TEST 1

1.Rezolutiunea,Rezilierea si revocarea contractului

1.1 Def notiunile rezilire, rezolutiune si revocare.Rezol-consta in desfiintarea retroactiv a contr cu

executarea instantanee si repunerea partilor in situatia existenta anterior incheierii lui.Rezil-consta in
desfiintarea contr cu executarea succesiva avind efecte numai pt viitor.Revocarea-consta in desfiintarea de
catre consumator a contr incheiat cu un intreprinzator in cazul in care ii revine un asemenea drept conform
legii.

1.2 Identificati conditiile exercitarii rezolutiunii.Conditiile:1-una din parti sa nu-si fi onorat obligatiile
asumate.Neexecutare include orice inkalcare a oblig, inclusiv executat necorespunzatoare sau tardiva.Insa
nu orice neexecutare a oblig da temei pt rezolutiunea contr, o parte poate rezolvi contr doar daca exista o
neexecut esentiala din partea celeilalte parti.Pt a determina in fiecare caz aparte dac neexecuatr este
neesentiala trebuie a fi luate in vedere urmatoarele circumstanete:a)nexecutarea sa priveze substantial
creditorul de ceea ce a cesta se astepta de la executarea contr.b)- executarea in tocmai a oblig tine de esenta
contr- aceasta circumstanta nu tine de gravitatea reala a neexecutarii,ci de natura obligatiei contractuale,a
carei stricta execuatare poate fi esentiala.c)-neexecutarea sa fie intentioanta sau din culpa gravad)-
neexecuatarea sa dea temei creditorului sa presupuna ca nu poate conta pe executarea inviiot a contr. 2-
neexecutarea sa fie imputabilA partii care nu sia indeplinit obligatia- daca neexecutarea este consecinta
unor cauze neimputabile celeilalte parti incetarea contr are loc pt imposibilitatea fortuita de executare.In
cazurile in care nu sunt intrunite conditiile enumerate mai sus creditorul va avea dreptul la o reducere
proportionala a obligatiei sale corelativa.

1.3 Indicati efectele rezilierii si rezolutiunii. Efectele rezolutiunii:a)contr este desfiintat si partile sunt
eliberate de obligatia de a presta in viitor b) partile sunt repuse in situatia anterioara inkeierii contr,
restiutuind una alteia prestatiile executate si veniturile realizabile in temeiul contractului desfiintat.Rezolut
se aplica numai pt neexecuatrea contr cu executarea instantanee(de ex:in contr de vinzare-
cumparare).Exista cazuri in care restituirea prestatiei in natura nu este posibila, in asa cazuri repunerea
partilor in situatia anterioara are loc prin ofeririea compensatiei in bani(de ex:obiectul primit este
instrainat,transformat, grevat sau obiectul primit este deteriorat sau a pierit).Pe linga restituirea in natura
sau prin ekivalent banesc a prestatiilor primite debitorul este obligat sa restituie si veniturile realizate din
folosirea bunului care constituie obiect al prestatiei.Pe linga faptul ca rezolutiunea are ca efect incetarea
contr exista unele clauze care pot supravetui rezolutiunii, acestea sunt de regula clauze care prin natura lor
sunt destinate sa produca efecta si dupa rezolutiunea contr(de ex:contr poate sa contina o clauza care
prevede obligat uneia dintre parti sa nu divulge informatia confidentiala care a primito in cadrul
raporturilor contractuale, kiar si dupa incetarea contr).
Efectele rezilierii:a)ca si in cazul rezolutiunii partile sunt eliberate de obligat de a presta in viitor.b)spre
deosebire de rezolutiune in cazul rezilierii partile nu sunt repuse in situatia anteriaoara inkeierii contr si
nusi restituie una alteia prestatiile executate si veniturile realizate in temeiul contractului
desfiintat.Rezilieraea se aplica numai pt neexecutarea contr cu executare succesiva(de ex:contr de
locatiune), lasindu-se neatinse prestatiile care au avut loc inaintea rezilierii.

2.Obligatiile de alternativa si faculatative.

2.1Definiti obligatiile de alternativa si facultative.Obligatiile alternative sunt acele oblig care au ca

obiect 2 sau mai mute prestatii principale,dintre care executarea uneia elibereaza integral
debitorul(ex:debitor se obliga sa predea credirotului fie 100kg de porumb, fie 100 de griu).Debirotul va fi
eliberat de obligatie cind va preda unul dintre cele 2 lucruri la care s-a obligat.Obligatiile facultative sunt
acele oblig care au ca obiect o singura prestatie principala al carei debitor poate fi eliberat prin executarea
unei alte prestatii(de ex:debitor se obliga sa predea un friginder, aceasta fiind obligatia lui unika, dar prin
contr i se ofera dreptul sase libereze si prin predarea unei sume de bani.
2.2Analizati continutul obligatiei de alternativa si oblig facultative.In cazul oblig alternative debitorul
dupa regula generala este in drept sa aleaga prestatia pe care o va executa, executarea uneia din prestatii pt
a duce la stingerea obligatiei trebuie sa fie integrala.In cazul in care uneia din prestatii devine imposibil de
executat, atunci debitorul este obligat sa exacute prestatia ramasa.Daca ambele prestatii devin imposibil de
executat si aceasta imposibilitate se datoreaza vinovatiei debitorului atunci acesta e tinut sa despagubeasca
creditorul pina la concurenta valorii prestatiei care a ramas ultima.Exista posibilitatea ca partile sa deroge
de la regula generala si sastabileasca dreptul de a alege a prestatiei dupa creditor, situatie in care debitorul
va fi oblig sa presteze obiectul solicitat de creditor.In caz in care drept de a legere aprtine vcreditorului , ir
una din prestatii devine imposibil de executat atunci debitoul este obligat sa execute prestatia ramasa,daca
imposibilitatea executarii se datoreaza culpei debotor, creditor are dreptul sa pretinda fie executarea in
natura a prestatiei ramase, fie plata prejudiciilor aduse prin neexecutarea obligatiei devenite
imposibil..Obligatiile facultative la rindul sau reprezinta o varietate distincta de obligatii alternative.Deoare
obligatiile facultative are un singur obiect rezulta ca creditorul facultative nu poate cere decit executarea
prestatiei principale,care de fapt constituie obiect al obligatiei,cealalta alcatuind doar posibilitatea
debitorului de a se elibera de datorie.Dca obiectul oligatiei piere din caz fortuit sau este scos din circuitul
civil, debitor este liberat de oarece el era tinut numai la aceasta prestatie,care constituie obiect al obligatiei.

2.3Evidentiati deosebirile dintre obligatiile de alternativa si oblig facultative.1.in cazul oblig alternat
pierirea fortuita a uneia dintre lucreuri impiedica posibilitatea de alegere, iar in cazul obligatiei
facultative,pieirea foruita a lucrurlui duce la stingerea acesteia.2in caz oblig alternat creditor poate cere
oarecare din lucrurile datorate,iar in cazul oblig facultative poate cere numai executarea oblig principale, pt
ca aceasta are o singura prestatie, cealalta fiind doar o facultate.3daca obiectul oblig alternat este ilicit sau
imposibil,oblig nu este nula,ea fiind restrinsa la celelalt obiect pe care creditorul poate sal ceara,iar daca
obiectul oblig facultative este ilicit atunci oblig este nula si creditorul nu poate sa ceara executarea.4la
obligatia alternativa prestatia executata determina natura oblig,la oblig facultativa caracterul oblig este cert
de la inceput.

3.AMANETUL
1.1Definiti si prezentati caracterele jurdice al amanetului.
Amanetul este o garantie depusa pt plata unei datorii sau executarea unei lucrari.El consta in transmiterea
bunului gajat in posesiunea debitorului gajist si acorda creditorului gajist un dr real asupra lucrului
amanetat .El are dreptul de a poseda un bun gajat pina la satisfacerea creantei si de al valorifica in caz cind
debitorul nu-si executa obligatia.
Caracterel juridice:
-1-amanetul este un contract accesoriu fata de raportul obligational principal intrucit nu are o existenta de
sine statatoare.Soata acestui contract depinde de soarta obligatie principale pe care o garanteaza.
2-e un contr real pt ca pentru nasterea obligatiei e necesara remiterea efectiva a bunului.
3-indivizibilitatea amanetului-indivizibiliatea presupune ca el subzista integral asupra tuturor bunurilor
gajate,asupra fiecaruia dintre ele,inclusive asupra partilor lor,chiar daca obligatia sau bunurile sunt
divizibile.
4-caracter specializat-care presupune ca bunul trebuie individulaizat,identificat.Identificarea
caracterizindu-se prin descrierea trasaturilor individuale sau de gen ale bunului.
5-este un contr constitutive de dr
6-este un contr patrimonial-pt ca obiectul sau are valoare economica

1.2Analizati procedura amanetarii bunurilor la Lombard.

Lombardul este un mprumuttor de bani. Lombardul mprumut bani contra constituirii unui amanet
asupra bunurilor personale ale unui debitor gajist Amanetul exist numai atta timp ct posesiunea
exercitat de creditor este continun cazul n care creditorul gajist nu i ndeplinete n mod
corespunztor obligaiile ce i revin cu privire la conservarea i ntreinerea corespunztoare a bunului
amanetat, debitorul are dreptul la satisfacerea creanei i restituirea acestui obiect sau poate s solicite
predare bunului unui ter pe cheltuiala creditorului gajist. n cazul n care exist pericolul dispariiei
bunului sau a diminurii apreciabile a valorii acestuia, debitorul poate solicita restituirea bunului, dar
trebuie s ofere un alt mijloc de garantare a creanei. Dac debitorul nu ofer creditorului gajist o alt
garanie ntr-un termen stabilit de ultimul, atunci creditorul gajist are dreptul s valorifice obiectul
amanetat. n cazul n care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi restituit n
termen, lombardul are dreptul, n baza unui act notarial cu caracter executoriu, sa vnd, dup expirarea
termenului de gratie de o luna, bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat.
Dac bunul este vndut, suma de bani rezultat din vnzare nlocuiete obiectul amanetului i va fi pstrat
pn la expirarea termenului contractului efectundu-se totodat compensarea corespunztoare.
Creditorul gajist trebuie s fac toate actele necesare conservrii i ntreinerii bunului pe care l are n
posesie. Debitorul gajist este obligat s ramburseze creditorului cheltuielile necesare fcute de acesta
pentru conservarea i ntreinerea bunului.Creditorul gajist nu are dreptul s foloseasc obiectul amanetat,
n msura n care contractul nu prevede altceva. Creditorul gajist, care folosete bunul amanetat cu acordul
debitorului trebuie s prezinte debitorului gajist o dare de seamn cazul n care amanetul se stinge,
creditorul gajist trebuie s restituie debitorului obiectul amanetului.

1.3Speta In conf cu CC si cu hot PCSJ cu privire la aplicarea legislatiei in solutionarea litigiilor legate de
obligatiile de gaj Din suma incasata de la comercializarea obiectelor gajte se stinge plata pt
pastrare,creditele si procentele pt ele,cheltueiele pt vinzare.Dupa aceasta cerintele lombardului fata de
debitorul gajist se epuizeaza chiar daca suma incasata era insuficienta pt acoperirea datoriei.

