Sunteți pe pagina 1din 180
CorinaOPRESCU CristinaCERGAN AncaPOPESCU
CorinaOPRESCU
CristinaCERGAN
AncaPOPESCU
TESTEPREGĂTITOAREPENTRU EVALUAREANAŢIONALĂ
TESTEPREGĂTITOAREPENTRU
EVALUAREANAŢIONALĂ
LIMBAŞILITERATURAROMÂNĂ * MATEMATICĂ
LIMBAŞILITERATURAROMÂNĂ
*
MATEMATICĂ

EdituraParalela45

Corina Oprescu Anca Popescu

Cristina Cergan

TESTE PREGĂTITOARE PENTRU EVALUAREA NAŢIONALĂ

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

MATEMATICĂ

Referent ştiinţific: Prof. univ. dr. Ştefan Găitănaru, Decan Facultatea de Litere, Universitatea din Piteşti

Editor: Călin Vlasie

ISBN: 978-973-47-1902-0

Copyright © Editura Paralela 45, 2016, pentru prezenta ediţie

2

Corina Oprescu Anca Popescu

Cristina Cergan

TESTE PREGĂTITOARE PENTRU EVALUAREA NAŢIONALĂ

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

MATEMATICĂ

Cristina Cergan TESTE PREG Ă TITOARE PENTRU EVALUAREA NA Ţ IONAL Ă  LIMBA Ş I

3

ARGUMENT

Evaluarea Naţională pentru elevii clasei a VIII-a reprezintă modalitatea de evaluare internă sumativă a competenţelor dobândite pe parcursul învăţământului gimnazial.

Lucrarea de faţă are drept scop principal atingerea acestor competenţe, vizate

de Programa pentru Evaluarea Naţională: competenţa de înţelegere a unui text literar

sau nonliterar şi de identificare a valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-ţi impresiile şi preferinţele; competenţa de sesizare a corectitudinii şi a valorii expresive

a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a

categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi a punctuaţiei; competenţa de redactare

a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat,

caracterizare de personaj; exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structura textului, articol, ştire etc.) şi a unor texte argumentative; exprimarea scrisă/utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în redactarea de mesaje scrise. Testul presupune redactarea unor compoziţii, de 150 – 250 de cuvinte, respectiv, 80 – 150 de cuvinte, prin care elevul demonstrează că şi-a însuşit unele noţiuni teoretice de analiză a textului literar şi că ştie să le aplice în discutarea unui

fragment la prima vedere. De aceea, punctajul pentru redactare se acordă întregii lucrări, evaluatorul luând în considerare toate răspunsurile, inclusiv pe cele scurte. În consecinţă, elevul trebuie să acorde atenţie aspectului întregii lucrări. Am ales pentru variantele propuse texte atractive şi cât mai variate. De asemenea, gradul de dificultate al cerinţelor este, în general, mediu, existând, însă, şi unul sau doi itemi mai dificili, în scopul departajării lucrărilor celor mai bune.

soluţiile

propunătorilor, am renunţat la a oferi această posibilitate. ("Învăţăm mai mult

căutând răspunsul la o întrebare şi nereuşind să îl găsim, decât atunci când răspunsul ni se oferă pe tavă."

Având

în

vedere

că

elevii

sunt

tentaţi

să

rezolve,

transcriind

(Lloyd Alexander)

Pozele au fost preluate de pe Wikipedia Enciclopedia liberă. Lucrarea de faţă conţine şi modele de subiecte pentru Limba şi literatura română şi pentru Matematică.

Autoarele

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Corina Oprescu, profesor Colegiul Naţional „Zinca Golescu”, Piteşti Cristina Cergan, inspector lb. şi lit. română ISJ Argeş

MATEMATICĂ

Anca Popescu, Colegiul Naţional „Zinca Golescu”, Piteşti

5

Învăţătura trebuie să fie uneori un drum; întotdeauna un orizont.

Nicolae Iorga

Învaţă tot ce poţi, în orice moment disponibil, de la oricine şi întotdeauna va veni o vreme când te vei simţi recompensat pentru ceea ce ai învăţat.

Sarah Caldwel

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Imaginaţia este mai importantă decât cunoaşterea. Cunoaşterea este limitată. Imaginaţia învăluieşte lumea. Albert Einstein

6

VARIANTA 1

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de două ore.

Subiectul I

( 42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

Regele-Furnică nu avea altceva de făcut decât să huzurească în iatacul său princiar, să fie servit de nişte graţioase furnicuţe cu cele mai gustoase firimituri de pâine şi să dea ordine şi indicaţii. Adevărul este că se plictisea cumplit şi visa în sinea lui la un scop măreţ. „Mi-aş dori să las ceva în urma mea care să dăinuie şi să uimească generaţii întregi de furnici! O minune a civilizaţiei furniceşti!”. Însă n-a ştiut prea bine ce, până în ziua în care la curtea sa a poposit o furnică călătoare care i-a arătat regelui nişte fotografii cu fantasticele muşuroaie ale unor furnici ce trăiau în Africa şi se numeau termite. A doua zi, Regele-Furnică i-a chemat pe cei mai pricepuţi arhitecţi şi ingineri constructori din împărăţie.

