1.

Masini de curent alternativ

1.1. Elemente generale
 Masinile de curent alternativ (c.a.) sunt caracterizate de marimi
electrice alternative (curenti si tensiuni) la nivelul bornelor principale.
Din categoria masinilor de c.a. fac parte masinile sincrone si cele
asincrone.

1.1.1. Elemente constructive

 Masinile de c.a. prezinta elemente constructive si functionale
comune.
 Statoarele masinilor asincrone si sincrone clasice
sunt practic identice din punct de vedere
constructiv.
 Miezurile statorice sunt realizate din pachete de
tole izolate, de grosime 0,5 mm, din otel
electrotehnic, crestate uniform spre intrefier (nr.
de crestaturi se noteaza cu Z).
 In crestaturi este dispusa infasurarea trifazata (m
= 3 faze) realizata din conductor din Cu izolat.
Înfășurarea este izolată față de miez și
consolidată cu pene spre deschiderea crestăturii.
  Domeniul de utilizare a masinilor de c.a.

 In regim de generator:
 generatoarele sincrone sunt masini folosite frecvent pentru
producerea energiei electrice in sistemul electro-energetic
national intr-o gama larga de puteri (zeci, sute de MVA)
 generatoarele asincrone se utilizeaza in cadrul centralelor
eoliene si microhidrocentralelor.

 In regim de motor:
 motoarele asincrone (de inductie) sunt cele mai raspandite
motoare, fiind folosite in actionari electrice diverse (masini
unelte, tractiune electrica, etc.); acestea sunt simple, robuste
mecanic si electric, au pret scazut, randament ridicat, prezinta
posibilitate de automatizare a fabricatiei si se produc in serii largi
de puteri si gabarite (sute de W – sute de kW).
 motoarele sincrone se utilizeaza in actionari electrice de turatie
constanta sau variabila (tractiune electrice, roboti industriali
etc.).
1.1.2. Infasurari de curent alternativ

 Infasurarea trifazata este alcatuit din trei infasurari monofazate

identice conectate in stea sau triunghi, decalate spatial la 120° electrice
si alimentate cu un sistem trifazat de curenti simetrici.
 O infasurare monofazata este alcatuita dintr-una sau mai multe bobine
conectate in serie si/sau in paralel.
 Bobina este alcatuita din mai multe spire (w) si are ca zone active
laturile de ducere si de intoarcere dispuse in crestaturi diferite; zonele
de capat ale bobinei nu contribuie la generarea campului elmg. util.
 Deschiderea (pasul) bobinei y - distanța (în crest.) dintre laturile
bobinei.

y = 5 crest.
y = 5 crest.
 Nr. de crestaturi pe pol si faza (q = Z/2mp) - nr. de bobine ale aceleiasi
faze care se inseriaza si contribuie la formarea unui pol magnetic.
 Pasul de faza (yf = Z/mp) reprezinta decalajul dintre începuturile a doua
faze succesive, exprimat in crestaturi.
 Înfășurările trifazate se clasifica dupa mai multe criterii:
 dupa nr. de straturi: intr-un singur strat sau în dublu strat (una sau
doua laturi de bobina in crestaturi).
 dupa lngimea pasului y: cu pas diametral (y = t = Z/2p) sau cu pas
scurtat (y < t)
 dupa deschiderea bobinelor: cu bobine egale, cu bobine inegale etc.

Relaţii de calcul - infasurari trifazate:

 Nr. crestaturi: Z = 2mpq
 Nr. faze: m = 3
 Nr. perechi de poli: p
 Nr. crestaturi pe pol si faza: q = Z/(2mp)
 Pas bobina (diametral): y = Z/(2p)
 Nr. total de bobine: Nb= Z/2 (pt. simplu strat)/ Nb= Z (pt. dublu strat)
 Nr. bobine pe faza: Nbf = Z/2m (pt. simplu strat)/ Nbf = Z/m (pt. dublu strat)
 Pasul inceputurilor de faza: yf = 2q + 6kq (k este nr. intreg)
 Factorul de infasurare kw pentru armonica fundamentala se defineste
prin:

unde kq este factorul de repartizare, ks este factorul de scurtare, g este

unghiul electric intre doua crestaturi succesive (g = 2pp/Z), y1 = Z/(2p) – e
este pasul scurtat al infasurarii si yt=Z/(2p) este pasul polar.

 Pasul scurtat este uzual folosit pentru imbunatatirea functionarii

masinii prin reducerea armonicilor 5 si 7 ale tensiunii magnetice in
intrefierul masinii.

 Daca sunt inclinate crestaturile statorice, factorul de infasurare va

include de asemenea factorul de inclinare.
Aplicatie1: Se considera o masina de c.a. trifazata (m = 3), cu 2p = 4 poli
si cu Z = 24 de crestaturi statorice. Sa se deseneze schema infasurarii
trifazate statorice daca aceasta este de tip simplu strat, cu pas diametral
(y = t).

Relaţii de calcul:
Pas bobina (diametral): y = Z/2p = 24/4 = 6 crestaturi
Nr. crestaturi pe pol si faza: q = Z/2mp = 24/(2. 3. 2) = 2
Nr. bobine pe faza: Nb = Z/2m = 24/6 = 4 bobine pe faza
Pasul inceputurilor de faza: yf = 2q = 4 crestaturi

1 2 3 4N 5 6 7 8 9 10S11 12 13 14 15 16N17 18 19 20 21 22S23 24

W2 U1 V1 W1 U2 V2
Aplicatie2: Se considera o masina de c.a. trifazata (m = 3), cu 2p = 4 poli
si cu Z = 36 de crestaturi statorice. Sa se deseneze schema infasurarii
trifazate statorice daca aceasta este de tip dublu strat, cu pas scurtat
(y = 8t/9).

Relaţii de calcul:
Pas diametral: t = Z/2p = 36/4 = 9 crestaturi
Pas bobina: y = 8t/9 = 8 crestaturi
Nr. crestaturi pe pol si faza: q = Z/2mp = 36/(2. 3. 2) = 3
Nr. bobine pe faza: Nb = Z/m = 36/3 = 12 bobine pe faza
Pasul inceputurilor de faza: yf = 2q = 6 crestaturi

N S N S
Aplicatie3: Se considera o masina de c.a. trifazata (m = 3), cu 2p = 4 poli si
cu Z = 18 de crestaturi statorice. Sa se deseneze schema infasurarii
trifazate statorice daca aceasta este de tip simplu strat.
Relaţii de calcul:
Pasul diametral: t = Z/2p = 18/4 = 4,5 crestături
Pasul primei grupe de bobine formată dintr-o bobină: y1 = 5 crestături,
Pasul grupei a doua de bobine formată din două bobine: y2 = 4 crestături,
Nr. crestaturi pe pol si faza: q = Z/2mp = 18/(2. 3. 2) = 1,5 crestături
Nr. bobine pe faza: Nb = Z/(2m) = 18/(2.3) = 3 bobine pe faza
Pasul inceputurilor de faza: yf = 2q = 3 crestături

N S N S
 Masina electrica multipolara. Unghi electric si unghi geometric. Fluxul
magnetic polar
p=2
 Intr-o masina cu p perechi de poli, p
perioade ale inductiei magnetice in S
intrefier corespund unei perioade de l
rotatie mecanica (geometrica).
t

 Relatia dintre unghiurile electric si geometric:

ae = pag

p=2

 Fluxul magnetic polar:

ag
1.3. Câmpuri magnetice alternative pulsatorii și învârtitoare

 Consideram o masina de c.a. trifazata cu 4 poli si 24 de crestaturi

statorice, infasurarea statorica fiind de tip simplu strat, cu pas diametral.
 Consideram ca infasurarea de faza U este alimentata cu un curent
alternativ sinusoidal iA(t) = Imsin(wt). G
1
 Campul magnetic produs 23
24 2
3
de curentul iA(t) ce parcurge 22 4
infasurarea de faza U este
unul pulsatoriu. 21 5

 Pozitia și orientarea polilor 20 6

magnetici ai masinilor de c.a.

19 7
cu infasurari statorice
repartizate in crestaturi 18 8
depinde de structura
17 9
infasurarii si de valorile
curentilor la un anumit 16 10
moment de timp. 15 11
14 12
13

Sectiune transversala prin masina

de c.a. cu 4 poli si 24 de crestaturi
 Schema electrica si structura campului magnetic pulsatoriu creat de
infasurarea de c.a. trifazata (m = 3), cu 4 poli si 24 de crestaturi statorice,
de tip simplu strat, cu pas diametral.

N S N S
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

BdA

N N ae = pag
4p
0 2p ag
S S

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

2p = 4 sau p = 2
 Ipoteze simpificatoare pentru deducerea expresiei campului magnetic
pulsatoriu la nivelul intrefierului:
- Lungimea intrefierului d este mult mai mica decat diametrul interior al
statorului
- Permeabilitatea magnetica a miezului feromagnetic este mult mai mare
decat cea a aerului mFe >> m0; se considera mFe → ∞, deci HFe → 0.
- Se echivaleaza intrefierul real al masinii (inclusiv crestaturi), cu un intrefier
uniform, cu armaturi netede (fara crestaturi), asa incat Hd si Bd sunt
constante pe portiunile dintre conductoarele parcurse de curent.

- Se aplica legea circuitului magnetic pe un contur inchis G corespunzator

unei linii de camp magnetic:


- Deoarece

Camp magnetic
pulsatoriu in intrefier
 Influenta numarului de poli. Campul magnetic pulsatoriu creat de o
infasurare de c.a. trifazata cu Z = 24, p = 1, infasurarea statorica de tip simplu
strat, cu pas diametral.

 Pentru o buna
N S
functionare a masinii de
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 c.a. se recomanda o
repartitie spatiala cat mai
sinusoidala a inductiei
magnetice in intrefier.
BdA  In acest sens se adopta
masuri precum: q > 1,
N
2p ae = pag pas scurtat (y < yt),
0 2p ag inclinarea crestaturilor
S
etc.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

2p = 2 sau p = 1
 Campul magnetic invartitor produs de o infasurare trifazata statorica
alimentata cu un sistem trifazat de curenti

 Se considera o infasurare trifazata alcatuita din 3 infasurari monofazate

decalate spatial la 120º (sistem trifazat simetric de infasurari) dispuse in
crestaturile statorice ale unei masini asincrone (m = 3, Z = 6, p = 1).
 Se alimenteaza cele 3 infasurari monofozate cu un curent pozitiv constant
Im (care intra prin laturile de bobina A, B, C). Curentii ce parcurg infasurarile
vor da nastere unor inductii magnetice Ba, Bb si Bc orientate ca in figura de
mai jos si avand aceeasi amplitudine Bm.

 Suma celor 3 vectori Ba, Bb si Bc decalati la

Bb
120 va fi nula:

Ba

Bc
 Daca bobinele se alimenteaza cu un sistem trifazat simetric de curenti:
ia = Imcos(wt); ib= Imcos(wt-2p/3); ic= Imcos(wt-4p/3); bobinele vor produce
campuri magnetice de inductii Ba, Bb, si Bc cu aceeasi amplitudine Bm, care
sunt orientate in lungul axelor celor trei bobine, ca in figura de mai jos, avand
valorile instantanee:Ba=Bmcos(wt); Bb=Bmcos(wt-2p/3); Bc= Bmcos(wt-4p/3);
 Pentru wt = 0: ia = Im; ib= -Im/2; ic= -Im/2; deci: Ba = Bm; Bb= -Bm/2; Bc= -Bm/2;

 Inductia magnetica rezultanta B va fi un vector orientat in lungul vectorului Ba

cu amplitudinea B = Bm+ (Bm/2)(1/2) + (Bm/2)(1/2) = 3Bm/2;

Bc
Ba B

Bb
wt = 0
 Pentru wt =2p/3: ia = -Im/2; ib= Im; ic= -Im/2 deci: Ba=-Bm/2; Bb=Bm; Bc=-Bm/2;

 Inductia magnetica rezultanta B va fi orientata in lungul vectorului Bb;

amplitudinea sa va fi : B = Bm/4 + Bm + Bm/4 = 3Bm/2;

Bb 2p/3
Bc wt =2p/3
Ba
 Presupunem ca toate bobinele produc la nivelul intrefierului inductii magnetice
sinusoidale (functie de unghiul de pozitie ag in raport cu faza de referinta A):
Ba(ag,t)= Bmcoswt . cosag
Bb(ag,t)= Bmcos(wt – 2p/3) . cos(ag – 2p/3)
Bc(ag,t)= Bmcos(wt – 4p/3) . cos(ag – 4p/3)

 Expresia inductiei magnetice rezultante B este :

B(a,t) = Ba + Bb + Bc = (1/2)Bm[cos(wt+ag) + cos(wt-ag) + cos(wt+ag-4p/3) +
cos(wt-ag) + cos(wt+ag-8p/3) + cos(wt-ag)] =>
B(ag, t) = (3/2)Bmcos(wt - ag) -> camp magnetic invartitor cu amplitudine
si viteza unghiulara w constante.
• In cazul unei masini as. cu p perechi de poli: B(ag,t) = (3/2)Bmcos(wt- pag)

B B

wt = 0 wt = p/3 wt = 2p/3
 Viteza de rotatie a campului magnetic invartitor produs prin alimentarea
unui sistem trifazat de infasurari cu un sistem trifazat de curenti se
numeste turatie de sincronism:

n1 = 60*f1/p [rpm]

unde :
 f1 este frecventa tensiunii de alimentare,
 p este nr. de perechi de poli,
 n1 este turatia de sincronism in rpm (rotatii pe minut).
 Lista turatiilor de sincronism functie de
frecventa si de nr. de perechi de poli

f
50 Hz 60 Hz
p

1 3000 3600

2 1500 1800

3 1000 1200

4 750 900

5 600 720

6 500 600
 Campul magnetic invartitor produs de o infasurare alimentata in curent
continuu situata pe o armatura aflata in miscare de rotatie (ex. masina
sincrona)

ag ag
S N

Distributia spatiala a inductiei magnetice

in intrefier Bd cand armatura rotorica este
statica W = 0

 Aceeasi structura a campului magnetic in intrefier Bd se obtine daca se

inlocuieste armatura considerata cu magneti permanenti
 Considerand armatura rotorica imobila, distributia spatiala a inductiei
magnetice in intrefier Bd functie de unghiul de pozitie ag (neglijand armonicile)
se exprima prin:
Bd(ag) = Bmcos(ag)

 Daca armatura rotorica se roteste cu viteza unghiulara W, campul

magnetic in intrefierul masinii se va roti cu aceeasi viteza unghiulara cu cea a
rotorului, devenind astfel un camp magnetic invartitor fata de stator,
expresie acestuia fiind similara cu cea a campului produs de o infasurare de
c.a. trifazata:

Bd (ag, t) = Bmcos(Wt - ag)

 In cazul unei masini cu p perechi de poli expresia inductiei magnetice in

intrefier Bd functie de unghiul de pozitie ag se scrie:

Bd (ag, t) = Bmcos(pWt - pag)

1.4. Tensiuni electromotoare induse in infasurarile masinilor de c.a.
1.4.1. Tensiunea electromotoare indusa intr-o infasurare fixa concentrata,
situata intr-un camp magnetic invartitor

ag1+p
ag1 ag
0 v
1 2
R

W 1 ag1 ag
S N
2 e12

e12

Infasurarea considerata are 0

wt
pas diametral, fiind alcatuita
dintr-o singura spira
 In spira statorica 1-2 cu pas diametral, parcursa de un flux magnetic
•
variabil in timp (camp invartitor) se induce t.e.m. e12 avand expresia:

F12

G12

 Unde , iar 

 Deci:

 Daca se inlocuieste spira cu o bobina cu w spire, t.e.m. e12 se inmulteste cu w.

