5.

TURBINA AXIALĂ CU GAZE

Definiţie:
Turbina este o maşină cu palete capabilă să preia energie de la un fluid care o traversează (prin
intermediul paletelor) şi să o transmită sub formă de energie mecanică (prin intermediul unui arbore) către un
consumator de putere.

Clasificare:
a) după natura fluidului de lucru:
- turbine cu gaze (în aviaţie, etc.)
- turbine hidraulice (hidrocentrale, etc.);
b) în funcţie de curgerea gazelor:
- turbine radiale: curgerea gazelor e preponderent radială:
- centripete (curgerea are loc în sensul  razei);
- centrifuge (curgerea are loc în sensul  razei);
- turbine axiale: curgerea gazelor e preponderent axială.
Treapta I Treapta II Treapta Y
Schema turbinei axiale: Cz ...
z t Ct

z = secţiunea de intrare în turbină

t = secţiunea de ieşire din turbină ... ...

Ipoteză generală: se neglijează schimbul de

căldură între fluid şi organele solide. t
z n  rot min 
 curgerea are loc cu schimb doar de lucru
mecanic de la fluid la paletele turbinei;
 de la intrare la ieşirea din turbină entalpia
scade ( i*  );
 pierderea de entalpie este preluată de paletele turbinei sub formă de lucru mecanic.

Definiţie:
Lucrul mecanic util al turbinei:

Lut  iz*  it* [ J kg fluid]

Observaţii:
- caracteristica turbinei: secţiunile transversale cresc de la intrare către ieşirea din turbină. (la
compresoarele axiale scad);
- în turbină, fluidul se destinde:
t   z pt  pz Tt  Tz
t*   z* pt*  p*z Tt *  Tz*
- ecuaţia continuităţii:
 z S z C z  t Sta Ct
unde:
t   z St  S z pentru Cz  Cta sau orice alte valori.

Turbina este formată din trepte de turbină: I, II, III,…y care funcţionează după aceleaşi principii.
 5.1. Treapta de turbină SE 1
z 2
5.1.1. Schema şi secţiunile principale
PF PM
PF = paletaj fix
PM = paletaj mobil
SE = suport exterior z SI 1 2
SI = suport interior
D = disc  D
A = arbore A
z = secţiunea de intrare în treaptă
1 = secţiunea de ieşire din stator(şi intrare în rotor)
2 = secţiunea de ieşire din rotor(şi din treaptă)

Observaţii:
- statorul se află în faţa rotorului (la compresor e invers) astfel încât, pentru a lovi paletele rotorului cu
viteză mare, gazele trebuie accelerate prin destindere (canale convergente);
- statorul are rol în destinderea gazelor;
- pe parcursul rotorului Ec în curgerea absolută scade, căci este transmisă sub formă de L prin palete la
arbore;
 în plus, fluidul se accelerează (în curgerea relativă şi absolută) concomitent cu preluarea de Ec .
 presiunea de-a lungul motorului scade  L preluat de rotor poate fi mai mare decât Ec a gazelor.
Întotdeauna viteza absolută scade de la intrare către ieşire.

5.1.2. Principiul de funcţionare al treptei de turbină

Ca şi la treapta de compresor apar cele 3 efecte fizice:

Fpgu Fgpa
- circulaţia forţată a gazelor amonte-aval;
- transferul de lucru mecanic de la fluid la palete; Fgpu aval
- destinderea gazelor (la compresor: comprimarea aerului).
Fpga
Se studiază forţele pe paletă:
Indicii indica acţiunea: gp = gazelor asupra paletei;
pg = paletelor asupra gazelor.  axa motorului

Paleta de turbină se proiectează astfel încât forţa tangenţială pe care gazele o

aplică paletei ( Fgpu ) să aibă sensul rotaţiei. amonte
Lucrul mecanic efectuat de fiecare paletă într-o secundă este:

Lp  rF  Fgpu    J s
 efectul energetic al turbinei prin care paleta primeşte L p de la gaze.
Paleta aplică o forţă Fpgu opusă rotaţiei  gazele care intră în rotor cu o anumită viteză tangenţială
(datorită statorului) pot ieşi din rotor cu viteză tangenţială nulă sau chiar de sens contrar.
Forţa Fgpa tinde să smulgă paleta şi să o arunce către aval  Fpga se opune curgerii gazelor prin treaptă
 circulaţia totală se asigură şi printr-o presiune la ieşire mai mică decât presiunea de intrare în treaptă
deoarece canalele sunt convergente  destinderea are loc doar cu creşterea vitezei.
Rezultă efectul de confuzor al canalelor dintre palete de stator şi de rotor.
 5.1.3 Efectul energetic al rotorului treptei de turbină

Observaţii:
- s-a neglijat transferul de căldură  q  0  ;
- lucrul mecanic util al treptei = lucrul mecanic primit de rotor de la 1 kg de gaze;
- la compresorul axial:

Lutr  U 2C2u  U1C1u sau

Lutr  U (C2u  C1u ) pentru curgerea în straturi cilindrice.

