are loc la curgerea aliajelor lichide prin canalele

verticale și orizontale în forme de amestec datorită apariției unei
zone depresionare (-Δp)

a1) Canale verticale (figura), curgerea prin canale verticale

Se aplică legea continuității în cele două secțiuni 1și 2.

S1 h

Viteza de curgere prin secțiunea 1:

H
v1  1 2 gh

S2
• Viteza de curgere prin secțiunea 2:

v 2   2 2 g h  H 

deoarece H  h h rezultă v 2  v1 ,

Astfel în cazul curgerii aliajului lichid prin canalele verticale viteza crește,
iar conform legii continuității și secțiunea trebuie să descrească :
S 2  S1
Din acest motiv are loc o desprindere a jetului de aliaj lichid de pereții
canalului vertical.

Se creează o desprindere (-Δp), care provoacă fenomene de aspirație

a gajelor ( aerului) din pereții formei.

Porii amestecului de formare sunt la început umpluți cu aer, iar în

timpul turnării apar gazele care filtrează prin pori datorită
permeabilității materialului.
 a2) Canale orizontale (figura), la curgerea aliajelor prin canalele
orizontale când se trece de la o secțiune mică la una mare apar
zone depresionate. A

Curgerea aliajului prin canale orizontale

A- zonă depresionară; B- zonă de vârtej
(apariția fenomenelor turbionare).
B

În cazul trecerii de la o secțiune îngustă la una mai mare au loc următoarele

aspecte ( conform figurii): în practică colțurile se rotunjesc; se crează zone
depresionare și vârtejuri ( -Δp).

Fenomenele de aspirație a gazelor pot provoca

și fenomene de spumare în cazul aliajelor cu
90º
S1 -Δp oxidabilitate ridicată (Al; Mg), rezultând piese
rebutate.
S2
Oxizii Al și Mg sunt insolubili în aliajul lichid, iar
în amestec cu aerul formează o spumă
Trecerea de la o secțiunea la alta constituită din bule de aer sau gaze învelite în
pelicule de oxizi a căror tensiune superficială
este ridicată.
 Fenomene de cavitație

• Aceste fenomene constau în apariția unor cavități (goluri), cu

presiune ridicată exemplu fenomenul loviturii de berbec.

• În general aliajele lichide conțin o cantitate de gaze (N, H).

Fenomenele de cavitație apar în cazul turnării unor cantități mari de
aliaj lichid.

• La trecerea aliajului de la o secțiune mică la o secțiune mare sau

invers, în microvolumele umplute cu gaz presiunea crește brusc
deoarece se atinge presiunea de vapori.

• Fenomenul de cavitație poate produce întreruperea parțială sau

totală a aliajului provocând o undă de șoc (lovitură de berbec) și
poate distruge pereții formei, rezultând un regim de curgere
turbulent .
 Curgerea metalelor și aliajelor

• Curgerea liberă a aliajelor lichide

Se numește liberă pentru că se desfășoară în câmp
gravitațional și anume numai sub acțiunea gravității, pierderile de
presiune fiind nule.
Curgerea liberă a aliajelor lichide se poate realiza astfel:
* curgerea liberă la golirea agregatelor de elaborare;
* curgerea liberă la golirea oalelor de turnare.

Curgerea liberă la golirea agregatelor de elaborare

• Deversarea aliajului lichid din agregatul de elaborare în oala de
turnare are loc în câmp gravitațional prin înclinarea agregatului
creându-se o diferență de nivel între nivelul lichidului și punctul de
deversare.
 Deversarea aliajului lichid din agregatul de elaborare

Datorită diferenței de nivel

lichidul se pune în mișcare cu
viteza v, care are o componentă
orizontală v0 și o componentă
verticală vv.
Conform legii căderii libere:
pe axa OX: x  v0 t
2
pe axa OY: y  v t  g
t
Din cele două relații rezultă: v
2
x g x2
y  vv 
v0 2 v 02
În concluzie jetul de aliaj lichid se deplasează după o parabolă ale cărei dimensiuni
se iau în considerare la amplasarea oalei de turnare în groapa de turnare. Atunci
când agregatul este plin ( la început) distanța este maximă xmax, iar la sfârșit
distanța este minimă xmin, rezultând o poziție fixă :

x max  x min
xm 
2
 Curgerea liberă la golirea oalelor de turnare
Deversarea aliajului din oală în rețeaua de turnare se face cu ajutorul
a două tipuri de oale funcție de natura aliajului:
* oala de turnare cu golire pe la partea superioară, oala cu cioc, (figura)

Deversarea aliajului se face prin înclinarea oalei. Această metodă se

aplică la turnarea pieselor mici și mijlocii din aliaje cu temperaturi joase
(aliaje neferoase Al, Cu, etc.), la unele fonte de turnătorie, în cazul unor
oțeluri, deoarece zgura acidă este mai vâscoasă decât zgura bazică și se
poate reține mai ușor.
• Avantajele utilizării oalei cu cioc constă:
- în faptul că viteza de turnare se poate regla ușor prin înclinarea
după un unghi α;
- se folosește turnarea mecanizată pe conveior;
- oala de turnare fiind o construcție simplă și funcționalitatea ei este
simplă.

