CURSUL NR.

9
CRIMA ORGANIZAT N CHINIA.TRIADELE SAU MAFIA GALBEN

C UPRINS

1. Aspecte generale privind crima organizat n China

2. Originile mafiei chinezeti. Cei ce vin tocmai din Shaolin
3. Rascoale, capitalism, nationalism si comunism
4. Domenii de activitate. Preocupri
5. Triade si Tong-uri. Manual de functionare
6. Viitorul - ntre ritualuri i tehnologizare

1. Aspecte generale privind crima organizat n China.

Mafia, Yakuza i Triadele sunt tipuri tradiionale de organizare i manifestare a
criminalitii ce s-au dovedit a fi longevive i care au avut, iniial, un rol pozitiv, dar au degenerat
abandonnd scopul, meninnd ns principiile de lupt.
La baza acestora, n procesul formrii, au stat opresiunea extern asupra rii, opresiunea
intern asupra unei pturi srace i srcia generalizat demonstrnd astfel c se poate forma crima
organizat oricnd i oriunde aceste condiii vor exista.
Inspirate din aceste trei tipuri, ntr-o serie de alte ri crima organizat se manifest, de mai
mult sau de mai puin timp, abordnd aceleai infraciuni sau altele moderne, noi, important fiind
ctigul. State srace sau n proces de transformare politic i social, sunt victime att ale
criminalitii autohtone ce se cristalizeaz, ct i piee ale criminalitii externe, transnaionale
existente deja.
Astfel au aprut organizaii tip Mafia formate de ctre alte grupuri etnice vietnamezi,
turci, kurzi, igani, rui, nigerieni (organizaiile criminale nigeriene dein locul doi, dup chinezi,
n SUA pe piaa drogurilor), columbieni, portoricani, etc. Triadele ori Yakuza servesc de model
popoarelor asiatice de care sunt legate prin obiceiuri i tradiii, constituind un real pericol pentru
ordinea planetar, avndu-se n vedere c aceste popoare depesc cu mult jumtate din populaia
globului.
Publicaia britanic Daily News i cotidianul spaniol Diario au ntocmit un clasament
al celor mai puternice structuri mafiote din lume. Criteriile de evaluare au vizat implicarea n
aciuni criminale pe teritoriul altor state, precum i amploarea activitilor ilegale: comerul cu
arme, stupefiante, etc.
Mafia rus numr 500.000 de oameni. Capii ei controleaz 70% din economia rii,
precum i industria de prostituie din Macao i China, traficul ilegal de narcotice din Tadjikistan
i Uzbekistan, splarea de bani din Cipru, Israel, Belgia i Marea Britanie. Ei se ocup, totodat,
de furturi de maini, comerul cu materiale nucleare i prostituia din Germania. n plus, potrivit
presei occidentale, mafia rus a ptruns puternic n sport. Potrivit unor date concordante, crima
organizat din Rusia este prezent n peste 50 de ri ale lumii. n ceea ce privete capitalul eva
cuat din Rusia ncepand cu 1991, unele surse indic 150 mld. $, altele numai 50 mld. $.
Cosa Nostra este format din 181 de familii, care regrupeaz ntre 5.000 i 6.000 de oameni.
Potrivit unor calcule aproximative, cifra de afaceri a mafiei siciliene se ridic la 13 mld. euro, din
care 8.005 mld. euro provin din trafic de droguri, 2.841 mld. din splare de bani, comer ilegal cu
diferite produse, etc., traficul de arme aduce aproximativ 1,55 mld. euro, iar proxenetismul - 176
milioane. La sfritul secolului al XIX-lea, mii de sicilieni au plecat n America, fugind din calea