- în demonstraţie nu contează dacă fluidul se comprimă sau se destinde  acelaşi formule sunt valabile
si pentru treapta de turbină;
- diferenţa constă în:
- la compresor: C2u  C1u  0  Lutr  0 (fluidul primeşte L )
- la turbină: C2u  C1u  0  Lutr  0 (fluidul cedează L ).

Triunghiurile de viteză:
La compresor: La turbină:

1 rotor 2 stator 3 z stator 1 C1 1 rotor 2 W2

U2
W2
Cz U1
U2
W1 C2

C2
C3
C1
W1
U1 C2 u  0 C1u  0
C1
C2 u  0 C1u  0
Lu  u   C2 u  C1u 

Deci: L  U ( C2u  C1u ) este lucru mecanic cedat de gaze.

Observaţie:
- Lutr de turbină  Lutr de compresor;
- de regulă, o treaptă de turbină antrenează mai multe trepte de compresor.

5.1.4. Parametrii principali ai treptei de turbină

1
z stator 1 W1 
rotor 2 W
2
1
Cz
2
U2
2
C1
pz , pz* U1 C2
*
C1 p2 , p2*
Tz , T *
p1 , p , p *
z
1 1 W1
Tz , Tz*
* *
Tz , T , T
z W1
Observaţie:
- parametrii cinematici şi termodinamici sunt variabili cu raza;
- pentru o analiză globală a treptei se vor considera parametrii constanţi în secţiune şi egali cu valorile
medii în acea secţiune.

Parametrii:
1) căderea izentropică de entalpie în stator  hiz s  = lucrul mecanic izentropic de destindere în stator.
 k ' 1

  T
' *  p  k'

hiz s  Liz s C p' (Tz*  T1iz )  C p' Tz* 1  1iz*
  C pTz 1   *  
1iz

  Tz  pz  
 
Convenţie: destinderea de la z  z aparţine procesului de destindere a fluidului nefrânat în stator şi în treaptă.
*

Observaţie:
 căderea izentropică de entalpie de mai sus aparţine (conform convenţiei) fluidului nefrânat.

Definiţie:
- gradul de destindere în stator   d s  :
p*z
ds 
p1
Rezultă:
 
 1 
hiz s  Liz s  C T 1 
'
p z
*
k ' 1 
  ds  k' 
 

2) viteza izentropică de ieşire din stator  C1iz 

În stator, curgerea este energetic izolată: Tz*  T1*  T1*iz

C1iz
 Tz*  T1iz   C1iz  2C p' (Tz*  T1iz )  C1iz  2 Liz s  2hiz s
2C p'

- pentru că temperatura totală este invariabilă pe parcursul statorului (entalpia totală este constantă)  nu
există o cădere reală de entalpie în stator (destinderea reală are loc cu frecare);
- frecarea face ca la ieşirea din stator C1  C1iz ;
- pierderea se apreciază printr-un coeficient de pierdere de viteză (  ):
C
 1
C1iz

- în proiectare se alege  şi rezultă:

C1    C1iz

C12 C12
din relaţia: Tz  T1iz  T1  Tz* 
*
  C1  2C (T  T1 )' *
şi
2C p' p z
2C p'
Observaţie:
- din calcule, trebuie să rezulte T1  T1iz (gazele s-au încălzit prin frecare);
- gazele au viteza C1  C1iz datorită frecării.
 3) căderea izentropică de entalpie în stator  hiz r  :

 
 1 
 pentru fluidul nefrânat: hiz r  Liz r  C T 1 
'
p 1 k ' 1 
  d r  k ' 
 
unde:
p1
dr  = gradul de destindere în rotor pentru fluidul nefrânat.
p2
 
 1 
 pentru fluidul total frânat: hizr*  L*izr  C p' T1* 1  k ' 1 
   d* r  k ' 
 
unde:
p1*
 d* r  = gradul de destindere în rotor pentru fluidul total frânat.
p2*