Test 2

1.Raspunderea contractuala

1.1 Definiti rasp contractuala si identificati izvor aparitiei acesteia.

Rsp contractuala este obligat debitorului care izvoraste dintr-un contract, de arepara prejudicial cauzat
creditorului prin faptul neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau tardive a prestatiei datorate. Contr
incheiat legat obliga partile contractante sa execute in natura obligatiile asumate si la termenele prevazute
in contr, neputind sa desfiinteze contr decit in cazurile prevazute de lege.In situatia in care debitorul nusi
executa oblig asumata prin contract si nic nu realizeaza executarea silita credotorul poate obitine
executarea prin echivalent, angajinduse rsp contractuala.Asa dar, ca rsp sa fie contractuala este nevoie sa
existe un contr inkeiat legal.

1.2 Stabiliti si caracterizati succinct condit angajarii rsp contractuale.Pt angajarea rsp contractuale este
necesar sa fie intrunite conditiile:1-fapta ilicita care consta in neexecutarea oblig contractuale pe care si
lea asumat debitorul prin contr valabil inkeiat cu creditoul obligatiei.Prin neexecutarea oblig trebuie sa fie
inteleasa nu doar neexecutarea contr ci si executarea necorespunzatoare sau tardiva a obligatiilor.Fapta
ilicita se prezuma si creditorul nu trebuie sa prezinte careva probe.2-existenta unui prejudiciu in
patrimoniul creditorului.Prejudiciul consta in consecinte daunatoare de natura patrimioniala sau
nepatrimon,efecte ale inkalcarii de catre debitor a dreptului de cranta apartinid creditorului sau
contractual,prin neexecutarea prestatiilor contractuale.Debitorul va datora nu doar despagubirea pt
neexecutarea contr, ci si prejudiciul efectiv cauzat creditorului cit si venitul ratat.3-existenta unui raport de
cauzalitate intre fapta ilicita a debitorului si prejudicial creditorului-se repara doar prejudicial care
reprezinta efectul direct al neexecutarii.Importanta raportului de cauzalitate este faptul ca in dependenta de
acesta se determina cuantumul despagubirii.Existenta raportului de cauzalitate in materie contractuala este
prezumata de lege, debitorul nu poate fi obligat la plata despagubirilor daca neexecutarea se datoreaza
fortei majore, cazuri fortuite etc.4-culpa(imprudenta sau neglijenta),dolul(intentia) debitorulu ori alta
forma de vinovatie stipulata in contr- intemeiera rsp pe vinovatie o necessitate sociala pt angajarea rsp
contractuale, conditia de culpa trebuie sa existe in mod obligatoriu.Culpa debitorului este
prezumata,debitorul se considera vinovat atita timp cit nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu este
imputabila.

1.3 spetsa a)care este deosebir dintr forta majora si caz fortuit?
b)idicati organul competent in constatarea cazului de forta majora
a)forta majora este un fenomen natural sau social exterior de nebiruit si exclude in intregime angajarea rsp
daca a fost cauza exclusiva a prejudiciului.Forta majora se caracterizeaza prin:este externa, imprevizibila si
inevitabila sau irezistibila. Prin caz fortuit se intelege o imprejurare interna care isi are originea in cimpul
de activitate a celui kemat sa rsp sau intro imprejurare externa care nu are un caracter extraordinar si poate
fi prevazuta si evitata cu diligenta si prudenta de care este in stare omul. C) in cazul data Gh bobu ca fi
exonerat de rsp contractuala deaorece cazul fortuit este o circumstanta care il exonereaza pe Gh bobu de
rsp, deoarece este o imrejurare interna si nu are un caracter extraordinar ca forta majora si ea a putut fi
prevazuta si evitata de Petru.

2.Notiunea si principiile executarii oblig.

2.1 Expuneti notiunea de executare a obligat si evidentiati corelatia dintre expresiile executare a
obligat, plata si dare in plata.Prin executare a obligatiilor se inteleg acele actiuni pe care debitor treb sa le
savirseasca in vederea satisfacerii creantei crditorului,precum ar fi:transmiterea unui bun, execuatrea unei
lucrari , plata unei sume de bani.Notiunea de executare a obligatiei, din punct de vedere terminologic este
sinonima cu notiunea de plata.Sensul juridic al cuvintului plata este unul mai larg decit cel din vorbirea
curenta.A plati in sens jurid inseamna a executa de buna voie o obligatie cum ar fi:a transfera dreptul de
proprietate asupra lucrului vindut,a executa o lucrare sau un serviciu, a plati pretul obiectului
cumparat.Darea de plata presupune transmiterea de catre debitor creditorului in locul prestatiei datorate,a
unui alt bun, plata unei sume de bani, prestarea unor servicii.Darea de plata este un mod de stingere a
obligatiilor.

2.2 Enumerati si caracterizati principiile ce stau la baza executarii obligatiilor.Principiile ce stau la

bvaza executarii obligatiilor sunt:1-princ executarii in natura a obligatiilor- acesta desemneaza indeplinirea
obligatiei in natura ei specifica, adika realizarea prestatiei stabilite de catre parti.Partile sunt tinute sa
execute prestatiea la care sa obligat,neputinduse libera prin plata unui echivalent banesc al daunelor
cauzate prin neexecutare,executarea prin echivalent are doar un caracter exceprioonal si subsidear.2-princ
executarii corespunzatoare a obligat- obligatiile se considera executate in mod corespunzator daca sunt
respectate toate conditiile prevazute in contractul din care a luat nastere, cum ar fi cele referitor al obiect ,
subeict, loc, timp si mod de executare.Respectarea doar a unor din aceste conditii nu este suficienta pt a
considera obligatiile executate in mod corespunzator.Condiitiile cu care trebuie sa corespunda executarea
obligatiilor sunt determinate de lege sau contract.

2.3 Speta.In conformitate cu principiile executarii obligatiilor, pt ca prestatia sa fie considerata

corespunzatoare, debitorul este obligat sa plateasca creditorului exact ceea ce datoreaza.Creditorul nu este
obligat sa accepte o alta prestatie decit cea datorata, chiar daca prestatia propusa are o valoare mai
mare.Nimik nu se opune insa ca respectivul creditor sa accepte o alta prestatie decit cea datorata,dar in
caest caz obligat nu se mai stinge prin plata,ci prinutrun alt mod de stingere care se numeste darea in plata.

3.RETENTIA

1.1 Definiti retentia.

Dr de retentie este acel drept care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l
restituie posibilitatea de a retine acest bun,in cazul prevazut de lege,atiat timp cit creditotul nu-l
despagubeste pt cheltuielele necesare si utile pe care le-a facut pt acel bun si pt prejudiciile pe care bunul
le-a cauzat.Alti autori definesc retentia ca un dr de garantie imperfecta in virtutea caruia persoana care
detine un bun mobil sau imobil pe care trebuie sa-l restituie creditorului,titular al bunului,are dr sa retina
lucrul respectiv pina la momentul in care creditorul ii va plati sumele pe care lea chletuit cu
intretinerea,conservarea sau imbunatatire acelui bun.

1.2 Analizati dr de retentie ca mijloc de garantare a execut.oblig.

Retenia constituie unul din noile mijloace de garantare a executrii obligaiilor. acestui mijloc de garantare
const n faptul c creditorul, care este n acelai timp debitor al obligaiei de restituire a bunului altuia, are
posibilitatea de a reine acel bun n stpnirea sa i de a refuza restituirea lui pn cnd debitorul su,
creditor al bunului, va plti datoria ce s-a nscut n sarcina sa n legtur cu bunul respectiv. Pentru
exercitarea dreptului de retenie, n primul rnd, este necesat ca obiectul reteniei s constea dintr-un bun al
debitorului aflat n posesia creditorului. Acest bun poate fi att un bun mobil, ct i unul imobil, cci legea
opernd cu termenul generic de bun nu face nici o distincie n acest sens. n al doilea rnd, prin retenie se
poate garanta doar obligaia de restituire a cheltuielilor necesare i utile suportate de ctre creditor sau a
prejudiciilor cauzate de bunul ce constituie obiectul reteniei. n al treile rnd, dreptul de retenie poate fi
invocat, doar dac datoria pe care o pretinde deintorul bunului de la creditorul restituirii s se afle n
legtur cu bunul, adic s fie prilejuit de acesta. n al patrulea rnd, creana retentorului trebuie s fie
cert, lichid i exigibil; n al cincilea rnd, dreptul de retenie poate fi exercitat doar n cazurile expres
prevzute de lege.

1.3 Enumerati situatiile in care CC prevede aplicatii ale dr.de retentie.

1.contr.de deposit-depozitarul are dr. sa retina bunul depozitat peste termenul prev de contr.pina la
momentul retribuirii sale si compensarea cheltuielilor de pastrare.
2.contr de mandat-mandatarul are dr sa retina din sumele pe care tre sa le remita mandantului ceea ce
mandantul ii datoreaza pt executarea mandatului.
3.contr de transport-carausul are dr de retentie asupra incarcaturii atita timp kit poate dispune de
incarcatura pt toate costurile care decurg din contractul de transport.
4.contr de vinz-cumpararre-in cazul in care bunul vindut tre conservat,partea obligate sa ia masuri de
conservare a bunului are dr de retentie asupra lui puna kind I se va plati o recompense pt pastrare.
5.contr de antrepriza-antreprenorul are dr de retentie si de gaj asupra bunului mobil produs sau imbunatatit
de el,daca in cursul producerii sau a imbunatatirii bunul a ajuns in posesiunea lui

1.Modificarea contractului

1.1 Indicati modalitatile de modificare a unui contr.Contractul este rezultatul unui accord de vointa in
urma caruia iau natere obligatii contractuale.Modificarea contract se poate produce doar atunci cind partile
convin in acest sens sau atunci cind legea prevede o asemenea posibilitate.Necesitatea consimtamintului
partilor pt modificarea contr este regula generala de la care exista exceptii:astfel dreptul uneia din partile
contract pt care executarea contract a devenit prea oneroasa din cauza schimbarii in mod considerabil a
imprejurarilor care au stat la baza inkeierii lui de aceea modificarea contract in vederea ajustarii lui la noile
imprejurari.Din cele de mai sus rezulta ca modificarea contractului poate fi de 2 feluri:l1-legala,2-
conventionala.

1.2 Descrieti procedura de modificare a unui contract.Modificarea conventionala- acordul de vointa

privind modificarea contractului este supusa aceluiasi conditii de fond si de forma ca si contractul in cauza
care este modificat.Modificarea conventionala poate avea loc pe diferite cai:1-prin manifestarea expresa a
vointei de catre ambele parti.In acest caz partile in urma negosierilor inkeie un act additional la contract
sau un nou contract in care sunt stipulate modoficarile contractului2-printro clauza inserata in cuprinsul
contact prin care partile se obliga ca la survenirea anumitor imprejurari sau la anumite intervale de timp sa
reexamineze contract si sa procedeze la ajustarea lui in vederea restabilirii echilibrului contractual.3-
printro clauza inserata in cuprinsul contract care atribuie uneia dintre parti dreptul de a modofica,in mod
unilateral in sensul si in limitele convenite, anumite clauze ale contract. Modificarea legala-legea
reglementeaza diferite situatii in care una din partile contractului este indrepatita sa ceara modificarea unui
contract in curs de desfasurare,astfel legea reglementeaza ajustarea contract in cazul modificarii
imprejurarilor.Astfel daca imprejurarile care au stat la baza inkeierii contract sau skimbat in mod
considerabil dupa inkeierea acestuia, iar partile prevazind aceasta schimbare nu ar fi inkeiat contract sau lar
fi inkeiat in alte conditii, se poate cere ajustarea contract in masura in care nu se poate pretinde unei parti
mentinerea neschimbata a contract.Pt a opera modificarea contract, partile sunt obligate la renegocierea
contract.Aceasta va incepe cu depunerea de catre partea indreptatita a cererii de ajustare a contractului,
care trebuie sa fie facuta fara intirziere si sa fie motivata.

