De ce regia: am săpat aici, am fost aici, merg aici de câteva ori pe an.

E situl perfect pe care se poate

analiza istoria conservării ruinelor în România.

Sec XIX- prima jumătate a sec XX – eforturi minime de păzire a cetăţii, nu reuşeau să ţină ţăranii la
distanţă

- Primele săpături întreprinse de C. Daicoviciu şi H. Daicoviciu

- C. Daicoviciu pledează printr-o serie de memorii pt conservarea ruinelor, demonstrând că
lipsa lor de întreţinere duce la degradarea lor ( prin el se instalează la Costeşti paznic şi
acoperiş peste turnurile-locuinţă)
- H. Daicoviciu extinde săpătura pe mai multe flancuri la regia. La Sarmi, Blidaru şi Căpâlna
nu se puteau lua aceleaşi măsuri ca în vremea tatălui pt că nu era făcut drum
- H. Daicoviciu sugerează prime măsuri de conservare, care erau actuale pt vremea sa
(1971): consolidarea emplectonului cu ciment, acoperirea coamelor cu glii, îngroparea
structurilor mai mici – vorbesc despre actualitatea acestor soluţii
- Sub pretextul aniversării a 2050 de ani de la primul stat dac centralizat, în plenara PCR
din 1977 se adoptă un plan pt conservarea, restaurarea şi valorificarea cetăţilor dacice. S-
a materializat în 1980-1981 doar la Regia, sub arhitectul Cristian Călinescu
- Măsuri dispuse de călinescu: construirea drumului de la valea albă la sarmi.
- Consolidarea zidului cetăţii, îndepărtarea vegetaţiei, a copacilor care sfărâmau
paramentul, drenarea apei din emplecton, remontarea blocurilor din zid, stabilizarea
terenului din împrejurimea zidului
- Până aici toate bune;
- S-a decis completarea zidurilor cu multiple asize de blocuri proaspăt cioplite, calculate la
înălţimea minimă calculată a zidurilor (ipotetic, 3,30-3,50m). Despărţirea blocurilor
originale de completări printr-o şapă de beton
- S-a amenajat un subdren pt drumul antic, s-au înlocuit mare parte din dalele de calcar cu
replici; s-a amenajat poteca pt vizitatori şi balustrada care să limiteze accesul la drumul
antic. S-au amenajat podeţe peste canale; canalele din area sacra au fost drenate şi
curăţate
- Tamburii şi plintele templelor din area sacra au fost preponderent înlocuite cu replici din
similipiatră. Soarele de andezit a fost completat cu o replică de andezit (ce s-a întâmplat
cu vasul de scurgere?)
- Templul mare circular primeşte acele curbe parabolice din stâlpi de lemn, instalaţi pe
urmele de arsură din săpătura originală
- Zidul de beton armat care susţinea terasa a X-a – oprit din cauza noilor descoperiri
arheologice din cadrul cercetărilor care se desfăşurau în paralel cu lucrările de restaurare
– spune de ce nu e ok
- Trebuia să se refacă o parte din zidul original care susţinea terasa a X-a. Plinte originale
trebuiau adăpostite într-un lapidariu cu scară şi pasarele din lemn
- - planuri pentru refacerea zidului original din terasa a X-a includea o întreagă reţea
metalică şi cadre din beton pentru susţinerea blocurilor
- Proiectul s-a oprit în 1981 din lipsa de fonduri.
Starea de degradare a sitului a revenit in atenţia publicului odată cu incident din 2011, când o parte a
zidului de vest al cetăţii a fost afectată de construcţia unei parcări ilegale. – Pe fondul acestui
incident, un doctorand al UT Viena (Claudiu Silvestru) publică în Caiete ARA 2012 un plan de
valorificare şi conservare a ruinelor de la Regia, care implică trei pavilioane instalate de-a lungul
zidurilor cetăţii, cu funcţiuni multi-media şi traseu turistic bine definitivat. Nu s-a pus in funcţiune
acel proiect, dar a lăsat liber la discuţii.

În prezent, ruinele sunt cum sunt. Din 2011 poate că s-au schimbat doar stâlpii de lemn de la templul
mare circular, s-au făcut trepte de lemn de acces spre terasa a XII-a, poate şi plăcuţele?

INP (Ştefan Bâlici & Virgil Apostol) pregăteşte un plan de conservare ce vizează punerea în valoare a
ruinelor şi remedierea, pe cât se poate, a restaurării Călinescu din anii 80. Proiectul nu este
definitivat, însă implică îndepărtarea tuturor replicilor de calcar din sit şi a zidului din beton armat,
stabilirea unei lungimi unitare a stâlpilor din lemn de la templul mare circular, ridicarea unei coloane
prin anastiloză la unul din templele patrulatere (Virgil Apostol publică un studiu revelator în caiete
ARA 2019), lucrări de terasare pentru redarea caracterului antropic al acestora, înlocuirea gazonului
din interiorul templelor cu o suprafaţă minerală, lucrări de stabilizarea versanţilor, acoperişuri de
protecţie pentru ziduri, etc.