4) căderea reală de entalpie în rotor  hr  :

 pentru fluidul nefrânat: hr  C 'p  T1  T2  ;

 pentru fluidul total frânat: hr*  C p'  T1*  T2* 

Lutr  C p'  T1*  T2* 

 C12   C22  C12  C22

Dar: h  i  i   i1 
*
r
*
1
*
2    i2    i1  i2 
 2   2  2

C12  C22
 hr*  hr 
2

Observaţie:
- pentru aceeaşi cădere de entalpie, hr  0
 hr*  Lutr  dacă diferenţa Ec 
 pentru C1 dată  dacă C2   Lutr 

5) căderea izentropică de entalpie în treaptă  H iz tr  = lucrul mecanic de destindere izentropică în

treaptă:

 
 1 
 H iz tr  Liz tr  C T 1 
' *
p z k ' 1  (convenţie!!!).
   d tr  k ' 
 
unde:
p*z este gradul de destindere al treptei pentru fluidul nefrânat.
 d tr 
p2

Observaţie:
 p*z p*z p1
    d tr   d s   d r
p2 p1 p2
 
 1 
 H *
iz tr L *
iz tr  C T 1 
'
p z
'
k ' 1 
   d* tr  k ' 
 
unde:

p*z este gradul de destindere al treptei pentru fluidul total frânat.

 *
d tr  *
p2

6) căderea totală de entalpie în treaptă:

- pentru fluidul nefrânat: H tr  C p' (Tz*  T2 )
- pentru fluidul frânat: H tr*  C p' (Tz*  T2* )

 C2 
H tr*  C p' Tz*  C p' T2*  C p' Tz*  C 'p  T2  2 ' 
 2C p
 
2
C
 H tr*  C p'  Tz*  T2   2
2
2
C
 H tr*  H tr  2  Lutr
2

 pentru aceeaşi cădere de entalpie în treaptă pentru fluidul nefrânat (în cazul real)  Lutr  dacă C2  .

7) viteza teoretică la ieşirea din treaptă = viteza pe care ar avea-o fluidul

dacă s-ar destinde izentropic de la pz  p2 .
*

C02
 Liz tr
2

8) gradul de reacţie al treptei de turbină:

Definiţie:
Liz r hiz r
r   r 
Liz tr H iz tr

Observaţie:
- ca şi la compresor, există două cazuri extreme:

a) hiz r  0  Liz r  0  p1  p2 (nu există destindere în rotor)  r  0 .

Definiţie:
- treapta cu acţiune este treapta de turbină la care  r  0 .
- treapta cu reacţiune este treapta de turbină la care  r  0 .

Observaţie:
- la treapta cu acţiune nu există destindere în rotor  lucrul mecanic util al treptei nu poate proveni decât
C2
din energia cinetică 1 şi are valoarea:
2
 C12  C22
Lu tr   L fr unde: L fr este lucrul mecanic al forţei de frecare.
2
- treapta cu acţiune se foloseşte acolo unde nu există o cădere de presiune, dar avem o energie cinetică a
gazelor.

Exemplu: turbina eoliană. 1 rotor 2

 rotorul treptei cu acţiune îndeplineşte condiţiile: pintrare  pieşire . 1 2

 W1  W2 , S1n  S2 n , 1   2
W1 W2
 S1n   sin  1 
  treapta cu acţiune are putere mică
 S2 n   sin   2 

 nu se foloseşte la MTR.

b) hizr  H iztr r  1

- nu are sens pentru că hiz s  0 (destindere nulă în stator  stator inutil).
- dacă toată destinderea ar avea loc în rotor, atunci canalul dintre paletele rotorului ar trebui să fie de tip
Laval.
- în general, destinderea este mare şi se împarte între stator şi rotor aşa încât curgerile dintre palete să fie
cel mult sonice.
În proiectare se alege la raza medie  r  0,5 .