1.3 Exemplificati clauza de impreviziune(hadship) inserindo intrun contract. (clauza)Obligatia

partilor de a proceda la modificarea continutul contract atunci cind pe parcursul executarii sale se
produc,fara culpa partilor,evenimente ce nu puteau fi prevazute in momentul inkeierii contract dar care
schimbind substantial elementele avute in vedere de parti in momnetul contractarii, creaza unul dintre
contractanti o ingreunare substantiala a executarii contract, si care, deci ar fin inekitabil sa fie suportata
numai de partea afectata.

2.Obligatiile divizibilie si indivizibile

2.1 Definiti oblig divizibile si indivizibile.Obligatiile indivizibile saunt acele obligatii cu pluralitate de
subiecte al caror obiect nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor, deci
rezulta ca indivizibilitatea este de 2feluri:naturala si conventionala. Obligatiile divizibile care mai sunt
denumite in natura de specialitate obligatii conjuncte sunt acele oblih=gatii ce leaga mai multi creditori sau
mai multi debitori,intre care creanta sau datoria este divizibila,in sens ca fiecare creditor nu are drept decit
la partea lui si fiecare debitor nu datoreaza sin u poate fi urmarit decit pt partea lui.

2.2 Analizati oblig divizibile cu pluraltate de debitori si oblig divizibile cu pluralitate de creditori.
Obligatiile divizibile constituie regula in materia obligatiilor cu pluralitate de subiecte.Oblig divizibile
produce efecte specifice si anume:1- daca sunt mai multi debitori fiecare este tinut si poate si urmarit
numai pt plata partii sale din datorii.2- daca sunt mai multi creditori fiecare poate pretinde de la debitor
numai pt partea sa de creanta3-daca unul dintre debitori devine insolvabil consecintele insolvabilitatii
acestuia vor fi supotate de catre creditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pt partea
debitorului insovabil.4-punerea in intirziere a debitorului sau intreruperea prescriptiei facuta din unul din
creditori, nu profita si celorlalti creditori, deoarece fieacre creditor actioneaza exclusive in apararea
propriilor sale interese.Lafel punerea in intirziere a unui debitor ca si intreruperea prescriptiei fata de un
debitor nu preduce efecte fata de celialti debitori.

2.3 Care sunt efectele indivizibilitatii reglementate in CC.

n cazul n care obligaia este indivizibil aceasta nu poate fi mprit ntre subiectele ei active sau
pasive, nici ntre succesorii acestora. Regula care prevede c obligaia este indivizibil ntre
motenitorii debitorilor, fapt care nu se ntmpl n cazul obligaiilor solidare, ofer creditorilor un
avantaj n plus.Fiecare debitor sau motenitorii acestora pot fi constrni s execute ntreaga prestaie
care formeaz obiectul obligaiei, iar fiecare creditor sau motenitorii acestora pot s pretind ntreaga
prestaie. Plata fcut de oricare dintre debitori oricruia dintre creditori elibereaz pe toi debitorii fa
de toi creditorii. Succesorii debitorului vor fi obligai s execute ntreaga prestaie iar motenitorii
creditorilor vor putea pretinde ntreaga prestaie indiferent de cotele lor din motenire.Obligaia nu
devine indivizibil prin faptul c prile au stipulat n contract c obligaia este solidar. Este necesar
s fie constatat voina expres sau tacit a prilor de a stabili caracterul indivizibil al obligaiei.In
cazul n care obligaia are un singur debitor i un singur creditor i caracterul indivizibil al obligaiei nu
este stipulat expres sau tacit sau nu rezult din natura prestaie prile vor trebui s execute obligaia de
parc ar fi indivizibil. Acest lucru rezult de fapt i din principiul indivizibiitii plii. ntre
motenitorii debitorului sau a creditorului ns obligaia va fi divizibil.

3.GARANATIA DEBITORULUI

3.1 Definiti garantia debitorului ca mijloc de garantare de executare a obligatiilor. Garantia

debitorului constituie un mijloc juridic general de garantare a executarii obligatiilor intemeiat pe gajul
creditorilor chirografari.este intotdeuna de natura contractuala intrucit consituie un angajament asumat de
debitor si consimtit de creditor privitor la executarea corespunzatoare a obligatiilor.Acest angajament poate
sa constea fie in obligatia debitorului la o prestatie neconditionata fie in obligatia lui la o prestatie depasind
obiectul prorpiu-zis al contractului.

3.2 Analizati asemanarile si deosebirile dintre garantia debitorului si alte MGEO.Ea este intotdeauna
de natura contractuala, ca si celelatle MGEO.2-obiecul garantiei consta in obligatia lui la o prestatie
neconditionata sau la o prestatie ce depaseste obietul propriu zis al contract, pe cind obiectul clauzei penale
este o suma de bani sau un alt bun=arvuna, iar obiectul gajului este orice bun mobil/imobil,
corporal/incorporal.3-forma garantiei produce efecte doar daca e facuta in scriss, nerespectarea formei
scrise trage nulitatea acesteia=gaj, clauza penala,fidejusiunea, , iar in cazull arvunei nerespectarea formei
scrise nu atrage nulitatea act juridic ci decaderea partilor din dreptul de a acere proba cu martori in caz de
litigiu.Garantia,gajul, arvuna si fidejus garanteaza doar obligatiile contractuale, pe cind clauza penala poate
sa garanteze si obligatii de alta natura cum ar fi de ex cele delictuale. Attit garantia , gaj, clauza penala cit
si fidejusiunea au aceleasi functii cum sunt stimularea debitorului sa execute obligat in mod corespunzator
si garantarea executarii obligatiilor, pe cind arvuna mai are si inka un scop-confirmarea inkeierii contract.
In cazul garantiei instanta de judecata, nu are dreptul de a reduce marimea prestatiei exagerate pina la
limita in care aceasta ar deveni neexagerata,cum se intimpla in cazul clauzei penale,ci lipseste garantia
integral de efecte.In cazul fidejusiunii se obliga sa execute o prestatie o alta persoana in locul
debitorului,iar la garantie insasi debitorul. Arvuna e reglementata in capitolul mijloace de garantare a
executarii obligatiilor,tot asa si Clauza Pen,iar fidejusiunea inCategorii de Obligatii,iar gajulalte
Drepturi reale
3.3 Elaborati proiectul unei garantii a debitorului.
Garantie pt executarea obligatiei izvorite din contr de imprumut nr1 din 21.2.98
Eu,(numele)in calitate de debitor in cadrul raportului obligational de intoarcere a imrpumutului de
10000euro catre creditorul (numele),ma oblig in kalitate de garantie sa prestez servicii

Testu 4

1.CLAUZELE CONTRACTUALE STANDART

1.1 Definit caluzele contactuale standar si identificati caracter unei asemenea clause.Clauzele
contractuale standart sunt clauzele formulate anticipat pt o multitudine de contracte pe care o parte
contractanta(utilizator) le prezinta celeilate parti la inkeierea contract.Caracterele:1-este o clauza formulata
anticipat-atunci cind aceasta este imrpimata sau fixate intrun al mod pt o utilizare mutipla.2-clauza este
destinata utilizarii in mai multe contracte-nu reprezinta clauzele standart care sunt prevazute doar pt
folosirea intrun singur contract.3-clauza este prezentata celeilalte parti la inkeierea contract-aceasta
presupune ca utilizatorul cere unilateral acceptarea de catre aderent a clauzei contractuale preformulate
fara ai acorca posibilitatea influentarii continutului acesteia.

1.2 Identificati momentul includerii clauzelor contractuale standart.Clauzele standart devin parte a
contractului numai cind acestea au fost valabil incluse in contract de catre partile contactante. Clauzele
standart devin parte a contr numai atunci cind sunt satisfcatute anumite cerinte:1-aducerea expresa a
clauzelor la cunostinta aderentului-utilizatorul trebuie sa comunice aderentului continutul clauzelor in orice
forma in scris sauoral in asa mod incit un adherent sa poata lua cunostinta de ele fara dificultati.2-
asigurarea posibilitatii effective aderentului de a lua cunostinta de continutul clauzelor sandart-acestea pot
fi comunikate prin afisharea mentiunilor respective la locul inkeierii contractelor atunci cind nu este cu
putinta aducerea la cunostinta a clauzelor fiecarui cocontractant in parte, cu conditia ca fishul sa fie
suficient de vizibil si clar.La fel utilizatorul treb sa ieie in considerare si handicapul aderentului(de ex:dac
o pers are vedere slaba sau este oarba utilizatorul trebuie sa o informeze intreo forma accesibila ei)3-
aducerea la cunostinta a clauzelor la momentul inkeierii contract-la faza precontractuala, dar nu mai tirziu
de momentul in care aderentul isi manifesta vointa de a inkeia contract.4-acordul aderentului-acordul ca
exista cind aderentul a avut posibilitatea de a lua cunostinta la aceste clause si nu sa opus includerii lor in
contract.

1.3 Explicati controlul clauzelor surprinzatoare.In functie de imprejurari si in raport cu aspectul exterior
al contract, dispozitiile din clauzele contractuale standart pot fi atit neobisnuite incit partea care
contracteaza nu trebuie sa presupuna existenta lor,nu devin clause contractuale. Aceste clause
surprinzatoare creaza o discrepanta considerabila intre asteptarile rezonabile ale aderentului si continutul
real al acesteia.Pt a determina daca o dispozitie este sau nu surprinzatoare treb de tinut cont pe de o parte
de dispozitiile care sunt cuprinse in mod obisnuit in clausele standart utilizate in general in domeniul dat,
iar pe de alta parte, de imprejurarile concrete ale cazurilor, in special cu aparenta exterioara a
contractului.Odata ce a fost inclusa o clauza standart in contr urmeaza a efectua un control al acesteia din
punct de vedere al echitatii.In primul rind clauza respectiva se va examina prin prisma unui articol din CC
care enumera un sir de clause standart considerate de legiuitor inechitabile prin insasi natura lor.Daca nici
o clauza nu va corespunde conditiilor din acest articol,mai este un articol care enumera o serie de clause
standar care de obicei in practica sunt inekitabile.In cazul in care nici o dispozitie nu cade sub incidenta
acestor articole se va recurge la aplicarea unui alt articol care prevede ca o clauza standart este lipsita de
effect daca clauza vizata prejudiciaza cealalta parte a contractului si acets prejudiciu este disproportional,
contrar bunei credinte.In cazul in care clauzele standart nu au devenit parte integranta a contract ori sunt
nule in tot sau in parte, contract e valabil in partea ramasa.

2.SOLIDARITATEA CREDITORILOR

2.1 Definiti creantele soolidare si enumerate temeiurile de aparitie a acestora. Obligatiile solidare
sunt acele obligatii cu pluralitate de subiecte in cadrul caror fiecare creditor poate cere debitorului intreaga
datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a presatiei datorate
creditorilor.Solidaritatea se naste prin act jurid, prin lege, sau atunci cind prestatia este
indivizibila,solidaritatea nu se prezuma.Atunci cind izvorul solidaritatii il consttituie actele jurid,
solidaritatea trebuie sa fie stipulata expres,deoarece ea contituie o exceptie de la regula divizibilitatii
datoriei.