 Se observa ca atat amplitudinea t.e.m. Em, cat si frecventa f a acesteia sunt
direct proportionale cu viteza unghiulara W relativa dintre spira si campul
magnetic invartitor.
 In cazul infasurarilor cu pas scurtat, expresia t.e.m. se inmulteste cu factorul de
scurtare a pasului ks = sin(py1/2yt).
 In cazul infasurarilor rotorice care se rotesc asincron (alunecare diferita de zero
s = (W1 - W2)/W1) fata de campul invartitor produs de o infasurare de c.a. trifazata
statorica, atat amplitudinea cat si frecventa t.e.m. vor fi direct proportionale cu
alunecarea (ex. in cazul masinii asincrone).
1.4.2. Tensiunea electromotoare indusa intr-o infasurare formata din w spire
repartizata in q crestaturi situata intr-un camp magnetic invartitor

ag3

1”
ag2
ag
1’
ag 0
S W N
1 ag1
1
2
1’ 1” 2 2’ 2” v
ag1
2’
ag2
2” ag3

Infasurarea considerata are Unghiul electric dintre t.e.m.

pas diametral si w spire induse in conductoarele situate in
repartizate in q = 3 crestaturi crestaturi invecinate g = ag2 - ag1
(in general g = 2pp/Z)
 Fiecare din cele q bobine are w/q spire si pas diametral.
 T.e.m. totala indusa pe cele q bobine se scrie:
pg
e1sp e2sp e3sp
pg

etotal

 Factorul de repartizare se defineste dupa cum urmeaza:

 T.e.m. se inmulteste cu factorul de infasurare kw = kq . ks (factorul de

repartizare x factorul de scurtare a pasului):
 1.5. Cuplul electromagnetic in masinile de c.a.
 Consideram o masina electrica echipata cu doua armaturi netede ce produc
campuri magnetice invartitoare avand expresiile urmatoare:
Bd1 (ag, t) = Bm1cos(w1t – p1ag)
Bd2 (ag, t) = Bm2cos(w2t – p2ag – b)
unde p1 si p2 sunt numerele de perechi de poli, w1 si w2 sunt pulsatiile celor
doua campuri magnetice, iar b este unghiul de defazaj instantaneu dintre
cele doua campuri magnetice. Viteze unghiulare de sincronism ale celor
doua campuri invartitoare au expresiile: W1 = w1/p1, respectiv W2 = w2/p2.
 Prin interactiunea celor doua campuri magnetice invartitoare la nivelul
intrefierului ia nastere un cuplu electromagnetic a carui valoare medie pe o
perioada este:

unde Wm este energia magnetica localizata preponderent in intrefierul masinii

are expresia:
 Se poate arata ca expresia cupului electromagnetic mediu pe o perioada
este nenul daca p1 = p2 si w1 = w2, expresia acestuia fiind:

M = km . Bm1 . Bm2 . sinb

unde km este o constanta a masinii.

2. Masina sincrona trifazata
 Masina sincrona trifazata este o masina de curent alternativ a carei
turatie este constanta de la gol la sarcina, pentru o frecventa data a
tensiunii de alimentare, fiind egala cu turatia de sincronism (turatia
campului magnetic invartitor).
 Masina sincrona poate functiona ca generator sau ca motor; masina
sincrona poate functiona si in regim de compensator (motor sincron
supraexcitat functionand in gol)
 Generatoarele sincrone trifazate sunt cele mai utilizate generatoare in
centralele electrice.
2.1. Domenii de utilizare. Elemente constructive. Simbolizare.
Date nominale
 Utilizare ca generator:
- actionat de turbine hidraulice (hidrogeneratoare),
- actionat de turbine eoliene (aerogeneratoare),
- actionat de turbine cu aburi (turbogeneratoare),
- alternatoare auto,
- grupuri electrogene, etc.

 Utilizare ca motor:
- Aplicatii caracterizate de viteza constanta (compresoare, ventilatoare,
ceasuri, mori de macinat cu bile, concasoare, sisteme de inregistrare,
hard-disk, unitate optica, etc.)
- Aplicatii cu viteza variabila (tractiune electrica, automobile electrice,
alte vehicule, aplicatii rezidentiale, etc.)
- Motoarele sincrone cu magneti permanenti inlocuiesc in anumite
aplicatii motoarele asincrone datorita eficientei ridicate si a densitatii
mari de energie pe unitatea de volum
- Pentru compensarea energiei reactive – in regim de compensator
sincron
 Masina sincrona este alcatuita dpdv constructiv din doua parti
principale, una fixa numita stator (indus) si una mobila numita rotor
(inductor).

Statorul contine:
• Miezul feromagnetic statoric construit din tole din otel
electrotehnic, izolate (pt. reducerea pierderilor prin curenti
turbionari), cu cristale neorientate, de grosime 0.5 mm, crestate
uniform spre intrefier (prin stantare);
• Sistemul trifazat de infasurari statorice realizate din conductoare
rotunde sau profilate din cupru, izolate, dispuse in crestaturi,
• Carcasa metalica, talpi de fixare, scuturi laterale, cutie de borne,
placuta indicatoare, perii si sistem portperii etc.

Rotorul contine:
• Miez feromagnetic rotoric din otel masiv sau laminate
• Infasurare de excitatie alimentata in c.c.
• Arborele masinii, inele colectoare, lagare etc.
• Dpdv constructiv rotorul poate fi cu poli inecati sau cu poli aparenti
 Tipuri constructive de MS

Pol rotor
Miez stator Miez stator
Miez rotor (pol)

Crestatura Crestatura
stator stator
Jug
rotor
Jug
rotor
Infasurare Infasurare
de excitatie de excitatie

Colivie
Arbore

Arbore

MS cu poli aparenti MS cu poli inecati

Tip hidrogenerator; nr. mare de Tip turbogenerator; nr. mic de
poli p≥2, turatii reduse; lungime poli p≤2, turatii mari; lungime
axiala mica si diametru mare, axiala mare si diametru mic,
ax vertical ax orizontal
 Masini sincrone cu magneti permanenti

a) b)
Tipuri de mașini sincrone cu magneți permanenți montați: a) pe suprafața rotorului,
magnetizați radial; b) la interior, magnetizați azimutal.
Date nominale:
 Putere nominala Sn [kVA]
 Tensiune nominala Un [V]
 Curent nominal In [A]
 Tensiune de excitatie nominala Uexn[V]
 Curent de excitatie nominal Iexn [A]
 Turatie nominala nn [rpm]
 Frecventa nominala fn [Hz]
 Factor de putere nominal cosjn
 Conexiune

Simbolizare:
 Bornele înfășurării statorice ale U V W U V W

masinii sincrone se notează cu

U1U2, V1V2, W1W2, și pot fi GS MS
conectate în stea sau triunghi 3~ 3~
(de regulă, se conectează în
stea),
 Bornele înfășurării de excitație F1 F2
se notează cu F1F2. Gen. sincron trifazat cu Motor sincron trifazat
excitatie elmg cu magneti permanenti
2.2. Principiul de functionare ca generator

 Rotorul generatorului sincron este antrenat in miscare de rotatie cu

viteza W din exterior (ex. de catre o turbina eoliana, hidraulica etc.)
 Infasurarea rotorica este alimentata in c.c. producand un camp
magnetic invartitor inductor (sau de excitatie):
b(a, t) = B0 . cos(wt – pa)
unde: p = nr. perechi de poli, w = pW este pulsatia, B0 este inductia
magnetica in intrefier orientata in lungul axei polului rotoric, numita
axa longitudinala (axa d); axa transversala (axa q). d
 Campul magnetic invartitor induce un sistem B0
trifazat de tensiuni electromotoare in sistemul W B
trifazat de infasurari al generatorului.
 T.e.m. sunt defazate cu p/2 fata de fluxurile d
magnetice alternative care le-au produs. Astfel Baq E0 q
daca in faza de referinta (faza pentru care a = 0), e
fluxul magnetic este j0(t) = F0cos(wt), t.e.m. Bad
indusa va fi e0(t) = E0√2cos(wt - p/2). Ba
 Daca circuitul statoric este inchis (generator functionand in sarcina)
sistemul trifazat de t.e.m. va da nastere unui sistem trifazat de curenti
statorici, defazati cu unghiul e fata de t.e.m. In faza de referinta
i(t) = I√2cos(wt – p/2 – e). Unghiul e depinde de caracterul sarcinii.
 La randul lor curentii statorici vor produce un camp magnetic
invartitor de reactie Ba sincron cu campul de excitatie si defazat in
urma cu unghiul p/2 + e. Campul magnetic de reactie are expresia:
ba(a, t) = Ba . cos(wt – pa – p/2 – e)
 Campul inductor si cel de reactie se compun si
formeaza campul rezultant al masinii: B = B0 + Ba d
 Unghiul intern al masinii este unghiul d dintre B0
axa longitudinala d si directia campului magnetic W B
rezultant B al masinii. d
 In regim de generator axa d se afla inaintea Baq E0 q
campului rezultant B, iar in regim de motor e
ordinea este inversa. Bad
Ba
2.3. Reactia indusului la generatorul sincron

 Campul de reactie a indusului Ba se descompune intr-o componenta

longitudinala Bad = Basine si una transversala Baq = Bacose.

 Presupunand toate marimile sinusoidale fazorul curentului prin

indus I se poate si el descompune intr-o componenta longitudinala
Id = I sine si una transversala Iq = I cose.

 In cazul unei sarcini rezistive (e = 0) reactia indusului este

transversala Bad = 0 d
 In cazul unei sarcini inductive (e = p/2)
B0
reactia indusului este longitudinala demagnetizanta
W B
Baq = 0 iar Bad se opune lui B0 (B < B0)
 In cazul unei sarcini capacitive (e = -p/2) d
reactia indusului este longitudinala magnetizanta Baq E0 q
Baq = 0 iar Bad se aduna cu B0 (B > B0) e
Bad
Ba
2.4. Teoria generatorului sincron cu poli inecati

 Ecuatia de tensiuni a generatorului sincron cu poli inecati

(considerand marimile sinusoidale) rezulta din aplicarea legii inductiei
electromagnetice si se exprima astfel:

U + RI + jXsI = Em

unde U este fazorul tensiunii de faza la bornele masinii, R este

rezistenta statorica de faza, Xs este reactanta de dispersie statorica de
faza, I este fazorul curentul de faza statoric, iar Em este fazorul t.e.m.
indusa in sarcina pe faza statorica.

 Expresia t.e.m. la mers in gol este (se neglijeaza saturatia magnetica):

E0 = kfIe

 In sarcina t.e.m. E m se calculeaza ca o suma dintre t.e.m. de la mers in

gol E0 si t.e.m. de reactie a indusului Ea:

Em = E0 + Ea
 T.e.m. de reactie a indusului se calculeaza cu relatia:

Ea = -jXaI

unde Xa este reactanta indusului.

 Ecuatia de tensiuni a generatorului sincron cu poli inecati se poate

rescrie astfel:

U + RI + jXsI = E0 - jXaI

Deci:

U + RI + jXsI = E0

unde Xs = Xs + Xa este reactanta sincrona a masinii

2.4.1. Schema echivalenta a GS cu poli inecati

jXa jXs R I
Xa – reactanta indusului
Xs – reactanta de disp.
Ea Xs – reactanta sincrona
R – rezistenta de faza
E0 Em U ZS
E0 – t.e.m. la mers in gol
Ea – t.e.m. de reactie a
indusului
Em – t.e.m. rezultanta
Zs – impedanta de
sarcina
Ea = -jXaI
Em = E0 + Ea
E0 = U + RI + j(Xa + Xs)I = U + RI + jXsI La masini mari R ≈ 0
Em = U + RI + jXs I
Xs = Xs + Xa
2.4.2. Schema echivalenta compacta a GS cu poli inecati

jXs R I

Xs – reactanta sincrona
R – rezistenta de faza
E0 – t.e.m. la mers in gol
E0 U ZS
Ea – t.e.m. de reactie a
indusului
Em – t.e.m. rezultanta
Zs – impedanta de
sarcina

E0 = U + RI + jXsI La masini mari R ≈ 0

Xs = Xs + Xa
 2.4.3. Diagrama de fazori a GS cu poli inecati

Fa Xs = Xs + Xa
F0 produce E0
Fluxuri Fm Tensiuni Fa produce Ea
F0
E0 Fm produce Em
-Ea jXaI
Fm = F0 + Fa
Em jXsI
Diagrama de jXsI
fazori pentru U RI
sarcina RL I F0 = fluxul magnetic inductor
Ea = -jXaI Fa = fluxul de reacție
Em = E0 + Ea Fm = fluxul rezultant
d = unghiul intern
E0 = U + RI + j(Xa + Xs)I = U + RI + jXsI j = defazaj intre U si I (cos j
Em = U + RI + jXs I = factor de putere)
2.4.4. Schema echivalenta simplificata a GS cu poli inecati

Ipoteza: R ≈ 0

jXs I

Xa – reactanta indusului
Xs – reactanta de disp.
E0 U ZS Xs – reactanta sincrona
E0 – t.e.m. la mers in gol
Zs – impedanta de sarcina

E0 = U + jXsI
Xs = Xs + Xa
2.4.5. Diagrama de fazori simplificata a GS cu poli inecati

Ipoteza: R ≈ 0

E0
E0
jXsI I jXsI

d
j U

Diagrama de fazori
I pentru sarcina RC

Diagrama de fazori E0
jXsI
pentru sarcina RL
d

d = unghiul intern I
j = defazaj intre U si I Diagrama de fazori
(cos j = factor de putere) pentru sarcina R (j = 0)
2.4.6. Cuplul elmg si puterea elmg la GS cu poli inecati

Cuplul electromagnetic
 Prin aplicarea teoremei forțelor generalizate în raport cu coordonata
unghiulară rezultă expresia cuplului electromagnetic al GS cu poli înecați:

M = -3E0Icose/W
unde E0 este valoarea efectivă a t.e.m. induse pe o fază statorică la mers
în gol, I este valoarea efectivă a curentului de fază statoric, e reprezintă
unghiul de defazaj între fazorii E0 și I, iar W reprezintă viteza unghiulară.
 Ținând cont de faptul că e = j + dʹ și dʹ ≈ d, conform diagramei de fazori
simplificate în care s-a neglijat rezistența de fază R ≈ 0, se poate scrie:
cose = Usind /XsI (vezi demonstratie).
 Înlocuind expresia lui cose, rezultă cuplul electromagnetic:

M = -3E0Usind /XsW

 Dependența dintre cuplul electromagnetic M al mașinii și unghiul intern d,

-M = f(d), se numește caracteristica unghiulară a GS.
 In diagrama de fazori simplificata de mai jos, se definesc varfurile O, A,
B, C, D. Se construieste in OAB segmentul de dreapta BC  OA.
Triunghiurile DOA, CBO si CBA sunt dreptunghice. Prin urmare
DAO = p/2 - DOA = p/2 - e.
 Deci se poate scrie:

in CBA: BC = ABsinBAC = ABsinDAO = ABsin(p/2 - e) = ABcose = XsIcose

in CBO: BC = OBsinBOC = Usind.
A
 In concluzie: E0
C
BC = XsIcose = Usind  cose = Usind/XsI
jXsI
d
O
U B

D
Diagrama de fazori simplificata
(R ≈ 0) pentru sarcina RL
Caracteristica unghiulară -M=f(d) a GS cu poli înecați

 Regim de generator: d [0; p]

 Regim de motor: d [-p; 0]
 Stabilitate statica: d [-p/2; p/2]
 Cuplul electromagnetic atinge valoarea maximă pentru unghiul intern
d = p/2. Raportul dintre cuplul maxim și cel nominal se numește capacitate
de suprasarcină km:

km = Mm/Mn = (3E0U1/XsW)/(3E0Usindn/XsW) = 1/sindn

Uzual, capacitatea de suprasarcina a GS apartine intervalului

km  [2 ... 3], iar unghiul intern nominal dn  [20 ... 30].