• Dezavantajele constau în:

-pierderi mari de căldură prin radiații;
-zgura de la partea superioară trebuie reținută manual, existând
posibilitatea pătrunderii în canalul de turnare.
 * oala de turnare cu golire pe la partea inferioară, oala cu dop, (figura)

În acest caz golirea aliajului se face pe la partea inferioară, zgura

rămânând în partea superioară.
Acest procedeu se utilizează pentru turnarea oțelurilor elaborate după
procedeul bazic sau acid.
Avantajele acestei metode se bazează pe pierderi mai mici de
căldură datorate zgurii care protejează baia metalică.
Nu există pericolul pătrunderii zgurii în canalul de turnare, se poate turna
o cantitate mare de piese.
Dezavantajele metodei se referă la viteze de turnare constante
pentru că orificiul de goluri are diametrul constant.
Oala de turnare necesită un sistem de inchidere – deschidere, existând
pericolul blocării orificiului de turnare.
 Determinarea timpului de golire al oalei de turnare

• Din figura se determină următoarele aspecte.

Dimensionarea oalei de turnare
DF F- este secțiunea medie a oalei de turnare;
H
f- secțiunea orificiului de turnare; H – înălțimea
x lichidului în oala de turnare; δ- grosimea fundului
oalei.
δ
D 2
F
df
Secțiunea medie a oalei de turnare :
2 4
Secțiunea orificiului : f 
d
4 dx
Se aplică,legea continuității : S1v1  S 2 v 2 , rezultă F  f 2 gx
dt
F
, rezultă : dt   dx
f 2 gx
 • Integrând ultima ecuație( de la de la 0 la t și A=δ), rezultă, timpul de golire al oalei de
turnare:
t
f
F
2g
 
H   t 
F
fg

2 gH  2 g 
unde: t- timpul de golire este o funcție variabilă, F- este secțiunea medie a
oalei de turnare; f- secțiunea orificiului de turnare; μ – coeficient de viteză;
g- accelerația gravitațională; H – înălțimea lichidului în oala de turnare; δ-
grosimea fundului oalei.

Forța și energia de lovire a jetului

În cădere jetul lovește suprafața aliajului din oală sau suprafața formei, el exercită
asupra acestora o forță denumită forța de lovire a jetului.
Aceasta se poate determina din ecuația impulsului : mdv  Pdv
unde: m – este masa aliajului lichid; P- forța de lovire a jetului care acționează în
timpul dt, provocând o variație a vitezei dv

dm
dP  dv
dt
 dm
• considerând debitul masic,  Dv  ca fiind masa de lichid care
dt
atinge suprafața în unitatea de timp.

P v2

 dP  D    dv  P  D
v v   v 2  v1  forța de lovire a jetului
o v1

La lovirea jetului
v 2  0  P   Dv    v1
1. Conform principiului acțiunii și reacțiunii forța de lovire a jetului are sens invers
direcției de deplasare: modulul lui P P  P  Dv    v

2. Cu cât diametrul jetului este mai mare cu atât forța de lovire a jetului crește.

Dv  S  v , rezultă P  S    v2
3. Forța de lovire a jetului este de două ori greutatea aliajului

v  2 gH  P  S 2 gH  2 SHg  2v  P  2G
 • Energia de lovire a jetului : mv 2 S 3
Ec   v
2 2
Aceasta este proporțională cu secțiunea și cu cubul vitezei jetului.
Micșorând forța de lovire a jetului, energia de lovire a jetului scade,
scazând deasemenea și diametrul dar și viteza acestuia.
În cazul turnării pe plan înclinat, pentru a evita fenomenul de spumare.
1.La contactul cu punctele înclinate componența
vitezei perpendiculare pe perete se anulează, iar v1
,
de-a lungul peretelui scade , v  v  cos 
, 1 0

cos  1 rezultă
v1  v 0
frecările de-a lungul peretelui se reduc

2. La contactul cu peretele de la bază, metalul lichid își

schimbă direcția valoarea vitezei fiind
v 2 v 0  sin   v1  cos   sin  rezultă

v 2 v1 v0 se evită fenomenul de spumare .