2.2 Analizati continutul creantelor solidare.Solidaritatea presupune faptul ca datoria sau creanta nu se
divide intre subectii RJ obligational.Exista 2 modalitati de solidaritate- active si pasiva si o varietate
mixta.Solidaritatea active apare ca solidarity intre creditori,care impiedika divizarea creantei,iar solidarity
pasiva apara ca solidarity intre debitori care impiedika divizarea datoriei.In caz solidaritatii mixte este
impiedikata in egala masura atit divizarea creantei cit si divizarea datoriei.Solidarit activa presupune
existenta a 2 sau mai multi creditori care au dreptul sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata
pretinde la intraga prestatie,iar pretaita facuta unuia dintre creditori elibereaza debitorul.Solidaritatea
pasiva presupune existenta a 2 sau mai multi debitori care datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este
dator se efectueze intrega prestatie, iar creditorul poate pretinde fiecaruia din debitori executarea
obligatiei.Efectele jurid ale solidaritaii active se analizeaza in 2 planuri dstincte:cel al R dintre creditori si
debitori si cel al R dintre creditori.La fel ca si solidaritatea activa, solidaritat pasiva genereaza simultan 2
grupe distincte de RJ:pe de o parte R dintre codebitorii solidari si creditorul lor comun, iar pe de alta parte
R dintre codebitorii solidari.

2.3 Evidentiati particularitatile reprezentarii creditor solidari.Dupa cum am mentioant mai

sus,solidaritatea activa este acea modalitate a obligatiei indivizibile cin 2 sau mai mutli creditori au drept
sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinda intreaga prestatie,iar plata facuta de
debitor unuia din creditori sa duca la stingerea obligatiei.In cadrul acesteia solidaritati se evidentiaza 2
categorii de RJ: 1-R dintre creditorii solidatii si debitorul lor comun, 2-R dintre creditorii solidari intre
ei.1In R dintre creditorii solidari si debitorul lor comun legiuitorul consacra cu titlul de regula generala
dreptul fiecarui creditor solidar de a pretinde si primi plata integrala a creantei.Pe de alta parte plata facuta
de debitor unuia din creditori duce la stingerea obligatiei solidare si la eliberarea debitorului.Debitorul
poate sa execute obligatia fata de oricare creditor atita timp cit nici unul dintre ei nu a pretins executarea
obligatiei.In cazul exercitarii unei actiuni de catre unul dintre creditori debitorul va fi obligat sa execute
obligatia doar afat de acel creditor.2In R dintre creditorii solidari regula este ca creditorii solidari se
reprezinta unii pe altii I n temeiul uniui mandata tacit de reprezentare in ceea ce priveste actele de
conservare a obligatiilor.In baza acestui principiu fiecare creditor solidar este dator sa conserve creanta
colectiva,el nu este indreptatit sa intreprinda careva acte care ar influenta negative asupre drepturilor
celorlalti creditori.Creditorii profita de actele care au impact pozitiv asupra lor insa nu vor putea sa aiba
nici o influenta din partea efectelor negative ale actelor savirsite de unul din creditori.Deci, creditorul care
a primit plata intregii creante este obligat sa transmita partea din creanta care se cuvine fiecarui creditor.

3.STINGEREA OBLIGATIEI PRIN COMPENSARE

3.1defintit compensarea ca mod de stingere a obligatiei.Compensarea este stingerea reciproka a uneia
obligatii si a unei creanta opuse, certe,lichide,deaceeasi natura si exigibile.Prin acest mijloc de stingere a
oligat existente intre2 pers fiecare din ele este concomitant creditor si debitor al celeilalte.Prin stingerea
oblig prin compensare se vita pierderea de timp,efectuarea a 2 plati cu cheltuielile respective.Compensarea
asigura egalitatea subiectelor RJ obligational si este o garantie adaugatoare in executarea oblig.

3.2 Analizati regimul jurid al compensarii.Compensarea se poate face atunci cind se intilnesc o obligatie
si o creanta opuse, de aceeasi natura, care au ajuns la scadenta.Crenatele supuse compensarii se sting
integral in caz in care ele sunt echivalente,iar in caz ca ele nu sunt echivalente, se stinge doar creanta
acoperita integral.Pt singerea oblig prin compensare, este necesar ca uneia din parti sa faca declaratie fata
de cealalta parte sis a fie intrunite cumulative urmatorale conditii:1-obiectul oblig sa fie sume de bani, sau
bunuri de aceeasi natura, in asa mod ca inaintea compensarii san u fie necesar acordul partilor prinvind
achimbarea obiectului prestatiei.2-creantele trebuie sa fie certe(adika san u fie eventuale),lichide(adika
valoare sa fie determinata sau determinabila) si exigibile(adika ajunse la scadenta)sau sa poata fi ceruta
executarea.3-pertile sa participe la 2 oblig reciproce si de aceeasi natura,avind una fata de alta atit calitatea
de debitor cit si cea de creditor. NU este admisa compensarea creantelor daca obiectul prestatiilor este un
bun sesizabil;privind plata pensiei alimentare;privind intretinerea pe viata etc.

3.3speta In cazul dat

Test 5

1.CESIUNEA DE CREANTA SI PRELUAREA DATORIEI

1.1 Definiti cesiunea de creanta si preluarea datoriei.Cesiunea de creanta este contract prin care creditor
transmite drept sau de creanta , cu titlul oneros sau cu titlul gratuit, unei alte persoane.la aceasta participa 2
persoane:creditorul care transmite creanta, numit cedent;dobinditorul creantei numit cesionar;debitorul
creantei cedate numit debitor cedat.Partile contract de cesiune sunt cedentul si cesionatul, debitorul
cesionat fiind tert fata de contr de cesiune. Preluarea datoriei este o operatie jurid prin care un
debitor(debitor initial)transmite datoria sa unui tert(debitor nou)care se obliga in locul sau in fata
creditorului.

1.2 Analizati conditiile cesiunii de creanta si a preluarii de datorie.C esiunea de creanta fiind un
contract, trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate a contractelor.Obiectul contr poate fi orice
creanta transmisibila si sesizabila.Cesiuena de creanta nu trebuie sa aduka atingere drept debitorilor si nici
nu poate face obligatia acestuia mai oneroasa.Intrucit debitorul nu este parte la contract comsimtaminul lui
nu este necesar.Titularul unei creante o poate transmite ,fara comsimtamintul debitor , unui tert,daca
aceasta nu contravene esentei obligatiei intelgerii dintre parti sau legii.Cesiunea treb sa fie inkeiata in
forma ceruta pt actul jurid in al carui temei sa nascut creanta cesionata.
Datoria poate fi transmisa printrun contr inkeiat intre creditor si un tert,acesta substiutuindul pe debitorul
initial.Datoria poate fi transmisa si in baza unui accord inkeiat intre terti si debitorul initial cu donditia ca
acest accord sa fie acceptat de catre debitor.Nu se permite schimabera debitor fara comsimtamintul
creditorului,pt ca creanta este un R personal.preluarea datoriei trebuie sa fie inkeiata in forma ceruta pt
actul jurid in al carui temei sa nascut datoria.Noul debitor poate opune creditorului exceptiile care rezulta
R dintre creditor si debitorul precedent,darn u poate prezenta spre compensare o crenta ce aprtine
debitorului initial.

1.3 Evidentiati particularit dintre:a)cesiunea de creanta si subrogatia; b)cesiunea de creanta si

novatia c)cesiuena de creanta si delegatia.Cesiunea este un mod de transmitere a obligatiei, iar novatia
este un mod de transformare a obligatiei.
Deci, spre deosebire de cesiune unde obligatia este transmisa inclusiv cu accesoriile si garantiile ce o
insoteau, novatia presupune stingerea vechii obligatii si nasterea unei noi obligatii care nu este insotita de
accesoriile si garantiile vechii obligatii.Subrogatia- aceasta operatie se realizeaza prin acordul de vointa
itervenita intre creditor si tertul care plateste datoria debitorului.In acest caz nu este necesar acordul
debitorului, insa dupa cum se poate ushor de remarca,subrogatia conventionala comsimtita de creditor
trebuie sa feie concomitenta cu plata.Subrogatia realizata anterior platii nu este altceva decit o cesiune de
creanta. Delegatia poate fo perfecta si imperfecta, delegatia imperfecta este operatia prin care creditorul
delegatar accept ape debitorul delegate, darn u consmite la liberarea debitorului delegate,pastrind ambii
debitori.Delegatia perfecta si novatia prin schimbare de debitor se suprapun, delegatiea perfecta find o
novatie prin schimbare de debitor.

2.ACCEPTAREA OFERTEI

2.1 Dati notiune de acceptare a ofretei.Acceptarea ofertei reprez manifestarea de vointa a unei personae
de a inkeia un contract in conditiile ofertei care ia fost adresat.Acceptarea constituie un act juridic
unilateral, pt a produce efecte juridice accepatrea trebuie sa indeplineasca toate condtiile de validitate a
actului juridic impuse de lege.acceptarea in principiu este libera, nimeni nu este obligat sa accepte oferta.

2.2 Analizati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea. 1-sa fie conforma ofertei-adika
sa dea raspuns la toate conditiile expuse in oferta,.orice modificare a ofertei este considerate o noua oferta
si va produce efecta juridice numai daca va fi acceptata de catre ofertantul initial.2-acceptarea trebuie sa fie
neindoielnika.3-acceptarea trebuie sa prvina de la justa persoana-daca oferta a fost adresata unei anumite
personae , numai aceasta persoana o poate accepta.Daca insa este cazul unei oferte publice , oferta poate
proveni de la orice persoana care doreste sa inkeie contractul.4-acceparea trebuie sa fie facuta inainte ca
oefrta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata.Oferta devine caduca daca nu a fost acceptata in termen
sau daca este stinsa.

2.3 Care sunt sit enumerate inCC cind acceptarea produce efecte jurid fara ca ofertatnul sa fie
notficat.In ce conditii produce efecte jurid acceptarea tacita. Legea nu prevede anumite cerinte speciala
referitor la forma acceptarii, ea poate fi expresa sau tacita.Acceptarea este tacita atunci cind rezulta cu
certitudine din comportamentul destinatarului oefrtei.In virtutea ofertei, a practicii stabilite intre parti si a
uzantelor,acceptantul poate sasi manifetse comsimtamintul prin savirsirea unor actiuni fara notificarea
ofertantului.Aceste actiuni deseori marcheaza inceputul derularii contractului: clientul urca in autobus,
furnizorul expediaza marfa comandata etc. In legatura cu acceptarea tacita legea prevede ca tacerea nu
valoreaza acceptarea daca din lege, din practica stabilita intre parti si din uzante nu reiese altfel.Un
exemplu de prevedere legala care confera tacerii valenta de acceptare este tacita reconductiunii a contract
de locatiune.Astfel daca R contractuale continuu in mod tacit dupa expirerea contract de locatiune, acesta
se considera prelugit pe un termen nedeterminat.Un alt exemplu ar fi prevederea la contractul referitoare de
prestari servicii sau atunci cind intre parti sa statornicit deja o practica pt acelasi tip de contract,se
considera ca partea contractului care primeste o noua comanda trebuie sa protesteze imediat daca
intentioneaza sa refuze comanda, altfel tacerea ei va valora ca acceptare.Partile prin contract lor pot sa
convina ca simpla tacere dupa primirea ofertei valoreaza ca cceptare.

3..ACTIUNEA OBLICA(SUBROGATORIE)

1.1 definiti actiunea oblica.