 Regimul de funcționare pentru valori ale unghiului intern d  [-p/2; p/2] se

numește regim static stabil, când MS funcționează stabil pentru oscilații
mici și lente ale lui d.

 Dacă se depășește limita de stabilitate statică (valoarea cuplului la

d = p/2) prin creșterea excesivă a puterii motorului de antrenare, atunci
când generatorul este conectat la rețea, rotorul iese din sincronism,
curentul de sarcină crește foarte mult si poate supraincalzi infasurarea
statorica a GS. De altfel, când GS intră în suprasarcină (depășește limita
stabilității statice), sistemul de comandă și control al instalației acționează
aparatajul de protecție și decuplează generatorul de la rețea.
 Puterea electromagnetică
 Considerând prin convenție că puterea electromagnetică produsă de
generatorul sincron este pozitivă (cuplul electromagnetic este negativ, opus
cuplului motorului de antrenare), expresia acesteia se poate scrie:

P = -MW = 3E0Usind /Xs

 Puterea reactivă Q

 Puterea reactivă schimbată de GS cu rețeaua de putere infinită este:

Q = 3UIsinj = √3UlIlsinj

 Pe baza diagramei fazoriale simplificate se poate demonstra relația

I sinj = (E0cosd - U)/Xs (vezi demonstratie) și se obține:

Q = 3UE0cosd/Xs - 3U2/Xs

 Neglijând neliniaritatea magnetică, t.e.m. E0 se poate scrie: E0 = KIe, unde

K este o constanta, iar Ie este curentul de excitație al mașinii. Dacă U = ct.
și ținând cont că Xs este constantă, puterea reactivă se poate scrie:

Q = K1Iecosd - K2

unde K1 = 3UK/Xs și K2 = 3U2/Xs sunt două constante.

 Puterea reactivă Q depinde de curentul de excitație Ie si de unghiul intern d.
 In diagrama de fazori simplificata de mai jos, se definesc varfurile O, A,
B, C, D. In ABC si OBD avem AC  BC si OD  DB iar
BAC = DOB = j.
 Deci se poate scrie:
in ABC: BC = ABsinBAC = XsIsinj
in OAC: BC = OC - OB = OAcosAOC - U = E0cosd - U.

 In concluzie:
A
BC = XsIsinj = E0cosd - U  Isinj = (E0cosd - U)/Xs
E0

jXsI
d
O
U B C
I
D
Diagrama de fazori simplificata
(R ≈ 0) pentru sarcina RL
 Puterea reactivă este nulă (Q = 0) pentru o anumită valoare a curentului
de excitație, Ieo, numită curent optim de excitație:

Ieo = K2/(K1cosd)

 Curentul de excitatie optim Ieo depinde de unghiul intern d, care depinde de

sarcina. Pentru această valoare, mașina schimbă cu rețeaua doar putere
activă, funcționând la factor de putere unitar (j = 0 pentru care sinj = 0 și
Q = 0).

 Puterea reactivă este pozitivă (Q > 0) pentru Ie > Ieo (puterea reactivă este
debitată în rețea), mașina fiind supraexcitată.

 Puterea reactivă este negativă (Q < 0) pentru Ie < Ieo (puterea reactivă
este absorbită din rețea), iar mașina este subexcitată.
2.5. Teoria generatorului sincron cu poli aparenti

 Generatorul sincron cu poli aparenţi este caracterizat de un întrefier

de lungime variabilă, mai mic sub talpa polilor inductori (în zona axei
longitudinale d) şi mai mare între poli (în zona axei transversale q).
 Reactanţa sincronă se descompune în două componente, după cele
două axe d si q: reactanţa sincronă longitudinală Xd, respectiv
reactanţa sincronă transversală Xq.
 Câmpul magnetic de reacţie Ba se descompune de asemenea după
cele două axe, Bad şi Baq; la fel se descompune fluxul magnetic de
reactie a indusului Fa : d
Fa= Fad + Faq B0
W B
 Ecuatia fluxurilor se scrie:
Fm = F0 + Fad + Faq d
Baq E0 q
 Curentul prin indus I se descompune e
de asemenea dupa cele doua axe: Bad
Ba
Id = I . sine; Iq = I . cose
2.5.1. Ecuatia de tensiuni la GS cu poli aparenti

 T.e.m. indusa se descompune de asemenea dupa cele doua axe:

Ead = -jXadId ; Eaq = -jXaqIq

 Ecuatia t.e.m. se poate scrie:

Em = E0 + Ead + Eaq

 Ecuaţia de tensiuni a generatorului sincron cu poli aparenţi se

exprimă ca în cazul generatorului cu poli înecaţi astfel:

Em = U + RI + jXsI

E0 = U + RI + j(Xs +Xad)Id + j(Xs +Xaq)Iq

 Se fac următoarele notaţii: Xd = Xs + Xad si Xq = Xs + Xaq

Xd = reactanţa sincronă longitudinală,

Xq = reactanţa sincronă transversală

 Ecuatia de tensiuni se rescrie:

E0 = U + RI + jXdId + jXqIq

 Daca Xd = Xq = Xs se obţine ecuaţia de tensiuni a generatorului sincron

cu poli înecaţi
2.5.2. Diagrame de fazori la GS cu poli aparenti

jXdId
jXdId

jXqI E0
E0 jXqI
Em Iq
Iq
jXsI
jXqIq
U
U
RI jXqIq

Id I
Id I

Diagrama de fazori completa Diagrama de fazori simplificata pt.

pt. sarcina RL sarcina RL (R ≈ 0)
 2.5.3. Cuplul elmg si puterea elmg la GS cu poli aparenti

 Cuplul electromagnetic al GS cu poli aparenți se deduce din expresia

cuplului mașinii cu poli înecați, în care se recalculează E0 cose pe baza
diagramei fazoriale simplificate și ținând cont de cele două componente
ale curentului Id și Iq, rezultă :

M = -3E0Usind /WXd -1,5U2(1/Xq - 1/Xd)sin2d/W

 Cel de-al doilea termen al cuplului se numește cuplu reactiv sau de

anizotropie magnetică. Dacă Xd = Xq, al doilea termen se anulează
obținându-se expresia cuplului pentru GS sincron cu poli înecați.

 Caracteristica unghiulară a mașinii sincrone cu poli aparenți -M = f(d) nu

mai este sinusoidală. Valoarea unghiului intern dm pentru care se obține
valoarea maximă a cuplului este mai mică decat p/2 specifică mașinii cu
poli înecați. Generatorul funcționează în regim static stabil pentru valori
ale unghiului intern cuprinse între limitele -dm și dm.
Caracteristica unghiulară -M=f(d) a GS cu poli aparenți

 Regim de generator: d [0; p]

 Regim de motor: d [-p; 0]
 Stabilitate statica: d [-dm; dm]
 Puterea electromagnetică si puterea reactiva
la GS cu poli aparenți

 Expresia puterii electromagnetice a GS cu poli aparenți se obține

pornind de la relația cuplului electromagnetic prin înmulțire cu viteza
unghiulară a mașinii:

P = 3E0Usind/Xd + 1,5U2(1/Xq - 1/Xd)sin2d

 Din expresia generală a puterii reactive a generatorului sincron

Q = 3UIsinj, explicitând produsul Usinj, se obține din diagrama
fazorială simplificată, relația:

Q = 3E0Ucosd /Xd - 1,5U2(1/Xq + 1/Xd) + 1,5U2(1/Xq - 1/Xd)cos2d

2.6. Bilantul de puteri la generatorul sincron

 Generatorul sincron absoarbe puterea mecanica P1 = MaW de la motorul

de antrenare. Relatiile intre puteri sunt descrise mai jos:
P1 = Pm + Pe + P iar P = PJ2 + PFe + P2
 Din puterea mecanica P1, o mica parte se consuma pentru alimentarea
circuitului de excitatie Pe (daca masina este echipata cu excitatoare), o alta
parte Pm se pierde prin frecare si ventilatie, iar ce ramane reprezinta puterea
electromagnetica P = MW ce se transmite la nivelul intrefierului dinspre rotor
spre stator.
 Din puterea electromagnetica P
o parte se pierde prin efect Joule
in infasurarea statorica
PJ2 = 3RI2, o alta parte se pierde
in miezul feromagnetic statoric
PFe, iar ce ramane, P2 = 3UIcosj,
se transfera pe la bornele statorice
catre sarcina.
 Sisteme de excitație la GS

Circuit de excitatie alimentat de la

GCC cu excitatie derivație (cu perii)

Circuit de excitație alimentat de la un GS

de construcție inversata (fara perii)

Circuit de excitație alimentat de la un

grup transformator-redresor (cu perii)
2.7. Regimuri de functionare ale GS
 GS poate funcționa conectat la o rețea de putere “infinită” (de pildă SEN)
sau conectat la o rețea proprie de consumatori.
 Atunci când GS este conectat la o rețea electrică de putere infinită,
frecvența și tensiunea acestuia rămân constante (f = ct., U = ct.)
indiferent de regimul de funcționare al generatorului.

2.8. Functionarea GS pe retea proprie

 La funcționarea pe rețea proprie, GS este antrenat în mișcare de rotație de
către o turbină (eoliană, hidraulică etc.), de către un motor termic sau pe altă
cale, furnizând energie electrică pentru o rețea locală de consumatori.
 Tensiunea (U) și frecvența rețelei proprii (f) depind de modul de
funcționare al generatorului:
 frecvența este direct proporțională cu turația (f ~ n), iar
 tensiunea la bornele generatorului (U) depinde atât de frecvență
(f), cât și de valoarea curentului de excitație (Ie).
 Principalele caracteristici de funcționare pe rețea proprie ale generatorului
sincron sunt următoarele: caracteristica de mers în gol, caracteristica
externă și caracteristica de reglaj.
2.8.1. Caracteristica de mers in gol

 Caracteristica de mers in gol a GS se obtine masurand tensiunea la

bornele indusului (U) si curentul de excitatie (Ie), cand masina
functioneaza in gol (I = 0), la turatie constanta (n = ct.):
U0 = E0 = f(Ie) | n = ct.; I = 0
 T.e.m. E0 este proporțională cu inducția magnetică (E0  F  B), iar Ie
este proporțional cu intensitatea cp. magnetic, Ie  H. Deci, caract. de
mers în gol este similară cu caract. de magnetizare B = f(H).
Schema de montaj pentru studiul GS functionand pe rețea proprie
2.8.2. Tensiunea electromotoare

 Tensiunea electromotoare indusa in infasurarile statorice ale unui

generator sincron este data de relatia:
E
E0 = ks.f.F
unde:
f este frecventa t.e.m.
F = f(Ie) este fluxul magnetic pe pol
(dependent de crt. de excitatie Ie)
ks este o constanta a masinii sincrone
Ie
 T.e.m. prezinta o dependenta
Caracteristica st. de mers in gol
neliniara functie de curentul de excitatie.
 Frecventa tensiunii induse depinde de viteza de rotatie a generatorului
sincron prin relatia:
pn
f=
60
unde: f este frecventa t.e.m. in Hz
p este numarul de perechi de poli
n este viteza de rotatie a rotorului in rpm
2.8.3. Caracteristica externa

 Caracteristica externa a GS se obtine masurand tensiunea la bornele

indusului (U) si curentul de sarcina (I), cand masina functioneaza la
turatie constanta (n = ct.), curent de excitatie constant (Ie = ct.),
respectiv pentru un anumit tip de sarcina (cos j = ct.):

U = f(I) | n = ct.; Ie = ct.; cos j = ct. U = E0 - RI - jXsI

 La mers in gol: U = E0. U

 La functionare in sarcina: U ≠ E0
datorita:
E0
- Campului magnetic de reactie a
indusului care afecteaza campul
magnetic de excitatie al masinii
- Caderii de tensiune pe reactanta
sincrona Xs si pe rezistenta de faza R.
2.8.4. Caracteristica de reglaj

 Caracteristica de reglaj a GS se obtine masurand curentul de excitatie

(Ie) si curentul de sarcina (I), cand masina functioneaza la turatie
constanta (n = ct.), tensiune la borne constanta (U = ct.), respectiv
pentru un anumit tip de sarcina (cos j = ct.):

Ie = f(I) | n = ct.; U = ct.; cos j = ct.

Ie

Ie0
2.9. Functionarea GS in paralel cu reteaua de putere “infinita”

 Deseori puterea totala a unei retele electrice la care se conecteaza un

GS (conectare in paralel cu reteaua) este atat de mare (de pilda
Sistemul Electroenergetic National - SEN), incat regimul de functionare
al generatorului, indiferent de valorile puterilor active sau reactive
schimbate cu reteaua, nu influenteaza practic parametrii retelei,
tensiune si frecventa. Se spune in acest caz ca reteaua este de putere
“infinita”. Reteaua de putere “infinita” este un concept teoretic.
 Pentru o conectare optima la retea (fara socuri de curent, I = 0), un GS
trebuie sa indeplineasca anumite conditii specifice:
 Infasurarea sa de excitatie trebuie alimentata, iar GS trebuie
antrenat pană la turatia de sincronism,
 Sistemul trifazat de tensiuni al GS trebuie sa fie identic cu cel al
retelei (aceeasi frecventa, amplitudine, succesiune a fazelor si faza
initiala).

