Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Economie Probleme Rezolvate PDF
Economie Probleme Rezolvate PDF
Categorii Ilie Gavrilă , Paul Tănase Ghiţă , Dan Niţescu , Constantin Popescu , Ed. Economică,
PROMOTII (55) Bucureşti 2000.
DETECTOARE RADAR,
distribuitor detectoare radar de la pagina41.
Problema
Top vanzari accesorii
auto (3) Un consumator dispune de un buget pentru achiziţii de 30 u.m. şi se
Detector alcool, detectoare
confruntă cu preţurile px=2; py=4. El caută programul de achiziţii şi de
alcool profesionale, etilotest,care-i maximează utilitatea totală prin consumarea unor doze
consum
etilometru (14) diferite după cum urmează:
Detectoare de gaz
Produse pentru casa TA
Cantitatea Umx Umy
CCTV camere de (nr. Dozei)
supraveghere video1 10 20
Instalatii xenon 2 9 19
Laptopuri 3 8 17
Navigatie GPS Romania, 4 7 14
distribuitor sisteme 5navigatie 5 10
DVD/CD auto cu TV6si 4 9
NAVIGATIE 7 3 7
Reportofon, sisteme8de 2 4
inregistrare (25) 9 1 1
Statii TAXI, 135-174 Mhz,
distribuitor statii radio
Să se determine:
STATII RADIO camion TIR si
autoturism, distribuitor statii
radio a) Cel mai bun program de achiziţii, cel care-i asigură maximizarea
Statii radio PMR 446 Mhz, satisfacţiei (Ut).
distribuitor statii radio
Statii radio maritime, b) Care este mărimea acesteia?
distribuitor statii radio
Statii radio profesionale,
Rezolvare:
distribuitor statii radio
Statii radio Motociclisti,
1. Cu 4 u.m. poate achiziţiona prima doză din bunul y obţinând o satisfacţie
distribuitor statii radio
de 20 sau primele două doze din bunul x ( Px = 2 ) , obţinând o satisfacţie de 10 + 9
RAME DIGITALE = 19 care este mai mică decât 20 , în concluzie cu primele 4 u.m. consumatorul
Telescoape si Binocluri
raţional achiziţionează prima doză din bunul y.
Telefoane mobile si fixe
Camere FOTO 2. Mai departe consumatorul dispune de 30 u.m. – 4 u.m. = 26 u.m. . Cu
Camere VIDEO următoarele 4 u.m. va achiziţiona a doua doză din y sau două doze din bunul x.
Raţionând ca în cazul anterior consumatorul va achiziţiona primele două doze din
Forum
x având satisfacţia de 10 + 9 = 19, mai mult decât satisfacţia resimţită prin
Links exchange consumarea următoarei doze din y (Umgy=18).
SITEMAP
Consumatorul având încă un venit disponibil de 26u.m. – 4u.m. = 22u.m.
va achiziţiona , după acelaşi raţionament ca în cazurile precedente, următoarele
doze :
8. Acum mai are un venit de 22u.m. – 20u.m. = 2u.m. cu care mai poate
achiziţiona doar 1 doză din bunul x, adică a V-a doză din bunul x.
Px = 4 , Py = 2
2 9 18 4.5 4.5
3 8 17 4 4.25
4 7 14 3.5 3.5
5 5 10 2.5 2.5
6 4 9 2 2.25
7 3 7 1.5 1.75
8 2 4 1 1
9 1 1 0.5 0.25
Pentru prima doză din bunul x şi y raportul Umgx/Px ; Umgy/Py este egal ,
consumatorul putând alege orice doză . Să presupunem că a ales doza din bunul x.
Mai departe Umgx/Px=5 > Umgy/Py=4.5 , deci alege doza din bunul y. Raţionând
analog consumatorul ajunge la următorul program de achiziţie 5x + 5y cu Ut=118.