1
srciei i a venicelor rzboaie dintre clanuri. Astfel, n marile orae ale SUA s-a creat o alt Cosa
Nostra - o reea de familii siciliene care controleaz cazinourile, contrabanda, prostituia,
comerul ilegal cu buturi spirtoase, tutun i arme. Pe ansamblul organizaiilor mafiote italiene,
cifra de afaceri depete 90 mld. euro.
Mafia columbian reprezint unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de cocain. Toate
eforturile autoritilor statului de a pune capt acestei organizaii rmn, deocamdat, fr rezultate
majore. Cartelurile de droguri au aprut n Columbia la mijlocul anilor 1960, iar ctigurile lor
sunt estimate la zeci de miliarde de dolari.
Mafia japonez - yakuzza, cu un efectiv de peste 84.700 de oameni, este reprezentat de
patru principale sindicate, care-i desfoar activitatea pe tot cuprinsul rii i posed ramificaii
n zona Pacific, precum i n Germania, Statele Unite, Mexic i Australia. Atenia lor este
concentrat pe pariuri i jocuri de noroc, pe afaceri n sectorul imobiliar, proxenetism, trafic de
droguri i de arme.
Mafia mexican este considerat una dintre cele mai puternice organizaii de crim
organizat din Statele Unite i care s-a nscut n lumea ntunecat a nchisorilor. A aprut n anii
1950, cnd s-a impus ca aprtor al mexicanilor aflai dup gratii n SUA de ali infractori i de
organele de paz ale penitenciarelor. Se ocup de antaj i de comerul cu narcotice.
Mafia israeliana este specializata in traficul de narcotice si in industria se xu lui. Pe masura
ce gruparile de crima or ga nizata din alte regiuni ale lumii au in ceput sa-si spuna cuvantul, re pre
zen tan tii mafiei israeliene se confrunta cu o concurenta acerba.
Mafia sarba lucreaza in zeci de tari ale lumii si se ocupa de contrabanda cu narcotice,
asasinate comandate, jafuri de locuinte, si con tro lul asupra jocurilor de noroc. Pe listele
Interpolului figureaza aproximativ 350 de cetateni sarbi, care sunt, in mare parte, colaboratori sau
capi ai diferitelor organizatii criminale.
Mafia chinez este constituit din dou grupri separate. Pe de o parte sunt triadele, adic
organizaii de origine nationalist i care dateaz din Evul Mediu. Sunt n jur de 50, stabilite cu
precdere n Macao, Hong Kong si Taiwan. Membrii acestor structuri se ocupa de rapiri de
persoane, trafic de carne vie, comert ilegal cu arme si stu pe fiante, etc. Potrivit expertilor, pe
masura ce economia Chinei se va transforma in lider mondial (ultimele prognoze in acest sens
sustin ca acest lucru se va in tampla in urmatorii 20 de ani), triadele isi vor extinde spatiul de
actiuni. Tria dele au declarat deja razboi con curentilor lor, ele reusind sa detroneze, in Japonia,
mafia locala in privinta numa rului de crime efectuate de straini. Pe de alta parte, sunt gangsterii
noii Chine prezenti in Franta, Olanda sau Belgia.
Conceptul de mafie chinezeasca s-a intiparit in ultimii ani in mentalitatea romanilor ca fiind
ceva profund negativ i periculos, concretizat uneori prin inghesuirea de chinezi in gemantane si
genti de voiaj. Adevarul este cu totul altul. Imperiul galben de furie al infractionalitatii chinezesti
se lauda cu o vechime de sute de ani, presarati cu puternice izbucniri de patriotism si exacerbare a
mandriei nationale. Dincolo de hotarele primilor imparati, exista netulburat de nimeni si nimic un
univers subteran care se poate lauda printre altele cu "titlul" de cea mai numeroasa organizatie
criminala din lume. Astazi puterea lor este mai mare decat oricand, milioanele de furnici fanatice
luptand in liniste pentru supunerea intregii lumi sub Legea lui Trei.
La nivelul anului 1997 o serie de state prezentau la Colocviul pregtitor al AIDP, desfurat
la Alexandria, dimensiunile fenomenului n rile lor. Astfel, n China, conform statisticilor
Securitii Publice, ntre 1991-1995, Poliia chinez a depistat mai mult de 700.000 de bande
criminale, a capturat peste 2.000.000 de autori i 600.000 de persoane suspecte de a fi membrii
unor astfel de bande. S-au rezolvat peste 1.900.000 de cazuri cu o medie anual de 140.000 de

2
bande descoperite i 530.000 de membrii capturai. Numrul membrilor capturai reprezint 37%
din numrul total al infractorilor.1
Motto-ul mafiei chineze este: Noi facem de toate. i nc la pre mic!