U = E0 - RI - jXsI  I = (E0 - U)/(R - jXs)

2.9.1. Schema de montaj pentru studiul GS conectat la retea
 Verificarea conditiilor de conectare la retea a GS prin metoda
sincronizarii fine se poate efectua in laborator de pilda prin metoda
voltmetrelor (4 voltmetre, conectate conform schemei alaturate).
 Voltmetrele V3 si V4 permit verificarea egalitatii valorilor efective ale
tensiunii GS si ale retelei (E0 = U),
 Frecventmetrul Hz permite verificarea egalitatii frecventelor,
 Voltmetrele V1 si V2 permit verificarea succesiunii fazelor, a egalitatii
frecventelor si a defazajelor,
 Bornele a-b ale intrerupatorului K sunt conectate impreuna.

Am
U

V3 A
V4m
GS V
A
Vmm
V M 3~
W a b
Rr1

Ag
Rr2 Tm
Redr
2.9.2. Schimbul de puteri al masinii sincrone cu reteaua

 P > 0: Generator sincron ce injecteaza putere activa in retea

 P < 0: Motor sincron ce absoarbe putere activa din retea
 Q > 0: Motor/generator sincron ce injecteaza putere reactiva in retea
 Q < 0: Motor/generator sincron ce absoarbe putere reactiva din retea

Q Q
Retea de Retea de
GS MS
3~ p. infinita 3~ p. infinita
Pm Pm
U, f = ct. U, f = ct.
P P
GS in paralel cu reteaua MS in paralel cu reteaua
de putere “infinita” de putere “infinita”
2.9.3. Functionarea GS cuplat la reteaua de putere “infinita” la
putere activa constanta. Curbele in V

 Puterea activa P injectata in retea

Ipoteza: R = 0
de GS este calculata cu relatia:
Q<0 Q>0
P = 3UI.cosj
Subexcitat Supraexcitat
unde:
U = tensiunea de faza statorica

XsIcosj = ct.
I = curent de faza statoric j
E0
 Daca P = ct. si GS este conectat
jXsI
la retea (U = ct.)  I.cosj =ct.
 XsI.cosj =ct. d
j U

Retea de I
p. infinita
U, f = ct.
Curbele in V ale GS

I = f(Ie) | P = ct. (n = ct., U = ct., f = ct. impuse de rețea)

cosj = f(Ie) | P = ct. (n = ct., U = ct., f = ct. impuse de rețea)

I P2 > P 1 cosj
P1 > 0 1
P=0

P1 > 0 P2 > P 1

j<0 j>0
Q<0 Ieo Q>0 Ie Q<0 Ieo Q>0 Ie
2.10. Motorul sincron
2.10.1. Principiul de functionare a masinii sincrone ca motor

 Alimentand direct de la retea o masina sincrona echipata cu colivie de

pornire (infasurarea de excitatie nefiind alimentata) aceasta se va ambala si
turatia rotorului se va apropia de turatia de sincronism (ca un motor
asincron). Tensiunile induse si curentii din colivia rotorica vor avea
amplitudini si frecvente din ce in ce mai reduse. Daca motorul ar functiona la
sincronism, tensiunile induse si curentii rotorici ar fi nuli si cuplul
electromagnetic mediu de asemenea.
 Pentru a putea functiona la turatie de sincronism (deci pentru a functiona
ca motor sincron), masina necesita alimentarea infasurarii rotorice in c.c.
care va produce astfel un camp magnetic invartitor sincron cu cel statoric. In
acest caz cuplul electromagnetic mediu va fi nenul si va actiona asupra
rotorului masinii.

 Daca rotorul motorului sincron (fara colivie) se roteste la turatii diferite de

cea de sincronism (daca n2 ≠ n1) cuplul electromagnetic mediu va fi nul. Prin
urmare motorul sincron fara colivie, nu dezvolta cuplu de pornire si nu poate
functiona nici in regim de frana.
2.10.2. Avantaje si dezavantaje ale motorului sincron

 Avantaje ale motorului sincron:

- Turatia este constanta (la f = ct.),
- Cuplul electromagnetic depinde liniar de tensiunea de alimentare,
- Factor de putere bun, (poate fi unitar sau chiar capacitiv),
- Randament ridicat (in special motoarele cu magneti permanenti),
- Intrefier mai mare decat la motorul asincron, deci siguranta mecanica mare,
- La puteri mari si turatii scazute motorul este mai eficient decat cel asincron,
- Imbunatatirea comportarii la socuri ale sarcinii se face prin fortarea excitatiei,
- Reglarea unor caracteristici prin modificarea curentului de excitatie
 Dezavantaje ale motorului sincron:
- Nu dezvolta cuplu de pornire (necesita solutii speciale in acest sens)
- Prezinta tendinta de iesire din sincronism sau de pendulare la socuri ale
cuplului de sarcina in cazul scaderii tensiunii de alimentare
- Necesita o sursa de c.c. pentru alimentarea infasurarii rotorice (la masinile
fara magneti permanenti), contactele perii/inele nefiind fiabile
- Este mai voluminos, mai greu si mai scump decat motorul asincron de
aceeasi putere si turatie.
2.10.3. Ecuatiile de tensiuni si schema echivalenta a MS cu poli
inecati

jXa jXs R I
Xa – reactanta indusului
Xs – reactanta de disp.
Ea Xs – reactanta sincrona
R – rezistenta de faza
E0 Em U
E0 – t.e.m. la mers in gol
Ea – t.e.m. de reactie a
indusului
Em – t.e.m. rezultanta

Ea = jXaI
Em = E0 + Ea
E0 = U - RI - j(Xa + Xs)I = U - RI - jXsI La masini mari R ≈ 0
Em = U - RI - jXs I
Xs = Xs + Xa
2.10.4. Schema echivalenta compacta a MS cu poli inecati

jXs R I

Xs – reactanta sincrona
R – rezistenta de faza
E0 – t.e.m. la mers in gol
E0 U
Ea – t.e.m. de reactie a
indusului
Em – t.e.m. rezultanta

E0 = U - RI - jXsI
Xs = Xs + Xa
2.10.5. Schema echivalenta simplificata a MS cu poli inecati

Ipoteza: R ≈ 0

jXs I
Xa – reactanta indusului
Xs – reactanta de disp.
Xs – reactanta sincrona
E0 – t.e.m. la mers in gol
E0 U

E0 = U - jXsI
Xs = Xs + Xa
2.10.6. Diagrama de fazori simplificata a MS cu poli inecati

Ipoteza: R ≈ 0 E0 = U - jXsI

jXsI

E0
d U

I
2.10.7. Ecuatii de tensiuni si diagrame de fazori la MS cu poli
aparenti

 Ecuaţia de tensiuni a MS cu Iq E0 jXdId

poli aparenţi se exprimă astfel: e d’ jXqIq
E0 = U - RI - jXdId - jXqIq I j
U
RI
Id

 Daca R ≈ 0 ecuaţia de tensiuni Iq E0 jXdId

a MS cu poli aparenţi devine:
e d’ jXqIq
E0 = U - jXdId - jXqIq
I j U

Id
2.10.8. Metode de pornire a motorului sincron

 Motorul sincron nu dezvolta cuplu electromagnetic mediu decat la

sincronism (cand turatia rotorului egala cu cea a campului invartitor). Prin
urmare la alta turatie (deci si la pornire) cuplul electromagnetic mediu este
nul. Pentru pornire motorul sincron necesita adoptarea unor masuri speciale.

1) Pornirea motorului sincron cu ajutorul unui motor auxiliar.

Motoarele sincrone de puteri mari se pornesc uneori folosind motoare
auxiliare de mica putere.
 Motorul auxiliar are rolul de a creste turatia motorului principal pana la
valori aproximativ egale cu cea de sincronism, dupa care motorul
sincron, odata conectat la retea (prin metoda sincronizarii fine), va
ramanea “agatat” in sincronism.
 Motorul auxiliar este uneori motor de c.c. cu excitatie derivatie care, dupa
ce motorul principal atinge turatia de sincronism, trece in regim de
generator de c.c. alimentand infasurarea de excitatie a motorului sincron.
Motorul auxiliar poate fi de asemenea si motor asincron.
2) Pornirea in asincron a motorului sincron se aplica motoarelor sincrone
prevazute cu o infasurare de tip colivie (colivie de pornire si amortizare)
dispusa in talpile polilor rotorici de excitatie. Această colivie îndeplinește
după pornirea motorului rolul de infasurare de amortizare.
 Prin aceasta metoda motorul porneste ca un motor asincron cu rotor in
colivie. Anumite motoare sincrone au poli rotorici din otel masiv talpile polare
avand si rol de infasurare in colivie. Miez stator
 Pornirea in asincron a motorului Pol rotor
sincron se face prin conectare
Crestatura
directa la retea (la puteri mici), prin stator
metoda stea-triughi sau cu
autotransformator (la puteri mari).
Miez
 Pe durata pornirii in asincron rotor

infasurarea de excitatie a motorului Inf.

excitatie
sincron este deconectata de la
sursa de c.c. si conectata pe o Colivie
rezistenta foarte mare (5 - 10 ori pornire/
amortizare
mai mare ca rezistenta de
excitatie). Arbore
 Rezistenta pe durata pornirii nu se scurtcircuiteaza pentru ca ar putea da
nastere fenomenului Gorges si nu se lasa nici in gol pentru ca s-ar putea
strapunge datorita tensiunilor induse foarte mari (datorita turatiei mari si
numarului mare de spire al infasurarii de excitatie).
 Dupa ambalarea motorului la o turatie apropiata de cea de sincronism,
infasurarea rotorica se conecteaza la sursa de c.c. si motorul ramane
“agatat” in sincronism.
 Un motor sincron special care porneste de asemenea in asincron este
motorul sincron cu magneti permanenti si colivie de pornire. Acest
motor are avantajul pornirii prin conectare directa la rețea, fără alte masuri
suplimentare. Miez Crestatura
stator
 Proiectarea acestui motor rotor
Liniile campului
necesita atentie speciala, Bara rotor magnetic prin
deoarece pe durata pornirii sectiunea
campul creat de magnetii transversala a
unui motor
permanenti genereaza un Magnet
sincron cu
permanent
cuplu de franare (pornirea magneti
motorului, in special in permanent si
colivie de pornire
sarcina, fiind mai greoaie). Miez
stator
3) Pornirea motorului sincron cu ajutorul unui Schema electrică
convertizor de frecventa presupune alimentarea
motorului la pornire cu o frecventa foarte mica, ce R S T
creste lent spre valoarea nominala, oferind timp
Convertor
rotorului sa urmareasca in mod continuu campul retea
magnetic invartitor a carui turatie creste odata cu
frecventa. Tensiunea de alimentare trebuie sa Lf Filtru
creasca proportional cu frecventa (U/f = ct.).
Aceasta metoda presupune uneori integrarea Convertor
sarcina
motorului sincron intr-un sistem mai complex de
actionare electrica.
U1 V1 W1
 Motoarele sincrone de puteri mari pot fi
comandate prin intermediul convertoarelor cu
MS
comutatie naturala (comutatie de la retea).
3~ F1 F2

+ -
2.10.9. Inversarea sensului de rotatie a motorului sincron.
Reglarea turatiei

 Sensul de rotatie al MS este impus de sensul de rotatie al campului

magnetic invartitor statoric care depinde de succesiunea fazelor alimentate
la retea. Sensul de rotatie poate fi inversat prin modificarea succesiunii
fazelor, de pilda prin inversarea a doua faze intre ele.
3~ U, f
 Reglarea turatiei MS (a turatiei R
S
de sincronism, n1 = 60.f/p) se T
efectueaza prin modificarea
frecventei tensiunii de alimentare.
Modificarea numarului de perechi U’, f
de poli p nu este posibila la MS
pentru ca acesta este impus prin
constructia rotorului masinii.
Variatia frecventei tensiunii de
alimentare f se poate realiza prin
intermediul unui convertizor de U V W U’’, f ’’
frecventa si poate fi modificata F1
simultan cu tensiunea de MS
alimentare (U/f = ct.). 3~ F2
Motor sincron alimentat de la cicloconvertor
Cda unghiului de aprindere functie de pozitia rotorului
 Reglarea turatiei MS poate fi efectuata prin intermediul unor sisteme de
control in bucla deschisa sau in bucla inchisa.
 Controlul turatiei in bucla inchisa asigura o precizie ridicata a sistemului
de actionare electrica. Frecventa la iesirea invertorului este proportionala cu
turatia rotorului. Turatia rotorului este folosita ca marime de feedback si
comparata cu turatia de referinta. Diferenta dintre cele doua valori este
introdusa ca semnal de comanda pentru redresor. Invertorul va modifica in
consecinta frecventa de iesire, controland astfel turatia motorului.
 Daca turatia MS scade datorita cresterii cuplului de sarcina, frecventa
statorica se reduce, asa incat rotorul sa ramana agatat in sincronism in
raport cu campul magnetic invartitor statoric.

Redresor Lf Invertor
U F1
+
3~ Cf V MS
W 3~ -
F2
Cmda Cmda
θrot
nref
+
- nrot

Controlul turatiei motorului sincron in bucla inchisa

 Controlul turatiei in bucla deschisa se utilizeaza cand nu este necesara
o precizie ridicata a sistemului de actionare electrica. Frecventa la iesirea
invertorului (f ~ n) se modifica impreuna cu tensiunea (U/f = ct.) pentru a
controla turatia motorului.

Redresor Lf Invertor
F1
+
3~ Cf MS
3~ -
F2

Controlul turatiei motorului sincron in bucla deschisa

2.11. Masini sincrone speciale
2.11.1. Masina sincrona cu magneti permanenti

 Masina Sincrona cu Magneti Permanenti (MSMP) nu are infasurare de

excitatie rotorica, aceasta fiind inlocuita de magneti permanenti.
 MSMP este foarte utilizata in industrie, in special in zona aplicatiilor de
mica putere, atat ca motor cat si ca generator.
 Dezvoltarea magnetilor permanenti de mare energie (NdFeB, SmCo) a
permis extinderea utilizarii MSMP in aplicatii de medie si mare putere:
turbine eoliene, sisteme de propulsie, roboti industriali, masini unelte,
vehicule electrice, etc.
 MSMP inlocuieste in multe cazuri masina asincrona sau masina sincrona
cu excitatie electromagnetica datorita performantelor ridicate;
 Avantaje:
 randament ridicat (fara pierderi Joule in infasurarea rotorica care este
inlocuita de magneti permanenti, fara pierderi prin frecare intre perii si
inelele colectoare),
 lipsa contactelor alunecatoare,
 lipsa scanteilor,
 solutie silentioasa,
 densitate mare de energie pe unitatea de volum.