Actiunea oblica este acel mijloc judiciar prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului sau
atunci cind acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite.Esenta actiunii oblice consta in aceea ca in cazul in
care debitorul din neglijenta,din nepricepere sau cu rea-credinta nu exercita anumite drepturi pe care le are
asupra unor terte personae,prin aceasta micsorindu-si patrimonial sau devenind insolvabil legea permite
creditorului chirografar dreptul de a le exercita in numele debitorului sau anumite actiuni.Actiunea oblica
mai este numita si actiune subrogatorie pt ca este exercitata de creditor in locul debitorului,avind acelasi
rezultat ca si cum r fi fost exercitata nemijlocit de catre debitor.

1.2 Caracterizati conditiile inaintarii si efectele exercitarii actiunii oblice.

Pentru a putea inaintata actiunea oblica este necesar ca sa fie intrunite cumulativurmatoarele
conditii:1deboitorul trebuie sa fie inactive,adica el trebuie sa neglijeze sau sa refuse intentarea
actiunii,micsorind prin aceasta gajul general al creditorilor chirografari.2-Creanta creditorului sa
fie:a)certa-adica ea trebuie sa fie ferma,adica san u fie eventuala deoarece in asa caz creditorii nu au acces
la exercitiul actiunii oblice,pt ca dr si interesele debitorului care sunt nascute din asemenea creante nu au
de suferit din cauza pasivitatii.b)lichida-sa aiba cuntumul sau volumul determinat.c)exigibila-adica sa se
poata executa(ajunsa la scadenta).3-creditorul trebuie sa aiba un interes legitim si serios pt a exercita
actiunea oblica.-de ex exista un interes atunci cind spre neglijenta sau refuzul debitorului de a exercita
actiunile corespunzatoare acesta devine insolvabil,in caz contrar actiunea este lipsita de interes.
Efectele-n cazul exercitrii cu succes a aciunii oblice, se evita micorarea patrimoniului debitorului, cci
prin efectul aciunii oblice, bunurile asupra crora purta dreptul ce era ameninat cu pieirderea este readus
n patrimoniul debitorului. Drept urmare, aceste bunuri vor servi la asigurarea gajului general al tuturor
creditorilor chirografari, fr ca creditorul care a exercitat aciunea oblic s aib vreun drept de preferin
fa de ceilali creditori. De aceea aciunea oblic prin efectele sale conserva gajul general, garanie
comun a tuturor creditorilor aceluiai debitor.
1.3 Speta cu un contract de imprumut si ca secundus a depus cerere din numele lui pt accepta
mostenirea lui primus.
Dupa cum am mentionat mai sus actiunea oblica este acea actiune in care creditorul exericta dr si actiunille
debitorului sau atunci cind acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite.Insa legislatia prevede anumite cazuri
cind actiunea oblica nu se poate inainta,unul dintre care este prezent si in speta data si anume
Creditorul(primus)nu are dreptul de a inainta actiunea oblica in cazul actiunilor cu caracter patrimonial
care implica o apreciere subiectiva din partea titularului sau,cum este in situatia data acceptarea unei
mosteniri.

Testul 8

1.TEORIA GENERALA A CONTRACTULUI

1.1 deosebiti notiunea de contr unilateral si act jurid unilateral. Este important nde deosebit actul
juridic unilateral de actul jurid unilateral.Astefel act jurid unilateral este rezulattul manifestarii vointei unei
singure parti,de ex:testamentul procura.Contr este intotdeauna un act jurid bi sau multilateral,adika un acod
a 2 sau mai multe vointe.Contr este unilateral atunci cind obligatia contractuala ii revine numai uneia din
parti.

1.2 analizati clasificarea contr in dependenta de scopul urmarit de parti. In functie de scopul urmarit
de parti,contr se clasifica in:1-contr cu titlul oneros-acele contr in care avantajul patrimonial pe care o parte
il procura celeilalte partisau unui tert ii corespunde un avantaj patrimonial corelativ,(deex:contr de vinz
cumpar, schimb).Cont cu titlul oneros la rindul lor se clasifica in:a)contr commutative-acele in care
existenta si intinderea prestatiilor partilor este certa si poate fi apreciata kiar la momentul inkeierii cint, (de
ex:contr de vinas cumparare, contr aleatorii)in care existenta sau intinderea prestatiilor partilor de pinde de
un eveniment incert care poate sa aiba loc sau nu(de ex:cont de asigurare);2-contr cu titlul gratuity-acele
contr in care avantajul patrimonial conferit uneia din parti nu are drept scop obtinerea avantajului
corelativ(de ex:donatia, depozitul)Contractele cu titlul gratuity se clasifica in;contr dezinteresate-in care
dispunatorul face un serviciu gratuir gratificatului,dar nusi micsoreaza patrimonial propriu(de
ex:comodatul), si liberalitati-care dispunatorul face un serviciu gratuity gratificatului in urma caruia se
diminueaza patrimonial dispunatorui(de ex:contr de donatie).

1.3 descrieti importanta practica a clasificarii contr dupa scopul urmarit de parti. Importanta practica
a acestei clasificari se manifesta sub urmatorele aspecte:1-in scop protejarii intereselor persoanelor lipsite
de capacitatea de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restinsa, legea interzice inkeierea contr cu titlul
gratuity in numele acestor personae de catre tutore sau corator.2-in cazul contr cu titlul oneros obligatiile
partilor si rsp lor contractuala sunt reglementate mai sever decit in cazul contr cu titlul gratuity.incheierea
contr cu titlul gratuti este supusa unor reguli mai stricte. (De ex:pt a proteja comsimtamintul donatarului,
legea stabileste ca contract de donatie sa fie inkeiat in forma autentica).4-in mod diferit se solutioneaza
problema revendicarii de catre proprietar a bunurilor aflate in posesiuneaunui dobinditor de buna credinta
in functie de faptul daca bunul a fost dobindit cu titlul oneros sau cu titlul gratuity.
2.Obligatiile divizibilie si indivizibile.

2.1definiti oblig divizibile si indivizibile.Obligatiile indivizibile saunt acele obligatii cu pluralitate de

subiecte al caror obiect nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor, deci
rezulta ca indivizibilitatea este de 2feluri:naturala si conventionala. Obligatiile divizibile care mai sunt
denumite in natura de specialitate obligatii conjuncte sunt acele oblih=gatii ce leaga mai multi creditori sau
mai multi debitori,intre care creanta sau datoria este divizibila,in sens ca fiecare creditor nu are drept decit
la partea lui si fiecare debitor nu datoreaza sin u poate fi urmarit decit pt partea lui.

2.2Analizati oblig divizibile cu pluraltate de debitori si oblig divizibile cu pluralitate de creditori.

Obligatiile divizibile constituie regula in materia obligatiilor cu pluralitate de subiecte.Oblig divizibile
produce efecte specifice si anume:1- daca sunt mai multi debitori fiecare este tinut si poate si urmarit
numai pt plata partii sale din datorii.2- daca sunt mai multi creditori fiecare poate pretinde de la debitor
numai pt partea sa de creanta3-daca unul dintre debitori devine insolvabil consecintele insolvabilitatii
acestuia vor fi supotate de catre creditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pt partea
debitorului insovabil.4-punerea in intirziere a debitorului sau intreruperea prescriptiei facuta din unul din
creditori, nu profita si celorlalti creditori, deoarece fieacre creditor actioneaza exclusive in apararea
propriilor sale interese.Lafel punerea in intirziere a unui debitor ca si intreruperea prescriptiei fata de un
debitor nu preduce efecte fata de celialti debitori.

2.3Care sunt efectele indivizibilitatii reglementate in CC.

n cazul n care obligaia este indivizibil aceasta nu poate fi mprit ntre subiectele ei active sau
pasive, nici ntre succesorii acestora. Regula care prevede c obligaia este indivizibil ntre
motenitorii debitorilor, fapt care nu se ntmpl n cazul obligaiilor solidare, ofer creditorilor un
avantaj n plus.Fiecare debitor sau motenitorii acestora pot fi constrni s execute ntreaga prestaie
care formeaz obiectul obligaiei, iar fiecare creditor sau motenitorii acestora pot s pretind ntreaga
prestaie. Plata fcut de oricare dintre debitori oricruia dintre creditori elibereaz pe toi debitorii fa
de toi creditorii. Succesorii debitorului vor fi obligai s execute ntreaga prestaie iar motenitorii
creditorilor vor putea pretinde ntreaga prestaie indiferent de cotele lor din motenire.Obligaia nu
devine indivizibil prin faptul c prile au stipulat n contract c obligaia este solidar. Este necesar
s fie constatat voina expres sau tacit a prilor de a stabili caracterul indivizibil al obligaiei.In
cazul n care obligaia are un singur debitor i un singur creditor i caracterul indivizibil al obligaiei nu
este stipulat expres sau tacit sau nu rezult din natura prestaie prile vor trebui s execute obligaia de
parc ar fi indivizibil. Acest lucru rezult de fapt i din principiul indivizibiitii plii. ntre
motenitorii debitorului sau a creditorului ns obligaia va fi divizibil.

3. ARVUNA

3.1Definti arvuna si enumerate functiile. Este o sum de bani sau un alt bun pe care o parte contractant
o d celeilalte pri pentru a confirma ncheierea contractului i a-i garanta executarea. Mrimea arvunei nu
este limitat dup valoare, ns este evident, c aceasta constituie doar o parte din prestaia pe care trebuie
s-o execute partea care d arvuna.
Functiile:1-de plata-legea prevede ca arvuna se ia in calcul la executarea prestatiei.
2-de confirmare a incheierii contractului- arvuna este de natur s probeze ncheierea contractului, atunci
cnd nu exist nscrisuri sau alte dovezi n acest sens. Aceasta nseamn c dac prile contractante nu
contest faptul transmiterii arvunei sau dac chiar i-l contest, ns acest fapt este probat prin dovezile
corespunztoare, contractul se consider ncheiat. Pe de alt parte, dac contractul prevede plata arvunei,
ca o condiie esenial, atunci contractul nu se va considera ncheiat, pn cnd partea obligat nu-i va
onora obligaiunea n cauz, chiar dac celelalte condiii sunt respectate.3-de garantie- arvuna este menit
s tempereze interesul fiecrei pri contractante de a face tot posibilul pentru ca contractul garantat cu
arvun s se execute, cci n caz de neexecutare a contractului, partea vinovat va suporta consecinele
negative, manifestate fie prin pierderea arvunei de ctre partea care a dat-o, fie prin plata dublului arvunei
de ctre partea care a primit-o.4-de compensare-in ipoteza in care partea culpabila de neexecutarea
obligatiior contractuale este tinuta sa repare prejudiciile cauzate cocontractantului.In acets caz prejudicial
va fi reparat in partea neacoperita prin plata arvunei.

3.2-Descrieti efectele neexecutarii obligatiilor garantate prin arvuna si evidentiati deosebirile dintre
arvuna si avans.
Legea prevede ca in cazul in care executarea prestatiei nu s-a facut arvuna se restituie,desi legea nu contine
prevederi exprese in acest sens o asemena resituire poate avea loc doar atunci cind neexecutarea prestatiei
a avut loc in virtutea unei intelegeri intre parti prin care partile renunta expres la executare sau in cazul
imposibilitatii fortuite de executare. dac pentru neexecutarea obligaiei rspunde partea care a dat arvuna,
ea va fi inut s repare prejudiciul, n partea ce depete valoarea arvunei. Dac pentru neexecutarea
contractului rspunde partea care a primit arvuna, atunci ea va fi obligat s plteasc dublul arvunei i
suplimentar la aceasta s repare prejudiciul n partea ce depete valoarea ordinar a arvunei.
Arvuna se deosebete de plata n avans, care la fel ca i arvuna constituie o plat preventiv, ns nu este
n stare s confirme ncheierea contractului i s garanteze executarea obligaiei, cci partea care a efectuat
o plat n avans este n drept s pretind restituirea, practic n toate cazurile de neexecutare a contractului,
iar partea care a primit avansul, nu poate fi obligat nici ntr-un caz s restituie dublul plii primite. Din
acest considerent, pentru a evita eventualele litigii, prile trebuie s stipuleze n termeni exprei, c plata
preventiv a fost efectuat anume cu titlu de arvun. n caz de dubii, se va aplica prezumia potrivit creia,
suma pltit este considerat avans.

3.3Speta
Intelegerea cu privire la arvuna indifferent de suma ei trebuie sa fie intocmita in scris.legea nu prevede
nulitatea ca sanctiune pt nerespectarea formei scrise a acestui act juridic.prin urmare neindeplinirea cerintei
in cauza va atrage decaderea partilor din dreptul de a cere in caz de litigiu proba cu martori pt dovedirea
actului juridic.

Testu 9

1.STRCTURA rj CIVIL OBLIGATIONAL

1.1Definiti obligatia in sens larg in sens ingust si in sens tehnik. In sens larg prin obligatie se intelege Rj
in virtutea caruia creditorul este in drept sa pretinda de la debitor executarea unei prestatii ce poate consta
in a da, a face sau a nu face ceva, de regula sub sanctiunea constringerii de stat.In sens restrins termenul de
obligatie desemneaza indatorirea debitor de a executa prestatia promise creditorului.In sens ethnic
termenul de obligatie deriva de la cuvintele latine ob si ligareceea ce inseamna a lega pe cineva pt
ceva.

1.2 Analizati strctura RJ de obligatie. RJ obligational, la fel ca si orice alt RJ este compus din 3
elemente:1-subiect2obiect3continut.Subeictele RJ obligational-pot fi atit PF cit si PJ au o calitate speciala-
cea de creditor si debitor.denumirile de creditor ai debitor pe care le poarta subeictele obligatiei sunt
notiuni de gen utilizabile in toate RJ obligationale.In divesre materii obligationale calitatea de debitor si
creditor este desemnata pe termini speciali, cum ar fi vizator comparator,antrepenor client etc.Marea
majoritatea Rj obligationale sunt R complexe,adika fiecare parte are atit calitatea de creditor cit si calitatea
de debitor.2Obiectul RJ obligat il constit prestatia,adika conduit ape care creditorul o p[oate pretinde de la
debitor sip e care acesta este obligat sa o execute.prestatia poate consta in a da, a aface sau anu face
ceva.prestatia de a da consta in obligat debitor de a constitui sau a tranmsite un drept real(de ex:contr de
vinz cyumparare,donatia)oblig de a aface consta in indatorirea debitorui de atransmite un bun,a aexecuta o
lucrare sau a presta un serviciu.obligatia de a nu face costa in indatoriea debitor dean u face ceea c ear fi
putut face in cazul in care nu siar fi asumat o asemenea obligatie.3Conitutul Rj obligational este format din
dr de creanta a creditor si oblig corelativa a debitorului.Din faptul ca dreptul de creanta si obligatia
corelativa au un character obligational rezulta ca si continutl Robligational are un character patrimonial.

1.3 Expuneti prpria opinie referitor la sanctiunea obligatiei.Argumentati pozitia. Sanctiunea este un
element inerent al RJ obligational, kiar daca CC nu pomeneste nimik dsp sanctiune sau dsp executarea
silita al obligatiilor in caz de necessitate, din dispozitiile C rezulta ca in caz de neexecutare benevola a
obligatiei din partea debitor creditor poate recurge la forta de contringere a statului pt aducerea la
indeplinire a obligatiei.Sanctiunea obligatiei consta in mijloacele offensive pa care de regula creditorul le
poate exercita prin intermediul fortei de constringere a statului, pt a obtine executarea prestatiei ce I se
datoreaza, iar uneori doar posibilitatea legala de a refuza restituirea prestatiei execuatat voluntary de catre
debitor.Anume sanctiunea obligatiei sta la baza criteriului de clasificare intre obligatiile civile perfecte si
obligatiile naturale.

2.TEORIA GENERALA A CONTRACTULUI

2.1 definit notiunea de contr. Contr este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe personae in care
se stabilesc, se modifica sau se sting RJ.Aceasta definitie constituie elementele constitutive ale notiunii de
contract.Din definitie rezulta ca contr este un act volitiv indreptat spre nasterea,modificarea sau stingerea
unor raporturi cu alte personae , prin urmare este un act juridic.Esential in contract este acordul de
vointa,fapt ce arata ca contract este un act jurid bi sau multilateral, adika reprezinta rezultatul vointei
concordate a doua sau mai multe parti.

2.2 Analizati tiputirle contractelor dupa criteriul continututi lor. Dupa continutul lor contr se
impart:sinalagmatice, unilaterale.Un contr este sinalagmatik daca fiecare dintre parti se obliga reciproc
astfel incit obligatia fiecaruia din ele sa fie corelativa obligatiei celeilalte.In contractele sinalagmatice
exista o corelatie si o interdependenta intre obligatiile reciproce ale partilor: obligatia ce revine unei parti
isi are cauza juridica in obligatia reciporca a celeialte parti.Fiecare parte are concominet atit calitatea de
creditor cit si calitatea de debitor fata de cealalta parte, (de ex, contr de vinz cumparare)Contractele
unilaterale sunt acelea care genereaza obligatii doar pt una din parti, in aceste contr o parte este numai
creditor iar cealalta numai debitor.(de ex comodatul, depozitul, mandatul etc).Clasificarea contr dupa
continutul lor are importanta practica dupa regimul juridic al efectelor produse de aceste 2 categorii de
contracte.Caracterul reciproc si interdependent al oblig in contr sinalagamatice determina anumite efecte
sprecifice care nu pot fi gasite la contr unilaterale: de ex daca una din Partile contractului sinlagmatik nu
executa obligatiile sale contractuale, cealalta parte este indreptatita sa rezolutioneze contractul; daca o
prestatie din contr sinalagmatik devine imposibila din motive independente de parti, partea care treb sa
execute prestatia devenita imposibila pierde dreptul de a cere executarea oblig corelative.

2.3 Corelati notiunuile:obligatie-contract,act juridic unilateral-contr unilateral,obligatie complexa-

contract complex,inkeierea contr-kemare la oferta,contr-anticontr. 1o conexsiune strinsa exista intre
notiunile contr si obligatie deoarece contr este ptincipalul izvor al oblig civile, aceste notiuni sunt
interdependente.Astfel reglementarile din CC Dsp obligatii in general sunt aplicabile obligatiile
contractuale.2Noitiunile de contr unilateral si act jurid unilateral nu sunt identice.Actul jurid unilateral este
rezultatul manifestarii vointei unei singure parti (de ex testamentul), iar contr este intotd un act jurid bi sau
multilateral, adika un acord a 2 sau mai multe vointe.Contr este unilateral atunci cind obligatia contractuala
ii revine numai uneia din parti.3Contr cmplexe sunt acele contr care imbina elemente ale unor contr
diferite, numite sau nenumite, pe cind obligatiile complexepot fi obligatii cu pluralitate de subiecte,
obligatii cu pluralitate de obiecte si obligatii indivizibile.4.Prin incheierea contr se intelege realizarea
acordului de vointa asupra clauzelor lui esnetiale, acordul se realizeaza prin propunerea unei personae de a
inkeia un contract facut unei alte personae-oferta,si consimtamintul destinatarului acestei oferte de a
incheia contr respective in conditiile preose de ofertant-accepatera ofertei, iar chemarea la oferta este o
prepunere adresata unui crec nedeterminat de personae si daca aceasta propunere nu contine nic o
manifestare expresa a vointei de afi legat prin acceptare.oasemena prepunere este o kemare la oefrta
deoarece nici un cionsimtamint nu este inka dat, autorul prepunerii voind sa exploreze posibilitatea de a
initia negocieri in vederea inkeierii unui contract.5 Contr este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai
multe personae in care se stabilesc, se modifica sau se sting RJ, pe cind anticontractul este un accord de
vointa pe care una din parti sau ambele parti se oblige sa inkeie in viitor un anumit contr, al carui continut
essential este determinat in present.
3.CLAUZA PENALA

1.1 Definti Clauza Penala. Cp e o prevedere contractuala princare partile anticipat evalueaza prejud
stipulind ca debitprul in cazul neexec oblig urmeaza sa remita creditorlui o suma de bani sau un alt bun. )
Clauza penal constituie unul din cele mai frecvent ntlnite mijloace de garantare a executrii obligaiilor.
Dup cum rezult din definiia dat n alin.1 al acestui articol, clauza penal constituie o evaluare
convenional i prealabil a eventualelor prejudicii pe care debitorul va fi obligat s le plteasc n cazul
neexecutrii prestaiei la care s-a ndatorat. Ea poate fi stipulat fie n contractul ce d natere raportului
obligaional, fie ntr-o convenie ulterioar ncheiat nainte de momentul n care intervine neexecutarea
prestaiilor datorate de debitor. Condiiile de fond ale clauzei penale snt aceleai ca i ale contractului
principal la care se refer, inndu-se ns seama i de caracterul ei accesoriu, de vreme ce validitatea
obligaiei principale constituie o condiie esenial pentru existena clauzei penale. Dac obligaia
principal este nul ori se stinge, atunci i clauza penal va fi nul ori se va stinge. Nulitatea clauzei penale
nu duce la nulitatea obligaiei principale.

1.2 Analizati continutul clauzei penale..Continutul CP este in mod usual o suma de bani determinata sau
determinabila numiate penalitate. ) Obiectul clauzei penale l formeaz o sum de bani determinat fie
global, fie procentual, n raport cu valoarea obiectului contractului la care se refer. Se consider c clauza
penal este stabilit n mrime fix, cnd contractul prevede o anumit sum de bani (de exemplu, 1000
lei) pe care debitorul este obligat s-o plteasc creditorului n cazul n care nu-i execut obligaia asumat.
Cea de-a doua modalitate de stabilire a clauzei penale, se face prin stipularea unei cote procentuale din
valoarea total a obligaiei sau doar a prii neexecutate. Spre exemplu, n cazul n care antreprenorul
execut lucrarea de o calitate inferioar celei convenite, va fi inut s achite o clauz penal n mrime de
20 % din valoarea contractului. Pentru cazurile n care obligaia se execut cu ntrziere, plata clauzei
penale se stabilete n dependen de perioada de ntrziere. Spre exemplu, n cazul n care vnztorul nu
transmite cumprtorului bunul n termenul stabilit de contract, va achita o penalitate de 0,1 % din valoarea
bunului, pentru fiecare zi de ntrziere.
Elementele-1este o prevedere contractuala,2-prin Cp partile evalueaza anticipat prejud cauzat prin
neexecutare.3-CP este o garantie personala-nu confera creditorului anumite drepturi preferentiale in raport
cu alti creditori ai aceluiasi debitor,dar totodata nui confera acestuia nici dr de a urmari bunul sau suma
prevazuta in contract in calitate de CP indiferent de faptul la cine s-ar afla.