2. Originile mafiei chinezeti. Cei ce vin tocmai din Shaolin.

Triadele chinezeti sunt considerate cele mai vechi societi criminale asiatice, formate
iniial din grupuri de rezisten mpotriva dinastiei chineze Manchu, ce a condus China de la
nceputul secolului XVII, avnd iniial scopul rsturnrii acesteia2.
Cuvntul triad este un termen englezesc, folosit nc de la nceputul dominaiei engleze
asupra unor porturi i teritorii chineze, el reprezentnd emblema sacr a organizaiilor criminale
autohtone, respectiv triunghiul cu cele trei mari puteri de baz: cerul, pmntul i omul.
Dup formarea Republicii China n 1912, dezvoltarea acestor organizaii s-a accentuat n
Taiwan i Hong Kong teritorii rmase sub tutela britanic. Se estimeaz c exist 160.000
persoane n Hong Kong cuprinse n 50 de organizaii diferite.3
Cu toate c structura Triadelor de astzi difer de cea din trecut, ele au la baz n mare
msur aceleai metode i tradiii. Aa de exemplu, ceremonia de iniiere, cunoscut sub
denumirea de Atrnarea lanternei albastre impune i acum recruilor s repete cele 36 de
jurminte prin care i exprim loialitatea i fria cu ceilali membrii i obligaia sacr de a pstra
secretul absolut.
n opinia unor cercettori, la care ne raliem, originea, evoluia, ritualurile i chiar practicile
trecute sau prezente ale triadelor sunt, n mod surprinztor, foarte apropiate de cele ale Mafiei ca
urmare a similitudinilor condiiilor n care au aprut.
Semnificativ este principiul tcerii sancionat de omerta n cazul mafiei, iar n cazul
Triadelor semnificativ este aplicarea unei vechi zicale chinezeti ce spune Cnd eti viu nu te
duce la autoriti, cnd eti mort nu te duce n iad.
Sub aspectul pedepsirii cu o mare cruzime a celor vinovai de nclcarea regulilor
organizaiei exist suportul rou la Triade i locotenenii cu protecia intern n cadrul Mafiei.
n prezent, triadele sunt compuse din dou grupuri principale de persoane, primul i cel
mai mare cuprinznd persoane ce au intrat n organizaie din dorina de a evita s fie hruii,
tracasai, victimizai, iar cel de-al doilea este compus din cei care au aderat din dorina de a fi
temui, de a intra n lumea interlop pentru a obine ctiguri financiare.
Imperiul galben de furie al infractionalitatii chinezesti se lauda cu o vechime de sute de
ani, presarati cu puternice izbucniri de patriotism si exacerbare a mandriei nationale. Dincolo de
hotarele primilor imparati, exista netulburat de nimeni si nimic un univers subteran care se poate
lauda printre altele cu titlul de cea mai numeroasa organizatie criminala din lume.
Astazi puterea lor este mai mare decat oricand, milioanele de furnici fanatice luptand in
liniste pentru supunerea intregii lumi sub Legea lui Trei.
Cu siguranta, foarte putini oameni au s-au gandit vreodata ca ilustrul si celebru templu
Shaolin ar fi putut da nastere (in mod indirect, desigur) uneia dintre cele mai mari organizatii
mafiote din lume.
Adevarul este ca primii fondatori ai Triadelor nu erau nimic altceva decat calugari
luptatori exilati si vanati de autoritatile imperiale dupa momentul dramatic al incendierii

1
Ding Mu-Ying i Shan Chang-zong Pedepsirea i prevenirea crimei organizate, Raport la Colocviul al XVI-AIDP
1997, RIDP, vol. 69, p. 264.
2
Ion Pitulescu op. cit., p. 104.
3
Conferina ministerial mondial asupra crimei organizate Napoli 21-23 nov. 1994. Raport.