5.1.5 Procesul de destindere în treapta de turbină

Observaţii: destindere destindere

- evoluţia reală a fluidului în treapta de turbină e izentropică politropică
politropică: z *  2 şi este compusă din: p în stator în stator
z*  1 destinderea politropică în stator; destindere
1 2 destinderea politropică în rotor; * z* izentropică
p z
qs  L f s în rotor
- transformările sunt politropice cu aport de căldură; stator
1iz destindere
- aportul de căldură în treaptă  qtr  : * 1
politropică
p1
qs  L f s = lucrul mecanic de frecare pe stator; în rotor
rotor Liz r
qr  L f r = lucrul mecanic de frecare pe rotor; * qr  L f r
p 2
2 '
2iz 2
 qtr  qs  qr  L f tr  L f s  L f r
iz
v

 evoluţia ideală este destinderea izentropică z *  1iz  2iz' şi este compusă din:
z *  1iz destindere izentropică în stator;
1iz  2 '
iz destindere izentropică în rotor;
(în realitate, destinderea izentropică în rotor): 1  2iz .
Concluzii:
 Liz tr  Liz s  Liz r (diferenţa este aria haşurată: 1iz  2iz'  2iz  1 )
 lucrul mecanic suplimentar pe treaptă  Ls tr  :
Ls tr  Lp tr  Liz tr  aria haşurată

 Ls tr  qtr  q22'  L f tr  q22'  Ls tr  L f tr

iz iz
 5.1.6 Curgerea în spaţiul dintre paletajele treptei de turbină

Observaţii:
- problema este similară celei de la compresorul axial;
- se fac aceleaşi ipoteze:
- curgerea în interstiţiu e permanentă;
- parametrii sunt constanţi la aceeaşi rază, dar variabili cu raza: f  r  , dar nu f    ;
- curgerea are loc în straturi cilindrice;
- dacă ipotezele sunt aceleaşi  ecuaţia de echilibru radial pentru curgerea în straturi cilindrice este
aceeaşi:
1 dp Cu2

 dv r

- la echilibru s-a exprimat ecuaţia de echilibru radial în funcţie de Lua (anterior interstiţiului), unde a este
secţiunea de intrare în compresor;
 la turbină se va considera Luz  Lutil precedent interstiţiului.

dLua 1  1 d  rCu  dCa2 

2

 - pentru compresor :   2  
dr 2  r dr dr 

dLuz 1  1 d  rCu  dC 2 
2

- pentru turbină:   2  a
dr 2  r dr dr 
Observaţie:
- diferenţa constă în faptul că:
- la compresor: Lua  0 (primit de aer);
- la turbină: Luz  0 (cedat de gaze);
dLua
- la compresor pentru o funcţie dată există libertatea de a alege vitezele fie Ca , fie Cu ca funcţii
dr
arbitrare de rază şi prin integrare să se determine celelalte componente ale vitezei în f  r   au rezultat
tipurile de trepte:
- cu circulaţie constantă: ( rCu  ct.)
- cu grad de reacţie constant: (  r  ct.)
dL
unde pentru ambele tipuri s-a presupus ua  0
dr

dLuz
- şi în cazurile turbinei se presupune  0 , obţinându-se:
dr
- treaptă cu circulaţie constantă;
- treaptă cu grad de reacţie constant.
Concluzie:
- la treapta cu circulaţie constantă pentru compresor:
C1a  C1am 
C  C 
 2a 2 am 
   aceste ecuaţii se potrivesc şi la turbină dacă se consideră: Cz  Cza  ct.
 r1C1u  r1mC1m 
 r2C2u  r2 mC2 m 

- pentru treapta cu grad de reacţie constant rămân valabile formulele de la compresor cu precizarea că aici
Lu tr se introduce cu semnul " " (este cedat de gaze).
 5.1.7 Curgerea în paletajele treptei de turbină

Studiul este în principiu acelaşi ca şi în cazul compresorului

Observaţii:
- parametrii: - cinematici ai curgerii
- geometrici - ai profilului
- ai reţelei  sunt aceeaşi.
- ca şi la compresor se pune problema determinării vitezei la ieşirea din
reţea pentru o geometrie dată.
- la proiectare se folosesc metode experimentale şi formule empirice
prezentate în manual.

Exemplu:
- formula sinusului efectiv: D C1

D 1
sin 1 


- problema profilului se pune după ce s-a ales tipul de treaptă şi s-au determinat componentele vitezelor şi
unghiurile în f  r  .
- profilarea trebuie să asigure realizarea acestor viteze şi unghiuri în f  r  .

5.1.8 Randamentul treptei de turbină

În proiectare se începe prin alegerea căderii izentropice de entropie în treaptă  H iztr  .

