Comanda pornirii automate stea-triunghi (simulare)
1.PREZENTAREA LUCRARII
Un exemplu de program care creează medii virtuale
de studiu este şi “Comanda pornirii automate stea –
triunghi 2.0” . Acesta este o aplicaţie ce face parte dintr-
un pachet software didactic dedicat sistemelor de
comandă automată a acţionă rilor electromecanice
electromecanice(porniri, reglaje de viteză , frână ri), fiind
Fig.1 Fereastra principală
dezvoltată în mediul de programare Visual Basic 6.0 şi
putând fi utilizată pe orice calculator compatibil IBM
utilizând sistemul de operare Microsoft Windows.
Pentru a rula sunt necesare cel puţin urmă toarele resurse
apoi de afişarea ferestrei principale a programului
(fig.1). Aceasta conţine informaţii sugestive despre
program, iar la partea superioară poate fi vă zută bara de
meniuri ale că ror nume sunt alese astfel încât să le
indice destinaţia.
“Comanda pornirii automate stea-triunghi” permite
urmă rirea în mediul virtual a funcţionă rii unei scheme
de comandă realizată în logică cablată cu contacte şi
relee, precum şi a uneia în logică flexibilă , mai exact a
unui sistem de dezvoltare cu microcontroller, toate
evenimentele din schemă fiind afişate şi explicate prin
hardware: procesor 80486DX2 , 16 MB memorie RAM,
4 MB spaţiu pe harddisk, placă video VGA cu o
rezoluţie de 800X600 pixeli, mouse.
Instalarea se face rulând fişierul setup.exe din kit-ul de
instalare ce se află disponibil în format zip şi la adresa
http://em.ucv.ro/cercetare. Rutina de instalare va
executa operaţia de copiere în calculator a fişierelor
necesare aplicaţiei, iar în StartMenu-Programs va crea
un shortcut având un nume sugestiv cum este de
exemplu “Pornirea stea – triunghi” utilizat pentru
lansarea mediului virtual de simulare.
La lansare, pe perioada încă rcă rii şi iniţializă rii
aplicaţiei pe ecran va apă rea un splash introductiv urmat
intermediul unor ferestre de explicaţii. În acest mod,
studenţii pot face o comparaţie între cele două structuri
de comandă automată şi pot observa avantajele şi
dezavantajele fiecă reia.
Pentru structura cu contacte şi relee s-a utilizat
schema prezentată în figura 2, în care s-au folosit două
butoane S1 şi S2 pentru oprirea, respectiv pornirea
schemei, precum şi un releu de temporizare K4.
Bara de meniuri a aplicaţiei (fig.1) este structurată
conform diagramei din figura 3, rolul fiecă ruia fiind
prezentat în cele ce urmează .

Fig. 2 Schema de comandă
Din meniul Opţiuni, prin intermediul butonului
Temporizare, utilizatorul are acces la selectarea
temporiză rii releului de timp K4 din circuitul 4(fig.2)
Fig.3 Structura meniului
care poate lua valori de la 0 la 10000 milisecunde,
valoarea implicită fiind de 3000 milisecunde. Acest
lucru se realizează introducând valoarea, care trebuie să
fie numă r întreg pozitiv, în că suţa de dialog din figura 4.
Fig. 5 Setarea vitezei se simulare
Tot din acest meniu se pot valida sau inhiba
efectele sonore generate de fiecare etapă a simulă rii prin
activarea, respectiv dezactivarea, opţiunii Sunet. Aceste
efecte constă în nişte sunete în difuzorul calculatorului
în cazul în care acesta nu are instalată o placă de sunet.
În prezenţa unei astfel de plă ci se va auzi sunetul definit
la Default sound în sistemul de operare Windows. Dacă
se doreşte, acesta se poate particulariza definind un alt
sunet pentru acest eveniment.
Acelaşi meniu conţine şi butonul de pă ră sire a
mediului virtual(Ieşire).
Pentru a avea un control permanent asupra
timpului, în partea de sus a ferestrei este afişat ală turi de
titlul ferestrei un ceas care indică ora sistemului pe care
rulează programul.
Viteza de simulare constituie un alt parametru care
poate fi configurat din acelaşi meniu Opţiuni. Prin
intermediul acesteia se stabileşte timpul dintre două
etape succesive ale simulă rii. Acest lucru este util
pentru a urmă ri mai uşor explicaţiile şi evenimentele
petrecute în schemă . Implicit această valoare este setată
la o secundă , putând fi mă rită la 5 secunde prin
intermediul ferestrei care apare pe ecran (fig. 5).
Meniul Schema oferă posibilitatea alegerii uneia
dintre scheme: cu contacte şi relee sau cu
microcontroller. Prin selectarea celei cu contacte şi relee
fereastra se va schimba ca în figura 6.
În partea superioară există o zonă în care vor fi
afişate explicaţii privind modul de funcţionare al
schemei. Tot în partea superioară , în zona din dreapta a
ferestrei, este indicată starea sistemului: Oprit/Pornit.
Mai jos se află blocul de comandă care conţine 3
butoane. Butonul Pornire are rolul de a pune în
funcţiune schema la simularea continuă , care poate fi
oprită prin apă sarea butonului Oprire. Acest buton are şi
rol de resetare a sistemului, ceea ce conduce la aducerea
tuturor elementelor din schemă în poziţia iniţială .
În colţul din dreapta jos sunt prezente două că suţe
de bifare. Una este pentru afişarea unei ferestre cu
caracteristicile curentului şi cuplului pe care se poate
urmă ri evoluţia punctului de funcţionare(fig.7), iar
cealaltă pentru afişarea unei alte ferestre conţinând
schema de forţă pe care se poate evidenţia
corespondenţa contactelor din cele două scheme (fig.8).
 Fig.6 Structura cu contacte şi relee
Lângă contactul K4 este afişată cu culoare albastră
valoarea aleasă din meniul Opţiuni, valoare care în
momentul începerii temporiză rii este decrementată până
la zero.
Fig.8 Schema de forţă
Alegerea celui de-al doilea tip de schemă
conduce la apariţia structurii cu microcontroller(fig. 9).
Această fereastră conţine schema bloc a unui sistem de
comandă cu microcontroller în care sunt evidenţiate
porturile de intrare/ieşire şi mă rimile de intrare şi cele
de comandă aferente. Şi aici sunt prezente blocurile de
indicare a stă rii sistemului şi de control al simulă rii.
În partea inferioară a ferestrei (ca şi la schema cu
contacte şi relee), se află o zona de afişare a explicaţiilor
privind etapele simulă rii şi funcţionarea sistemului. Sub
această zonă sunt amplasate două că suţe de bifare cu
ajutorul că rora se pot simula defecte ce apar în schemele
cu contacte şi relee, cum ar fi sudarea contactelor
corespunză toare conexiunilor stea sau triunghi, situaţie
în care sistemul trebuie să ia anumite decizii.
Programul rulat de microcontroller este realizat
după un algoritm care este prezentat în fereastra ce
apare prin bifarea că suţei Schema logică (fig.10).
În timpul execuţiei programului întocmit pe baza
acestui algoritm, se pot urmă ri stă rile celor două porturi
de intrare / ieşire şi a mă rimilor respective, iar
instrucţiunea în curs de executare îşi schimbă culoarea,
efectul să u fiind detaliat în fereastra de explicaţii.
În meniul Suport sunt oferite informaţii despre
program, modul de utilizare, precum şi noţiuni teoretice
privind pornirea stea – triunghi a motoarelor asincrone.
Tot aici sunt prezentate simbolurile utilizate în schemele
clasice cu contacte şi relee.
Atât în schema cu contacte şi relee cât şi în cea cu
microcontroller, prin staţionarea mouse-ului deasupra
unui element din schemă se obţin informaţii despre
acesta prin apariţia unor etichete explicative.
Interfaţa grafică şi ergonomia programului creează
un mediu de lucru uşor de utilizat şi condiţii pentru
însuşirea elementelor teoretice legate de această
problemă practică .
 Fig. 9 Schema cu microcontroler

2.Continutul referatului
-titlul lucrarii;
-schema cu contacte si relee;
-simbolurile din schema si denumirea lor;
-schema cu microcontroler;
-impresii si observatii despre aplicatie.

Fig.10 Schema logică