 Dezavantaje:
 lipsa posibilitatii de reglaj al fluxului magnetic de excitatie (necesar
pentru a controla tensiunea in regim de generator sau turatia prin
slabire de camp in regim de motor);
 existenta cuplurilor de agatare ce apar datorita atractiei mutuale
dintre magneti si dintii statorici la functionarea in gol a masinii (cuplu
parazit ce nu contribuie la cuplul elmg. al masinii dar care genereaza
zgomot acustic, vibratii mecanice, uzura lagarelor etc.)
Masini sincrone cu magneti permanenti
 Masini sincrone cu magneti permanenti

a) b)
Tipuri de mașini sincrone cu magneți permanenți montați: a) pe suprafața rotorului,
magnetizați radial; b) la interior, magnetizați azimutal.
Masini sincrone cu magneti permanenti

MSMP
montati pe MSMP
suprafata interiori
rotorului
2.11.2. Motorul de curent continuu fara perii (Brushless DC motor)
 Motorul de c.c. fara perii este un motor sincron trifazat, cu Magneti Permanenti
(MP) montati pe rotor, (fara infasurari rotorice, fara perii/inele/colector),
infasurarile statorice fiind alimentate cu un sistem de curenti dreptunghiulari.
 Curentii de faza statorici sunt controlati prin intermediul unui invertor si produc
un camp magnetic invartitor care atrage MP rotorici, producand cuplu elmg.
 Pozitia MP fata de bobinele statorice este detectata la Motorul de Curent
Continuu (MCC) fara perii, de regula, cu ajutorul unor senzori Hall.
Aplicatii ale MCC fara perii
 Mica putere: electronica, computere (HDD, unitate optica, ventilator), aplicatii
medicale, robotica, tehnica militara, masini de spalat, etc.
 Mare putere: roboti industriali, vehicule, echipamente pe aeronave, etc.

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Electric_bicycle_with_front_motor.jpg
 Micromotor de c.c. fără perii în
construcţie inversată

Sursa: NM Modreanu, MI Andrei, T. Tudorache, M. Morega, Micromotor de Curent Continuu fără perii în construcţie inversată, SME’13.
 Ecuatia de tensiuni pe faza:
u = R.i + (L-M).di/dt + e unde e = k.W  u = R.i + (L-M).di/dt + k.W

Ecuatia cuplului elmg.:

me= (eu.iu+ev.iv+ew.iw)/W = 2e.i/W = 2k.i u, i, R - tensiunea, crt. si rezistenta de faza
L, M - inductivitatile proprii si mutuale ale
Ecuatia de miscare: infasurarilor de faza
J.dW/dt = me - ms- F.W e - t.e.m. pe faza, iar k - const. t.e.m.
me, ms - cuplul elmg. si cuplul de sarcina
J - momentul de inertie
F - coeficientul de frecari vascoase

iU
eU
T1 T3 T5 iU t
0 60 120 180 240 300 360

iV
eV
Ucc t
0 60 120 180 240 300 360
iW iV
T2 T4 T6
iW eW
t
0 60 120 180 240 300 360

Senzori Hall-
semnale pt.
cda T1 T3 T3 T5 T5 T1
T6 T6 T2 T2 T4 T4
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:EC-Motor.svg
Caracteristica mecanica a MCC fara perii
 Cuplul nominal Mn este dictat de curentul nominal si deci, de pierderile
Joule nominale din infasurarile statorice. Pe durate scurte (regim intermitent)
cuplul util poate fi mai mare decat cel nominal, acest regim fiind limitat de
nivelul de incalzire al infasurarilor.
 Turatia maxima nmax este dictata de diferenta dintre tensiunea de
alimentare si tensiunea electromotoare si eventual de considerente mecanice
(lagare).

Mmax
U’ > U

Cuplu
intermitent
Mn

0 nn n’n nmax n
Avantaje ale MCC fara perii
 Eficienta ridicata (fără pierderi Joule in rotor, fara frecare perii/colector)
 Fiabilitate ridicata si durata lunga de viata (fără perii/colector care sa
necesite inlocuire)
 Densitate volumica de cuplu ridicata (constructie mai compacta si
moment de inertie mai redus decat la MCC cu perii, raspuns rapid si
acceleratie mare)
 Zgomot acustic redus (fara frecare perii-colector)
 Racire eficienta (caldura in exces datorita pierderilor Joule in infasurarea
statorica este evacuata usor la constructia cu rotor interior / stator exterior)
 Interferente electromagnetice reduse (fara scantei perii-colector)
 Gama larga de utilizare (lipsa scanteilor permit utilizarea MCC fara perii in
medii explozive; control simplu datorita caracteristicii liniare turatie – cuplu).

Dezavantaje ale MCC fara perii

 Necesita senzori
 Necesita sistem electronic complex de comanda
 Cost ridicat datorita electronicii/senzorilor/MP
2.11.3. Motorul cu reluctanta comutata. Motorul pas cu pas

 Motorul cu reluctanta
comutata are miezul statoric A
construit din tole, in configuratie
cu poli aparenti, in jurul polilor
fiind dispuse bobine alimentate
cu pulsuri electrice aplicate
conform strategiei de comanda. A’
 Rotorul masinii este construit
din otel feromagnetic (din tole) si Motorul cu reluctanta comutata
are un numar de dinti corelat cu
+
numarul de poli statorici (motorul
pas cu pas este similar dar are
T1 T3 T5
un numar mult mai mare de dinti
A B C
rotorici). D2 D4 D6
Ucc
 Motorul cu reluctanta comutata D1
A’
D3
B’
D5
C’
converteste pulsurile electrice T2 T4 T6
aplicate bobinelor statorice in
deplasari mecanice discrete ale
-
rotorului. Convertor utilizat pentru comanda motorului
cu reluctanta comutata
A

A Ecuatia de tensiuni pe faza:

t u = R.i + d(L.i)/dt 
0 u = R.i + L.di/dt + i.dL/dt 
B u = R.i + L.di/dt + i.[dL/dθ].[dθ/dt]
u = R.i + L(θ).di/dt + W.i.dL(θ)/dθ
t
0
Ecuatia cinematica:
C A’ J.dW/dt = me - ms- F.W
t
0 Motorul cu reluctanta
comutata

 Deplasarea rotorului are loc ca urmare a actiunii fortelor de atractie ce apar

intre campul magnetic statoric produs de pulsurile electrice aplicate si dintii
rotorici.
 Succesiunea si frecventa pulsurilor aplicate bobinelor statorice sunt corelate
cu sensul de rotatie si cu turatia motorului.
 Motoarele cu reluctanta comutata si cele pas cu pas sunt fiabile, au erori mici
de pozitie si viteza mare de raspuns, miscarea lor putand fi controlata in bucla
inchisa.
 Aceste motoare sunt utilizate in general in aplicatii de mica putere: actionari
electrice, electronica (scanere, imprimante), robotica, industria militara
(rachete), etc.
2.11.4. Masina sincrona cu poli gheara

 Masina sincrona cu poli gheara este caracterizata de o constructie

rotorica speciala, cu poli rotorici sub forma unor gheare (poli aparenti).
 Fluxul magnetic de excitatie este produs de o bobina centrala cilindrica
orientata axial, situata intre cele doua structuri de tip gheara (alimentata in
c.c.) sau de catre un magnet permanent cilindric magnetizat axial.
Constructia statorica a masinii este una clasica.
 Masina sincrona cu poli gheara este utilizata frecvent ca alternator auto
pentru incarcarea bateriile automobilelor.
 Alternatorul auto este echipat cu redresor pentru a converti tensiunea
alternativa in tensiune continua.

Inele de Pol
contact gheara

Bobina
excitatie
dispusa
axial
Rotor de masina sincrona cu poli gheara
 Masinile cu poli gheara sunt robuste, fiabile, usoare si mai compacte decat
GCC. Contactele alunecatoare perii/inele fac parte din circuitul de excitatie ai
masinii si sunt parcurse de curenti mai mici decat cei de sarcina.
 La GCC periile si
colectorul sunt parcurse
de curentii de sarcina si
sunt supuse unor solicitari
U suplimentare datorita
F1
fenomenului de
V comutatie.

F2
W

Curent de incarcare
2.11.5. Alte masini sincrone speciale

 Masini cu rotor exterior inglobate in roata;

 Masini sincrone cu excitatie hibrida;
 Masini sincrone liniare;
 Masini sincrone cu flux axial;
 Masini cu flux magnetic transversal, etc.
3. Masina asincrona trifazata
3.1. Introducere

 Masina asincrona clasica este o masina de curent alternativ trifazata a

carei turatie variaza de la gol la sarcina nominala, cand se pastreaza
neschimbata frecventa tensiunii de alimentare.
 Masina asincrona poate functiona ca motor, ca generator sau ca frana
(in cele mai multe cazuri functioneaza ca motor).

 Motoarele asincrone trifazate sunt cele mai utilizate motoare electrice din
industrie.

 Masinile asincrone sunt caracterizate de:

o Constructie simpla, robusta, ieftina, mentenanta redusa
o Gama larga de puteri, de la sute de W la MW
o Necesitatea unor echipamente speciale pentru controlul vitezei
(convertizoare de frecventa, variatoare de tensiune, reostate de
reglaj etc.)
o etc.
3.2. Elemente constructive. Domenii de utilizare. Simbolizare.
Date nominale
 O masina asincrona clasica este alcatuita din doua parti constructive
principale, una fixa numita stator si una mobila numita rotor.
Statorul contine:
o Miezul feromagnetic statoric construit din tole din otel electrotehnic,
izolate, cu cristale neorientate, de grosime 0.5 mm, crestate uniform
spre intrefier (prin stantare);
o Sistemul trifazat de infasurari statorice realizate din conductoare
rotunde sau profilate din cupru, izolate, dispuse in crestaturi,
o Carcasa realizata din tabla
de otel, din aluminiu sau stator rotor
din fonta turnata, prevazuta
cu nervuri longitudinale
pentru racire
o Talpi de fixare, inel de
prindere, scuturi laterale,
cutie de borne, placuta
indicatoare, eventual perii
si sistem portperii etc.
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Yauza_209-1_(motor)_-_04_-_motor_disassembled.jpg
Rotorul contine:
o Miezul rotoric realizat de regula din tole izolate, din otel
electrotehnic, cu cristale neorientate, crestate spre intrefier,
o Sistemul rotoric de infasurari dispus in crestaturi, care poate fi:
- trifazat (rotor bobinat), realizat din conductor bobinat izolat din
cupru
- polifazat de tip colivie (rotor in colivie) alcatuita din bare din
aluminiu (sau cupru sau aliaje) scurtcircuitate la capete prin
intermediul a doua inele frontale,
o Arbore, lagare, eventual inele colectoare, etc.

In functie de constructia rotorului masina asincrona poate cu rotor

bobinat sau cu rotor in colivie.
Variante constructive ale rotorului masinii asincrone

Rotor in colivie (rotor in scurtcircuit )

(colivie din aluminiu)

Rotor bobinat
(infasurari din cupru si inele colectoare)

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Coupe_rotor_machine_asynchrone.jpg
Sectiune transversala printr-o masina asincrona cu rotor in colivie
Sectiune printr-o masina asincrona cu rotor in colivie

3
4 5 6

Parti principale:
7
1. Miez stator
2. Miez rotor
3. Cutie de borne
4. Colivie rotor
5. Infasurari stator
6. Lagare
7. Ventilator
8. Carcasa &
nervuri racire

8 1 2

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:TMW_50906_Schnittmodell_einer_Drehstrommaschine_(Asynchronmaschine).jpg
 Domenii de utilizare a masinii asincrone

 Ca motor:
- Pompe centrifuge, ventilatoare, masini unelte, sisteme de aer conditionat,
- Sisteme de actionare electrica cu viteza variabila (tractiune electrica a
trenurilor, tramvaielor, troleelor, metrourilor, lifturilor, transport pe cablu, etc.)
- Macarale, conveioare, compresoare, prese pentru stantare etc.

 Ca generator:
- Turbine eoliene,
- Turbine microhidro etc.

https://www.pexels.com/photo/photo-of-wind-turbines-under-cloudy-sky-3619870/
https://pixabay.com/illustrations/solar-power-alternative-energy-1019830/
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Washing-machine.svg
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:KH_St_Elisabeth_2013_Technik_20.jpg
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:MitsubishiAirConditioners.jpg
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:2003,_TGV_in_Brest_railway_station_3.jpg
Simbolizarea motorului asincron trifazat

Motor asincron trifazat

Motor asincron cu rotor in scc.
trifazat cu rotor
bobinat

Conexiune Y Conexiune D Conexiune Y

infasurare infasurare infasurare
stator stator rotor
Datele nominale ale motorului asincron trifazat

• Putere nominală (putere utilă mecanică): Pn[W] [HP] [CP]

• Număr de faze: 3
• Tensiune nominală (tensiune de linie): Un[V] sau tensiuni nominale UnY/UnD
• Curent nominal (curent de linie): In[A] sau curenți nominali InY/InD
• Tip conexiune: Y sau D (când toate cele 6 borne sunt accesibile)
• Frecvență nominală: fn[Hz]
• Factor de putere nominal: cosjn
• Turație nominală: n[rpm]
• Tensiunea rotorică de mers în gol (pt. motoare cu rotor bobinat): U20[V]
• Curent rotoric nominal (pt. motoare cu rotor bobinat): I2n[A]
3.3. Funcționarea mașinii asincrone în regim de motor

 Alimentand infasurarea trifazata statorica a motorului asincron cu un sistem

trifazat simetric si echilibrat de curenti (iA, iB, iC) de frecventa f1 ia nastere un
câmp magnetic învârtitor statoric (BS) a cărui turație de sincronism n1 este
dată de relația n1 = 60f1/p, unde p este nr. de perechi de poli ai mașinii.