H iztr  iz*  i2' (pentru fluidul nefrânat).

iz

- această valoare se alege altfel încât la viteza la ieşirea din rotor viteza să fie cel mult sonică (dar nu
supersonică).
La raza r1i unde: - viteza este maximă;
- presiunea este minimă
- destinderea se poate face până la p1critic ;
- viteza relativă la ieşirea din rotor trebuie să fie cel mult sonică.

Observaţie:
- curgerea supersonică în turbină – nu se acceptă datorită complexităţii constructive.
C2
- se calculează viteza teoretică din condiţia: H iztr  0
2

 C0  2 H iztr
Observaţie:
*
H iztr  C p'  Tz*  T2*   H iz* tr  H iz tr deoarece C2 este o pierdere pe treaptă.

Definiţie:
 randamentul izentropic de destindere a fluidului nefrânat în treaptă:

Lutr Lutr
iztr  2
H iztr C02

Se determină Lutr
 Lutr  U  C2 u  C1u   0
Lutr  U  C1u  C2 u   U  C1u  U  W2u   U  C1 cos 1  W2 cos  2  U 

U  C1 W2 U 
 iztr  2  cos 1  cos  2   (a)
C0  C0 C0 C0 

Se calculează C1 :

C1    C1iz
unde:
 = coeficient de viteză (   1 );
C1iz = viteza în ipoteza destinderii izentropice în stator;
C12iz
 hiz s  C1iz  2hiz s
2

- dacă  r = grad de reacţie:

h h
 r  iz r  iz2r C02
hiz tr C0  hiz r   r
2
2
C02
hiz s  hiz tr  hiz r   1   r 
2
 C1iz  C0 1  r

 C1   C0 1   r (b)

Se calculează W2 :
- dacă în motor ar avea loc o destindere izentropică  W2iz
W  W
2 2
C2
hizr  1 2 iz
 r 0

2 2
 W2iz  W12   r C02

 W2  W2iz  = coeficient de viteză(  <1)

 W2   W12   r C02 (c)

- din triunghiul de viteze în secţiunea 1 şi ţinând cont de relaţia (b):

W2   C12  U 2  2C1U cos 1   r C02

 W2    2C02  1   r   U 2  2 C0U 1   r cos 1   r C02

Se revine la relaţia (a):

U  U2 U U 
iztr  2   1   r cos 1   cos  2   1   r   2  2
2
1   r cos 1   r  
C0  C0 C0 C0 
 iztr  iztr  U C0 , 1 ,  2 ,  r , ,   iz tr

 la proiectare:  ,  ,  r , 1 şi  2 se aleg şi sunt constante la

raza medie
U C0 
 iz tr  iz tr  U C0  U C0  optim

- se reprezintă graficul funcţiei iz tr  U C0  ;

- se constată că există un raport  U C0  optim pentru care iztr  max ;
- curba prezintă o aplatisare  se pot alege diverse valori pentru  U C0  ;
- dacă se ştie C0  se determină U  se determină turaţia turbinei ( C0 se determină dacă se cunoaşte
H iz tr şi Tz );

 iz tr ţine cont de pierderile:

- prin frecare în fluid;
- de energie cinetică la ieşirea din treaptă.

Definiţie:
Randamentul izentropic al treptei pentru lichidul total frânat

Lutr
iz tr   iz tr  0,92
H iz tr

 ţine cont doar de pierderile prin frecare în treaptă;

 nu ţine cont de pierderea de EC la ieşirea din treaptă;
Lu tr Lu tr
iz tr  
C p'  Tz  T2iz   C2 
C 'pTz  C p'  T2iz  2iz' 
 2C p 

 Lu tr Lu tr
iz tr  
1 1

 C 'p  Tz  T2iz   C22iz H iztr  C22iz
  2 2
 L
iz tr  u tr
 H iz tr

 iz tr  iz tr (pentru că nu ia în considerare pierderea de EC la ieşirea din treaptă).

Pierderile interioare:

Li tr  interior 
itr  la proiectare: i tr  1
Lu tr

Pierderile în lagăre

La (arbore)
m tr  la proiectare: i tr  0.99
Li tr
 La se transmite:
- la compresor (MTR)
- la compresor + elice (MTP)

deci se transmite puterea:

N tr  G  La  G  H iz tr iz tr i tr m tr

sau
N tr  G  H iz tr iz tr i tr m tr  J s 
În proiectare:

- N se exprimă în kW;
- pentru turbina de MTR: N  4000  5000 kW
 5.2 TURBINA CU MAI MULTE TREPTE

Puterea realizată de o singură treaptă de turbină este limitată  pentru a mări puterea trebuie mărit
numărul de trepte. Numărul de trepte al turbinei motorului este dat de gradul de comprimare al compresorului
motorului ales la proiectare.
Există efectiv turbine cu o singură treaptă care antrenează trepte de compresor cu grade de comprimare
care să nu depăşească aproximativ 5 (este cazul turboreactorului cu compresor centrifugal).