– Vreau să-mi construiţi un muşuroi cum nu s-a mai văzut pe lume! le-a poruncit el. Să

aibă cel puţin douăzeci de etaje şi patru sute de săli de conferinţă. Iar la ultimul etaj să fie un observator astronomic de unde să pot observa cerul, căci îmi închipui că voi fi foarte aproape de el.

Niciun arhitect nu a îndrăznit să-i spună regelui că un astfel de muşuroi era imposibil

de construit. Cu toţii au plecat bombănind: „A luat-o razna! Ne crede termite, iar noi nu

suntem decât nişte furnicuţe obişnuite de grădină!”. Curând au început lucrările la noul

muşuroi. Regele-Furnică avea de acum o nouă preocupare şi inspecta zilnic şantierul. Două

mii de furnici munceau aici zi şi noapte, în patru schimburi, însă după o lună abia reuşiseră să

sape nişte şanţuri pentru fundaţie. Regele era nemulţumit.

– De ce durează atât de mult? îl tot întreba pe arhitectul-şef, o respectabilă furnică cu

mustaţă.

– Mărite rege, pământul de aici din grădină e sfărâmicios! se plângea acesta. Nu

putem ridica muşuroiul fără un material de construcţie de calitate. Tot ce construim, se năruie peste noapte.

– Nu mă interesează! ţipa regele. Aduceţi pământ din altă parte!

! ţ ipa regele. Aduce ţ i p ă mânt din alt ă parte! A. Scrie

A.

Scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos:

Cerinţe:

(Adina Popescu, Muşuroiul Regelui-Furnică)

ţ e: (Adina Popescu, Mu ş uroiul Regelui-Furnic ă ) 1. Selecteaz ă , din text,

1. Selectează, din text, câte un cuvânt format prin derivare, prin compunere şi prin conversiune.

6 p.

2. Transcrie, din text, doi termeni care fac parte din familia de cuvinte a termenului furnică. 6 p.

3. Scrie câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte: să huzurească, a poposit,

bombănind.

4. Numeşte figura de stil dominantă şi specia literară căreia aparţine fragmentul. 6 p.

5. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, semnificaţia titlului. 6 p.

6 p.

7

B.

Redactează, într-o compunere de 150 – 250 de cuvinte, o scurtă caracterizare a personajului Regele-Furnică din fragmentul de mai sus.

În compunerea ta, trebuie:

– să prezinţi două trăsături de caracter ale personajului şi modalitatea de caracterizare;

4 p.

– să ilustrezi trăsăturile de caracter ale personajului cu exemple din text;

4 p.

– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 p.

2 p.

Subiectul al II-lea

(36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

[…] Întemeiată de Alexandru Macedon în 331 î. Hr., Alexandria a devenit capitala Egiptului până la cucerirea romană, în anul 30 î.Hr. Datorită fondatorului său, oraşul a fost de la bun început un centru de cultură elenistică, fără să afecteze în vreun fel religia şi cultura egiptene. Toţi regii din dinastia Ptolemeilor, urmaşii lui Alexandru Macedon, au locuit aici, transformând portul într-unul dintre cele mai bogate din lume şi construind două clădiri care aveau să rămână în istorie: Farul şi Mauseionul. În vremea Cleopatrei, oraşul era plin de temple închinate zeilor egipteni, cu şcoli unde se predau geografia, astronomia şi medicina, dar şi cu palate luxoase, unde se vorbea limba oficială, greaca. O lume oarecum bizară, un amestec de culturi foarte diferite, care au putut, totuşi, să găsească un numitor comun, până când împăratul roman Augustus a cucerit Egiptul şi l-a transformat într-o simplă provincie, în grânarul Imperiului Roman. Moartea Cleopatrei a însemnat şi moartea Egiptului ca stat suveran. Deşi ar părea că nu a rămas nimic din epoca frumoasei regine, aparenţele pot înşela. Arheologii au descoperit palatul reginei şi templele în care ea se ruga zeiţei Isis, iar UNESCO intenţionează să construiască în port un muzeu subacvatic. Se pare că tot sub ape au fost găsite şi ruinele Farului construit în anul 279 î.Hr. […] (Roxana Ruscior, Alexandria. Oraşul în continuă schimbare, în revista Terra Magazin, Nr.5,

2011)

ă schimbare , în revista Terra Magazin, Nr.5, 2011 ) A. Scrie, pe foaia de examen,

A.

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc textul citat:

anul în care Alexandria a devenit capitala Egiptului;

clădirile construite de urmaşii lui Alexandru Macedon;

disciplinele care se predau în vremea Cleopatrei, în Alexandria;

statutul Egiptului după cucerirea lui de către Augustus.

4 p.

2.Menţionează semnificaţia morţii Cleopatrei pentru Egipt şi descoperirile făcute de arheologi.

4 p.

3. Transcrie, din text, intenţia UNESCO.

4. Scrie valoarea morfologică şi funcţia sintactică ale cuvintelor subliniate în text.

5. Selectează propoziţia subordonată din enunţul Se pare că tot sub ape au fost găsite şi ruinele

Farului construit în anul 279 î.Hr. şi precizează felul ei.

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată

completivă indirectă, introdusă prin conjuncţia să.

4 p.

4 p.

4 p.

4 p.

8

B.

Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să îţi exprimi interesul faţă de informaţiile oferite de acest fragment. În compunerea ta, trebuie:

– să prezinţi două motive pentru care textul prezintă interes;

– să valorifici secvenţele din text pentru motivarea interesului faţă de informaţiile oferite de

text;

4 p.

4 p.

– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 p.

– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 p.

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 punct;

coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului

– 2 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 puncte).

VARIANTA 2

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de două ore.

Subiectul I

( 42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

După-atâta frig şi ceaţă Iar s-arată soarele. De-acum nu ne mai îngheaţă Nasul şi picioarele! Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi, Timpul cald s-apropie. Primăvara asta totuşi Nu-i decât o copie. Sub cerdac, pe lăuruscă, Cum trecură Babele, A ieşit un pui de muscă Să-şi usuce labele. Păsările migratoare Se re-ntorc din tropice. Gâzele depun la soare Ouă microscopice. Toată lumea din ogradă Cântă fără pauză. Doi cocoşi se iau la sfadă Nu ştiu din ce cauză.

Un curcan stă sus, pe-o bârnă, Nu vrea să se bucure. Moţul roşu îi atârnă Moale ca un ciucure. Doar Grivei, bătrânul, n-are Cu ce roade oasele. Că de când cu postul mare, Toate-i merg de-a-ndoasele. Pentru câte-a tras, sărmanul, Cui să ceară daune? Drept sub nasul lui, motanul A venit să miaune. Dar acum l-a prins potaia Şi-a-nceput să-l scuture Peste toată hărmălaia Trece-n zbor un fluture. Pe trotuar, alături saltă Două fete vesele Zău că-mi vine să-mi las baltă Toate interesele!

ă Dou ă fete vesele Z ă u c ă -mi vine s ă -mi las
ă Dou ă fete vesele Z ă u c ă -mi vine s ă -mi las

(G. Topîrceanu, Primăvară)

9

A.

Scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos:

Cerinţe:

1. Scrie câte un sinonim pentru următoarele cuvinte: s-arată, o copie, fără pauză.

6 p.

2. Selectează o imagine vizuală şi o imagine auditivă.

6 p.

3. Identifică două locuţiuni verbale şi scrie sinonimul lor.

6 p.

4.Transcrie, din text, o enumeraţie şi un epitet şi o comparaţie.

6 p.

5.

Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia titlului.

6 p.

B.

Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să explici mesajul textului dat. În compunerea ta, trebuie:

să ilustrezi, cu exemple adecvate, relaţia dintre titlu şi conţinutul textului;

4 p.

să evidenţiezi două mijloace artistice utilizate de autor;

4 p.

să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;

2 p.

să respecţi limita de spaţiu indicată.

2 p.

Subiectul al II-lea

(36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

Mitul Minotaurului, personaj fabulos cu cap de taur şi trup de om, fiul reginei insulei Creta, Pasifae, şi al taurului lui Poseidon (zeul mării în mitologia greacă), a îmbrăcat de-a lungul timpului diverse forme, în funcţie de tradiţia păstrată de istoricii şi mitografii greci. Se povesteşte că, în timpuri imemoriale, cam între anii 1500 şi 1450 î.Hr., regatul insular al Cretei ajunsese, sub domnia legendarului rege Minos, să domine mările şi insulele

rege Minos, s ă domine m ă rile ş i insulele grece ş ti ale arhipelagului

greceşti ale arhipelagului egeean, întemeind cu ajutorul unei armate şi al unei flote puternice

Cum Minos obişnuia să-i sacrifice zeului Poseidon în

fiecare an câte un taur din cireada sa, se întâmplă ca regele să cruţe cel mai frumos dintre aceste animale, sacrificând un altul mai puţin falnic. Pentru a se răzbuna, Poseidon o blesteamă pe regina Pasifae să îndrăgească taurul. Şi astfel s-a născut Minotaurul, condamnat a se hrăni cu carne de om. Printre cetăţile învinse de Minos şi obligate la plata unui tribut anual se afla şi Atena. Motivul războiului dintre Atena şi Creta îl constituise, după relatarea lui Diodor din Sicilia, uciderea unui fiu al lui Minos, Androgeu, din porunca regelui atenian Egeu, pe motiv că prinţul cretan se aliase cu familia rivală a Pallantizilor, care urmărea să-l detroneze pe bătrânul rege. În războiul care a avut loc, Atena a fost învinsă. Prin urmare, regele Egeu îi trimitea anual lui Minos un număr de şapte flăcăi şi şapte fecioare pentru a servi drept hrană nesăţiosului Minotaur, închis de regele cretan într-un palat cu coridoare întortocheate numit Labirint, construit de miticul meşter Dedal. Printre cei trimişi ca tribut se află la un moment dat şi Tezeu, fiul regelui Atenei. Fiica lui Minos, Ariadna, îndrăgostindu-se de el, îi dăruieşte o sabie şi un ghem: arma destinată uciderii Minotaurului şi mijlocul prin care să găsească drumul

spre ieşirea din Labirint. Cu ajutorul acestor două obiecte, prinţul Tezeu reuşeşte să-i salveze pe tinerii atenieni. În altă ordine de idei, istoricul antic Plutarh, în biografia eroului mitic Tezeu, care deschide Vieţile paralele, vorbeşte (citând un alt istoric antic pe nume Demon din Delos)

un adevărat „imperiu maritim”(

).

paralele, vorbe ş te (citând un alt istoric antic pe nume Demon din Delos) un adev

10

despre Tauros, generalul lui Minos, strateg puternic şi trufaş, bănuit de iubire vinovată pentru regina Pasifae. Cum Minos nu îndrăznea să-l înfrunte, în timpul jocurilor de la Cnossos (unde aveau loc probabil şi lupte cu tauri), Tezeu l-ar fi întrecut pe Tauros, motiv pentru care regele i-a cruţat pe el şi pe tinerii atenieni şi a scutit Atena de tribut. La ieşirea din port, însă, invidiosul general Tauros, nesocotind porunca regelui Minos, a încercat în fruntea soldaţilor săi să-l împiedice pe erou să plece pe mare spre cetatea sa, provocând o luptă în care a căzut ucis de Tezeu. Avem de-a face, iată, cu prima încercare de a explica în spirit istoric mitul! Spunem prima deoarece Plutarh şi-a scris opera în secolul I d.Hr. Dincolo de cadrul lui fabulos, mitul Minotaurului are o explicaţie logică. Descoperirea

în anul 1900 de către arheologul britanic Arthur Evans a palatului atribuit regelui Minos, de la Cnossos, a scos la lumină fresce care atestă un foarte răspândit cult religios al taurului. Fiinţă considerată sacră, nu este exclus ca regii şi preoţii Cretei să fi oficiat jertfe umane spre venerarea acestui animal. Aceasta poate fi una dintre explicaţiile mitului. (Corneliu Şenchea, Minotaurul, un străvechi mit egeean, în revista BIG Explorer, Nr.1,

2011)

A.

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc textul citat:

aspectul Minotaurului;

motivul războiului dintre Atena şi Creta;

în ce consta hrana anuală a Minotaurului;

numele constructorului Labirintului.

4 p.

2. Precizează semnificaţiile sabiei şi ghemului oferite de Ariadna lui Tezeu şi menţionează

explicaţia logică dată mitului.

3. Rezumă fragmentul care explică în spirit istoric mitul.

4. Selecteză din text: o conjuncţie coordonatoare, un articol posesiv (genitival), o locuţiune

prepoziţională, un articol demonstrativ.

5. În fraza Se povesteşte că, în timpuri imemoriale, cam între anii 1500 şi 1450 î.Hr., regatul

insular al Cretei ajunsese, sub domnia legendarului rege Minos, să domine mările şi insulele

greceşti ale arhipelagului egeean, întemeind cu ajutorul unei armate şi al unei flote puternice

un adevărat „imperiu maritim”(

4 p.

4 p.

4 p.

) există:

a)

PP, SB, PR;

b)

PP, CD, CD;

c)

PP, SB, CI.

4 p.

6.

Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată

completivă indirectă, introdusă prin conjuncţia dacă.

4 p.

B.

Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, despre importanţa mitologiei în literatură. În compunerea ta, trebuie:

– să prezinţi două motive pentru care consideri că mitologia are un rol important în literatură; 4 p.

– să valorifici şi secvenţe din text;

– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

4 p.

2 p.

2 p.

11

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 punct; coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 puncte)

VARIANTA 3

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de două ore.

Subiectul I

( 42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

De după dealuri arse şi trudite, Înalţă creste albe nori de plumb. S-adună-n iarbă umbre încâlcite Şi, aspru, geme vântul prin porumb. Câmpia de paragină şi scrum Întinde braţe lungi de colb în drum, Apoi îşi strânge sufletu-n păduri, Căscând în râpi dogoritoare guri Dar norii sterpi coboară-n depărtare, Şi-abia vibrează dincolo de zare Un tunet lung, cu prabuşiri de stâncă Iar soarele s-arată alb şi mat, Şi-ntâia rază de lumină pare Un fulger mort, ce rătăceşte încă Pe câmpul prăfuit şi resemnat. (Otilia Cazimir, Iulie)

pr ă fuit ş i resemnat. (Otilia Cazimir, Iulie ) A. Scrie r ă spunsul pentru

A.

Scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos:

Cerinţe:

1. Selectează trei epitete cromatice şi trei personificări.

6 p.

2. Transcrie, din text, o imagine vizuală şi o imagine auditivă.

6 p.

3. Exemplifică, în enunţuri, trei expresii care conţin cuvântul braţ.

6 p.

4.Transcrie, din text, doi termeni care aparţin câmpului semantic al planului terestru, doi

termeni care aparţin câmpului semantic al planului cosmic şi doi termeni care aparţin câmpului

semantic al fenomenelor naturii.

6 p.

5.

Identifică măsura ultimelor două versuri ale poeziei.

6 p.

B.

Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să demonstrezi că textul de mai sus aparţine unei descrieri în versuri (pastel). În compunerea ta, trebuie:

- să prezinţi două trăsături caracteristice descrierii din acest text.

2 p.

- să ilustrezi relaţia dintre conţinutul fragmentului şi titlu;

2 p.

- să evidenţiezi două mijloace artistice;

4 p.

12

- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate.

2 p.

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 p.

Subiectul al II-lea

(36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

Descoperirea celui mai mare meteorit cunoscut până acum a fost întâmplătoare. În timp ce ara, proprietarul fermei Hoba West din Namibia a lovit cu plugul o imensă bucată de fier. Era în 1920. Cercetătorii au stabilit că meteoritul s-a format cu peste 200 de milioane de ani în urmă, pe când dinozaurii încă nu apăruseră, şi a lovit Terra în urmă cu 80.000 de ani, când oamenii începeau să cucerească planeta. Botezat Hoba, meteoritul cântărea 66 de tone şi este format din 84% fier şi 16% nichel. Masa acestuia s-a redus în timp, pentru că mulţi curioşi au furat bucăţi din el. Hoba nu este doar cel mai mare meteorit, ci şi cel mai mare corp feros cunoscut pe Pământ. Cei mai mulţi meteoriţi sunt formaţi din rocă de siliciu şi doar 6% dintre ei sunt compuşi din fier şi nichel, precum Hoba. Deşi sunt puţini, meteoriţii feroşi sunt cei mai mari, pentru că rezistă cel mai bine la frecarea cu aerul. De unde a venit Hoba? Originea meteoriţilor este Centura de Asteroizi, care se află între planetele Marte şi Jupiter. Fragmentele rezultate din ciocnirea asteroizilor rătăcesc prin sistemul solar, iar atunci când se apropie de Pământ sunt atrase de forţa gravitaţională şi ajung până pe suprafaţa planetei. Există însă şi fragmente din roca Lunii şi cea a planetei Marte care ajung pe Pământ. Doar o mică parte dintre meteoriţii care intră în atmosfera terestră pot lovi suprafaţa. Ei se topesc în urma frecării cu aerul. Cel mai mare meteorit a căzut pe Terra în urmă cu circa 65 de milioane de ani şi a avut în jur de 10 kilometri. El a produs un crater de 180 de kilometri în diametru. Se presupune că în urma acestui cataclism au dispărut dinozaurii. În zilele noastre, cel mai mare impact l-a avut un meteorit de doar 50 de metri care a căzut în Siberia, în 1908. Forţa impactului a fost cât cea a 1.000 de bombe atomice precum cea de la Hiroshima. (Răzvan Ciubotaru, Hoba, cel mai mare meteorit de pe Terra, în revista BIG Explorer, Nr.1,

meteorit de pe Terra , în revista BIG Explorer , Nr.1, 2011 ) A. Scrie, pe

2011)

A.

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc textul citat:

anul şi circumstanţele în care a fost descoperit cel mai mare meteorit cunoscut până acum;

greutatea meteoritului botezat Hoba;

compoziţia meteoritului botezat Hoba;

originea meteoriţilor.

4 p.

2. Menţionează motivul pentru care meteoriţii feroşi sunt cei mai mari.

4 p.

3. Selectează din text enunţul care prezintă forţa impactului meteoritului căzut în Siberia.

4 p.

4. Transformă propoziţia principală din cel de-al doilea enunţ din text într-o propoziţie simplă.

4 p.

5. Transcrie din fraza: Fragmentele rezultate din ciocnirea asteroizilor rătăcesc prin sistemul

solar, iar atunci când se apropie de Pământ sunt atrase de forţa gravitaţională şi ajung până

13

pe suprafaţa planetei. propoziţiile, precizând felul, lor şi stabileşte raportul care se stabileşte

între acestea.

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată

atributivă, introdusă prin adverbul relativ unde.

4 p.

4 p.

B.

Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte (10 – 15 rânduri), în care să-ţi exprimi părerea despre impactul pe care l-ar putea avea căderea unui meteorit pe Terra. În compunerea ta, trebuie:

– să prezinţi două argumente prin care să-ţi susţii opinia;

– să valorifici şi secvenţe din text;

4 p.

4 p.

– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 p.

– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 p.

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 punct; coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului

– 2 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 puncte).

3 puncte; punctua ţ ia – 2 puncte; a ş ezarea corect ă a textului în

14

VARIANTA 4

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de două ore.

Subiectul I Citeşte cu atenţie textul următor: Eminescu n-a existat. A existat numai o ţară
Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor:
Eminescu n-a existat.
A existat numai o ţară frumoasă
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe
Ca o barbă nepieptănată de crai.
Si nişte ape ca nişte copaci
curgători
În care luna îşi avea cuibar rotit.
Pe toţi munţii Moldovei şi ai
Munteniei
Şi ai Ţării Bârsei şi ai Ţăriii
Vrancei
Şi ai altor ţări româneşti.
Au mai existat şi nişte codri adânci
Şi un tânăr care vorbea cu ei,
Întrebându-i ce se tot leagănă fără
vânt?
Si, mai ales, au existat nişte oameni
simpli
Pe care-i chema: Mircea cel
Bătrân, Ştefan cel Mare.
Sau mai simplu: ciobani şi plugari,
Carora le plăcea să spună
Seara în jurul focului, poezii –
"Mioriţa" şi "Luceafărul" şi
"Scrisoarea a III-a".
Acest tânăr cu ochi mari,
Cât istoria noastră,
Trecea bătut de gânduri
Din cartea cirilică în cartea vieţii,
Tot numarând plopii luminii, ai
dreptăţii, ai iubirii,
Care îi ieşeau mereu fără soţ.
Dar fiindcă auzeau mereu
Lătrând la stâna lor câinii,
Plecau să se bată cu tătarii
Şi cu avarii şi cu hunii şi cu leşii,
Şi cu turcii.
În timpul care le rămînea liber
Între două primejdii,
Aceşti oameni făceau din fluierele
lor
Jgheaburi
Pentru lacrimile pietrelor
înduioşate,
De curgeau doinele la vale
Au mai existat şi nişte tei,
Şi cei doi îndrăgostiţi
Care ştiau să le troienească toată
floarea
Într-un sărut.
Şi nişte păsări ori nişte nouri
Care tot colindau pe deasupra lor
Ca lungi şi mişcătoare şesuri.
Şi pentru că toate acestea
Trebuiau să poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus
Eminescu.
(M.Sorescu, Trebuiau să poarte un
nume)
A.
Scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos:
Cerinţe:
1. Selectează o enumeraţie, o comparaţie şi o structură care conţine o hiperbolă.
15

( 42 de puncte)

6 p

2.

Identifică două trăsături ale versificaţiei moderne în textul dat.

6 p.

3. Transcrie două titluri de opere literare scrise de Mihai Eminescu, două nume ale unor personalităţi istorice, apoi numeşte trei popoare care năvăleau adesea pe pâmânturile noastre.

6 p.

4. Transcrie, din text, cîte un cuvânt reprezentativ pentru fiecare mijloc intern de îmbogăţire a

vocabularului.

6 p.

5.

Explică în 30-50 de cuvinte, semnificaţia ultimei strofe.

6 p.

B.

Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să prezinţi mesajul/o idee din textul citat. În compunerea ta, trebuie:

- să stabileşti mesajul/o idee din text;

4 p.

- să evidenţiezi două argumente care să-ţi susţină opinia;

4 p.

- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 p.

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 p.

Subiectul al II-lea

(36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

Carnavalul în Antichitate Începând din Antichitate, exista o perioadă din an în care fiecăruia i se permitea, în aparenţă, să facă ceea ce doreşte, purtând în acest timp un fel de măşti. Este vorba de un obicei străvechi, cel al Saturnaliei, ce aparţine cultului zeului vinului, Dionisos, şi care marchează, de fapt, trecerea de la iarnă la primăvară. Creştinii – mai ales catolicii – au preluat tradiţia, pe care o pun în practică de Lăsatul Secului, adică perioada dinaintea Postului Paştelui. Înainte de post, în anumite zone ale lumii oamenii „fac ce vor”, se bucură într-o atmosferă festivă cu veselie şi umor, fiind frecvent mascaţi şi îmbrăcaţi cu costume de carnaval. Etimologia cuvântului „carnaval” are la bază expresia latinească „carne levare” – a priva de carne. Tot din latinescul „carnis laxati” a evoluat în italiana veche „carnasciale”, care înseamnă „a renunţa la carne”. Lingviştii amintesc şi „carrus navalis” – nave, făcând referire la bărcile în care zeul grec Dionisos venea de pe mare. În limba germană sărbătoarea este denumită Karneval, Fastnacht, Fasching sau fünfte Jahreszeit – „al cincelea anotimp”. Costumele sunt de sorginte primitivă, fiind inspirate, mai ales, din natură – animale, plante, fructe sau legume.

(Constanţa Comănici, Carnaval, în revista Cutezătorii, Nr.33, 2011)

Carnaval , în revista Cutez ă torii , Nr.33, 2011 ) A. Scrie, pe foaia de

A.

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc textul citat:

autorul şi revista din care a fost selectat articolul;

obiceiul care marca în Antichitate trecerea de la iarnă la primăvară.

4 p.

2. Explică etimologia cuvântului „carnaval”.

4 p.

3. Folosind numai informaţiile din text, formulează o definiţie pentru termenul carnaval. 4 p.

4. Explică rolul liniilor de pauză din enunţul Creştinii – mai ales catolicii – au preluat tradiţia,

pe care o pun în practică de Lăsatul Secului, adică perioada dinaintea Postului Paştelui.

16

4 p.

5. Contrage propoziţiile subordonate din fraza: Este vorba de un obicei străvechi, cel al

Saturnaliei, ce aparţine cultului zeului vinului, Dionisos, şi care marchează, de fapt, trecerea

de la iarnă la primăvară.

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată

4 p.

atributivă, introdusă prin adverbul relativ când.

4 p.

B.

Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre rolul carnavalului într-o lume dominată de reguli. În compunerea ta, trebuie:

– să prezinţi două argumente prin care să-ţi susţii opinia;

4 p.

– să valorifici şi secvenţe din text;

4 p.

– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 p.

– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 p.

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 punct;

coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului

– 2 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 puncte).

VARIANTA 5

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de două ore.

Subiectul I

( 42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

În fiecare zi suntem în altă ţară, Fiindcă pământul se-nvârteşte. Călătorim ca sfinţii pe un nor, Pe care-l schimbăm la trei-patru verste, Când oboseşte.

O, va fi foarte frumos În oricare parte am fi, Păcat că pământul nu opreşte nicăieri Decât o zi.

Numai să nu te uiţi înapoi Că totul dispare. Să ne grăbim să ajungem în depărtarea de colo, Cât mai avem depărtare. (Marin Sorescu, Călătorim)

A.

Scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos:

17

Cerinţe:

1. Selectează, din text, o comparaţie şi o personificare.

2. Explică rolul cratimei din structura se-nvârteşte şi rolul virgulei din versul O, va fi foarte

6 p.

frumos.

6 p.

3. Transcrie două mărci lexico-gramaticale ale eului liric.

4. Identifică două trăsături ale versificaţiei moderne în textul dat.

5. Construieşte două enunţuri în care să foloseşti expresii/ locuţiuni care să conţină cuvintele zi

6p.

6 p.

şi nor.

6 p.

B.

Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să prezinţi mesajul/o idee din textul citat. În compunerea ta, trebuie:

- să stabileşti mesajul/o idee din text;

- să evidenţiezi două argumente care să-ţi susţină opinia;

2 p.

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

4 p.

4 p.

2 p.

Subiectul al II-lea

(36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

Muzeul Goleşti a fost înfiinţat la 7 iunie 1939, de către Regele Carol al II-lea, sub numele de Muzeul „Dinicu Golescu” şi s-a dezvoltat de-a lungul anilor. Muzeul de Istorie şi Etnografie de la Goleşti cuprinde:

Expoziţia Memorială „Conacul Goleştilor”;

Expoziţia de istorie a Goleştilor;

Expoziţia de pedagogie „Şcoala Slobodă Obştească de la Goleşti”, deschisă la 1 mai 1826;

Expoziţia de etnografie şi artă populară din Judeţul Argeş;

Baia Turcească;

Foişorul.

Conacul Ctitorit în anul 1640 de Stroe Leurdeanu şi Vişa din Goleşti, acest „măreţ şi elegant palat” este singura construcţie cu caracter laic-fortificat care se păstrează din acea perioadă. Distrus în incendiul din 1716, conacul a fost reconstruit de Banul Radu Golescu, la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Către sfârşitul secolului al XIX-lea, ansamblul feudal de la Goleşti s-a ruinat, aspectul lui actual datorându-se restaurărilor competente, făcute între anii 1942-1943 şi 1960-1961. […] Şcoala Slobodă Obştească Înfiinţată în 1826, de Constantin (Dinicu) Golescu, este prima şcoală superioară din mediul rural, cu învăţământ gratuit în limba română, accesibil tuturor categoriilor sociale de copii. Şcoala era organizată pe două cursuri: gimnasticesc (cinci ani de studiu) şi filosoficesc (un an de studiu). Pentru o scurtă perioadă de timp, aici a predat şi Ion Heliade Rădulescu, director fiind cărturarul Aaron Florian. Foişorul lui Tudor Vladimirescu În încăperea din Foişor, Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821, a trăit ultimele zile de libertate (18-21 mai), aici fiind arestat în noaptea de 20/21 mai 1821. […] (Consiliul Judeţean Argeş, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Secţia Istorie – Etnografie – pliant)

18

Jude ţ ean Arge ş , Muzeul Viticulturii ş i Pomiculturii Gole ş ti, Sec ţ
A. Scrie, pe foaia de examen, r ă spunsul pentru fiecare dintre cerin ţ ele

A.

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc textul citat:

data înfiinţării Muzeului Goleşti;

ctitorul Muzeului Goleşti.

4 p.

2. Numeşte secţiile, departamentele Muzeului de Istorie şi Etnografie de la Goleşti descrise în

fragmentul dat.

3.Precizează ce eveniment istoric conferă importanţă deosebită Foişorului.

4.Explică rolul virgulelor din enunţul (

1821, a trăit ultimele zile de libertate (18-21 mai), aici fiind arestat în noaptea de 20/21 mai

1821.

5. Înlocuieşte verbul la diateza pasivă cu forma corespunzătoare la diateza activă, precizând

modificările care intervin, din enunţul: (

la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată

atributivă, introdusă prin adverbul relativ cum.

Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la

4 p.

4 p.

4 p.

)

)

conacul a fost reconstruit de Banul Radu Golescu, 4 p.

4 p.

B.

Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre importanţa şcolii înfiinţate de Dinicu Golescu. În compunerea ta, trebuie:

– să prezinţi două argumente prin care să-ţi susţii opinia;

4 p.

– să valorifici şi secvenţe din text;

4 p.

– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 p.

– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 p.

Notă: Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 punct;

coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului

– 2 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 puncte).

19

VARIANTA 6

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de două ore.

Subiectul I

( 42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

Ca să ajungeţi la târgul Vasluiului, trebuie să cunoaşteţi domniile voastre ţinutul Vasluiului şi drumurile acestui ţinut. Nu este pe lumea asta ţinut mai frumos, credem noi, vasluienii. Dealuri cât lumea asta! parcă te sui în cer; şi văi, parcă ar fi să te cobori la iad. Dealuri cu păduri şi văi cu ape line. Pe aşezături potrivite, sate. Pe costişe, ogoare. În şesuri, imaşuri bogate. Intră răzaşii în marginea codrului şi fac poieni pentru prisăci. Cât poate omul zvârli cu barda de jur- împrejurul său, din locul ce şi-a ales, atâta curătură face. Din scorburile copacilor întocmeşte ştiubeie. Din trunchiuri, temnic, bordei şi şopron. Ş-apoi se vede la târg ce fel de miere au vasluienii, ce fel de ceară şi ce fel de mied. Nu s-a aflat de aşa ceva nici la tătari, nici la turci, nici la unguri; nicăieri pe lume nu s-a aflat aşa ceva. Să guste Maica Domnului acea miere în grădinile raiului. Şi să beie acel mied Sfântul Pahomie. Şi Sfântu Petrea să aprindă făclii împrejurul Scaunului Împărăţiei, unde stă Domnul Dumnezeu cel din veac, având la dreapta sa pe fiul său cel prea iubit Isus Hristos.

( Mihail Sadoveanu, Fraţii Jderi)

A.

Scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos:

Cerinţe:

1. Selectează două cuvinte a căror formă nu mai corespunde normelor literare actuale şi patru

cuvinte care fac parte din masa vocabularului.

6 p.

2.

Explică rolul semnului exclamării în enunţul: Dealuri cât lumea asta!

6 p.

3.

Transcrie o mărcă a subiectivităţii şi o formulă reverenţioasă de adresare directă.

6 p.

4.

Numeşte sentimentul trăit de narator, exemplifică.

6 p.

5.

Identifică în text două perechi de antonime.

6 p.

B.

Exprimă-ţi opinia în 150-250 de cuvinte, despre relaţia oameni – natură, valorificând informaţii prezente în textul citat. În elaborarea elaborarea opiniei, trebuie:

– să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 4 p.

– să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;

5 p.

– să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

ortografie şi de punctuaţie).

20

3 p.

Subiectul al II-lea

(36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

Despre Spartacus au scris istoricii antici. […]

Plutarh, în biografia dedicată omului politic şi generalului roman Marcus Licinius Crassus, învingătorul revoltei sclavilor, îl descrie ca fiind „distins şi mai elenizat decât un trac”. De asemenea, ne mai informează că se remarca prin „prestigiu, inteligenţă şi putere”. Aşadar, nu avem de a face cu un sclav oarecare. Însuşirile pe care i le atribuie Plutarh, „distins” şi „elenizat”, ne fac să bănuim în el un om educat, familiarizat cu cultura greacă sau elenă. Plutarh precizează şi tribul căruia îi aparţine (maidicas), iar istoricul german Th. Mommsen crede că numele lui indică o descendenţă regală, ca reprezentant al dinastiei Spartakizilor (sau Spartocizilor). În general se consideră că Spartacus a fost adus ca prizonier la Roma, după cucerirea Traciei de către armatele romane. Condamnat să devină gladiator (sclav obligat să lupte în arenă, spre amuzamentul aristocraţiei), nu era greu să apară şi legende cu privire la puterea lui covârşitoare. Una dintre acestea, amintită şi de Plutarh, povesteşte despre un şarpe găsit încolăcit în jurul feţei lui. Soţia lui Spartacus (căreia nu i se cunoaşte numele) avea darul profeţiei. Ea i-a prezis, în urma acestei întâmplări, că va dobândi o mare putere, dar va avea parte şi de un sfârşit tragic. […] Dar personajul îşi va câştiga celebritatea în plan literar abia în anul 1874, datorită romanului lui Rafaello Giovagnoli, în care gladiatorul trac obţine libertatea datorită succeselor în arenă şi câştigă iubirea frumoasei văduve a dictatorului roman Lucius Cornelius Sylla, Valeria Mesalina. Are tot viitorul în faţă. Dar el îşi sacrifică fericirea personală, întorcându-se la Capua gata să lupte pentru ceilalţi sclavi care nu avuseseră norocul său. Sacrificiul său merge până acolo încât refuză oferta lui Crassus de a-şi trăda camarazii şi a

preferând să moară în ultima bătălie, cu riscul de a o lăsa pe

Valeria văduvă pentru a doua oară şi pe fetiţa lor, Postumia, orfană de tată. […] În sfârşit, în 1951, apare la New York romanul scriitorului american Howard Fast „Spartacus”, ecranizat pentru prima dată la zece ani după aceea de Stanley Kubrick, cu Kirk Douglas în rolul principal. Fidel într-o măsură mai mică surselor istorice, Fast scrie totuşi un roman emoţionant, dându-i la rândul său o identitate soţiei lui Spartacus. Ea nu este aristocrată ca în romanul lui Giovagnoli, ci sclava de origine germanică Varinia. Nici Spartacus nu mai este nobilul trac de

viţă regală. Cu toate acestea, într-o pagină memorabilă, în cadrul discuţiei dintre Spartacus