 Câmpul magnetic învârtitor

IA A
generat de curenții statorici va
induce tensiuni (e = -dF/dt) X

prin mișcare, în înfășurările

rotorice (vezi capitolul 1). K
Bobinele statice rotorice vor fi
parcurse de fluxuri magnetice
alternative (se neglijează M
armonicile; distribuția curenților
L Z
se presupune a fi sinusoidală). IB C
Y
B

IC
 Dacă circuitul rotoric este închis, t.e.m. induse vor da naștere unor curenți
induși;
 Curenții rotorici vor produce un câmp magnetic de reactie (BR) de
asemenea învârtitor care se rotește sincron cu câmpul magnetic statoric;
Bd
S N N S
wt
wt
a
BR BS

 Interacțiunea (datorita forțelor de atracție sau repulsie) celor două câmpuri

magnetice vor produce un cuplu electromagnetic (M = k . BS . BR . sinb – vezi
capitolul 1) care va pune în mișcare rotorul (pornirea motorului).
 Rotorul se ambaleaza si turatia sa n2 se stabilizeaza la o valoare
subsincrona (n2 < n1).
 Rotorul antrenat în mișcare de rotație tinde sa prindă din urmă câmpul
magnetic învârtitor (adică turația rotorului tinde sa egaleze turația de
sincronism) însă acest lucru nu se întâmplă deoarece la sincronism
tensiunile induse în înfășurările rotorice vor fi nule (fluxul magnetic ce
străbate bobinele rotorice este constant dF/dt = 0), deci curenții rotorici vor
fi nuli și prin urmare campul magnetic de reactie a indusului BR va fi nul
(BR = 0) si cuplul asincron va fi nul (M = k . BS . BR . sinb ), rotorul rămânând
astfel în urma câmpului învârtitor (n2 < n1).
 Aplicând la arborele mașinii un cuplu de sarcină (Ms), rotorul motorului
asincron va rămâne în urma câmpului învârtitor din ce în ce mai mult, până
când curenții rotorici vor crește suficient de mult așa încât cuplul
electromagnetic asincron M sa fie egal cu cel rezistent Mr (cuplul de sarcină
la arbore Ms + cel de frecare si ventilatie Mfv), adica M = Mr.
 Motorul asincron nu atinge turația de sincronism în regim permanent fără
intervenție exterioară (denumirea de motor asincron provine din faptul că
rotorul se rotește asincron față de câmpul magnetic învârtitor statoric).
 Ramanerea in urma a rotorului (care se roteste cu turatia n2) fata de campul
magnetic invartitor (care se roteste cu turatia de sincronism n1 > n2) permite
definirea notiunii de alunecare s.
 Alunecarea motorului asincron notata cu s reprezinta turatia relativa a
rotorului n2 fata de cea a campului invartitor n1, raportata la turatia campului
magnetic invartitor n1:
s = (n1 – n2)/n1

unde n1 este turatia de sincronism, iar n2 este turatia rotorului.

 Alunecarea s se poate exprima si in procente:
s = 100*(n1 – n2)/n1 [%]
 Uzual alunecarea nominala a motorului asincron: sn ϵ [0,01… 0,1]
 La pornire n2 = 0, deci s = 1.
 La mers in gol ideal (sincronism) n2 = n1, deci s = 0
 Pentru s ϵ (0 … 1] masina asincrona functioneaza in regim de motor

 Frecventa f2 a t.e.m. induse in infasurarea rotorica este:

f2 = s . f1
unde f1 este frecventa tensiunii statorice [Hz].
 La pornire (s = 1) frecventa tensiunii rotorice este egala cu cea a tensiunii
statorice: f2 = f1
 La mers in gol ideal (s = 0) frecventa tensiunii rotorice este nula: f2 = 0
 Se poate demonstra (vezi capitolul 1) ca t.e.m. indusa intr-o faza rotorica
are expresia: e2(t) = 2E2 cos(w2t+j), unde E2 = w2w2kw2(Fm/2), w2 și kw2
reprezintă nr. de spire pe faza rotorică, respectiv factorul de înfășurare, iar
f2 este frecvența t.e.m. rotorice.

3.4. Analogia dintre motorul asincron si transformatorul electric

 Asemanari: Atat motorul asincron cat si transformatorul functioneaza pe baza

legii inductiei electromagnetice
- La transformator: tensiunea aplicata infasurarii primare produce o tensiune
indusa in infasurarea secundara (indusa prin transformare)
- La motorul asincron: tensiunea aplicata infasurarii statorice produce o
tensiune indusa in infasurarea rotorica (indusa prin miscare)
 Diferente (in cazul motorului asincron):
- Infasurarea secundara (rotorica) se poate deplasa odata cu rotorul,
- Intre infasurarea primara (statorica) si cea secundara (rotorica) exista un
intrefier net, deci curentul de magnetizare al motorului asincron este mai
mare decat cel al transformatorului
- Datorita rotatiei rotorului (a infasurarii secundare a masinii asincrone),
tensiunea indusa nu are aceeasi frecventa precum a tensiunii statorice (din
infasurarea primara), decat la pornire (f2 = s.f1).
3.5. Tensiunea indusa in circuitul rotoric functie de alunecare

 Amplitudinea si frecventa t.e.m. induse in circuitul rotoric (si ale

curentilor indusi) sunt proportionale cu alunecarea (vezi capitolul 1).
 Cand rotorul este blocat sau la pornire (s =1), se obtin valori maxime ale
amplitudinii si frecventei tensiunii induse in rotor (f2 = f1). Vom nota in
acest caz tensiunea indusa cu E2.
 Pe de alta parte daca rotorul se roteste cu viteza de sincronism (s = 0),
amplitudinea si frecventa tensiunii induse in circuitul rotoric sunt nule
(f2 = 0).
 Pentru o alunecare s oarecare tensiunea indusa in rotor notata cu E2s
depinde de alunecare si de E2 prin relatia:

E2s = sE2
unde E2 este tensiunea indusa in infasurarea rotorica in cazul in care
rotorul este blocat sau la pornire (s = 1).
3.6. Parametrii circuitului rotoric functie de alunecare

 Frecventa t.e.m. induse in infasurarea rotorica depinde de alunecare,

prin urmare reactanța de scapari a circuitului rotoric va depinde, de
asemenea, de alunecare:
Xs 2 s  w2Ls 2  2f2Ls 2  2sf1Ls 2  sw1Ls 2  sXs 2
 unde Xs2 este reactanta de scapari (Ls2 inductivitatea de scapari) a
infasurarii rotorice la frecventa de alimentare f1 (de pilda la pornirea
motorului sau in cazul rotorului blocat, cand s = 1)
 Curentul prin infasurarea rotorica are expresia:

E2 s sE2 E2
I2   
R 22  2f2L s 2  R 22  2f2L s 2 
2 2 2
 R2 
   2f1Ls 2 
2

 s 

E2  Deci motorul asincron se comporta ca un

I2  2 transformator în care rezistenta secundară R2 se
 R2 
   X s2 2 înlocuiește cu o rezistenţă variabilă cu alunecarea
 s  R2/s
 3.7. Scheme echivalente. Raportarea rotorului la stator

 Schema electrică echivalentă pe fază (schema în T) a mașinii

asincrone cu mărimile rotorice raportate la stator este similară cu cea a
transformatorului electric cu excepția faptului că înfășurarea secundară
(rotorică) este liberă să se rotească.

 Raportarea mărimilor
rotorice la stator se
efectuează ca la
transformator, factorul
de raportare fiind in
acest caz:

kE Schema electrică echivalentă în T

unde m1 și m2 reprezintă nr. de faze, w1 și w2 nr. de spire, kw1 și kw2 factorii

de înfășurare (indicele 1 corespunde statorului, iar 2 rotorului). În cazul
rotorului bobinat m1= m2 = 3, iar în cazul rotorului în colivie m2 = Z2 (Z2 este
nr. bare rotorice).
 Condițiile de înlocuire a înfășurării rotorice reale cu cea raportată la stator au
la baza conservarea solenației, a puterii active și a constantei de timp:
- Conservarea solenației:
m2w2kw2I2 = m1w1kw1I2’  I2’= I2/kE
- Conservarea puterii active:
m2R2I22 = m1R2’I2’2  R2’= (m2/m1)kE2R2
- Conservarea constantei de timp:
Xs2/R2 = Xs2’/R2’  Xs2’ = (m2/m1)kE2Xs2

 Ecuațiile motorului asincron trifazat scrise pentru faza de referință după

raportare sunt:

U1= R1I1 + jXs1I1 – E1

0 = R2’I2’/s + jXs2’I2’ – E1
I1 + I2’ = I10 = Ir + Ia
E1 = E2’ = - ZmI10 = -jw1w1kw1Fm/√2
Zm = jXmRFe/(RFe+jXm)

Schema electrică echivalentă în T

 U1 este tensiunea de alimentare de fază
 R1 este rezistență de fază statorică
 I1 este curentul de fază statoric
 jXs1 este reactanța de dispersie statorică
 E1 = E2’ este t.e.m. indusă în înfășurarea de fază statorică și rotorică raportată
 R2’ este rezistența de faza rotorică raportată
 I2’ este curentul de fază rotoric raportat
 jXs2’ este reactanța de dispersie a înfășurării rotorice raportate
 I10 este curentul de mers în gol
 Ia este componenta activă a curentului de mers în gol
 Ir componenta reactivă a curentului de mers în gol (crt. de magnetizare)
 Xm este reactanța de magnetizare
 RFe este rezistența corespunzătoare pierderilor în fier
Diagrama de fazori a masinii asincrone
jXs1I1
U1 = R1I1 + jXs1I1 – E1
0 = R2’I2’/s + jXs2’I2’ – E1 R1I1
I1 + I2’ = I10 = Ia + Ir VU
1 1

E1 = E2’ = -jw1w1kw1Fm/√2 -E1

I1 -I2’
j1
Ia
I10 F
I2’ Ir

I2’R2’/s E2’=E1

jXs2’I2’
 I2”

Schema electrică echivalentă în T Schema electrică echivalentă în G

Relații de echivalență schemă în T  schemă în G

Z1= R1 + jXs1
Z2’ = R2’/s+ jXs2’
Zm = jXmRFe/(RFe+jXm)
I2” = I2’/C1
C1= 1 + Z1/Zm
C1= |C1|  1 + Xs1/Xm  1
 Din schema echivalentă se scrie expresia curentului primar I1:
U1
I1  Apoi se aplica TK2 pe circuitul secundar raportat, de
Z '2 Z m unde rezulta expresia curentului secundar raportat -I2’:
Z1 
Z '2  Z m

Zm U1 Zm
I '2  I 1  
Z m  Z '2 Z '2 Z m Z m  Z '2
Z1  '
Z2  Zm
U1Z m U1 U1
  
Z1Z 2  Z1Z m  Z 2 Z m '  Z 1  Z 1  c Z '2
' '
Z 1  Z 2 1  
 Z m
U1
Z1 I '
2 
 Dacă se consideră c  1   c rezultă: 2

Zm
 R2' 

 R1  c   X s 1  cX s' 2
 s 

2

 Dacă se consideră c  1 rezultă:

3.8. Bilantul de puteri active si randamentul motorului asincron

 Motorul asincron absoarbe putere electrica activa P1

si funizeaza putere mecanica utila P2.
P1 = 3U1I1cosj – puterea activa absorbita de masina, P1 = P2 + SP
P2 = M2W2 – puterea mecanica utila.
Tipuri de pierderi SP = PFe + PJ1 + PJ2 + Pmfv + Ps
PFe – pierderile in miezul feromg. (in fier), Pe = PJ2 + Pfv + Ps + P2
PJ1 – pierderile Joule in inf. statorica,
PJ2 – pierderile Joule in inf. rotorica,
Pfv – pierderi mecanice de frecare si ventilatie,
Ps – pierderi suplimentare,
Diagrama bilantului puterilor active
Pe – puterea electromagnetica
la nivelul intrefierului.
PM
Randamentul
P
η  2  100 Pfv
P1
Pierderile Joule statorice
PJ1 = 3 . R1 . I12
R1 este rezistenta de faza statorica,
I1 este curentul de faza statoric.

Pierderile in fier
PFe = 3. E12 / RFe = 3. RFe Ia2
E1 este t.e.m. in infasurarea statorica,
RFe este rezistenta corespunzatoare pierderilor in fier.

Puterea electromagnetica
Pe = Me . W1
Me este cuplu electromagnetic,
W1 este viteza unghiulara de sincronism
Pierderile Joule rotorice
PJ2 = s . Pe = 3R2’I2’2
s este alunecarea,
Pe este puterea electromagnetica.

Pierderile mecanice de frecare si ventilatie

Pfv = Pfvr + Pv
Pfvr sunt pierderile de frecare si ventilatie ale rotorului,
Pv sunt pierderile din ventilator.

Pierderi suplimentare
Ps  0,005 . P1n
P1n este puterea activa nominala absorbita de masina.

26
Puterea mecanică PM dezvoltată de motor reprezintă pierderile Joule
dezvoltate în rezistența echivalentă de sarcină R2’(1-s)/s

PM = P2 + Pfv = 3(1 - s)/s. R2’I2’2 = (1 - s).PJ2/s = (1 - s)Pe

PJ2= 3R2’I2’2
PM = MeW2
Rezistenta
W2 este viteza unghiulară rotorică. infasurarii rotorice
raportate

Ir Ia
U1
Xm Rfe

Rezistenta
echivalenta de
sarcina
 Caracteristica randamentului
h = f(P2/P2n) | U1 = U1n = ct.; f = fn = ct.

100
90
80
70
rand [%]

60
50
40
30
20
10
0
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
P2/P2n
3.9. Cuplul electromagnetic si caracteristica mecanica. Formula lui Kloss

M = Pe/W1 = PJ2 /(sW1) = 3 . R2’I2’2 /(sW1)

 Inlocuind in expresia de mai sus curentul I2’

pentru c = 1, se obtine formula cuplului elmg.
Neglijand cuplul de frecari si ventilatie M ≈ M2.
M

Frana
Mm1
Mp
Mn
-sm
sm

Caracteristica mecanica M(s)

Mm2
 Rezolvand ecuatia dM/ds = 0 se obtin valorile maxime ale cuplului in regim
de motor si de generator pentru urmatoarele valori ale alunecarii critice (sm):

 Cuplul maxim are expresia:

in regim de motor:

in regim de generator:
 Se observă că:

 Alunecarea critica sm depinde direct proportional de valoarea lui R2’

 Cuplul maxim (Mm1 si Mm2) nu depinde de R2’
 |Mm2| > |Mm1|
 La alunecari mici, s  [0 ÷ 0,05]  (R2’/s) >> R1, Xs1, Xs2’ 
deci cuplul elmg este proportional cu alunecarea.
 Alunecarea critica are valori uzuale in gama sm  [0,1 ÷ 0,5]
 Alunecarea nominala este cuprinsa in general in gama sm  [0,01 ÷ 0,1]
 Regimul de motor

Punctul de
functionare nominal

nm

Ip

Mn Mp Mm M
Caracteristica mecanica n(M) Caracteristica mecanica M(n)
Formula lui Kloss

 La motorul asincron deseori (data de catalog) se cunoaste factorul de

supraincarcare (suprasarcina), km = Mm/Mn, care are valori uzuale in
gama (1,5 … 3,5).

 Raportand cuplul electromagnetic M la cuplul maxim Mm se obtine formula

lui Kloss simplificata, aplicabila cu precizie buna in special pentru motoare
cu puteri nominale peste 10 kW:

 Formula se poate particulariza pentru punctul nominal de functionare

(s = sn)   se obtine sm rezolvand o ec. de ord. 2.

 Formula se poate particulariza pentru punctul de pornire

(s = 1)   se obtine cuplul de pornire MP.