Observaţii:
- dacă turbina trebuie să antreneze şi o elice (elicea de propulsie în cazul motorului turbopropulsor sau
rotoarele în cazul elicopterului) atunci este necesară încă o treaptă;
- când turbina antrenează cutia de transmisie principală şi de aici rotoarele elicopterului, motorul se
numeşte „turbomotor” (nu „turbopropulsor”).
- în turbină există o curgere cu o cedare de lucru mecanic în exterior.
- la treapta de turbină am avut un Lu tr  pentru toate treptele vom avea Lu t ( t = turbină)

Lu t  Lu trI  Lu trII  ...  Lu try pentru y trepte

Ecuaţia conservării energiei pentru turbină:

Lut  C p'  Tz  Tt  

unde:
Tz = la intrarea în turbină;
Tt  = la ieşirea din turbină în cazul evoluţiei reale a fluidului.
Evoluţia reală a fluidului = destinderea politropică cu aport de căldură.
Evoluţia ideală de destindere în turbină = destindere izentropică  îi corespunde o cădere izentropică de
entalpie în turbină.
 pentru fluidul total frânat căderea izentropică de entalpie în turbină este:

H iz t  C p'  Tz  Tt iz 

 k ' 1
  k ' 1

 '   

pt k '  '  
 1  k'

 H  C pTz 1      C pTz 1   *  
iz t
  pz   
    d t  
unde:
pz
 *
dt   este gradul de destindere al fluidului pentru fluidul total frânat
pt

 pentru un grad de destindere dat  singura posibilitate de creştere a căderii izentropice de entalpie este

creşterea temperaturii totale la intrarea în turbină Tz
- acesta este calea de modernizare a turbinelor actuale:

- s-a început construcţia de motoare cu Tz  1000 K ;

- în prezent se lucrează curent cu Tz  1100  1200 K , dar prin utilizarea de aliaje speciale pentru

paletele de turbină şi a sistemelor de răcire există motoare care temperatura maximă: Tz max  1550  1600K .
 5.2.1. Procesul de destindere în turbină

 
- evoluţia ideală z  tiz izentropică p
z*
p*z
 
- evoluţia reală z  t politropică cu aport de căldură
- transformări politropice:
– prima treaptă: z  z II
* *
p*zII zII*

- treapta a doua: zII  zIII

* *

- ... z*III

p*zIII
- ultima treaptă: zIV  t
*

z*IV
Aportul de căldură este suma aporturilor de căldură pe trepte: p*zIV

q  qtrI  qtrII  qtrIII  pt*

tiz* t* v
Lucru mecanic de frecare al turbinei:

L f t  L f tI  L f tII  L f tIII 
Obs
- lucrul mecanic izentropic al turbinei, Lizt este mai mic decât suma lucrurilor mecanice izentropice ale
treptelor, datorită pierderilor prin frecare care nu pot proveni decât din Liz t ;
- rezultă că:
Lu t  C p'  Tz  Tt  
şi
Lu t  Liz t

 Lu t  C p'  Tz  Tt iz   Liz t

- pierderile se exprimă prin:

Lu t Lu t
iz t  
Liz t H iz t

- la proiectare se va lucra cu valori maxime iz t  0,92;



Ct2
- acest randament ţine cont doar de pierderile prin frecare, iar energia cinetică la ieşirea din turbină
2
nu este considerată pierdere;
- de această pierdere se ţine cont prin iz t (pentru fluidul nefrânat):
Lu t Lu t
iz t  
Liz t H iz t
i
Lu t
p*z
iz t   iz* t pt
 Ct2iz z *
H iz* t  '
2C p
H iz* t H iz t
În diagrama (entalpie - entropie) reprezentarea este următoarea:

În diagramă se observă că lucrul mecanic politropic de t*

*

destindere în turbină este mai mare decât Liz t , dar se ţine cont că
t iz s
   
lucrul mecanic suplimentar al turbinei Lst  Lpt  Lizt nu reprezintă decât o cotă recuperată din pierderea L ft

care se extrage din Lizt .
Această recuperare parţială din L ft este motivul pentru care iz t  iz c .