3
faimosului Templu Shaolin. Fenomenul mafiei chinezesti poate fi inteles numai prin prisma
examinarii bagajului cultural, al ezoterismului martial si chiar al unui patriotism exclusivist dus la
extrem de adeptii numeroaselor organizatii criminale chinezesti care se reunesc sub titulatura
generala de Mafie Chinez.
Termenul in sine, face referire la asa numitele Triade, organizatii cunoscute de chinezi
prin termenul de San He Hui. Denumirea are rezonante in daoismul milenar avand o conotatie
foarte eleganta. Tradusa mot a mot, semnifica "Cele Trei Societati Armonioase", concept ezoteric
stravechi care face trimiterea la armonia si unitatea primordiala dintre Cer, Pamant si Om. Numele
de Triade, sub care sunt cunoscute astazi in toata lumea, le-a fost dat de autoritatile britanice din
Hong Kong, pe baza simbolisticii chinezesti care continea imaginea unui triunghi inconjurat de
palose sau de Guan Yu, zeul chinez al loialitatii.
Ceea ce a sfarsit astazi intr-o organizatie atotputernica, capabila de acte de o cruzime
inimaginabila pentru un non-asiatic si stapana peste crima organizata din jumatate de Asie, a avut
la inceput o misiune exclusiv patriotist-haiduceasca, prin care se angaja sa apere etnicii chinezi de
atacurile si abuzurile dinastiei straine Qing, de sorginte manciuriana.
Din punct de vedere strict istoric, prima organizatie secret care a organizat atacuri
impotriva administratiei manciuriene se numea Tian Di Hui (Societatea Cerului si
Pamantului). Sub acesta denumire elevata se ascundeau, de fapt renumiti luptatori de Kung Fu care
actionau aidoma unor haiduci locali, pedepsind mortal pe functionarii imperiali care abuzau taranii
si comerciantii chinezi.
Scopul lor suprem nu se limita la acte de razbunare, prima triada din istorie tintea mult mai
sus. Maestrii de Kung Fu complotau pentru daramarea dinastiei manciuriene Qing si restaurarea
unei dinastii pur chinezesti condus de etnicii Han. Societatea Cerului si Pamantului avea un scop
eminamente politico-nationalist, nici un maestru luptator nu si-ar fi imaginat vreodata ca
organizatia lor se va ocupa peste ani de asasinate la comanda, prostitutie, trafic de droguri sau
jocuri de noroc.
Aceasta pentru ca Triada initiala a fost fondata de cinci maestri calugari scapati cu viata
dupa incendierea Templului Shaolin de Sud de catre armata imperiala Qing. Templul ajunsese o
adevarata scoala care forma luptatori periculosi pe banda rulanta.
Calugarii de aici luasera in prealabil decizia de a invata tainele artelor martiale pe orice
chinez dupa ce vazusera samavolniciile la care era supusa populatia Han. Speriate de posibilitatea
tot mai evidenta ca o adevarata armata populara antrenata la Shaolin sa treaca la fapte, autoritatile
au trimis toate unitatile armatei imperiale care intr-un atac de noapte au ucis majoritatea calugarilor
si au incendiat templul. Cei 18 care au scapat erau cei mai buni calugari luptatori Cinci dintre
acestia au decis sa creeze cinci noi Temple si cinci societati secrete invincibile care sa actioneze
de la adapostul anonimatului. Mottoul lor era: "Zdrobiti dinasita Qing, Reinviati dinastia Ming".
Vitregiile istoriei, aparitia erei tehnologice si globalizarea accelerata, au dus insa la
transformarea organizatiei patriotice initiale intr-una dintre cele mai temute mafii din intreaga
lume.

3. Rascoale, capitalism, nationalism si comunism.

Urmatoarele izbucniri violente ale Triadelor nu au intarziat sa se manifeste pe scena istoriei
Chinei. In anul 1790, Societatea Lotusului Alb a starnit o rebeliune presarata de atrocitati in
provinciile Sichuan, Hubei si Shaanxi.
Intre anii 1847-1850, provincia Kwantung a fost devastata de taranii antrenati sub
obladuirea Fratiei Ciomegelor.