M
 Stabilitatea statica a motorului se obține când:

Mm
Car. mec.
Car. mec. a motorului
a sarcinii
 Există două zone cu comportament distinct al
motorului:
Mp
Mn Zona turatiilor mici n  [0 ÷ nm]  zonă instabilă

Car. mec.
Zona turatiilor mari n  [nm ÷ n1]  zonă stabilă
a sarcinii

n
nm nn 1 n
3.9. Pornirea motorului asincron trifazat

3.9.1. Pornirea prin conectare directa la rețea a motorului asincron este

caracterizata de valori ridicate ale curentului absorbit (Ip = 3…8. In), respectiv
de valori uneori reduse ale cuplului de pornire. Metoda este folosita in general
pentru motoare de mica putere (Pn < 5,5 kW) caracterizate de inertie redusa si
durata scurta a pornirii.
Schema electrică
 Puterea nominală a celui mai
mare motor asincron pornit prin R S T
e1 – siguranțe fuzibile
conectare directă la rețea K – comutator general
e1
trebuie să fie sub 20% din e2 – relee termice pt.
puterea transformatorului care K protecție la suprasarcină
deservește rețeaua.
e2

U1 V1 W1

M
3~
35
3.9.2. Pornirea stea-triunghi (Y/D) a motorului asincron se aplica
motoarelor asincrone care functioneaza in mod normal cu infasurarea statorica
trifazata in conexiune triunghi.
 Aceasta metoda de pornire se utilizeaza pentru reducerea curentului absorbit
de motor de la retea pe durata pornirii (prin aplicarea unei tensiuni reduse pe
faza). Se folosește la motoare asincrone având Pn  (kW  sute kW).
 Pornirea motorului presupune doua etape:
a) pornirea motorului prin alimentarea de la o retea trifazata (Uretea) a
infasurarii statorice conectata in stea (Y)
b) modificarea conexiunii infasurarii statorice din stea (Y) in triunghi (D),
dupa cresterea turatiei in jurul valorii nominale (si dupa scaderea
curentului absorbit de la retea)

Tensiuni de fază MPY = MPD/3 Cuplu de

 Conexiune stea: UfY = Uretea /3 pornire
 Conexiune triunghi: UfD = Uretea =>
IPYL = (Uretea/Z1f)/3 Crt. de
IPDL = 3(Uretea/Z1f) pornire
 Prin aplicarea acestei metode tensiunea
pe faza scade de3 ori, iar curentul de
=> IPYL = IPDL/3 36
linie si cuplul de pornire scad de 3 ori.
 Schema electrică

L1 L2 L3 e1 – siguranțe fuzibile
e3 – relee termice pt. protecție la suprasarcina
e1 C3 – contactor alimentare
C2 – contactor conexiune Δ
C1 – contactor conexiune Y

C3 M
Caracteristica mecanică

e3 C2 C1 Mm

U1 V1 W1
Δ

M
3~
Mn
Y
U2 V2 W2

37
3.9.3. Pornirea cu autotransformator a motorului asincron se aplica in
vederea reducerii curentului de pornire prin aplicarea unei tensiuni reduse pe
faza.
 Daca tensiunea pe faza la pornire Schema electrică
scade de k ori, cuplul dezvoltat
L1 L2 L3
de motor scade de k2 ori iar
curentul absorbit scade de k ori.
 Metoda poate fi aplicata atat
motoarelor cu infasurarea
statorica in conexiune Y cat ATR
si in conexiune D. e1
 Aceasta metoda este mai
K
scumpa decat metoda Y/D

e2

ATR – autotransformator trifazat U1 V1 W1

e1 – siguranțe fuzibile
K – contactor M
e2 – relee termice pt. protecție 3~
la suprasarcina 38
3.9.4. Pornirea reostatica a motorului asincron trifazat cu rotor bobinat
se aplica in vederea reducerii curentului de pornire si a cresterii cuplului de
pornire prin inserierea unui reostat trifazat in circuitul rotoric.
 Initial rezistenta reostatului de pornire
Schema electrică
este maxima, dupa care aceasta scade
gradual pana la scurtcircuitare, pe masura
ce motorul se ambaleaza. L1 L2 L3

 Treptele reostatului de pornire se e1 e1 – siguranțe fuzibile

dimensioneaza si se cupleaza de regula, K – contactor
asa incat curentul pe durata pornirii sa nu K e2 – relee termice pt.
protecție la suprasarcina
depaseasca o anumita valoare impusa RP – reostat de pornire in
(ex. 2In). e2 trepte
 Metoda este relativ simpla dpdv
U1 V1 W1
principial dar ne-economica energetic
K
(pierderi Joule in reostatul rotoric).
M L
 Costurile reostatului de pornire pot fi
3~ M
importante si costurile de mentenanta
ridicate. RP
 Metoda se poate folosi si pentru
39
controlul turatiei masinii.
 Reostatul de pornire trifazat din circuitul rotoric poate fi inlocuit cu un
rezistor monofazat cu rezistenta comandata electronic (PWM), conform
schemei de mai jos.

 Bobina de netezire Lf se Schema electrică

adauga pentru reducerea
riplurilor curentilor rotorici. L1 L2 L3
e1 – siguranțe fuzibile
 Prin aceasta solutie se e1 K – contactor
elimina problemele de e2 – relee termice pt. protecție
nesimetrie pe cele trei faze, K Redr – punte redresoare trifazata
care apar la reostatele de Lf – bobina de netezire
pornire trifazate. e2 RP – rezistor de pornire
T – tranzistor comanda
 Aceasta solutie poate fi
utilizata si pentru controlul U1 V1 W1
K
Lf
turatiei masinii.
M L T
RP
3~ M

Redr
40
 Rezistența circuitului rotoric nu influenteaza cuplul maxim Mm (deci nu se
modifică pe durata pornirii) ci doar alunecarea critica (sm depide liniar de
rezistența circuitului rotoric). Deci caracteristica mecanica a masinii va fi
influentata de rezistenta reostatului de pornire Rp ca in figura de mai jos.

Caracteristica mecanică
M
Rp = 0 Rp1 > 0 Rp2 > Rp1
Mm

Mn

Car. mecanică
naturală

0 sn sm 1 s

41
3.9.5. Pornirea motorului asincron cu soft-starter se aplica in vederea
reducerii curentului de pornire absorbit de motor, prin cresterea graduala a
tensiunii de alimentare. Schema folosita are la baza un sistem trifazat de
grupuri de cate doua tiristoare in opozitie pe fiecare faza (schema de mai jos).
 Prin reglarea unghiului de comanda al
tiristoarelor se regleaza tensiunea de Schema electrică
alimentare, motorul porneste si se opreste L1 L2 L3
lent, fara socuri de curent sau de cuplu si e1 – siguranțe fuzibile
fara solicitari importante ale retelei (caderi e1 K – contactor
e2 – relee termice protecție
de tensiune in retea la motoare de puteri Tr – tiristoare comanda
mari). K

 Metoda de pornire este eficienta dpdv

e2
energetic.
 Motorul asincron poate porni si prin
alimentare de la invertor. Frecventa Tr
creste proportional cu tensiunea de
U1 V1 W1
alimentare (U/f = ct.) pana cand U = Un.
Dupa atingerea tensiunii nominale aceasta
nu mai creste, ci doar frecventa, insa M
capacitatea de incarcare a masinii scade. 3~ 42
3.9.6. Constructii speciale ale motorului asincron cu rotor in colivie care
permit imbunatatirea performantelor la pornire. In vederea reducerii curentului
de pornire absorbit de motor si cresterea cuplului de pornire se adopta uneori
constructii speciale ale coliviei rotorice (bare inalte, dubla colivie alama-cupru
etc.)

h
Forme de colivii rotorice

43
 Aplicatii numerice

Se dă un motor asincron trifazat având: putere nominală Pn = 5 kW, tensiune

1
nominală Un = 400 V, curent nominal In = 10 A, conexiune Y a înfășurării statorice,
frecvenţă nominală fn = 50 Hz, factor de putere nominal cosjn= 0,85, turaţie nominală
nn=1450 rpm şi capacitate de suprasarcină km = Mm/Mn = 2. Să se calculeze:
a) Turația de sincronism (n1 = ?)
b) Numărul de perechi de poli (p = ?)
c) Alunecarea nominală (sn = ?)
d) Randamentul nominal (hn = ?)
e) Cuplul nominal (Mn = ?)
f) Suma pierderilor în regim nominal (SPn = ?)
g) Alunecarea critică (sm = ?)
h) Cuplul maxim (Mm = ?)
i) Cuplul de pornire (Mp = ?). Poate porni motorul încărcat la sarcină nominală?

Rezolvare:
a) n1 = 60*fn/p = 60*50/p = 3000/p; p = nr. întreg; n1 ≈ nn (n1 se alege din lista turațiilor
de sincronism) => n1 = 1500 rpm ≈ 1450 rpm

b) p = 60*fn/n1 = 60*50/1500 = 2 perechi de poli

44
c) sn = (n1 - nn)/n1 = (1500 – 1450)/1500 = 0,033

d) hn = (Pn/P1n)*100=Pn*100/(√3*Un*In*cosjn)=5000*100/(√3*400*10*0,85) = 84,9%

e) Mn = Pn/Wn= Pn/(2**nn/60) = 5000/(2**1450/60) = 32,93 Nm

f) ∑Pn = P1n – Pn = √3*Un*In*cosjn - Pn = √3*400*10*0,85 – 5000 = 888,97 W

g) M/Mm ≈ 2/(s/sm + sm/s) - Formula lui Kloss

Mn/Mm = 2/(sn/sm + sm/sn) => ½ = 2/(0,033/sm + sm/0,033) =>
0,033/sm + sm/0,033 = 4 => sm2 + 0,0332 = 4*0,033*sm =>
sm2 - 4*0,033*sm + 0,0332 = 0 => D = 16*0,0332 – 4*0,0332 = 12*0,0332
sm1,2 = (4*sn ± 2*√3*sn)/2 = sn*(2 ± √3) => sm1 = 0,123
sm2 = 0,009 < sn
h) Mm = 2*Mn = 2*32,93 = 65,86 Nm
i) Mp/Mm=2/(1/sm+sm)=>Mp= 2*Mm /(1/sm+sm)=2*65,86/(1/0,123+0,123) = 15,96 Nm
Se observă că Mp < Mn => motorul nu poate porni la încărcare nominală.

45
2 Se dă un motor asincron trifazat caracterizat de următoarele date: Un = 380 V
(conexiune Y), In = 37,55 A, fn = 50 Hz, nn = 2850 rpm, cosjn = 0.8, R1 = 0,5 W,
Pfe = Pfv = 2%P1n. Se cer:

a) turația de sincronism n1 și alunecarea nominală sn

b) puterea activă nominală absorbită P1n, pierderile Joule statorice PJ1 și rotorice PJ2,
puterea electromagnetică Pe, puterea nominală Pn, respectiv randamentul nominal hn
c) factorul de supraîncărcare km, cuplul nominal Mn și cuplul maxim Mm dacă
alunecarea critică sm = 0,2
d) Cuplul de pornire Mp. Poate porni motorul încărcat în sarcină nominală ?

Rezolvare:
a) n1 = 60f/p (n1 = turația de sincronism; p = nr. de perechi de poli = nr. întreg); n1 >nn;
n1 ≈ n n
n1 = 60*50/p  înlocuind p = 1 => n1 = 60*50/1 = 3000 rot/min [rpm]
sau
p = [60f/nn] (partea întreagă) = [60*50/2850] = [1,05] = 1 (2 poli)
n1 = 60*50/p = 60*50/1 = 3000 rot/min [rpm]
sn = (n1 – nn)/n1 = (3000 - 2850)/3000 = 0,05
b) P1n = 3UnIncosjn = 3*380*37,55*0,8 = 19771,71 W
PJ1 = 3*R1*In2 = 3*0,5*37,552 = 2115 W
Pfe = Pfv = P1n*(2/100) = 19771,71*(2/100) = 395,43 W
Pe = P1n - Pfe - PJ1 = 19771,71 - 395,43 - 2115 = 17261,28 W
PJ2 = sn*Pe = 0,05*17261,28 = 863,06 W
Pn = Pe - PJ2 - Pfv = 17261,28 - 863,06 - 395,43 = 16002,79 W  16kW
hn = Pn/P1n = 16/19,77 = 0,81
c) M/Mm ≈ 2/(s/sm + sm/s) - Formula lui Kloss
Mn/Mm ≈ 2/(sn/sm + sm/sn)  km = Mm/Mn = (sn/sm + sm/sn)/2 = (0,05/0,2 + 0,2/0,05)/2 
km = Mm/Mn = 2,125
Pn = Mn*Wn  Mn = Pn/Wn = 60*Pn/(2nn) = 60*16000/(2*2850) = 53,61 Nm
km = Mm/Mn  Mm = km*Mn = 2,125*53,61 = 113,92 Nm
d) MP/Mm ≈ 2/(1/sm + sm)  MP = 2*Mm/(1/sm + sm) = 2*113,92/(1/0,2 + 0,2) = 43,82 Nm
Se observă că Mp < Mn, deci motorul nu poate porni încărcat în sarcină nominală.

Dacă motorul este cu

rotor bobinat pt. pornire
în sarcina nominală se
PM poate aplica metoda de
pornire reostatică. Prin
înserierea unei
rezistențe de pornire Rp
cu înfășurarea rotorică
Pfv =0
scade curentul de
pornire și crește cuplul
0
de pornire.
 Se dă un motor asincron trifazat cu puterea nom. Pn = 3 kW, tensiune nom. Un = 380 V, crt.
3 nom. In = 7 A, conexiune Y, frecvenţă nom. fn = 50 Hz, fact. de putere nom. cos jn = 0.8,
turaţia nom. nn = 1450 rpm şi capacitatea de suprasarcină km = Mm/Mn = 2. Să se calculeze:
a) Turația de sincronism (n1), nr. de perechi de poli (p) și alunecarea nom. (sn)
b) Randamentul nominal (hn) e) Cuplul maxim (Mm)
c) Suma pierderilor (SP) f) Alunecarea critică (sm)
d) Cuplul nominal (Mn) g) Cuplul de pornire (Mp). Poate porni motorul în sarc. nom. ?

a) n1 = 60*f/p (n1 = turația de sincronism; p = nr. de perechi de poli = nr. întreg); n1 > nn; n1 ≈ nn
n1 = 60*50/p => înlocuind p = 2 => n1 = 60*50/2 = 1500 rpm
sn = (n1 - nn)/n1 = (1500-1450)/1500 => sn = 0,033
b) hn = Pn/P1n = Pn/(√3*Un*In*cosjn) = 3000/(√3*380*7*0.8) => hn = 0,81
c) SP = P1n - Pn = √3*Un*In*cosjn - Pn = √3*380*7*0.8 - 3000 => SP = 681,44 W
d) Pn = Mn*Wn => Mn = Pn/Wn = 60*Pn/(2**nn ) = 60*3000/(2**1450) => Mn = 19,76 Nm
e) km = Mm/Mn = km*Mn = 2*19,76 => Mm = 39,52 Nm
f) Se aplică formula lui Kloss: M/Mm ≈ 2/(s/sm + sm/s). Se particularizează formula pentru
punctul nominal: Mn/Mm = 1/km ≈ 2/(sn/sm + sm/sn) <=> ½ = 2/(0,033/sm + sm/0,033) <=>
sm2 - 4*0,033*sm +0,0332 = 0 => sm1 ≈ 0,009; sm2 ≈ 0,12. Se păstrează soluția sm2 ≈ 0,12
deoarece prima soluție este falsă (sm1 < sn).
g) Se particularizează formula lui Kloss la pornire: Mp/Mm ≈ 2/(1/sm + sm) =>
Mp = 2*Mm*sm/(sm2 + 1) => Mp = 2*39.52*0,12/(0,122 + 1) = 9,35 Nm. Motorul nu poate porni
în sarcină nominală deoarece Mp < Mn.
3.10. Incercarile motorului asincron trifazat

3.10.1. Incercarea de mers in gol a motorului asincron se efectueaza fara

sarcina la arborele masinii, motorul fiind alimentat la frecventa nominala si
tensiune reglabila, începând de la o valoare maximă Umax  1,1·Un, către o
valoare minimă Umin  0,5·Un.
 Incercarea de mers in gol permite: determinarea pierderilor in fier Pfe si a
celor de frecare si ventilatie Pfv (separarea pierderilor), determinarea
parametrilor schemei echivalente Rfe și Xm etc.