5.2.2. Calculul parametrilor curgerii în secţiunea de intrare în turbină

Se cunosc parametrii:
- G  kg s  = debitul în secţiunea de ieşire din compresor + debitul de combustibil (de regulă se
neglijează debitul de combustibil);
 
- pz , Tz se iau din ciclul termodinamic calculat.
La proiectare se alege Cz  m s  de regulă normală la secţiunea S z
Se calculează:
k'
C2  T  k '1 pz G

Tz  T  z ' pz  pz  z  z  Sz 
z
2C p R 'Tz  z Cz
 Tz 
- din relaţia S z    rze  rzi  se alege una dintre raze şi se calculează cealaltă.
2 2

- se determină lungimea paletei statorului primei trepte: l p  rze  rzi

Acest calcul a presupus parametrii constanţi în secţiunea de întrare în turbină.

La proiectare
- trebuie calculate toate secţiunile dintre paletaje;
- în aceste secţiuni parametrii curgerii sunt variabili cu raza şi se determină pentru regimul de calcul;
- în fiecare secţiune trebuie să se îndeplinească condiţia:
re

G   2 r  Ca    dr
ri

La proiectele de curs şi de diplomă pentru care se specifică turbina ca organ principal de calcul, se va face
calculul complet pentru prima si ultima treaptă.
Pentru restul treptelor va face calculul numai la raza medie şi se vor determina:
- triunghiurile de viteze;
- parametrii termodinamici.
Dimensionarea acestor secţiuni se va face cu valorile parametrilor de la raza medie.

5.2.3. Geometria paletajului turbinei

Ca şi la compresor, prin geometria paletajului se înţelege ansamblul format din liniile diametrelor
exterioare şi interioare.
Dacă se alege una dintre linii, cealaltă rezultă deci ecuaţia de debit.
Există posibilitatea de a alege  se face după aceleaşi criterii ca şi la compresor:
- simplitatea constructivă;
- sensul de variaţie al lucrului mecanic util al treptei de la prima la ultima treaptă
- lungimea paletei ultimei trepte.
Primele două criterii se aplică la fel ca la compresor prin analiza complexităţii constructive şi tehnologice.
La aplicarea celui de-al treilea criteriu se constată că lungimea paletei de turbină este mai mare la ultima
treaptă, deci nu mai apare dezavantajul îngroşării straturilor limită, dar apare altă problemă: paletele lungi
vibrează cu amplitudini mari.
În plus apar tensiuni mecanice mai mari la baza paletei deoarece creşte forţa centrifugă.
La turbină se caută diminuarea lungimii ultimei palete.
 Configuraţiile tipice ale paletajului turbină sunt similare celor de compresor:
Comparaţia se facem pentru: rzi  ct ; rze  ct ; St  ct

Cazul 1 De  ct. Di  ; Dm 
 carcasă mai simplă; (avantaj)
 rotor mai complicat; (dezavantaj)
 Dm   Lutr  ; (dezavantaj)
 lungimea paletei – maximă; (dezavantaj)

Cazul 2 Di  ct. Dm  ; De 
 rotor mai simplu;(avantaj)
 carcasă mai complicată; (dezavantaj)
 Dm   Lutr  ; (avantaj)
 paleta este mai scurtă decât în cazul precedent; (avantaj)

Cazul 3 Dm  ct. Di  ; De 
 rotor şi stator complicate (dezavantaj)
 Dm  ct.  Lutr  ct. (nici avantaj, nici dezavantaj)
 lungimea ultimei trepte are valori cuprinse între cele specifice primelor două cazuri.

La alegerea paletajului se va avea în vedere că dacă diametrul secţiunii de ieşire din turbină > diametrul
maxim al compresorului  există un spaţiu pierdut în fuselaj necesar montării motorului în fuselaj (diferenţa
dintre diametre). Dacă acest spaţiu este utilizat în alte scopuri se poate accepta.