Rezolvare:
Soluţie:
Soluţie :
a) cu 20 %
b) cu 25 %
c) cu 30 %
Soluţie:
2 ………………. 100% \
0.5 ……………….. x /,
b) Altă interpretare a rezultatului WL1 este mai mare DE 2.5/2 = 1.25 ori
fată de WL0 . Avem WL1 = (1.25) . WL0 = 1.25 / 100 * WL0 ⇒ WL1 = 100/100 WL0
+ 25/100 WL0 ⇒ WL1 este mai mare CU 25% fată de WL0.
a) 150
b) 200
c) 120
Soluţie :
Altă interpretare :
a) 400
b) 488
c) 500
Soluţie :
Soluţie:
Pr =V - CT
Pr = p*Q – ( CF + CV)
Soluţie:
Avem: CT = CS + CM
Aflăm CT.
50 ……………… 100%
Soluţie:
Rezolvare.
Indicele preţului creşte de 4 ori faţă de perioada de bază, deci avem inflaţie
ridicată ; puterea de cumpărare a banilor s-a înjumătăţit.
Se cere:
a) Profitul brut;
b) Profitul net;
Soluţie:
2. RPr.=Pr|V*100%=25%;
3. RPr.=Pr|CT*100%=37,5%.
Durata de timp pe care s-a plasat suma de 100.000 u.m., cu o rată medie
anuală a dobânzii de 10%, în regim de dobăndă compusă, care a adus o sumă finală
totală de 214.358,88 u.m. este de: a) 6 ani; b) 8 ani; c) 10 ani; d) 12 ani; e) 4 ani.
Soluţie:
Soluţie:
Soluţie:
Avem D = C * d' (când d' este pe un an), pentru 1/2 ani avem: D = C *
1/2d' sau 10mil = C * 1/2 * 40% sau 10 mil = C * 20/100 ⇒ C = 50 mil; răspuns
b).
Când preţul unitar al bunului "x" este 1.000 u.m./Kg, producătorii sunt
dispuăi să ofere şi să vândă lunar 5.000 kg. Care ar fi oferta lunară dacă preţul
devine 12.000 u.m./kg, iar coeficientul de elasticitate a ofertei în raport de preţ este
de 1,4.
Rezolvare:
Avem E o/p = ∆Q/∆P * P0/Q0. Înlocuind datele din ipoteza problemei avem:
1.4 = Q1-5.000 / 12.000-1.000 * 1000/5000 ⇒ 1.4 = Q1-5000 / 11.000 * 1/5 ⇒ Q1
- 5.000 = 55.000 * 1.4 ⇒ Q1 = 55.000 * 1,4 + 5.000= 77.500.
Soluţie:
Soluţie:
Venitul adus de obligaţiune este fix, noi avem în ipoteza problemei venitul
adus pe obligaţiune pe un trimestru, de aceea considerăm că venitul adus pe un
an este: V = 3 * 1000 = 3000. Înlocuind în formula (1) avem: C = 3000 /
(20/100)% = 15.000 (u.m.) (preţul unitar al unei obligaţiuni).
Problema 2 pagina 127.
Cuponul unei obligaţiuni (V) este egal cu 5.000 u.m., iar rata anuală a
dobânzii (d') este de 10%. Determinaţi preţul (cursul) obligaţiunii . Ce preţ va avea
obligaţiunea dacă rata dobânzii creşte la 20%?
Soluţie:
Rezolvare:
Avem PIN = PIB - CCF (1), unde CCF semnifică Consumul de capital fix.
Formula (1) o mai putem scrie PIB = PIN + CCF, comparând-o cu PIB = PIN + 1000.
Scăzând cele două egalităţi avem CCF - 1000 = 0 sau CCF = 1000 ⇒ capitalul fix
consumat este 1000, răspuns corect c).
Dacă PNB, la preţul pieţei, este de 50.000 mld.; CCF 13.000 mld., valoarea
produsă de către agenţii naţionali în străinătate 10.000 mld., iar cea a agenţilor
străini în interior 9.000 mld., care este PIB la preţul factorilor?
Soluţie:
a) PNB = PNN + A
b) PIN = PNB - A
c) PIN = PIB + A
Răspuns: a).
3) Când soldul relaţiilor economice externe este pozitiv, PNN > PIN.
Dacă venitul este de 8.000 mld. lei, iar consumul reprezintă 6.000 mld. lei,
cât reprezintă rata consumului in %?