4
 Anii 1851-1865 aduc in scena figura lui Hung Hsiu Chuan, un exaltat conducator al
Triadelor care se credea nimeni altul decat fratele lui Iisus Christos. Fara a avea vreo trasatura
comuna cu Mantuitorul, Capetenia Hung declanseaza rascoala Tai Ping in care, din ordinul sau,
mor zeci de mii de oameni. Rascoala se apropia amenintator de Beijing, astfel incat autoritatile
manciuriene se vad nevoite sa ceara ajutorul Puterilor Occidentale care innabusa in sange, cu
tunurile, rascoala lui Hung.
Cum perseverenta si capacitatea de a nu se da batuti niciodata, sunt caracteristici nationale
ale poporului chinez, capii Societatii Lotusului Alb impreuna cu triadele "Marilor Sabii" si
"Pumnilor Rosii", au pus la cale sangeroasa Rascoala a Boxerilor. Yi He Tuan, cum o denumesc
chinezii, a fost cea mai mare rascoala populara din istoria moderna a Chinei. Rascoala Boxerilor
si-a primit numele de la atasatii militari occidentali care se confruntau prima oara cu practicantii
de arte martiale din sudul Chinei.
Pentru ei, acesti luptatori erau "boxeri", negasind alt termen cu care sa-i descrie. Rascoala
a fost stopata doar de tunurile si armele de foc ale occidentalilor care conlucrau deschis cu dinastia
manciuriana, ambele parti jefuind poporul chinez dupa propriile interese. Cum ceea ce nu te
omoara, te face mai puternic, Triadele au iesit intarite din rascoale, avand de partea lor tot suportul
si ajutorul maselor populare care vedeau in ei singura pavaza care-i apara deopotriva de
manciurieni si de occidentali.
Puterea lor crestea zi de zi, odata cu ea se dezvolta si apetitul noilor conducatori pentru
activitati infractionale care aduceau insa sume imense de bani in visteriile triadelor. Odata cu
aparitia capitalismului si industrializarii in China, atentia triadelor s-a indreptat si spre scena
politica. Si nu oricum, ci spre cele mai inalte functii in stat.
Bunaoara, Sun Yat Sen, primul presedinte chinez si Fondatorul Republicii China de dupa
abolirea casei imperiale, a fost un membru marcant al triadelor, fiind sustinut de Societatea Hsing
Chun. Succesorul lui Sun Yat Sen, capetenia razboinica Yuan Shik Kai, a lucrat mana in mana cu
triadele pe toata durata de timp cat a fost la putere.
Guomindang-ul, sau Guvernul Nationalist, ajuns la putere in 1927, era condus de Chiang
Kai Shek, nimeni altul decat un membru al Bandei Verzi - Shang Hai. Triadele au luat in stapanire
intreaga parte de sud a Chinei si au luptat pentru putere cu armata comunista a lui Mao Ze Dong
timp de zeci de ani de zile pana cand au pierdut puterea oficiala.
Lupta dintre comunisti si mafioti a fost deosebit de sangeroasa, ambele tabere facandu-se
vinovate de scene de macel, indescriptibile pentru orice om normal. In timpul luptelor cu
comunistii chinezi, sediul armatei nationaliste a triadelor se afla in orasul Canton la adresa nr. 14
Po Wah. Acesta este originea triadei "14 K", care astazi numara doar in Hong Kong, peste 300.000
de membri.
Dup ce Mao a definitivat victoria in anul 1949, o parte din nationalistii din triade au fugit
in Hong Kong, Macao, Thailanda, Singapore, San Francisco, Vancouver si Australia. Ramasitele
armatei nationaliste a Guomindang-ului a gasit adapost in muntii impaduriti ai Birmaniei, unde
sub conducerea capeteniei Khun Sha, au pus bazele traficului de droguri spre Occident, via
Thailanda.
Am fi tentati s credem ca restul membrilor triadelor ramasi in China comunista au pierit
in anonimat in fata tavalugului nivelator al Revolutiei Culturale si megalomaniei lui Mao. De fapt
capii triadelor au intrat in Partidul Comunist, pozand ca secretari si subsecretari constiinciosi, in
timp ce subordonatii se ocupau cu micile infractiuni i traficul de influen.

4. Domenii de activitate. Preocupri.

5
 Imprastiati in lumea intreaga, membrii triadelor au inceput sa domine universul infractional
international, ajungand in prezent sa-i imparta lumea doar cu durii reprezentanti ai mafiei ruse,
singurii care au reusit sa opuna o rezistenta serioasa in fata invaziei de criminali venita din Asia.
Majoritatea triadelor particip, ntr-o gam foarte larg, la activiti criminale obinuite
ndeosebi la traficul cu droguri, jocurile de noroc, antajul, traficul de carne vie, pornografia i
splarea banilor provenii din aceste activiti ilegale.
Gruprile cele mai sofisticate, mai moderne, se lupt s monopolizeze jocurile de noroc i
piaa de casete video din Hong Kong i China. Triadele din SUA se ocup ndeosebi cu traficul de
droguri, de arme de foc, emigraie clandestin, iar n unele situaii sunt buni executani de rpiri i
asasinate.
Acestea sunt active i n Europa, n special la Amsterdam, Londra i ndeosebi n Spania
unde contrabanda s-a intensificat n mod deosebit. Aceast activitate este controlat de ramura
SUNYET ON TRIAD.
Traficul de heroin este asigurat de ramurile CHINA WHITE i 14K, n timp ce prostituia,
pornografia i traficul de copii sunt controlate n mod predominant de gruparea WO OM LOK.
n plus, exist numeroase probe de mprumuturi pirat i de jafuri pe scar larg, iniiate de
ramura DAI HOOD care dispune de o banc ilegal ce mprumut bani cu dobnzi foarte mari,
acord credite pentru jocurile de noroc i asigur bani pentru imigranii ilegali.4
Astazi isi organizeaza si conduc activitatile din China continentala, Taiwan, Hong Kong,
Singapore, Macao, Malaezia. Practic, detin controlul asupra intregii lumi interlope transfrontaliere
din Asia de Sud. In tarile occidentale si-au facut aparitia odata cu dezvoltarea asa-ziselor Orase
Chinezesti, zone rezidentiale populate de imigranti chinezi. Infloresc in orase precum Los Angeles,
Londra, San Francisco, New York, precum si in toate capitalele europene sau in orasele importante
din restul lumii.
Domeniile lor de activitate includ orice fapt care i-ar face astazi pe cei cinci maestri
Shaolin fondatori sa paleasca de rusine! Trafic de droguri, asasinate la comanda, furturi de masini
luxoase, spalare de bani, prostitutie, jocuri de noroc, trafic de carne vie, orice forma de jaf si furt,
falsificare de bani, comercializare de tutun si bauturi alcoolice de contrabanda, vanzarea de haine
de marca, tigari, DVD-uri, CD-uri, produse electronice, softuri de computer, toate contrafacute.
Nici macar bietele animale si plante nu au scapat, triadele fiind implicate puternic si in traficul cu
animale rare.
Conform datelor remise publicitatii de Interpol, triadele fac cei mai multi bani de pe urma
activitatilor ilicite din lumea IT. Dup ce ca detin jumatarte din toate site-urile de video-chat porno
din lume, triadele sunt lideri mondiali in ceea ce priveste pirateria de pe Internet. In brigazile lor
lucreaza astazi cei mai dibaci si dedicati hackeri.

5. Triade si Tong-uri. Manual de functionare.

O alt form de organizare a emigranilor chinezi n SUA5, este reprezentat de aa zisele
tong-uri (n traducere, sli sau locuri de ntlnire), care sunt organizaii de afaceri, cu sucursale n
marile orae americane i care, prin modul de construire au tradiii i ceremonii identice.

4
Emigraia chinez n S.U.A. s-a produs n trei etape - prima n jurul anilor 1800, n perioada goanei dup aur, a doua
n jurul anilor 1949, dup victoria comunismului n China, iar a treia s-ar situa n jurul anilor 1970, dup izbucnirea
marilor scandaluri de corupie din Hong Kong, cnd autoritile au declanat o vntoare aprig mpotriva corupilor
i coruptorilor (I. Pitulescu op. cit. p. 106.) ;
5
A se vedea Raportul Conferinei ministeriale mondiale privind combaterea crimei organizate - Napoli nov. 1994;

6
 Dei, n principiu, nu sunt organizaii criminale, tong-urile comunic tot mai mult cu
triadele, existnd indicii c n ultima perioad sunt implicate i acestea n jocuri de noroc, antaje,
prostituie.
Destul de des auzim vehiculat termenul de Tong, alaturat de multe ori in contextul triadelor.
Tong-urile nu sunt altceva decat puii plecati de la sanul triadelor mame cu misiunea de a se stabili
in afara granitelor Chinei si a excela in arta tuturor infractiunilor posibile.
Tong-urile au fost fondate la ordinul capeteniilor razboinice din China continentala care au
dorit sa detina controlul primelor comunitati de imigranti chinezi de peste ocean. Astfel, primele
frii Tong s-au format la mijlocul secolului 19 in mijlocul celor mai saraci si marginalizati membri
ai diasporei chinezesti din S.U.A.
Cum primii emigranti chinezi au avut de infruntat ura, dispretul, jafurile si umilintele la
care erau supusi de albii din America, au trebuit sa ceara ajutor si razbunare acasa, unde legea o
faceau maestrii luptatori si lorzii razboiului care patronau triadele. Acestia au fost mai mult decat
bucurosi sa-i sprijine cu bani, sfaturi, antrenamente si logistica pe fratii lor de peste Pacific, mai
ales datorita faptului ca-i urau de moarte pe occidentalii care le jefuiau tara.
Sub sfaturile si indrumarea lor, chinezii imigranti si-au facut rapid un renume sumbru
printre americani. Cruzimea era cuvantul de ordine. Daca un cow-boy sau fermier beat agresa sau
umilea un chinez, corpul sau era gasit purtand urmele unor torturi ingrozitoare. "Frica este un bun
ambasador", obisnuiau sa spuna capeteniile proaspetelor fratii Tong.
Cu toate ca primele Tong-uri erau alcatuite dupa modelul triadelor de acasa, lipsite de
idealul politic al acestora din urma, Tong-urile au pastrat structura clanica si ritualurile specifice,
axandu-se in scurt timp doar pe activitati infractionale. Cu o cruzime si inteligenta nemaintalnite
in cazul mafiilor concurente din America, Tong-urile si-au demonstrat succesul in extorcari de
sume de bani, jocuri de noroc, taxe de protectie, prostitutie, trafic de organe, crime.
In fata concurentei reprezentate de mafiile italiene, vietnameze, japoneze, a gastilor de
cartier de latinos portoricani si mexicani sau a fratiilor ariene, Tong-urile nu s-au lasat intimidate
trecand uneori la represalii a caror simpla relatare face sa paleasca orce povestire horror a lui
Stephen King din vremurile sale bune.
Afacerile terminate prost se sfarsesc deseori in asasinate si torturi. Razbunarile iau forma
atentatelor cu bomb, atacurilor cu cutitele sau executia rituala a "celor 100 de taieturi adanci".
Triadele de astazi din Hong Kong sunt mult mai puternice decat par la prima vedere.
Retrocedarea Hong Kong-ului din anul 1997, cand orasul a trecut de la administratia britanica la
cea numita de Republica Populara Chineza, nu a facut decat sa aduca triadelor un plus la capitolul
de imagine si bani. In plus, foarte multi chinezi de pe continent au venit in noul oras cu unicul scop
de a deveni soldati in imensa armata subterana organizata pe principii nationalist-infractionale.
Triadele de aici au propriile armate echipate cu orice arma posibila.
Aici nu exista figura unui "nas" omnipotent, cum gasim la mafiile italiene. Puterea este
impartita intre mai multe triade, iar in cazul unei triade exista un oficial denumit onorific, Bastonul
Rosu, in subordinea sa intrand de obicei 15 companii.
Triadele folosesc in mod traditional codurile numerice care desemneaza rangul si ocupatia
membrilor din clasa respectiv. De exemplu, clasa 426 este alcatuita din "luptatori", 489 grupeaza
"maestrii muntelui", 438 adaposteste "deputatii maestrilor muntelui", cei din clasa 415 reprezinta
"evantaiul alb de hartie" si cei din grupa 432 au numele de cod "paiele de santal ".
Odata cu boom-ul economic petrecut n Hong Kong, a crescut si influenta triadelor care au
inceput sa se faca cunoscute in ultimii ani prin numeroase acte de caritate si ajutor financiar pentru
defavorizatii sortii.

7
6. Viitorul - ntre ritualuri i tehnologizare.
Astazi triadele isi intaresc puterea prin numarul imens de membri care il depasete pe cel
al tuturor mafiilor mondiale luate la un loc. Dusmanii lor traditionali, japonezii din Yakuza, au
inceput sa joace un rol secund pe scena interlopa din Asia.
Intr-un interviu acordat unui jurnalist chinez independent, un lider al triadelor aflat sub
protectia anonimatului declara nonsalant c:
"Astazi Yakuza traieste din mila noastra. Numai faptul ca ne vireaza sume imense de bani,
ne opreste sa-i zdrobim cu totul. Noi nu am uitat nici de atrocitatile pe care japonezii le-au comis
de-a lungul istoriei in China, nici faptul ca sunt dusmanii nostrii dintotdeauna. Astazi am crescut
in forta si putere datorita sfaturilor si principiilor intelepte ramase de la stramosii nostri. Yakuza
poate strange doar cateva mii de luptatori. Noi, in schimb avem cateva milioane. Forta stramosilor
ne sustine. Japonezii sunt umiliti si ne platesc tribut, nici nu indraznesc sa intarzie cu plata. I-am
putea zdrobi oricum. Dar este mai placut sa-ti umilesti dusmanul, decat sa-l ucizi dintr-o
data", incheie mandru, liderul triadei
Juramintele si codul de onoare al triadelor enumera 36 de capete care cuprind toate
drepturile si indatoririle noului membru. 36 este un numar sacru in numerologia mistica chineza,
alegerea sa nu este intamplatoare.
Templul ars de la Shaolin avea 36 de camere pline de capcane si pericole care trebuiau
parcurse de viitorul calugar doritor sa devina un luptator absolut. Initierea unui nou membru are o
incarcatura de-a dreptul religioasa.
In ciuda deceniilor de ateism adus de comunismul lui Mao, viitoarea termita luptatoare este
introdusa intr-o camera de ceremonie unde troneaza altarul lui Guan Yu, zeul daoist al fratiei si
intrajutorarii. Acolo, neofitul trebuie sa aprinda betisoare parfumate ca ofranda stramosilor si sa
sacrifice un animal, de obicei o gaina, porc sau capra. Dupa ce bea o cupa care contine jumatate
vin, jumatae sangele animalului jertfit, viitorul membru trece peste doua sabii incrucisate in timp
ce recita cele 36 de versete ale triadelor. Hartia pe care sunt scrise versetele este apoi arsa la altar,
pentru a confirma zeilor angajamentul luat de noul frate.
Puterea lor sta i in incarcatura ezoterica a ritualurilor si initierilor intestate cu practici
magico-religioase a caror semnificatie a ramas secreta pana in zilele noastre. Toate aceste atribute
par a duce la gandul ca mafia viitorului nu va avea decat o singura culoare. Galben.
Triadele chinezesti sunt formate din mai multe organizatii criminale din China, Malaiezia,
Hong Kong, Taiwan, Singapore, etc. Acestea sutn foarte active n New York, Los Angeles, Seattle,
Vancouver si San Francisco.
Crimele organizate cu care se ocupa acestea includ ucideri la comanda, trafic de droguri,
santaj, piraterie, etc. Aceasta organizatie mafiota si-a inceput activitatea in secolul al XVIII-lea
sub denumirea de Tian Di Hui. Cu toate ca puterea lor creste in mod constant, activitatile lor sunt
bine ascunse. Triadele pot avea intre 50 si 30.000 de membri si au de-a face si cu operatiunile de
falsificare ale monedei nationale chinezesti.

