Sunteți pe pagina 1din 3

Descoperiti

1/

Personaje:
-Nica
-Prinii lui Nica
-Mos Luca
-Mihai scripcariu
Caracterizare:

Parintii lui Nica erau parinti buni cu frica lui Dumnezeu si voiau tot ce erau mai bun pentru copii
lor erau severi cu ei si corecti iar cand greseau nu evita sa ii pedepseasca

Mama este:-dornica de asi vedea copilul cu stiinta de carte


-autoritara
-de neinduplecat
-cere ajutorul tatalui

Tata este:-pt prima data de partea mamei


-dornic ca fiul lui sa invete carte
-autoritar=> nu-i de capul tau
-muncitor
Amintiri din copilarie - caracterizarea personajelor principale
Amintiri din copilarie
de Ion Creanga

Caracterizarea personajelor
- personajele sunt caracterizate succint, prin trasaturi definitorii;
- dupa G. Calinescu, pot fi identificate mai multe tipologii de personaje: tipul batranului
intelept (David Creanga, Parintele Duhu), batranul hataru (cel care da drumul
pupezei), gurmandul (Oslobanu), zgarcitul (Mogorogea);
- Creanga genereaza portrete ilustrative, ca de exemplu portretul preotului, realizat prin
enumerearea unor proverbe si zicatori, care contureaza pozitia sociala a personajului sau modul in
care este perceput: bir n-aveti a da, si havelele nu faceti; la mese sedeti in capul cinstei si mancati
tot placinte si gaini fripte, iar la urma va plateste si dintaritul, - vorba ceea: picioare de cal, gura de
lup, obraz de scoarta si pantece de iapa se cer unui popa;
- personajele sunt conturate sumar, prin caracterizare directa, prin actiune sau prin limbaj;
- prin tehnica detaliului, Creanga reuseste sa schiteze o individualitate, sa nuanteze caracterele;
- multe dintre personaje se retin din lapidarele si expresivele caracterizari, pe care le face autorul
insusi: Smarandita este o "zgatie de fata", badita Vasile - "harnic si rusinos ca o fata
mare", dascalul Iordache "clampanea de batran si avea darul suptului", Traznea e "bucher de
frunte si tamp in felul sau", etc.

Caracterizarea Smarandei Creanga


- mama lui Nica;
- ilustreaza portretul general al mamei;
- intruchipeaza toate ipostazele maternitatii;
- reprezentativ pentru acest personaj este sensibilitatea;
- se induioseaza la suferintele copiilor, la gandul succeselor lor in viitor (ajungerea lui Nica preot);
- este autoritara, dar totodata iertatoare, isi cearta cu asprime barbatul si copii dar la fel de repede
le iarta greselile si revine la obisnuita ei blandete;
- are un dezvoltat simt al umorului, isi lasa flacaul (pe Nica) fara vesminte, cand pleaca la scaldat
fara voia ei;
- Nica este sustinut moral si determinat sa invete carte din cauza optimismuluimamei sale;
- este o fire evlavioasa si cea mai mare dorinta a ei este sa-si vada feciorul preot.

Caracterizarea lui Nica


- imaginea copilului universal;
- copilaria este varsta de aur, cand copii sunt lipsiti de griji: "Ce-i pasa copilului cand mama si tata se
gandesc la neajunsurile vietii..."
- seninatatea si neastamparul, specifice copilariei, sunt prezentate prin comparatii cu elemente
concrete din natura: "Si eu eram vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in
tulburarea sa";
- este fericit;
- traieste intr-o lume imaginara, despre care crede ca este aievea (se crede un Fat-Frumos
incalecat pe bat, ca pe un cal nazdravan, care "...alearga cu voie buna, si-l bate cu biciul, si-l
struneste cu tot dinadinsul si racneste la el din toata inima de-ti ie auzul..")
- aglomerarile verbale releva dinamismul jocului si intensitatea bucuriei;
- dupa ce toata ziua o tineau intr-un joc, caci de treaba nici nu putea fi vorba (vorba mamei "se
codesc, se dramboiesc, se sclifosesc"), seara la culcare "ne luam la harjojoana si nu puteam adormi
de incuri";
- nu este un insingurat, el apare in permanenta fie in sanul familiei, fie in comunitatea satului;
- scriitorul are capacitatea de a vedea in sine copilul de pretutindeni si de oricand, cum insusi
declara: "asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copii de cand lumea asta si
pamantul";
- intamplarile prin care trece sunt toate "evenimente de cunoastere", deoarece prin ele Nica isi
largeste sfera de simtire si intelegere, se complica sufleteste, se formeaza ca om.
La sfarsitul partii a doua Creanga isi alcatuieste un "autoportret" miscator, dar in acelasi timp
ingaduitor: "Ia, am fost si eu in lumea asta, un bo cu ochi, o bucata de huma insufletita din
Humulesti, care nici frumos pana la douazaci de ani, nici cuminte pana la treizeci si nici bogat pana
la patruzeci nu m-am facut."