Soluţie:
b) c > c'
c) c < c'
Soluţie:
[2]
Răspuns: e) după legea psihologică a lui J.M. Keynes.
În situaţia acre înclinaţia marginală spre consum (c') este 0.6, iar creşterea
investiţiilor nete este de 400 mil. u.m., cât va fi sporul de venit naţional?
Soluţie:
Consumul în perioada precedentă (C0) a fost de 2.100 mld. u.m., iar rata
sa (c0) de 0.7 şi a crescut cu 300 mld. u.m. în perioada actuală. Ştiind că, în
perioada actuală, înclinaţia marginală spre consum (c'1) este de 0.6, iar PNB în
preţul factorilor de 4.500 mld. u.m., să se determine:
Soluţie:
În cadrul unei ţări, în anul t0, PNN, în preţurile factorilor, a fost de 500.000
miliarde u.m., iar populaţia de 20 milioane locuitori. În anul t1, PNN a crescut faţă
de t0 cu 50% , iar populaţia cu 10%. În t1 faţă de t0, indicele general mediu al
preţurilor bunurilor economice finale, luate în calcul PNN, a fost de 120%. Se cere:
Rezolvare:
a) PNN pe locuitor în t0 este: PNN0 / Nr. populaţie = 500.000 mld / 20 mld. = 25
mil/locuitor.
Se cere:
Soluţie:
a) Rata inflaţiei calculată cu I.G.P. este Ri = IGP - 100% = 170% - 100% = 70%.
- să se argumenteze răspunsul.
Soluţie:
Cre = 100 mil. lei + 4mil. lei / 6000$ = 104 mil lei / 6000$ = 104.000.000
lei / 6.000 $ = 17.333,33 lei/$. Cursul de schimb oficial al monetării fiind de 19.500
lei/1$, mai mare decât Cre rezultă că operaţiunea de export este eficientă.
Viorel Cornescu, Ion Bucur, Sica Stanciu, Cătalina Bonciu, Magdalena Platis,
Editura: All Educaţional, Bucureşti 2001.
Rezolvare:
Raţionalizând analog alegem prima unitate din bunul B sau a doua unitate
din bunul A, alegerea fiind indiferentă ( Umga/Pa = Umgb/Pb sau 18/2 = 9/1 ).
Presupunem că am ales a doua unitate din A, în continuare avem de ales între
Umga/Pa = 12/2 şi Umgb/Pb = 9/1, alegem prima unitate din bunul B.
Metoda2:
Mai departe cu următoarele 2 u.m. putem achiziţiona a doua unitate din bunul
A cu Umg de 18 sau primele două unităţi din bunul B cu satisfacţia de 9 + 8 = 17,
alegem încă o unitate din bunul A.
Rezolvare:
Efectul de substituţie apare sub forma renunţării la consumul unei unităţi din
bunul A care a devenit mai scumpă, în favoarea achiziţionării unei unităţi din bunul B
care a rămas la acelaşi preţ.
Rezolvare:
Rezolvare:
Avem CTM = CT/Q = CV/Q + CF/Q. Dacă CV creşte mai încet decât Q
rezultă că CV/Q scade (1). Cum CF este constant şi Q a crescut rezultă că CF/Q
scade (2). Din (1) şi (2) rezultă că CT scade.
Rezolvare:
Avem Cmg = ∆CT/∆Q = ∆CV/∆Q. Când costul variabil creşte mai repede
decât producţia, ∆CV creşte mai repede decât ∆Q, adică Cmg creşte.
Rezolvare:
Observăm din grafic că CTM are un punct de minim şi atunci când producţia
creşte, CTM scade până la acest punct de minim, apoi creşte.
Sursa:
Graficul lui Cmg se află sub graficul lui CTM până în punctul de minim al
acestuia din urmă, deci Cmg < CTM când Q creşte şi CTM scade.
Problema 13, pagina 49:
Rezolvare:
Rezolvare:
Firma obţine profit atât timp cât costul unitar de producţie este mai mic
decât venitul unitar2.
OBSERVAŢIE.
Sursa:
Rezolvare:
Rezolvare:
Rezolvare:
Rezolvare:
∆T = 240 mld \
∆V = 1440 /
= 240/1440 = 1/6. