VENIT CONSUM SI ECONIMII

1
Venitul:

n domeniul afacerilor, venitul reprezint o sum de bani pe care o companie o primete din
activitile sale normale de afaceri, de obicei, din vnzarea de bunuri i servicii. Veniturile se pot
referi la cifra de afaceri n general, sau se pot referi la suma, ntr-o unitate monetar, primit pe parcursul unei
perioade de timp, de exemplu "Anul trecut, societatea X a avut venituri de 42 de milioane de dolari."
Profitul sau venitul net implic, n general, veniturile totale minus cheltuielile totale ntr-o anumit perioad de
timp. n contabilitate, venitul este adesea menionat ca "linia de sus", datorit poziiei pe care o ocup n
declaraia de venit. Acesta se afl n contrastat cu "linia de jos", care denot venitul net.

Venitul se poate impartii in doua categori:

1. venit activ
2. venit pasiv

Venitul activ i venitul pasiv sunt dou din subiectele cele mai interesante ale momentului
actual.
Att ele n sine, ct i prin posibilitatea de a te ajuta s atingi independenta financiar.

VENITUL ACTIV= este ctigul pe care l primeti n urma activitii pe care o desfori n
mod constant, zi de zi. Dac ntrerupi aceast activitate i ctigul tu va disprea.

Exemple pentru venitul activ:

salariul pe care l primeti de la serviciu;

venituri din profesie liberal sau ca proprietar de afacere (ce se implic n mod activ);
venituri din activiti online, dac este necesar s munceti n fiecare zi pentru ele;
orice alt activitate n care trebuie s te implici n mod constant pentru a obine un venit.

VENITUL PASIV= este ctigul pe care l primeti chiar dac nu ai o activitate pe care s o
desfori n mod constant, zi de zi. Dac o anumit perioad ntrerupi orice activitate, ctigul
tu va rmne constant.

Exemple pentru venitul pasiv:

venituri din dobnzi (depozite bancare etc.);

2
 venituri din chirii;
venituri din arend;
venituri din investiii financiare (dividende, ctiguri de capital etc.)
venituri din afaceri (n care nu eti implicat n mod activ);
venituri din drepturi de autor;
venituri din activiti online, dac nu este necesar s munceti n fiecare zi pentru ele;
orice alt activitate n care nu trebuie s te implici n mod constant pentru a obine un anumit
venit.

In urma intelegeri venitului trebuie amintit ca orice forma de venit conform codului fiscal se
impoziteaza, i anume:

a) veniturile din activitati independente;

b) veniturile din salarii;
c) veniturile din cedarea folosintei bunurilor;
d) veniturile din invetitii;
e) veniturile din pensii;
f) veniturile din activiti agricole, silvicultur i piscicultur;
g) veniturile din premii i din jocuri de noroc;
h) veniturile din transferul proprietilor imobiliare;
i) veniturile din alte surse;

Una dintre dispozitiile generale contureaza faptul ca:

Persoana fizic nerezident care ndeplinete condiiile de reziden n Romnia este obligat la
plata impozitului pe veniturile obinute din orice surs, att din Romnia, ct i din afara
Romniei ncepnd cu data de la care aceasta devine rezident n Romnia.

Consumul:

3
Consumul (C) reprezinta folosirea de catre fiecare agent si subiect economic a venitului sau a
unei parti din acesta pentru cumpararea de bunuri necesare satisfacerii trebuintelor sale de viata.
El este format din totalitatea bunurilor materiale, serviciilor si informatiilor achizitionate de catre
gospodarii si institutii private ce nu au drept scop obtinerea de profit si se structureaza pe trei grupe
principale: consum de bunuri de folosinta imediata (curenta); consum de bunuri de folosinta
indelungata; servicii si informatii.
Marimea cheltuielilor pentru consum si implicit marimea cererii agregate pentru bunuri de consum
depinde in principal de marimea veniturilor personale disponibile, dar si de alti factori de natura
obiectiva si subiectiva (inclinatii psihologice, scopuri individuale, capacitatea de anticipare)

Raportul dintre consum si venit este denumit rata (medie a) consumului sauinclinatia medie spre
consum (c) si arata care este ponderea consumului in totalul veniturilor, respectiv cat reprezinta
cheltuielile pentru consum in totalul venitului.

La un nivel dat al venitului, rata consumului va fi cu atat mai mare cu cat va fi consumata o
mai mare parte de venit. In dinamica consumul creste odata cu venitul dar nu in aceiasi masura.
Aceasta inseamna ca la niveluri scazute de venit rata consumului este mai ridicata, in timp ce pe
masura ce veniturile devin tot mai mari ea se va reduce. Aceasta relatie da continut dupa Keynes
unei legi a consumului formulata astfel: Legea psihologica fundamentala pe care ne putem baza
cu toata certitudinea, este ca, in medie si in cea mai mare parte a timpului, oamenii tind sa-si
sporeasca nivelul de consum pe masura ce venitul lor creste, dar nu cu o cantitate egala cu
cresterea venitului.

Asa cum se poate constata, la niveluri scazute ale venitului oamenii consuma mai mult
decat castiga (apeland la economiile constituite in perioadele precedente sau la imprumuturi). La
nivelul punctului de echilibru, venitul realizat va fi in integralitate consumat si, totodata, abia la
acest nivel de venit cheltuielile obisnuite de consum sunt acoperite pe seama veniturilor curente.
Economiile pot si vor apare numai dincolo de acest nivel de venit.

In aceasta varianta de construire a functiei consumului inclinatia marginala spre

consum este constanta.

Factorii subiectivi de care depinde marimea cheltuielilor pentru consum au in vedere acele
caracteristici psihologice ale naturii umane si acele obiceiuri si institutii sociale care, fara a
fi imuabile, este putin probabil sa cunoasca schimbari radicale intr-o perioada de timp relativ
indelungata (exceptand bineinteles situatiile anormale ce pot interveni). Astfel:

4
 - tendinta de mentinere a modului de viata cu care este obisnuit;

- inclinatia de a economisi eventualul surplus a venitului realizat peste nivelul

cheltuielilor pentru consumul obisnuit.

Ca urmare un venit in crestere sau in descrestere este insotit de cresterea sau scadere a
consumului (si economiilor), dar nu in acelasi ritm.

In categoria factorilor obiectivi se includ: marimea si dinamica salariilor, modificari ale

politicii fiscale, modificari neprevazute ale valorii capitalului neluate in considerare in calculul de
previzionare a venitului net, modificarea ratei de scontare a factorului timp, adica a raportului de
schimb intre bunurile prezente si bunurile viitoare, modificarea asteptarilor in ceea ce priveste
raportul dintre nivelul actual si nivelul viitor al venitului.

Econimii:

5
Cand se cere o definitie a Economiei, profanii care au de-a face pentru prima data cu aceasta
materie obisnuiesc sa dea concepte care se refera la bani, la valoarea lucrurilor sau la bogatia
persoanelor, tarilor. Daca intrebam o persoana de pe strada ce opinie are despre problemele
economice, raspunsul sau se va referi cu siguranta la somaj, cresterea preturilor sau la situatia
Bursei.

Campul de studiu conventional al Economiei contine efectiv toate problemele referitoare la

determinarea preturilor, cu analize ale activitatilor, ce implica costuri si care produc beneficii
masurabile in bani, la productia si distributia bunurilor si serviciilor pentru satisfacerea
necesitatilor umane.

Dar banii nu sunt totul. De aceea este posibil sa se rezolve foarte multe probleme economice,
fara insa sa se utilizeze banii. A existat un timp in care fiintele umane traiau fara bani. Mai
recent, in 1976, guvernul cambodgian al Kmerilor Rosii a abolit toate formele de bani si a
mentinut in tara o economie demonetizata mai mult de trei ani. Rezultatele au fost foarte
negative cu scaderea grava a productiei si se calculeaza ca in campurile de munca fortata au
murit 3 milioane de persoane, dar in orice caz s-a demonstrat ca era posibila realizarea acestui
lucru.

