MAȘINI ELECTRICE – Realizarea înfășurărilor mașinilor electrice

rotative. Încercarea transformatoarelor electrice

APLICAȚIA NR. 5 – Generalități despre înfășurările de

curent alternativ

1. Scopul lucrării

- însușirea termenilor utilizați la înfășurările de curent alternativ;

- însușirea condițiilor de simetrie necesare a fi verificate la
întocmirea schemelor înfășurărilor de curent alternativ;
- însușirea modului de realizare a unei înfășurări de curent
alternativ, într-un strat sau în două straturi, cu q număr întreg și
q număr fracționar;
- identificarea tipului de înfășurare a unei mașini de curent
alternativ.

2. Însușirea termenilor specifici utilizați la înfășurările de

curent alternativ

În cazul înfășurărilor de curent alternativ se introduc suplimentar

următorii termeni [1, 2]:
- m – numărul de faze;
- q – numărul de crestături pe pol şi fază, care pentru înfăşurările
într-un singur strat reprezintă numărul crestăturilor unei
armături pe distanţa unui pas polar în care se găsesc laturi ale
bobinelor aparţinând aceleiaşi faze;
- zonă – porțiunea care corespunde numărului q de crestături pe
distanţa unui pas polar în care, la înfăşurările într-un strat, se
află laturi de bobine aparţinând aceleiaşi faze. Pentru o

40
 Aplicația nr. 5 – Generalități despre înfășurările de curent alternativ

înfășurare m-fazată, pe lungimea unui pas polar există m·q

crestături;
- numărul de crestături Nc pentru întreaga periferie a mașinii,
care în cazul unei înfășurări m-fazate se calculează cu relația:
Nc  2  p  m  q (5.1)

- numărul total de bobine Nb, pentru înfășurarea într-un strat:

Nc
Nb  (5.2)
2
iar pentru înfășurarea în două straturi:
Nb  Nc (5.3)
- numărul de bobine pe fază Nbf :
Nc
N bf   pq (5.4)
2m
Pentru o fază a mașinii electrice bobinele pot să fie conectate în
înserie sau paralel. Capetele frontale ale bobinelor pot fi dispuse în coroană,
în două etaje sau în trei etaje.
Dacă se dorește să se proiecteze o mașină electrică cu tensiune mică
și putere mare atunci se alege o înfășurare cu mai multe căi de curent în
paralel. Dacă se dorește să se proiecteze o mașină electrică cu tensiune mare
și putere mică atunci se alege o înfășurare cu o singură cale curent.

3. Însușirea condițiilor de simetrie necesare la întocmirea

schemelor aferente înfășurărilor de curent alternativ

Condițiile de simetrie necesare a fi verificate în cazul înfășurărilor de

curent alternativ sunt [1, 2]:
- fiecare fază să aibă o construcţie identică (să aibă același număr
de crestături), iar axele de simetrie a două faze consecutive să

41
MAȘINI ELECTRICE – Realizarea înfășurărilor mașinilor electrice
rotative. Încercarea transformatoarelor electrice
2 
fie decalate cu unghiul . Îndeplinirea acestei condiții
m p
asigură realizarea aceleeași rezistențe R și inductivități L pentru
fiecare fază. În funcție de tipul înfășurării (într-un strat sau în
două straturi) aceasă condiție se verifică cu relațiile:
Nc Nc
 întreg ;  întreg (5.5)
2m m
- tensiunile pe faze să fie egale şi să fie defazate cu unghiul
2 
electric . Această condiţie se verifică cu relația:
m
Nc
 întreg (5.6)
mt
- înfăşurările să fie realizabile tehnic, adică să fie respectată
periodicitatea pasului începuturilor a doua faze succesive yf,
numit și pasul legăturilor frontale. Acesta se calculează cu
relația:
Nc
yf  2q  6k  (5.7)
p
unde k poate lua valorile 0, 1, 2, ...p. În cazul unei mașini
electrice cu înfășurare trifazată pasul legăturilor frontale se
calculează cu relația:
yf  2q  6k q (5.8)

Această condiție trebuie verificată și pentru pasul sfârșiturilor a

două faze consecutive.

