Seleciile descriu atitudinea atenian dup aflarea morii lui Alexandru.

n timp ce Diodor
prezint agitaia atenian din interior, Pausanias ncearc s explice determinarea atenienilor
de a merge la rzboi prin nfrngerea de la Chaironeia, succesul din campania lui Filip prin
care acesta a pus mna pe mai toate oraele, pedepsind mai ales Atena, care fusese privat
de comerul maritim i de insulele ei. Pausanias localizeaz, aadar, cauza determinrii Atenei
analiznd trecutul ei istoric. Diodor e poate i mai prtinitor poziiei de pace la care atenienii
au renunat, subliniind c revolta a fost incitat de agitatori demagogi i soldai care voiau
s triasc n continuare din sold. Aadar, Pausanias identific o cauz istoric, jugul
continuu al Macedonenilor, iar Diodor identific una social, presiunile venite dinspre diferite
categorii sociale ale Atenei la vremea morii lui Alexandru. Conform lui Diodor, aceiai
demagogi au redactat decretul asumrii responsabilitii rzboiului i a eliberrii oraelor
greceti de sub jugul macedonean de ctre poporul atenian, dup care au fost ncepute
pregtirile de rzboi, dup cum urmeaz: construcia unor corbii, patruzeci de tetrere i trei
sute de triere, mbriarea armelor de ctre toi atenienii ce aveau vrsta maxim de 40 de
ani, rmnerea a trei triburi n Atena pentru sigurana oraului i trimiterea a apte triburi n
campanie, iar nu n ultimul rnd, cooptarea la rzboi a mai multor orae pentru a se alia cu
Atena n rzboiul ce va veni. Pausanias relateaz o poveste similar, cu unele detalii
suplimentare: aliana format din oraele greceti aducea de la fiecare cte un strateg i cte
un contingent armat, ns comandantul general al trupelor va fi fost atenianul Leosthenes. Att
Diodor, ct i Pausanias, ofer aceeai motivaie a atenienilor de a merge la rzboi: n prim
plan, faptul c atenienii sacrificaser foarte mult n trecut pentru a apra Grecia de barbari, iar
n plan secund, faptul c acum aveau o ans s-i ndeprteze iar.

Celina Gora, arheologie an II