2.

TRANSFORMATORUL
 Un transformator electric clasic este un
convertor electromagnetic static,
alcatuit din doua sau mai multe
infasurari cuplate magnetic, si are rolul
de a transfera putere electrica intre
doua circuite electrice de curent
alternativ, cu tensiuni diferite si
frecvente egale.

 Transformatorul electric functioneaza

pe baza legii circuitului magnetic si a
inductiei electromagnetice.
 Transformatorul electric nu
functioneaza in curent continuu.
 Transformatoarele se construiesc in
general in variantele mono sau trifazata.
- Transformatoarele electrice sunt cele mai eficiente masini electrice
existente; unitatile de puteri mari au randamente de peste 99%.
- Transformatoarele se construiesc pentru o gama foarte larga de
puteri, cu dimensiuni de gabarit de ordinul milimetrilor (electronica),
pana la unitati ce cantaresc sute de tone (utilizate in sistemul
electroenergetic national).
2.1. Utilizari ale transformatoarelor
Transformatoarele electrice sunt utilizate pentru:

 Transportul si distributia economica a energiei electrice

(transformatoare de putere)

 Masurarea tensiunilor si curentilor de valori mari (transformatoare

de masura)

 Adaptarea sarcinii la tensiunea sursei de alimentare

(transformatoare de adaptare)

 Izolarea circuitelor electrice (transformatoare de izolare galvanica)

 Etc.
2.2. Clasificari ale transformatoarelor
Transformatoarele electrice se pot clasifica in functie de mai multe
criterii:
Dupa destinatie
 Transformatoare de putere
 Transformatoare speciale (autotransformatoare, transformatoare
de masura, transformatoare de izolare galvanica, transformatoare
de sudura, etc.)
Dupa numarul de faze
 Transformatoare monofazate
 Transformatoare polifazate (in general trifazate)
Dupa modul de racire
 Transformatoare cu racire in aer (transformatoare uscate)
 Transformatoare cu racire in ulei
Dupa numarul de infasurari pe faza
 Transformatoare cu doua infasurari
 Transformatoare cu trei infasurari
2.3. Elemente constructive
Partile constructive principale ale unui transformator sunt: miezul magnetic,
circuitele eletrice, sistemul de izolatie, sistemul de racire, sistem mecanic.

2.3.1. Miezul magnetic

 Miezul magnetic al transformatorului reprezinta circuitul magnetic prin care
se inchide fluxul magnetic util al acestuia.
 Miezul magnetic este alcatuit din coloane, in jurul carora se dispun
infasurarile si din juguri care permit inchiderea fluxului magnetic util al
transformatorului.
Jug
 Miezurile magnetice sunt Infasurare Infasurare
construite din tole din otel primara secundara
electrotehnic (Fe+C+Si)
izolate pe ambele fete cu
lacuri sau oxizi ceramici
(Carlit) pentru a reduce
Coloana
pierderile prin curenti
turbionari (Foucault).
 Prin adaosul controlat de Si in compozitia otelului electrotehnic (2,5 -
3,5%), creste mult rezistivitatea electrica a materialului si scad drastic
pierderile prin curenti turbionari in miezul magnetic. Un procentaj prea mare
de Si creste duritatea otelului, facandu-l greu de prelucrat.
 Pierderile in fier scad mult si cu reducerea grosimii tolelor. Utilizarea unor
tole prea subțiri cresc însă nejustificat costurile de producție.
 Tolele de transformator au uzual grosimi de 0.28 - 0.35 mm si sunt
obtinute prin laminare la rece, avand cristalele orientate dupa directia de
laminare. Inductia magnetica la saturatie a tolelor este Bs = 1,6 – 2 T.
 Permeabilitatea magnetica relativa mare a otelului electrotehnic (mr de
ordinul miilor) folosit la tolele de transformator determina o valoare redusa
a reluctantei magnetice a cailor de inchidere a fluxului magnetic, liniile de
câmp inchizandu-se preponderent prin miez.
 O scadere drastica a pierderilor in fier (cu circa 70% fata de miezurile
clasice) se poate obtine prin utilizarea tablei amorfe in constructia
miezurilor de transformator. Tabla amorfa este realizata din aliaje Fe-B-C-Si-
P trase in foi foarte subtiri (ex. 25 mm), racite rapid cu peste 106 C/sec.
Inductia magnetica la saturatie este mai redusa decat la tolele obisnuite
(Bs = 1,4 – 1,75 T). Miezurile din tabla amorfa sunt insa mai scumpe si usor
mai voluminoase.
 Transformatoarele de medie si mare putere au miezurile realizate prin
impachetare, din tole care se intretes la colturi (la imbinarea dintre juguri
si coloane) sub unghiuri de 90⁰, 45⁰, respectiv 45⁰ ±15⁰. Tolele avand
cristale orientate, sunt caracterizate de pierderi minime daca directia
campului magnetic coincide cu directia de orientare a cristalelor (directia
de laminare).
 Transformatoarele de mica putere au miezurile construite frecvent in
forma U-I sau E-I.
 In sectiune, coloanele transformatoarelor au forma patrata,
dreptunghiulara (la trafo de mica putere) sau in trepte (la trafo de
medie si mare putere cand sunt eventual prevazute cu canale de
racire pentru evacuarea caldurii in exces dezvoltate in urma
pierderilor disipate in partile active).
 Constructia in trepte se adopta pentru a se obtine o geometrie
cu un factor cat mai bun de umplere a conturului interior al
bobinelor (circular la transformatoarele de puteri mari).
Sectiune dreptunghiulara Sectiune in 2 trepte
 Transformatoarele de medie si inalta frecventa (kHz - MHz) au miezul
realizat din ferite moi (sau sunt fara miez).
 Feritele moi sunt compusi ceramici ai unor oxizi de fier cu continut in
proportie redusa de particule de mangan si zinc sau de nichel si zinc.
 Compusul sub forma de pudra se incalzeste pana la circa 1000°C si se
preseaza in matrite sau se extrudeaza pentru a se obtine forma finala
(sinterizare). Feritele au rezistivitate electrica foarte ridicata, deci pierderi
reduse prin curenti turbionari.
 Proprietatile mecanice slabe (sunt casante) si inductia magnetica redusa
la saturatie (Bs = 0,2 - 0,5 T), fac feritele nepotrivite pentru multe aplicatii de
mare putere. Feritele se utilizeaza in general in electronica si
telecomunicatii.

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ferroxcube-Kerne.jpg
Transformatorul electric are miezul magnetic construit in varianta cu
coloane sau in manta.
Jug
Coloana

IT JT JT IT IT JT JT IT

Miez magnetic cu coloane

Jug Coloana centrala

IT JT JT IT

Miez magnetic in manta

2.3.2. Infasurarile transformatorului

 Infasurarile primara si secundara ale transformatorului (uneori si

tertiara) sunt realizate din conductoare de cupru sau aluminiu
izolate, de sectiune rotunda sau profilata.
 Infasurarile transformatorului se dispun in jurul coloanelor si sunt
alcatuite din bobine cilindrice concentrice sau bobine in galeti.
Infasurarea de JT se dispune langa coloana (sau langa jug).

Infasurarea Miez Miez

de IT magnetic magnetic

Infasurarea
de IT

Infasurarea Infasurarea
de JT de JT

Bobine cilindrice concentrice Bobine in galeti

 Coloana centrala Jug

Infasurare
JT
Miez in Miez cu
Infasurare
manta coloane
IT

Coloana laterala

Infasurarile transformatorului monofazat. Bobine concentrice

Miez cu 3
coloane

Infasurarile transformatorului trifazat. Bobine concentrice

 Infasurarea primara se conecteaza la o sursa de tensiune
alternativa si creaza fluxul magnetic inductor.
 Infasurarea secundara se conecteaza la circuitul receptor,
tensiunea secundara fiind obtinuta prin inductie electromagnetica.
 Daca tensiunea secundara este mai mica decat cea primara (U2<U1)
transformatorul se numeste coborator;
 Daca tensiunea secundara este mai mare decat cea primara (U2>U1)
transformatorul se numeste ridicator.
 Transformatorul electric este reversibil. Un transformator
coborator poate deveni ridicator, conectand infasurarea de JT la
sursa de tensiune alternativa si infasurarea de IT la circuitul
receptor.
 In functie de nivelul tensiunii, infasurarile transformatorului pot fi
de Inalta Tensiune (IT), respectiv de Joasa Tensiune (JT).
 Infasurarea de IT are numar mai mare de spire in raport cu
infasurarea de JT (wIT > wJT), intrucat tensiunea este proportionala
cu numarul de spire.
2.3.3. Sistemul de izolatie al transformatorului