4. Însușirea modului de realizare a unei înfășurări de curent

alternativ, într-un strat, cu q număr întreg și q număr fracționar

 Pentru realizarea schemelor unei înfășurări de curent alternativ,

într-un strat, cu q număr întreg sau fracționar, se parcurg etapele [1, 2]:

42
Aplicația nr. 5 – Generalități despre înfășurările de curent alternativ

- se calculează numărul de crestături Nc, cu relația (5.1);

- se calculează t ca fiind c.m.m.d.c. între Nc şi p;
- se calculează numărul de raze distincte r ale stelei t.e.m:
Nc
r (5.9)
t
- se calculează unghiul α :
2   p
 (5.10)
Nc
- se calculează unghiul α' :
2   t
  (5.11)
Nc
- se verifică condiţiile de simetrie utilizând relaţiile (5.5) ÷ (5.8);
- ținând seama de unghiurile α și α' se reprezintă razele distincte
ale stelei t.e.m. şi se numerotează corespunzător succesiunii
crestăturilor;
- se calculează deschiderea bobinei y1:
Nc
y1  (5.12)
2 p
- se calculează numărul total de bobine Nb, pentru întreaga
mașină:
Nc
Nb  (5.13)
2
- se calculează numărul de bobine pe fază Nbf:
Nc
N bf   pq (5.14)
2m
- dacă p·q este număr par se duce bisectoarea unghiului dintre
două raze ale stelei t.e.m. şi considerăm această bisectoare axa

43
MAȘINI ELECTRICE – Realizarea înfășurărilor mașinilor electrice
rotative. Încercarea transformatoarelor electrice
2π
fazei I. Măsurând de la această axă un unghi de câte în sens
m
orar obţinem axele fazelor II, III, .... m;
pq pq
- se grupează câte raze din stânga şi raze din dreapta
2 2
fiecărei axe, obţinându-se razele (deci şi crestăturile)
corespunzătoare laturilor de dus ale celor m faze ;
- fiecărui grup de p·q raze i se asociază, din razele rămase, un alt
grup de p·q raze a căror rezultantă să fie maximă şi pe cât
posibil în opoziţie cu rezultanta primului grup. Aceste raze
corespund crestăturilor în care se află laturi de întors ale fazei
considerate;
- dacă p·q este impar, axa fazei I se suprapune peste o rază
p  q 1
oarecare a stelei t.e.m., în jurul ei grupându-se câte raze
2
din stânga şi tot atâtea din dreapta. În continuare se procedează
la fel ca și în cazul în care produsul p·q este par;
- dacă q este număr fracţionar, produsul p·q poate fi fracţionar, iar
Nc
cele  2  p  q raze corespunzătoare unei faze nu pot fi
m
împărţite în părţi egale de raze „de dus“ şi de raze „de întors“.
Numărul razelor „de dus“ poate fi diferit cu o unitate de
numărul razelor „de întors“. Formarea din cele 2·p·q raze a unui
grup de raze „de dus“ şi a unui grup de raze „de întors“ se va
face astfel încât cele două grupe de raze să aibă fiecare
rezultanta maximă şi cele două rezultante să fie pe cât posibil
opuse;
- se trasează Nc segmente verticale, echidistante şi de aceeiaşi
lungime, reprezentând crestăturile indusului desfăşurat şi se

44
 Aplicația nr. 5 – Generalități despre înfășurările de curent alternativ

numerotează în ordine. Pe segmentele corespunzătoare laturilor

de dus se pune o săgeată orientată în sus, iar pe segmentele
corespunzătoare laturilor de întors o săgeată orientată în jos.
Laturile de dus se trasează cu linie continuă, iar laturile de întors
cu linie întreruptă;
- având în vedere pasul bobinei, se unesc laturile de dus cu latu-
rile de întors, astfel încât consumul de material să fie minim;
- se stabilesc începuturile şi sfârşiturile fazelor cu relația (5.6)
respectiv (5.7).

5. Însușirea modului de realizare a unei înfășurări de curent

alternativ, în două straturi, cu q număr întreg și q număr fracționar

 Pentru realizarea schemelor unei înfășurări de curent alternativ, în

două straturi, cu q număr întreg sau fracționar, se parcurg etapele [1, 2]:
- se construiește steaua t.e.m.;
- când q este număr întreg, pentru primul strat se grupează razele
stelei t.e.m. ca și la înfăşurările într-un strat. Pentru al doilea
strat se va ține seama de deschiderea y1 a bobinei, astfel încât
fiecare bobină să aibă cele două laturi în straturi diferite;
- dacă q este număr fracţionar se procedează similar ca și în cazul
înfășurărilor într-un strat;
- la întocmirea schemei desfășurate se trasează cu linie continuă
laturile corespunzătoare primului strat, iar cu linei întreruptă
laturile corespunzătoare stratului doi. Laturile de dus se
marchează cu săgeată orientată în sus, iar laturile de întors se
marchează cu săgeată orientată în jos.

45
MAȘINI ELECTRICE – Realizarea înfășurărilor mașinilor electrice
rotative. Încercarea transformatoarelor electrice
6. Temă:

Pe înfășurările trifazate din laborator se identifică: numărul de

crestături pe pol și fază, pasul înfășurării și pasul legăturilor frontale.

Bibliografie

1. Piroi I., Mașini electrice, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2009;

2. Piroi I., Mașini electrice – Îndrumar de lucrări de laborator,
Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2006.

46