Mircea Cartarescu

Z�mbesc

Niste grasane se uitau la mine

si atunci �mi dau seama ca z�mbesc.
z�mbesc �n masina 109 �n drum spre slujba.
fireste impresie buna nu poate sa faca
un tinerel pletos care se uita pe geam si z�mbeste.
dar eu mi-am amintit de tine si, ca de obicei, am z�mbit.
e o reactie necontrolata.
m-am trezit dimineata �nc�lcit �n vise ur�te, cu jupuiri de viu,
cu andrele strabatindu-mi dantura
si mi-am amintit de orele de gramatica.
�n masina pute-a maieuri si-a benzina
iar pe geam ce sa vezi? blocuri si iar blocuri.
am z�mbit si am ramas, cred, minute bune cu z�mbetul asta.
mi te-am amintit �n tricoul galben, labartat
si eu tot �n tricou, cam soios, cum am intrat la bulandra.
era antreul plin de gagici �ncotofenite
si tipi la costum...
noi parca eram picati de la Woodstock,
la scoala directorul m-a luat �n primire si secretara
m-a amenintat
planta ornamentala neudata la timp mai avea
doar un sfert din frunze
�ncerc�nd sa stap�nesc clasa
am simtit zambetul revenind at�t de irezistibil,
�nc�t a trebuit sa ma �ntorc cu fata la tabla.