 Materialele electroizolante se aleg in functie de

temperatura pentru care este proiectat sa
functioneze transformatorul (clasa de izolatie).
 Conductoarele infasurarilor transformatoarelor
uscate sunt izolate cu emailuri, lacuri, varnis etc.
 La transformatoarele de puteri mari conductoarele sunt izolate de regula
cu hartie sau fibre textile si intreg ansamblu miez-infasurari este imersat
intr-o cuva cu ulei de transformator cu rol de izolator si de agent de
racire. Izolatia cu structura poroasa (hartie sau fibre textile) dispusa in
jurul conductoarelor permite uleiului sa atinga suprafata conductorului si
sa extraga mai bine caldura disipata prin efect Joule, transferul termic
fiind astfel superior.
 Sistemul de izolatie al transformatorului contine izolatia conductoarelor
dar si izolatia dintre straturile bobinelor si dintre bobine. Distantele de
izolatie dintre infasurari, respectiv dintre infasurari si miez sunt asigurate
prin distantoare alese in acord cu clasa de izolatie.
 Canalele de racire reprezinta deasemenea o parte a sistemului de
izolatie al transformatorului.
2.3.4. Sistemul de consolidare mecanica si sistemul de racire
 Sistemul de consolidare mecanica a transformatorului include profile de
forma I, L sau U din otel si buloane de strangere, chingi, benzi de fretare
pentru strangerea tolelor, pene, distantoare, tiranti verticali pentru fixarea
bobinelor pe miez si cuva metalica la transformatoarele cu racire in ulei.
 Racirea transformatoarelor uscate (folosite in electronica, in cladiri etc.)
se efectueaza uzual prin convectia naturala a aerului (mai rar prin
convectie fortata).
- Air Natural (AN)
- Air Forced (AF) or Air Blast

 La transformatoarele cu racire in ulei (tr. de puteri medii si mari),

evacuarea caldurii in exces se efectueaza de la partile active (miez si
bobine in care se disipa pierderi in fier sau Joule) catre ulei prin
convectie naturala sau fortata (ulei pompat pe anumite trasee) si mai
departe catre cuva si apoi catre mediul ambiant.
 Suprafata mare de contact dintre cuva si aerul inconjurator permite un
transfer termic mai bun, cuva fiind frecvent prevazuta cu radiatoare sau
tevi la exterior si uneori cu ventilatoare
- Oil Natural Air Natural (ONAN)
sau schimbatoare de caldura. - Oil Natural Air Forced (ONAF)
- Oil Forced Air Forced (OFAF)
- Oil Forced Water Forced (OFWF)
2.3.5. Accesoriile transformatorului
 Transformatoarele sunt echipate cu accesorii diverse precum: borne si
izolatoare de trecere care permit conexiunea infasurarilor cu circuitele
exterioare, conservatorul de ulei, placa de borne, robinet pentru probe de
ulei, prize de reglaj pentru controlul tensiunii la borne, elemente de
control si monitorizare (pentru verificarea temperaturii, umiditatii si a
nivelului lichidului in cuva, etc.).
2.3. Date nominale
 Datele nominale ale unui transformator (sunt inscrise pe placuta
indicatoare) corespund regimului nominal pentru care acesta a fost
proiectat asa incat temperatura sa de lucru sa nu depaseasca
temperatura clasei de izolatie a materialelor electroizolante folosite.
 Pricipalele date nominale :
- Putere nominala: Sn [VA]
- Tensiuni nominale primara/secundara: U1n /U2n[V] (limitare PFe)
- Curenti nominali primar/secundar: I1n /I2n [A] (limitare PJ)
- Frecvenţa nominală: fn[Hz] (limitare PFe)
- Tensiunea de scurtcircuit nominala: uk[%]
- Numarul de faze: m
- Schema si grupa de conexiuni (la transf. trifazate, de ex. Dyn5)
- Serviciul de functionare, gradul de protectie, pierderile nominale de
mers in gol si de scurtcircuit etc.
2.4. Simboluri
Simbolizarea transformatoarelor electrice depinde de destinatia
acestora, de numarul de faze, de numarul de infasurari pe faza, de
schema de infasurari etc.

