y2.

Ecuaţia de mişcare a sertarului ventilului

Pentru determinarea modelului matematic al ventilului s-a pornit de la o ecuaţie de

echilibru de forţe pe sertarul acestuia conform figurii de mai jos.

Forţele ce acţionează pe sertarul ventilului

Unde:
Facc - forţa de accelerare:
FEP - forţa dezvoltată de electromagnetul proporţional:
Farc - forţa din arc:
Ff - forţa de frecare vâscoasă:
FH1 - forţa de curgere hidrodinamică datorată trecerii uleiului prin rezistenţa R1
FH2 - forţa de curgere hidrodinamică datorată trecerii uleiului prin rezistenţa R2.

Forţa de accelerare: forţa cu care masa totală a elementelor mobile mV (masa sertarului-
mS; masa armăturii mobile a electromagnetului proporţional-mEP, o treime din masa arcului-ma,
masa de lichid cuprinsă ȋntre umerii sertarului-ml, şi masa elementelor auxiliare- mb) este
accelerată.
Masa totală ȋn mişcare la ventil este:

𝑚 𝑚 ∗𝑚 𝑚 ∗𝑚 𝑚

Cu aceasta forţa de accelerare devine:

𝐹 𝑚 ∗𝑎 𝑚 ∗𝑦

unde: yV este acceleraţia sertarului ventilului.

For]a electromagnetului: forţa dezvoltată de electromagnetul proporţional dependentă

liniar de curentul de alimentare al acestuia:

𝐹 𝑐 ∗𝐼

unde: cEP este factorul de transfer al electromagnetului proporţional

IEP curentul de alimentare.
 Forţa arcului: forţa dezvoltată de arc - se consideră o caracteristică de transfer negativă
avȋnd ȋn vedere faptul că o scădere a deplasării duce la creşterea forţei din arc. Deasemenea se
consideră o pretensionare iniţială y0arc al acestuia.

𝐹 𝑐 ∗ 𝑦 𝑦

unde: ca este rigiditatea arcului;

y0arc pretensionare iniţială;

Forţa de frecare: se datorează ȋn pricipiu frecării vâscoase ȋntre elementele ventilului,

fiind proporţională cu viteza de deplasare. Ea este cu atât mai mare cu cât jocurile ȋntre sertarul
şi bucşa ventilului sunt mai mici şi are implicaţii directe asupra comportării de amortizare al
acestuia. Deasemenea amortizarea este influienţată negativ de vâscozitatea lichidului (o scădere
a vâscozităţii ca urmare a creşterii temperaturii conduce la scăderea amortizării.

𝐹 𝑐 ∗𝑣 𝑐 ∗𝑦

Coeficientul de frecare cf se determină pe baza relaţiei:

𝑐 𝜂∗𝑛∗𝑙∗𝑅

unde: este vâscozitatea dinamică a uleiului,

n numărul de umeri ai sertarului
l lungimea totală a umerilor sertarului
R0 raza medie a ajustajului sertar bucşă.

Raza medie R0 se determină conform relaţiei:

∗ ∗
𝑅

unde: R1 este raza sertarului;

R2 este raza bucşei;
Forţele hidrodinamice: sunt dependente de secţiunile de trecere a uleiului şi de
diferenţa de presiune pe acestea. Prezenţa lor se face simţită la valori mici ale secţiunilor. Pentru
cazul unei semipunţi de tip "A" cu acoperire negativă apar două astfel de forţe care acţionează
ȋntotdeauna ȋn sensuri contrare asupra sertarului:

𝐹 2 ∗ 𝛼 ∗ 𝑆 ∗ 𝑝 ∗ cos 𝜑
𝐹 2∗𝛼 ∗𝑆 ∗ 𝑝 𝑝 ∗ cos 𝜑
Unde: -D este coeficientul de debit
-S1 secţiunea rezistenţei R1
-S2 secţiunea rezistenţei R2
-p0 presiunea la intrarea rezistenţei R1
-pA presiunea dintre rezistenţele R1 şi R2 (presiunea ȋn camera mare a motorului)
- unghiul de curgere al uleiului prin rezistenţe.
 Determinarea secţiunilor de trecere a uleiului prin semipunte

Referitor la rezistenţele hidraulice implicate ȋn comanda motorului liniar se pot adopta

diferite soluţii constructive. In cazul de fata s-au utilizat reziztenţe hidraulice sub forma bucşei
cu găuri şi sertar cilindric. Ȋn acest caz variaţia de secţiune este puternic neliniară cu deplasarea
de comandă.

Semipunte cu rezistenţe de tip bucşă cu găuri şi sertar cilindric

Pentru evaluarea funcţiei secţiunii se determină analitic expresiile pentru cele două
rezistenţe ale semipunţii conform figurii. Rezultă pentru cele două secţiuni expresiile:

d2  2y OV  y V   d 
S1   a rc cos 1      y OV  y V   y OV  y V   d  y OV  y V 
4  d  2 
d2  2y OV  y V   d 
S2   a rc cos 1     2  y OV  y V   y OV  y V   d  y OV  y V 
4  d   
pentru  y OV  y V  y OV
S1  S 2  0 pentru y V  y OV si y V  y OV

Pentru simplificare se dezvoltă expresiile ȋn serie Taylor ȋn jurul punctului yV = 0 după

relaţia:

f 1  y 0  f  2  y 0  f  n   y0 
f  y  f  y 0     y  y0     y  y 0   ...    y  y0 
2 n

1! 2! n!

Cu scopul unei aproximări cât mai bune se reţin din această serie primii patru termeni
obţinându-se două expresii sub formă polinomială:

S1  n   a1  a 2  y V  a 3  y V2  a 4  y3V  ,  y OV  y V  y OV
S 2  n   a1  a 2  y V  a 3  y V2  a 4  y3V  ,  y OV  y V  y OV

Pentru cazul semipunţii "A" cu acoperire negativă şi valorile numerice n=4, d=3 mm,
yOV = 0.325 mm, a1=0,43 mm2, a2=1,865 mm, a3=1,26 , a4=0,925 mm-1 şi yV = -1,3…1,3 mm,
variaţia secţiunilor pentru cele două rezistenţe cu deplasarea de comandă este arătată ȋn figura
de mai jos
 Variaţia secţiunilor rezistenţelor semipunţii ȋn cazul
fantelor circulare

Ecuaţia de echilibru de forţe este:

Facc   FEP  Farc  Ff  FH 2  FH1

Prin explicitarea acesteia se obţine ecuaţia diferenţială ce descrie mişcarea sertarului

ventilului :

 
m v  y v  c EP  I EP  c a   y 0arc  yV   c f  y v  2 D S2   p 0  p A   S1  p A  cos
 

Ecuaţia diferenţială este caracteristică unui sistem oscilant, proporţional cu ȋntârziere

de ordinul II, a cărui semnal de intrare este curentul IEP la electromagnet, iar semnalul de ieşire
este deplasarea yV a sertarului ventilului.