L1 L2 L3

* U
A1 W1
* V V M3
A2
W ~
A3 * W2
ATR *
K L M
TM3~

Schema de montaj pentru incercarile de mers in gol

si de scurtcircuit ale motorului asincron trifazat
 La functionare in gol puterea activa absorbita de motor de la retea P10 se
transforma in pierderi (puterea utila P2 este nula, deoarece cuplul mecanic M2
dezvoltat la arborele mașinii este nul, deci P2 = M2*W2 = 0*W2 = 0).
 Separarea pierderilor Pfe si Pfv se realizează știind că puterea
P’10 = P10 - PJ1 = PFe+ Pfv depinde liniar de pătratul tensiunii de alimentare,
U210 (la mers in gol se aproximeaza Pfe ~ U210 , iar Pfv  ct. intrucat Pfv depind
de turatie, iar turatia de mers in gol nu depinde practic de U10). Pierderile Joule
statorice se calculeaza cu relatia PJ1 = 3R1I102 iar pierderile Joule rotorice se
neglijeaza.
 Reprezentarea dependenței P’10 = f(U210) permite separarea pierderilor Pfe si
Pfv pentru diferite valori ale tensiunii de alimentare U10.
P10’

Diagrama bilantului
puterilor active

P10’ P10 P10’

PFe
Pfv Pfv
PJ1
PFe
0 Um 2
Un2 U102
 La mers in gol curentul absorbit de motor I10 este mult mai mare decat la
transformator, din cauza întrefierului net dintre stator și rotor. Curentul I10
poate depăși 40% din valoarea curentului nominal.
 Astfel, nu se mai pot neglija pierderile Joule din înfășurarea primara PJ1 si
nici caderea de tensiune de pe elementele de circuit asociate înfășurării
statorului, R1 și Xs1, așa cum s-a făcut la schema echivalentă a
transformatorului electric.
 Se fac următoarele aproximari: U1 = R1I1 + jXs1I1 - E1
s ≈ 0  R2’/s → ∞  I2’ = 0 E12 = (U1cosj10 - R1I10)2 + (U1sinj10 - Xs1I10)2
E1 ≈ 0,95U1
Rfe = E1/Ia ≈ 0,95U1/I10cosj10
jXs1I10
Xm = E1/Ir ≈ 0,95U1n/I10sinj10

R1I10
I10
V1 U1

-E1

j10 I10
Ia
Ir F

Schema el. echivalenta la mers in gol Diagrama de fazori

3.10.2. Incercarea de scurtcircuit a motorului asincron se efectueaza cu
rotorul masinii blocat, motorul fiind alimentat la frecventa nominala si tensiune
redusa (U1k este de circa 10 - 30% din valoarea nominala U1n), asa încât
curentul statoric să fie egal cu cel nominal.
 Incercarea de scurtcircuit permite: determinarea pierderilor Joule PJ si
determinarea parametrilor schemei echivalente Rk și Xk, R2’, Xs1, Xs2’ etc.
 La incercarea de scurtcircuit puterea activa absorbita de motor de la retea
P1k se transforma in pierderi (puterea utila P2 este nula, deoarece turatia
este nula W2 = 0, deci P2 = M2*W2 = M2*0 = 0).
 Puterea activa P1k se transforma in pierderi Joule in infasurarea statorica PJ1,
respectiv in infasurarea rotorica PJ2. Pierderile in fier se neglijeaza, Pfe  0,
deoarece Pfe ~ U1k2 , iar U1k << U1n. Pierderile de frecare si ventilatie sunt nule,
Pfv = 0, deoarece rotorul este blocat, iar turatia este zero.

Diagrama bilantului
puterilor active

U1k P1k

PJ2
PJ1
Schema el. echivalenta la inc. de scc.
 La incercarea de scurtcircuit motorul asincron se comportă ca un
transformator în scurtcircuit (deoarece rotorul este blocat n = 0, rezultă s = 1,
deci schema echivalentă a motorului asincron este identica cu cea a unui
transformator).

Rk = R1 + R2’
Xk = Xs1 + Xs2’
Zk = Rk + jXk P1k/3
Zk2 = Rk2 + Xk2

 Parametrii Rk, Xk, Zk se calculeaza cu relatiile: Rk = P1k/3I1nf2, Zk = U1k/I1nf,

iar Xk2 = Zk2 - Rk2.

 In general: Xs1  Xs2’  Xk/2

 Rezistenta infasurarii statorice R1 se poate usor masura. Prin urmare, daca

se calculeaza Rk, rezulta R2’ = Rk - R1.
3.10.3. Incercarea de functionare in sarcina a motorului asincron se
efectueaza prin alimentarea acestuia la tensiune nominala si frecventa
nominala, la arborele masinii fiind cuplata o sarcina (de pilda un generator
de c.c. de tip frana).

L1 L2 L3 n AG

A1
* U
A1 W1
* V V M _
A2
W
M3
~
3~ G F1 F2
VG
Rs
A3 * W2 Ae Re
* A2
K L M =
T.M. 3~

Rp

Schema de montaj pentru incercarea de functionare in

sarcina a motorului asincron trifazat
 La functionarea in sarcina a mot. asincron se pot determina caracteristicile
electromecanice, respectiv caracteristica mecanica ale masinii.
 Caracteristicile electromecanice reprezintă dependențele funcție de
puterea mecanică utilă P2 ale: curentului absorbit I1, puterii active absorbite P1,
factorului de putere cosj1, randamentului h, cuplului util M2 și alunecării s.
 Acestea caracteristici se determina in conditii nominale de alimentare ale
motorului asincron (U1 = U1n, f = fn):

I1, P1, cosj1, h, M2, s = f(P2) | U = Un ; f1 = f1n;

Se observă creșteri aproximativ liniare Car. electromecanice ale

ale cuplului M2 și alunecării s cu puterea mot. as.
utila P2.
Randamentul h are alura similară cu cel al
transform. și ale celorlalte mașini electrice.
Curentul I1 si puterea absorbite P1 cresc cu
puterea utila P2 aprox. patratic.
Factorul de putere cosj creste de la gol la
sarcina nominală.
  Caracteristica mecanica a motorului asincron se poate defini prin
dependentele:

n = f(M2) | U = Un ; f1 = f1n
M2 = f(s) | U = Un ; f1 = f1n

Caracteristica mecanica M2= f(s) Caracteristica mecanica n= f(M2)

M2 n Zona de
functionare Punctul de
normala functionare
nominal
n1
Mm nn
nnmm

Mp
Punctul de
Mn
functionare
Zona de nominal
functionare
normala

sn sm sp s Mn Mp Mm M2
3.11. Reglarea turației motorului asincron

 Motorul asincron este deseori integrat în sisteme de acționare electrică cu

turație variabilă. Reglarea turației motorului asincron se poate efectua prin mai
multe metode, analiza acestora pornind de la modul în care ele influențează
caracteristica mecanică a mașinii.
 Expresia turației motorului asincron este: n2 = (1 - s).n1 = (1 - s).60.f/p
 Prin urmare reglarea turației poate fi efectuată prin modificarea mărimilor p,
f1 sau s.

3.11.1. Modificarea numarului de perechi de poli. Metoda se aplica doar

motoarelor asincrone cu rotor in colivie si presupune echiparea statorului cu
infasurari speciale care sa permita schimbarea numarului de perechi de poli in
timpul functionarii (infasurare Dahlander cu p = 1 și p = 2).
 Metoda este ieftina, insa posibilitatile de reglare a turatiei motorului asincron
sunt limitate, turatia fiind modificabila in trepte.
 Metoda de reglaj se utilizează în aplicații caracterizate de 2 sau mai multe
turații distincte precum: pompe, ventilatoare, mașini de spălat, macarale, lifturi,
uscătoare de păr, roboți de bucătărie, etc.
 Mn M

Caracteristica mecanică a MAs pentru p = 1 (n1) și p = 2 (n1/2)

U2 U1

W2 U2
U1=V1=W1

W2 V2 W1 V2 V1

Infasurare cu p = 1 Infasurare cu p = 2
1 2 3 4N 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16S17 18 19 20 21 22 23 24

p=1

U1 U2

1 2 3 4N 5 6 7 8 9 10S11 12 13 14 15 16N17 18 19 20 21 22S23 24

p=2

U1 U2
3.11.2. Modificarea frecventei tensiunii de alimentare. Aceasta metoda
presupune utilizarea unui convertizor de tensiune si frecventa care este in
general un echipament scump.

 Tensiunea de alimentare pe faza

a motorului asincron are expresia:
Uf ≈ 1,05E ≈ 1,052f1w1kw1Fm
 Pentru a pastra acelasi nivel de
solicitare magnetica a miezului Fm,
Car. mec.
la scaderea frecventei tensiunii de naturală
alimentare f1, trebuie scazuta
proportional si tensiunea de
alimentare (U/f = ct).
 Pentru n > n1, tensiunea nu mai
creste peste cea nominala pentru a
proteja izolatiei masinii. Pentru
aceasta gama de turatii scade
capacitatea de suprasarcina a
masinii.
 Prin aceasta metoda turatia motorului asincron (fie cu rotor bobinat fie in
colivie) poate fi reglata continuu si sub si peste valoarea nominala.
 Metoda de reglare este performanta si eficienta din punct de vedere
energetic. Metoda se utilizează frecvent în industrie, în tracțiune electrică
(metrouri, trenuri, vehicule electrice) etc.

Lf

L1
L2 Cf M
L3 3~

Redresor Filtru Invertor

Schema electrica a MAs alimentat de la

convertizor de frecventa si tensiune
 3.11.3. Modificarea tensiunii de alimentare (prin autotransformatoare,
bobine de reactanta) permite reglarea turației motorului asincron dar într-o
plajă redusă. În plus la scăderea tensiunii de k ori, cuplul se reduce de k2 ori.

3.11.4. Modificarea rezistenței circuitul rotoric (reostat trifazat sau rezistor

cu rezistenta controlata electronic) permite de asemenea reglarea turației
motorului asincron cu rotorul bobinat. Metoda este simplu de aplicat (se
înseriază un reostat trifazat cu înfășurarea rotorică), este fiabilă și ieftină, dar
cu eficiență energetică scăzută.

Gama de reglare
a turației

Mm = ct.
scr = ct.
scr ~ R2
ncr = ct. R2
crește

Mn M
Caracteristici mecanice pentru MAs Caracteristici mecanice pentru MAs cu rotor
alimentat cu tensiune variabilă bobinat cu rezistență rotorică variabilă
3.11.5. Alte metode. Reglarea turatiei motorului asincron poate fi asigurata,
de asemenea, prin scheme cu recuperare energetica de tip cascada Krämer
sau cascada Scherbius.

3.11.6. Inversarea sensului de rotatie. Pentru a inversa sensul de rotatie al

motorului asincron trebuie schimbat sensul cuplului electromagnetic, deci al
campului magnetic invartitor. Prin urmare inversarea sensului de rotatie se
obtine prin schimbarea succesiunii fazelor.
3.12. Frânarea motorului asincron

 Frânarea motorului asincron presupune inversarea sensului cuplului

electromagnetic al acestuia și se poate realiza prin mai multe metode.

3.12.1. Franarea recuperativa se produce atunci cand motorul asincron este

accelerat la turatii suprasincrone (n > n1), cu ajutor din exterior (ex. vehicul
care coboara accelerat o panta), caz in care punctul de functionare se
deplaseaza pe caracteristica mecanica, trecand din regim de motor in regim de
generator, cu schimbarea sensului cuplului electromagnetic (care devine cuplu
de franare), deci si a puterii electromagnetice.
n
 Prin trecerea in regim de
generator, masina asincrona va n1
produce putere activa pe care o Regim de Regim
injecteaza in retea (sau in baterie generator de motor
cu franare M>0
in cazul unui vehicul electric recuperativa
autonom). M<0

M
3.12.2. Franarea dinamica se produce atunci cand alimentarea motorului
asincron de la reteaua trifazata este intrerupta, masina fiind alimentata de la o
sursa de c.c. (sau de la o sursa de c.a.), cele trei infasurari de faza statorice
fiind conectate in serie sau serie/paralel.
 In urma acestor modificari masina asincrona trece in regim de generator (fara
recuperare de energie), cu schimbarea sensului cuplului electromagnetic (care
devine cuplu de franare).
 La masinile asincrone cu rotor bobinat franarea poate fi accentuata prin
inserierea in circuitul rotoric a unui reostat/rezistor de franare (Rf1/Rf2).

n1

Regim de Regim
generator Rf2 >Rf1 de motor
fara franare M>0
recuperativa
M<0 Rf1

M
3.12.3. Franarea contracurent se n
realizeaza prin inversarea conexiunilor la
n1
retea a doua faze statorice, in paralel cu
inserierea (la masinile asincrone cu rotor Regim
bobinat) in circuitul rotoric a unui rezistor de motor
M>0
trifazat de franare. Astfel, cuplul
electromagnetic isi va schimba sensul, iar
II I
turatia va scadea spre zero.
III M
 Daca motorul ramane conectat la retea,
turatia sa isi va schimba sensul, iar motorul Regim
de motor
va functiona pe o caracteristica mecanica M<0
artificiala (caracteristica reostatica) la turatie
de sens opus fata de cea initiala, in -n1
cadranul III.
3.12.4. Franarea reostatica se realizeaza n
prin inserierea (la masinile asincrone cu rotor
n1 Rf = 0
bobinat) in circuitul rotoric a unui reostat
trifazat de franare.
 Prin cresterea rezistentelor de franare (Rf) Rf
creste
de pe fazele rotorice, turatia masinii va
scadea, o data cu scaderea turatiei critice II I
(creste rezistenta circuitului rotoric). Daca M
III IV
masina ramane conectata la retea turatia va
deveni negativa, masina trecand in regim de
frana (functionare in cadranul IV).