 CURGEREA METALELOR ȘI ALIAJELOR LICHIDE ÎN
REȚELELE DE TURNARE

• Scopul și elementele componente ale rețelei de turnare

Rețeaua de turnare reprezintă totalitatea canalelor verticale și
orizontale prin care se asigură introducerea metalului sau aliajului
lichid în forma de turnare.
Rețeaua de turnare trebuie să îndeplinească trei condiții fundamentale
și anume:
• prima condiție se referă la reducerea duratei de umplere a formei cu
aliaj lichid fără a se creea turbioane sau vârtejuri care ar putea
deteriora forma;
• condiția a doua se referă la rolul acestora de a opri zgura sau
incluziunile nemetalice să pătrundă în piesă;
• condiția a treia se referă la rolul pe care îl joacă rețeaua de turnare în
repartizarea corectă a temperaturii în formă în vederea obținerii unei
solidificări dirijate.
• În general elementele constitutive ale unei rețele de turnare sunt:
pâlnie, picior, canale de distribuție (canale colectoare de zgură) și
alimentatoare
 Pâlnia de turnare este partea evazată a rețelei de turnare
prin care se toarnă aliajul lichid din oală și îndeplinește următoarele
funcții:
• contribuie la menținerea unui debit constant în timpul turnării;
• micșorează tendința de apariție a fenomenelor de turbionare la
intrarea aliajului în piciorul de turnare;
• reține zgura la intrarea în rețeaua de turnare.
• Cupa, în cazul turnării unor debite mari de aliaj lichid, pâlnia de
turnare se execută sub formă de cupă, pentru a putea prelua
curgerea aliajului cu viteze mari, evitând pericolul vărsării acestuia.
Datorită faptului că aliajul lichid nu se toarnă din oală direct în axa
pâlniei se evită antrenarea zgurei.
Diferite tipuri de pâlnii de turnare
 Piciorul de turnare, reprezintă canalul vertical ce face legătura
între pâlnie (cupă) și canalul orizontal care îndeplinește trei funcții
principale:
• asigură viteza necesară curgerii aliajului;
• preântâmpină apariția zonelor depresionare;
• să evite dispersarea jetului.

Secțiunea jetului de aliaj lichid în cădere liberă

 • Înălțimea piciorului de turnare în cazul turnării în sifon este
aproximativ egală cu înălțimea piesei.
• Viteza lichidului în cădere prin picior când ieșirea este liberă, crește
cu adâncimea, sub nivelul lichidului din cupă.
• Dacă considerăm un punct la adâncimea x sub acest nivel, conform
figurii, viteza lichidului va fi: ,
vx  2 gx
la intrarea în picior (înălțimea lichidului în cupă),
xh
rezultă :

v1  2 gh
Conform legii continuității cantitatea de lichid care trece în unitatea de timp prin
fiecare secțiune a jetului este aceeași.
 • Notând cu S1 secțiunea la intrare în picior și cu Sx secțiunea în
punctul x și aplicând legea continuității se obține:

v1 h
S1v1  S x v x  S x  S1  S1
vx x
În cazul secțiunii constante a piciorului, jetul de aliaj lichid se va desprinde de
pereții acestuia. Din acest motiv piciorul trebuie executat cu secțiune variabilă, între
diametre existînd relația rezultată din raportul secțiunilor unde:
d p2 H
x  H 1 S1  d p  d po
4 h
Canalul de distribuție a aliajului (colectorul de zgură), este
canalul orizontal care face legatura între picior și canalele de
alimentare și îndeplinește următoarele funcții:
- distribuie aliajul lichid la diferite alimentatoare;
- asigură pătrunderea liniștită a aliajului lichid în canalele de
alimentare;
- contribuie la reținerea zgurei ce ar putea fi antrenată de jetul de
aliaj lichid, a oxizilor sau a particulelor de nisip desprinse de pe
pereții canalelor de turnare.

Colector de zgură
 Alimentatoarele reprezintă canalele ce fac legătura între
colectorul de zgură și cavitatea formei. În vederea evitării efectului
negativ al solidificării aliajului în aceste canale, lungimea lor va fi
minimă.
Secțiunea cea mai avantajoasă fiind cea rotundă la care
raza hidraulică va fi maximă (raportul dintre secțiune și perimetru). În
practică se utilizează alimentatoare cu diverse secțiuni:
- secțiune dreptunghiulară pentru turnare aliajelor de aluminiu și
magneziu;
- secțiune triunghiulară și trapezoidală pentru turnare aliajelor de tip
oțel, fontă;
- secțiune circulară pentru turnare aliajelor de bronz și alamă.
Pentru a reduce viteza de intrare a aliajului lichid în piesă se
recomandă ca secțiunea alimentatorului să crească dinspre colector
spre piesă.
 Aplicatii

• 1 Sa se determine diametrul piciorului de

turnare la partea inferioara daca se cunosc :
inaltimea h= 160 mm, diametrul d1= 90 mm, si
inaltimea retelei H= 180 mm.
• 2. Sa se determine timpul de golire al unei oale de
turnare cu dop cu capacitatea de 5 tone otel. Se cunosc
densitatea ρ= 7000 kg/m3, grosimea fundului oalei δ=
0,150 m, coeficientul de corectie al vitezei µ= 0,82 si
acceleratia gravitationala g=9,81m/s2. Se ia in
considerare H=1,2D inaltimea, iar diametrul D= 2m