5.2.4. Caracteristicile turbinei

Geometria turbinei se stabileşte la regimul de proiectare aşa încât puterea debitată de turbină să fie egală
cu suma puterilor consumatorilor.
La MTR consumatorul principal este compresorul.
Deoarece celelalte agregate au un consum neglijabil faţă de puterea necesară compresorului  practic
cele două puteri trebuie să fie egale:

 Lut  Luc t = turbina; c = compresor

- se presupune că unui kg de aer ce traversează compresorul îi corespunde un kg de gaze ce traversează

turbina; (în realitate în turbină apare suplimentar debitul de combustibil);
- de regulă volumul de combustibil se poate neglija ( sau se presupunem că el compensează consumul
celorlalte agregate(;
Din relaţia:
 k 1   k 1 
C pTH   c k  1 C pTH   c k  1
     Liz c
Lu c  Lu t   
iz c iz c iz c

Dar: Lu t  iz t  Liz t

Liz c Liz c
 Liz t   C 'p  Tz  Tt iz    H iz t
 

iz c

iz t  

iz c

iz t

k'
 
Liz c p  Tz
  k '1
 T T 
t iz z   d t   z

iz c iz t  C p' p  Tt iz

 t 
 - presiunea totală la ieşirea din turbină este:

pz
pt 
 dt

- aceştia sunt parametrii pe care se bazează calculul turbinei  rezultă o geometrie a paletajului şi o
turaţie corespunzătoare parametrilor:

 d t  , iz t , G  kg s  , n  rot min 

 
Pentru parametrii de intrare cunoscuţi: pa   şi Ta  , la compresor s-a definit caracteristica normală ca fiind
perechea de funcţii:

 c   c  G, n 
iz c  iz c  G, n 

În mod analog se defineşte caracteristica normală a turbinei ca fiind perechea de funcţii ce determină
gradul de gradul de destindere şi randamentul (??) de compresor: în funcţie de (G,n) pentru presiunea totală şi
temperaturile totale la (??) constante
 dt   dt  G, n   Tz  ct


 pentru  
izt  izt  G, n    pz  ct
Ca şi la compresor caracteristicile normale (??) se determină experimental la bancul de probă  grafic calitativ
Avem două familii de curbe
Familia curbelor - de turaţie constantă
de randament izentropic constant
Se vede că pe o curbă de turaţie constantă cu (??) debitul de gaze  creşte gradul de destindere în turbină
Explicaţie: ca să crească G trebuie să crească viteza la (???) turbinei (???????????)
Deci gradul de destindere pentru fluid nefrânat   şi  dt


(???????????) 
 este debitul corespunzător lui M=1 în statorul primei trepte a turbinei
 o altă constatare din diagramă
la debit constant cu creşterea turaţiei turbinei şi   dt


Explicaţie: n  Lut

 k ' 1

   
1 k' 
Din relaţia Lut  izt C ' p Tz 1      


   dt  
ct

Se observă că pentru T  ct şi Lut  dacă  dt 

 
z

În ceea ce priveşte curbele de randament izentropice  ele se evaluează ca şi la compresor  (??) de la o

curbă la o curbă interioară  Lizt 
Punctul de izt  max este în vecinătatea punctului de calcul al turbinei
Ca şi la compresor variaţiile de  sunt provocate de variaţiile L frec influenţat la randul lui de unghiurile de
incidenţă
 
Ca şi la compresor şi aici (????????????????) nu este valabilă decât pentru pz şi Tz (????????)
 
Se pune problema posibilităţii extinderii ei şi la alte perechi de valori pz şi Tz
Soluţia este aceeaşi ca şi la compresorul axial unde s-a demonstrat că gradul de compresiune şi randamentul
izentropic (grad de destindere) şi randament izentropic rămân constante la toate regimurile similare cu regimul
experimental
În demonstraţiile făcute la compresor cu o (??????) vreo specificaţie referitoare la compresor sau destindere a
fluidului ci au (????????)
Teoria de la compresor este valabilă şi aici şi facem trecerea de la caracteristica normală la caracteristica
universală prin aceiaşi parametri de debit şi aceiaşi parametri de turaţie (aceleaşi formule doar (???) de rotaţie)

Parametrii de similitudine Compresor Turbină

Parametrul de debit pentru fluidul nefrânat G Ta G Tz
pa pz
Parametrul de debit pentru fluidul total frânat G Ta G Tz
pa pz
Parametrul de turaţie pentru fluidul total frânat n n
Ta Tz
Iată graficul caracteristicii universale a turbinei
Turbina nu are regimuri de pompaj deoarece presiunea la ieşire este mai mică decât la intrare şi nu există
posibilitatea unor debite inverse
Cuplată în acelaşi traiect gazodinamic cu compresorul dacă acesta intră în pompaj instabilitatea se provoacă şi
la turbină, dar nu turbina provoacă pompajul.