8
 Membri ai Triadelor chinezeti etalndu-i tatuajele

BIBLIOGRAFIE:

1. Adamoli S., Dinicola A., Savona E. U., Zoffi P., Organized, Crime Around the World, Hecmi
pub., Italia, 1998.
2. Arlacchi Pino, Corupia, crima organizat i splarea mondial a banilor, studiu, Conferina
internaional anti-corupie, Amsterdam, 1992.
3. Baciu Dan i Rdulescu Sorin, Corupia i crima organizat n Romnia, E. Continent XXI,
1994.
4. Cressey R. Donald, Theft of the Nation: The Structure and Operations of Organized Crime
in America, New York, Harper and Row.
5. Datta S. K., Le Crime Organise in Inde, Revue Internationale de Police Criminelle, nr.
443/1993.
6. Ezeldia A. G., Terrorism and Political Violence: An Egyptian Perspective? Office of
International Criminal Justice, The University of Illinois of Chicago, Chicago, 1987.
7. Falcone G., La criminalite organise: une probleme mondiale. La mafia italienne en fond que
modele pour la criminalite organise operant a niveau international, in Revue International de
Criminologie et de Police Technique, nr. 4/1992.
8. Heikinheimo Sanna, Organized Crime and Responses to It in Finland, Revue International
de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.
9. Ianni F. A. J., The New Mafia, Ed. St. Martins Press, 1980.
10. Inciardi A. James, Carees in Crime, University of Miami, Chicago, 1975.
11. Jakulin Vid, Organized crime in the crimninal legislation of the Republic of Slovenia, Revue
International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.

9
12. Koening Dorean Marguerite, The Criminal Justice, Facing the Organized Crime in the United
States Today.
13. La Mere J. M., La securite informatique approche methodologique, Paris, Bordas, 1985.
14. Landesco J., Organized Crime in Chicago, Chicago, 1929.
15. Largnier J., Largnier A. M., Droit penal special, Dalloz, 1933.
16. Le Roux Renee, O femeie nfrunt Mafia, Ed. Valdo i Savas Press, 1994.
17. Lilie Hans, Specific Offences of Organized Crime and German Criminal Law, Revue
International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.
18. Messienne J., Bultot F., Les instruments juridiques belges de lutte contre la fraude aux
interets des comunites europeennes, Ed. Bruylant, Maklu, 1998.
19. Musil Yan, Le systeme penal a lepreuve du crime organise dans Republique Tcheque, Revue
International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.
20. Miclea Damian, Combaterea crimei organizate- curs , Editura MAI , 2005
21. Mu-Ying Ding and Chang-Zong Shan, The Punishment and Prevention of the Organized
Crime, Smugging Crime and Money Laudering Crime in China.
22. Negrier Dormont Lygia, Criminologie, Libraire de la Cour de Cassation 27, Place Dauphine,
Paris.
23. Olger Pinar, The Criminal Justice Systems Facing the Challange of Organized Crime in Pays
Bas, Revue International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.
24. Sadeghi Hossein Mir Mohammad, The Approach of the Iranian Legal System to the
Approach of Organized Crime, Revue International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.
25. Saeki Hitoshi, The Criminal Justice System Facing the Challange Organized Crime in Japan,
Revue International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.
26. Salerno R., Tompkins J., The Crime Confrderation Cosa Nostra and Allied Operations in
Organized Crime, New York, Ed. Garden City, 1969.
27. Savona Ernest Ujo, Social Change Organisation of Crime and Criminal Justice Systems,
UNICRI, Roma, 36/1990.
28. Savona Ernest Ujo, La reglementation du marche de la criminalite, Revue International de
Criminologie et de Police Technique, nr, 4/1992.
29. Serrano-Piedecassas Jese Ramon, Reponse penale du crime organise en Espagne, Revue
International de Droite Penal, Ed. Eres, Paris, 1998.

10