Pe de alta parte, pretul multor lucruri nu este exprimat in unitati monetare; delincventul care este
inchis, de exemplu, isi plateste dauna societatii pe timpul incarcerarii. Aceeasi metoda, pentru
calcularea efectului asupra consumului de ulei de masline la o crestere a pretului sau, este
utilizata de asemeni de unii teoreticieni ai economiei dreptului, pentru a estima efectul, pe care l-
ar avea o crestere a pedepselor asupra activitatii delincventilor.

Cnd vine vorba de bani, economisirea nu este subiectul meu favorit.

Prefer creterea veniturilor !

Totui, economisirea este extrem de profitabil, pentru c fiecare leu pe care l salvezi ntr-un
proiect, este profit pur.

Veniturile se impoziteaz. Reducerea costurilor, nu.

n consecin, merit s vorbim despre modalitile prin care putem face economii.

Am selectat pentru tine 12 astfel de modaliti.

Sunt un fel de tips and tricks, dac ar fi s folosim terminologia american.

Pe romnete, este lista mea cu mecherii preferate cnd vine vorba de economisirea banilor.

Iat-le:

6
1. F-i obiective de economisire pe termen scurt: de exemplu, 200 de lei pe sptmn
sau ceva de acest gen.

Vei avea mai mult succes cu astfel de obiective dect cu cele pe termen lung (6 luni sau
un an).

2. Obinuiete-te s aduni mruniul de prin buzunare de fiecare dat cnd te schimbi

n haine de cas i pune-l n acelai loc (borcan puculi, etc.)

3. Cnd vrei s cumperi ceva, nu te gndi doar ct cost, ci ct trebuie s munceti ca s

poi plti acel obiect.

Asta te va ajuta s priveti lucrurile mai clar.

4. Mergi la cumprturi cu lista i ine-te de list.

Aici nu mai sunt multe de spus. Pur i simplu f acest lucru de cteva ori i trage
concluzii.

5. Mergi pe jos.

Este sntos.

Oricum, ar fi de dorit s faci minim 10.000 de pai pe zi, iar dac stai n birou faci ntre
2000 i 40000 de pai.

Dac drumul pn la birou dureaz mai puin de o or (6-8000 de pai) ar fi interesant s

reduci cheltuielile de transport n timp ce mreti beneficiile pentru sntate.

6. Eti sigur c ai nevoie de tot spaiul n care locuieti ?

S-ar putea s te alini n privina asta

Este posibil ca un aranjament mai bun al locuinei tale s i aduc o economie de 100 de
euro pe lun (de exemplu).

n 10 ani asta nseamn 12.000 de euro, fr s iei n calcul nici o dobnd.

Cu o strategie de investire inteligent ar putea nsemna destul de uor 20.000 de euro.

i-ar prinde bine aceti bani peste 10 ani ?

7. Dac ai o locuin proprietate f un calcul n ceea ce privete investiia n confortul

termic pe 10 sau 20 de ani.

7
 S-ar putea s constai c o investiie n izolarea termic sau o soluie tehnic inteligent
de nclzire i poate economisi multe mii de euro pe termen lung.

8. Cumpr haine pe dou criterii: pre i durabilitate, nu doar pre.

Un tricou care se stric dup dou purtri e o afacere proast, indiferent ct a costat.

9. Renegociaz preul pltit pentru telecomunicaii (telefon, internet).

Pe msur ce tehnologia avanseaz, costurile n acest domeniu scad.

n consecin, majoritatea oamenilor pltesc bani n plus pentru c nu i renegociaz

contractele.

Nu rata aceast oportunitate !

10. Ai grij s cercetezi, nainte s te distrezi!

Soia mea este maestr n gsirea unor preuri excelente atunci cnd plecm n excursii.

Dac planifici din timp i compari multiple oferte poi gsi nite preuri incredibil de
convenabile.

11. Planific-i cadourile!

n aceeai idee ca cea de la punctul 10, planificarea cadourilor te poate scuti de cheltuieli
inutile.

Cele mai frumoase cadouri sunt cele potrivite, nu cele scumpe.

Dar, ca s potriveti un cadou cu destinatarul su e necesar s te gndeti la asta cu

mult timp nainte.

12. nva CUM s economiseti adic, studiaz banii !

O singur idee n genul celor de mai sus, pe care o nvei i o aplici, i poate aduce
economii de zeci de mii de euro pe parcursul mai multor ani.