1.3 Evidentiati particularitatile CP Inclusive,alternative si exclusive.O prim regul cu caracter

general, acord creditorului dreptul de a pretinde repararea prejudiciului n partea neacoperit prin clauza
penal (clauza penal inclusiv). Aceast regul se justific prin faptul c partea vinovat de neexecutarea
obligaiei este inut s repare prejudiciul nu numai n cazul n care obligaia este garantat prin clauz
penal, dar chiar i n cazul n care aceasta n-ar fi fost garantat. Pentru a obine repararea prejudiciului n
partea neacoperit prin clauza penal, creditorul va trebui s dovedeasc toate elementele rspunderii
contractuale i, n primul rnd, existena i ntinderea prejudiciului a crui reparare o pretinde. Numai n aa
fel se va putea de stabilit dac prejudiciul ntrece valoarea clauzei penale i respectiv suma cu care se
depete clauza penal.
Prin derogare de la regula general susmenionat, n cazurile prevzute de lege sau contract, creditorul
poate cere sau despgubiri, sau penalitate (clauz penal alternativ), poate cere repararea prejudiciului
peste penalitate (clauz penal punitiv) sau poate cere doar penalitate (clauz penal exclusiv). Este
de remarcat faptul c, n toate cazurile n care creditorul va cere plata despgubirilor, el va fi inut s
probeze, dup regula general, existena i ntinderea prejudiciului, iar n cazul n care va cere plata
clauzei penale, va fi inut s dovedeasc numai existena obligaiei contractuale i faptul c aceasta nu a
fost executat, fiind astfel scutit de sarcina de a proba mrimea prejudiciului, deoarece prejudiciul a fost
evaluat cu anticipaie nc la momentul ncheierii contractului.

Test 6

1.OFERTA DE A CONTRACTA

1.1dati notiunea de oferta.Oferta este propunerea adresata unei sau mai multor persoane care contine
toate elementele esentiale ale viitorului contract si care reflecta vointa ofertantului de a fi legat prin
acceptarea ofertei.Oferta este un act juridic unilateral-o manifestare de voita facuta cu scopul de aproduce
efecte juridice.In acest sens oferta trebuie sa indeplineasca toate conditiile actului juridic(obiect, cauza,
capacitate, comsimtamint).

1.2 analizati conditiile de valabilitate a ofertei.Pt valabilitatea ofertei sunt necesare aceleasi conditii de
valabilitate ca si pt oricare act juridic civil.Conditiile sunt:1-oferta treb sa fie ferma-adika ea trebuie sa
exprime vointa neindoielnika a utorului ei de a se oblige in sens juridic in caz de acceptare.2-oferta trebuie
sa fie precisa si completa-ea trebuie sa cuprinda toate elementele necesare pt realizarea acordului de vointa,
astfel incit contract sa fie inkeiat prin simpla ei acceptare.3-treb sa fie univoka- oefrta este univocal atunci
cind nu este facuta cu careva reserve , in asa fel incit san u creeze careva stari de echivoc.4-treb sa fie
serioasa-nu va fi oferta propunerea facuta in gluma sau in orice alt mod din care ar rezulta cu certitudine
dupa imprejurari sau obiceiuri ca persoana respective nu a intentionat sa se angajeze juridic

1.3 care sunt conditiile revocarii ofertei prevazute in CC?care oferta este irevocabila?dar care oferta
este caduca? Revocarea ofertei se solutioneaza diferit in functie de faptul daca propunerea se face unei
personae prezente,sau daca ea se face unei personae absente,precum si daca intre oferta si acceptare curge
un interval de timp:1in caz in care oferta este facuta unei personae prezente adika ofertantul si destinatarul
ofertei se afla in acelasi loc, fara sa se fi acordat un termen pt a o accepta, oferta il oblige pe autorul ei
numai daca a fost acceptata imediat, integral si fara reserve.Daca oefrta nu este acceptata imediat,
ofertatnul nu are nici o obligatie.2In cazul in care oferta e facuta unei personae absente distingem 2
situatii:a)oferta poate fi revocata de catre ofertant daca revocarea ajunge la detinatar cel tirziu odata cu
oferta;b)daca oferta include un termen pt acceptare, ea nu poate fi revocata pina la expirarea acestui
termen;daca termenul pt acceptare nu este stability sau daca acest termen este nejustificat de mik,oferta nu
poate fi revocata in termenul necesar pt ca destinatarul sa poata exprima acceptarea si ca raspunsul sa
ajunga la ofertant conform circumstanelor cauzelor.Oferta este caduca:1 daca nu a fost acceptata in
termen;2daca oferta este respinsa.

2.SOLIDARITATEA DEBITORILOR

2.1Definiti obligatiile solidare si enumerate temeiurile de aparitie a obligatiilor solidare.Obligatiile

solidare sunt acele obligatii cu pluralitate de subiecte in cadrul caror fiecare creditor poate cere debitorului
intreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a presatiei
datorate creditorilor.Solidaritatea se naste prin act jurid, prin lege, sau atunci cind prestatia este
indivizibila,solidaritatea nu se prezuma.Atunci cind izvorul solidaritatii il consttituie actele jurid,
solidaritatea trebuie sa fie stipulata expres,deoarece ea contituie o exceptie de la regula divizibilitatii
datoriei.

2.2Analizati continutul obligatiilor solidare. Solidaritatea presupune faptul ca datoria sau creanta nu se
divide intre subectii RJ obligational.Exista 2 modalitati de solidaritate- active si pasiva si o varietate
mixta.Solidaritatea active apare ca solidarity intre creditori,care impiedika divizarea creantei,iar solidarity
pasiva apara ca solidarity intre debitori care impiedika divizarea datoriei.In caz solidaritatii mixte este
impiedikata in egala masura atit divizarea creantei cit si divizarea datoriei.Solidarit activa presupune
existenta a 2 sau mai multi creditori care au dreptul sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata
pretinde la intraga prestatie,iar pretaita facuta unuia dintre creditori elibereaza debitorul.Solidaritatea
pasiva presupune existenta a 2 sau mai multi debitori care datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este
dator se efectueze intrega prestatie, iar creditorul poate pretinde fiecaruia din debitori executarea
obligatiei.Efectele jurid ale solidaritaii active se analizeaza in 2 planuri dstincte:cel al R dintre creditori si
debitori si cel al R dintre creditori.La fel ca si solidaritatea activa, solidaritat pasiva genereaza simultan 2
grupe distincte de RJ:pe de o parte R dintre codebitorii solidari si creditorul lor comun, iar pe de alta parte
R dintre codebitorii solidari.

2.3descrieti efectele incapacitatii de plata a unuia dintre debitorii solidari.In ce situatii se admite
reprezentarea codebitorilor solidari? In raporturile dintre creditor si detorii solidari regula este ca fiecare
codebitor este obligat fata de creditor ca si cum el ar fi singurul debitor al acestuia.Debitorul solidar
actioenaza fata de creditorul comun si pt ceilalti codebitori.fiecare codebitor solidar este tinut sa execute
obligatia fata de creditorul comun.debitorul fata de care a fost promovata actiunea nu poate opune
diviziiunea creantei si va fi obligat sa plateasca in intregime. Daca unul din codebitorii solidari este in
incapacitate de plata, atunci riscul insolvabilitatii va fi suportat de catre ceilalti codebitori, din caest punct
de vedere lit de spec analizeaza solodaritatea ca o garantie de executare a obligatiilor. In R dintre debitorii
solidari regula este ca debitorul solidar care a platit intreaga creanta este in drept sa promoveze o actiune
de regres fata de ceilalti codebitori.La nivelul acestor legaturi dintre debitori obligatia nu poarta un caracter
indivizibil, ea este divizibila corespunzator cotelor parti din datorie a fiecarui debitor.

3.STINGEREA OBLIGATIEI PRIN EXECUTARE

3.1Enumerati conditiile care trebuie sa le intruneasca executarea pt a atrage sintgerea obligatiei.

Obligatia treb executata in modul corespunzator cu buna credinta , la locul si in momentul stabilit. Cel mai
important mod de stingere a obligatiilor este executarea obligat efectuata in mod
corespunzator.RJobligational inseamna drept creditorului de a pretinde debitorului sad ea, sa faca sau san u
faca ceva,prestatii pe care acesta din urma este indatorat sa o execute,sub sanctiunea constringerii de
stat.executarea acestui raport are ca effect eliberarea debitorului de datorii si stingerea
obligatiei.Executarea oblig poate fi directa sau in natura si indirecta sau prin echivalent.

3.2Caracterizati darea in plata ca mod de stingere a obligatiilor prin executare.Stabiliti asemanarile

si deosebirile dintre darea de plata si novatie. Obligatia se poate stinge si in cazul in care creditorul
accepta o alta executare in locul celei datorate.Acest mod de stingere este denumit darea in plata.Darea in
plata presupune transmiterea de catre debitor creditorului, in locul prestatiei datorate a unui alt bun, plata
unei sume de bani,prestarea unor servicii etc.Termenul, modalitatea executarii prin darea in plata sunt
stabilite de parti.Esential este ca creditor si debitor obligatiei au convenit asupra acestui mod de executare
cu ocazia executarii,sin u in momentul contractarii obligatiei.darea in plata stinge R de obligatie cu toate
accesoriile si gantiile sale personale sau reale.daca oblig a fost inkeiata in forma scrisa si executarea ei
urmeaza sa fie stinse cu probe scrise.In urma executarii obligatiilor creditor treb sa confirme executarea
obligatiei prine eliberarea chitantei;restituirea titluilui original cu confirmarea executarii.Restituirea de
catre creditor a documentului constatator a executarii creantei confirma o plata reala si semnifica elibereea
debitor de prestatie si stingere a obligatiei sale.Novatia spre deosebire de darea in plata nu inceteaza RJ
dintre parti, deoarece obligatia care se stinge este inlocuita cu alta care se executa,subiectii obligatiei
raminind aceiasi.Atit darea in plata cit si novatia stinge si obligatiile accesorii.In cadrul novatiei partile
sting o obligatie veche si o inlocuiesc cu o obligatie noua, ceea ce nu este in cazul darii in plata.

3.3speta. Conform regulii generale, stingerea obligatiei se legalizeaza prin aceleasi modalitati ca si
adoptarea ei,cum este in caz dat contr de imprumut, respective din aceasta reiese ca stingerea obligatiei a
trebuit consemnata printrun inscris indifferent de faptul cine sun t partile contr si de suma act
juridic.Primus nu a profitat de dreptul ce ia fost acordat pt a cere ca prmirea executarii sa aiba loc in forma
indicate de lege(dr de a primi kitanta si de a cere titlul original) si sia asumat riscul efectelor nerespectarii
formei scrise a actului juridic si anume dreptul de a cere proba cu martori pt a dovedi ca executarea a avut
intradevar loc., el va trebui sa dovedeasca ca a achitat datoria in marime de 5000lei prin alte mijloace.
Testul 7

1.NOTIUNEA SI CLASIFICAREA CONTRACTELOR

1.1 Dati notiunea de contr civil si evidentiati elementele acesteia. Contr este acordul de vointa realizat
intre 2 sau mai multe personae in care se stabilesc, se modifica sau se sting RJ.Aceasta definitie constituie
elementele constitutive ale notiunii de contract.Din definitie rezulta ca contr este un act volitiv indreptat
spre nasterea,modificarea sau stingerea unor raporturi cu alte personae , prin urmare este un act
juridic.Esential in contract este acordul de vointa,fapt ce arata ca contract este un act jurid bi sau
multilateral, adika reprezinta rezultatul vointei concordate a doua sau mai multe parti.

1.2 Analizati criteriile de clasificare a contr enumerate in CC. Exista mai multe criterii de clasificare a
contractelor:1-dupa continutul lor se impart in:a)sinalagmatice;b)unilaterale. Contr sinalagmatik este
sinalagmatik atunci cind fiecare dintre parti se obliga reciproc, astfel incit obligaita fiecareia din ele sa fie
corelativa obligatiei celeilalte.In aceste contr exista o corelatie si o interdependenta intre obligatiile
reciproce ale partilor.Fiecare parte are concomitent atit calitatea de creditor cit si cea de debitor fata de
cealalta parte(contr de locatiune, vinzar-cumparare).Contr unilaterale sunt acele contr care genereaza
obligatii doar pt una din parti,in aceste contracte o parte este numai creditor iar cealalta numai
debitor(comodatul, mandatul etc) 2-dupa scopul urmarit de parti:a)contr cu titlul oneros-acele contr in care
avantajului patrimonial pe care o parte il procura celeilalte parti sau unui tert ii corespunde un avantaj
patrimonial corelativ,(contr de vinzar cumparare, locatiune etc).Contr cu titlul oneros la rindul lor se
clasifica in:-contr comutative- contr in care existenta si intiderea prestatiilor partilor este certa si poate fi
apreciata kiar la momentul inkeierii contr; -contr aleatorii- in care existenta sau intinderea prestatiilor
partilor depinde de un eveniment incert, astfel incit la moment incheierii contr nu se poate cunoate si nu se
poate aprecia cu certitudine cistigul sau pierderea fiecarei parti.b)contr cu titlul gratuit- acele contr in care
avantajul patrimonial conferit uneia din parti nu are drept scop obtinerea avantajului
corelativ(donatia,comodatul).Contr cu titlul gratuit la rindul lor se clasifica in :- contr dezinteresate- in care
gratificatorul nu-si micsoreaza patrimoniul propriu (comodatul); -liberalitati- cntr prin care se opereaza un
transfer de valori patrimoniale de la dispunator la gratificat, transfer care diminuiaza patrimonial
dispunatorului(donatia). 3-dupa modul de formare: a)consensuale-care se inkeie prin simplul accord de
vointa a partilor;b)solemne-care pe linga acordul de vointa mai este nevoie de indepilinirea unor formalitati
impuse de lege sau conventite de parti; c)inregistrate- pt a fi valabile sau opozabile tertilor trebuie sa fie
inregistrate in modul stabilit de parti d)reale-contr pt a caror formare pe linga acordul de vointa mai este
necesar trimiterea unui bun de catre una dintre parti catre cealalta. 4-dupa modul de executare:a)cu
executare instantanee-acele contra care au ca obiect una sau mai multe prestatii care se executa dintr-o
data(contr de vinzare cumparare) b)contr de executare succesiva-a caror executare se desfasoara in timp fie
ca o prestatie continua fie ca o succesiune de prestatie(contr de asigrare,locatiune)

1.3 Care este continutul reglementarilor din CC referitoare la forta obligator a contr si la obligatia
de a contracta. Obligativitatea contr prezinta o importanta fundamentala atit pt raporturile dintre partile
contractante cit si pt certitudinea si eficientii RJ. In conformitate cu acets principiu partile contractante sunt
tinute sa execute in tocmai prestatiile la care s-au obligat, obligatiile contractuale trebuie sa fie efectuate cu
buna credinta, care intruneste in sine obligat de loialitate si oblig de cooperare.Obligat de loialitate impune
partilor contractante abtinerea de la savirsirea oricaror actiuni dolosive sau culpabile in executarea
obligatiilor.Obligatia de cooperare consta in indatorirea partilor de a facilita reciproc executarea contr in
vederea asigurarii echilibrului prestatiilor.Forta obligatorie a contractului mai presupune ca contr nu poate
fi modificat sau desfiintat prin vointa uneia dintre partile contractante. Conform CC obligarea la inkeierea
unui contr este interzis, cu exceptia cazurilor cind oblig de a contracta este prevazuta de CC, de lege sau
daca reiese dintro obligatie asumata benevol.CC prevede cazuri cind inkeierea contr de catre anumite
categorii de subiecti este obligatorie, de ex:daca detine o pozitie dominata pe piata una dintre partile
contractante este obligata sa contacteze in acest domeniu, legea la fel prevede si alte cazuri de inkeiere
obligatorii a unor contr:de ex:legea cu privire la asigurari, prevede inkeierea obligatorie a contr de
asigurare a detinatorilor de autovehicule.

2.CLASIFICAREA OBLIGATIILOR

2.1 Enumerati criteriile ce stau la baza clasificarii obligatiilor.Care din criteriile de clasificare a
obligat au fost reglementate in CC. Multitudinea obligatiiilor impune necesitatea clasificarii dupa mai
multe criterii:1-dupa izvorul lor:a)obligatii izvorite din acte jurid, care se subclasifica in :-obligat nascute
din contr; -oblig nascute din acte jurid unilaterale;b)oblig izvorite din fapte juridice, se grupeaza in :-
obligatii ce rezulta din fapte juridice licite;-obligatii ce rezulta din fapre juridice ilicite. 2-dupa obiectul
lor:a)preluat din dreptul roman:de a da, da a face, da a nu face, b)pozitive , negative,c) in literatura
moderna: obligatii determinate si obligatii de mijloace.3-dupa sanctiunea lor: a)civile;b) naturale, care se
subclasifica in:- obligatii civile degenerate si obligatii civile avortate.4- dupa opozabilitatea lor: a)obligatii
obinuite ,b) reale, c)opozable tertilor. IN CC, obligatiile se clasifica dupa obiectul lor, dupa izvorul lor si
dupa santiunea lor.

2.2Analizati urmatoarele categorii de obli:a)de a da, de a face si de a nu face; b)obligatii naturale si

civilie;c)oblig de rezultat si mijloace. A)obligatia de a da inseamna indatoriea debitor de a constitui sau
de transmite un drept real(deex:oblig debitor gajist de a constitui in favoarea creditorului sau un drept de
gaj sau de ipoteca),obligatia de a face este indatoriea subiect pasiv de a efectua o lucrare un serviciu sau
orice prestatie pozitiva inafara celor care se incadreaza in categoria prestatiilor de a da(de ex:oblig de a
executa o lucrare,obligat vonzator de a preda lucrul vindut).obligatia de anu face consta intr-o condutia
negativa, adika in abtinerea debitor de la ceva ce ar fi putut face daca nu sar fi obligat fata de creditor(de
ex:obligatia autorului care a inkeiat un contr de editare cu o anumita editura de a nu ceda altei edituri dr la
difuzarea operei sale.) b)obligatiile civile sunt acele obligatii a caror executare este garantata prin forta de
constinfgere a statului atunci cind deboitorlul refuza sau neglijeaza sasi onoreze obligatiile asumate,
obligatiile naturale sunt acele obligatii in privinta carora nu se poate pretinde executarea silita, acestea la
rindul lor se clasifica in 2 subcategorii:- obligatii degenerate-acele care initial sau nascut ca obligatii civlie
perfecte; iar ulterior prin efectul prescriptiri extinctive sia pierdut sanctiunea cu care erau inregistrate.-
obligatiile avrotate- acele care sau nascut de la bun inceput fara a fi insotite de santiunea in justitie( de
ex:obligatii care rezulta din jocuri de noroc neautorizate) c)obligatiile derezultat- acele indatoriri juridice
care au ca obiect procurarea de catre debitor a unui rezultat determinat in folosul creditorului sau a
persoanei desemnate de acesta.In cazul acestei categorii este obligatoriu atingerea rezultatului indiferent de
mijloacele depuse de debitor pt Atingerea rezultatului respectiv.Debitor va rsp pt neexecutarea obligatiei
kiar daca a depus intreaga sa diligenta pt obtinerea rezultatului,insa rezultaul nu a fost obtinut.Obligatiile
de mijloace acele in care debitor are indatorirea de a pune in valoare toate mijloacele de care dispune si
intraga diligenta pt a obtine u n anumit rezultat insa fara indatorirea de a realiza sau a garanta acel rezultat

2.3 descrieti semnificatia nasterii obligatiei la negocierea contrct si evidentiati particularitatile

aparitiei obligatiei la negocierea contr si aparitia obligatiei din anticontract. O obligatie se poate naste
prin inrtierea si desfashurarea negocierilor de inkeiere a contr, aceasta seminifica ca o obligatie se poate
naste si in etapa precontractuala, de aici decurg anumite consecinte importante:neexecutarea obligatiei
esumate va atrage responsabilitatea debitorului sau.Faza precontractuala a negocierilor intra in domeniul
juridic,participantii la negocieri dobindind drepturi si asumindusi obligatii juridice. O parte negiciatoare
poate cere celeilate parti companesarea cheltuielilor facute la incheierea contr daca in urma vinovatiei
celelaltei parti, nu a fost inkeiat.Anticontrcatul este un acod de vointa prin care una dintre parti sau ambele
parti sa inkeie in viitor un anumit contract a carui continut esential este determinat in prezent. Anticontract
nu poate fi revocat de catre promitent in nici un caz, nerespectarea anticontr atrage rsp contactuala a
promitentului.Beneficiarul este in drept sa ceara promitentului si tertului de rea credinta cu care a
contracta promitentul, incalcind promisiunea de a contracta reparea prejudiciului cauzat prin nerespectarea
promisiunii de a contracta.

3.NOVATIA

3.1Definiti novatia si determinati natura ei juridica. Novatia este o operatie juridica prin care partile
sting o obligatie veche si o ilocuiesc cu o obligatie noua.Stingerea oblig veche si nasterea noii obligatii au
loc concomitent,in baza unuia si aceluiasi act juridicSpre deosebire de alte acorduri ale partilor care duc la
stingerea obligatiilor cum ar fi spre exepmlu darea in plata novatia nu inceteaza Rj dintre parti, pt ca oblig
care se stinge este inlocuita cu alta care se executa,subiectele oblig raminind aceleasi.

3.2Descrieti conditiile si efectele novatiei. Pt valabilitatea actului de novatie se cer a fin intrunite toate
conditiile de valaibilitate pe care trebuie sa le intruneasca orice act juridic.pe linga aceasta novatia
presupune si respectarea urmatoarelor conditii:1-existenta unei obligatii valabile care urmeaza sa se stinge
prin novatie,caci daca aceasta obligatie este lovita de o nulitate absoluta ea nu poate forma obiectul unei
novatii,iar daca este lovita de nulitate relativa atunci ea poate fi novata,pt ca intentia de a nova implica o
prealabila renuntare la invocarea nulitatii si deci vointa de a o confimra.2-nasterea unei obligatii noi
valabile,pt ca numai prin existenta ei valabila se stinge vechea obligatie si se infaptuieste novatia.3-noua
obligatie treb sa contina un element nou fata de cea veche, acest element trebuie sa priveasca unul din
elementele constitutive ale obligatiei cum ar fi schimbarea uneia din parti, schimbarea obiectului etc.4-
intentia pertilor de a nova-in lipsa acesteia crearea unei obligatii noi prin introducerea la obligatia veche a
unui element nou, nu este suficienta pt a determina novatia.Numai vointa partilor exprimate in mod cert si
neechivvoc constituie o dovada a actului de novatie. Stingerea obligatiei din novatie produce aceleasi
efecte ca si plata, obligatiunea novata disparind cu toate accesoriile sale, iar drepturile creditor neputind sa
derive decit din noua obligatie.Odata cu vechea obligatie se vor stinge si garantiile reale si personale a le
ei.
3.3speta Violenta este o cauza de nulitate relativa care a fost acoperita printrun comsimtamint tacit, deci
primul raport a fost confirmat deci rezulta ca si al doilea e valabil.Instanta nu va anula contract cil va
obliga sa achite 20000 dolari.