a) Transf. monofazat;
b) Autotransf. monofazat;
c) Transf. Trifazat;
d) Autotransf. trifazat;
e) Transf. monofazat cu 3 infasurari;
f) Transf. trifazat cu 3 infasurari;
g) Transf. monofazat fara miez/ cu miez
de ferita / cu miez din tole

Bornele tr. monof. se simbolizează

cu literele AX (pe IT) si cu ax (pe jt)
Bornele tr. trifazate se simbolizeaza
pe fiecare faza cu literele:
AX/BY/CZ (pe IT) si cu ax/by/cz (pe jt)
2.5. Principiul de functionare al transf. ideal
 Functionarea transformatorului are la baza legea circuitului magnetic si
legea inductiei electromagnetice.
 Se considera un transf. monofazat ideal echipat cu miez feromagnetic
ideal (fara pierderi, fara dispersie, cu permeabilitate magnetica infinita si
cu reluctanta magnetica nula) si cu doua infasurari ideale (cu rezistente
nule) dispuse cate una pe fiecare coloana;
 Se alimenteaza infasurarea Miez
magnetic
primara cu tens. alternativa
u1 = U1√2sinwt. Aceasta va fi Infasurare φ Infasurare
parcursa de crt. alternativ primara secundara
i1 care va genera un flux magnetic i1
alternativ fascicular j (j = j1 – j2) i2
ce va strabate miezul magnetic si u1 w1 w2 u2 Z
infasurarea secundara;
 Fluxul magnetic alternativ j (cf.
legii inductiei elmg.) va induce o
tensiune alternativa e2 in circuitul
secundar (infasurarea secundara).
Ecuatiile tensiunilor transformatorului monofazat ideal

T2 Kirchhoff/ Legea ind. elmg. forma complexa

R1i1 - u1 = e1 = -w1(dj/dt) => -u1 ≈ -w1(dj/dt) => U1 ≈ jww1 F
(R1 = 0) esp =>kT=U1/U2=w1/w2=kw
forma complexa
u2 + R2i2 = e2 = -w2(dj/dt) => u2 = - w2(dj)/dt => U2 ≈ -jww2 F
(R2 = 0) esp
kT = raportul de transf.
Legea circ. mg. kw = raportul nr. spire
w 1i1  w 2i2
 Fe
H dl  w i
11  w i
2 2  H Fe 
lFe
lFe

SFe
j  BFedA   μFeHFedA  μFe lFe
( w 1i1  w 2i2 )  ( w 1i1  w 2i2 )  j  0
SFe SFe

l =>w1I1=w2I2
  Fe  0 Reluctanta magnetica nula a miezului =>I2/I1=w1/w2
μFe SFe
 Raportul tensiunilor/curentilor: U1/ U2 = I2/ I1 = w1/ w2 = kw = raportul nr. spire

 Conservarea puterii aparente (pierderi nule): U1I1 = U2I2 <=> S1 = S2

 Conservarea puterii active (pierderi nule): P1 = P2 <=> S1cosj1 = S2cosj2;
S1 = S2 => cosj1 = cosj2 => j1 = j2

 Raportul impedantelor: Z1/Z2 = (U1/I1)/(U2/I2) = U1I2/(U2I1) = kw2

 Infasurarea de IT este strabatuta de un curent mai redus in raport cu

infasurarea de JT (IIT < IJT), intrucat la transformator produsul U1.I1 este
aproximativ constant (S1 = S2). Deci conductoarele infasurarii de IT sunt
mai subtiri decat cele ale infasurarii de JT.
 Infasurarea de IT a unui transformator necesita o izolatie mai buna
pentru a face fata solicitarilor dielectrice superioare (UIT > UJT), respectiv
o distanta de izolatie mai mare fata de miezul magnetic.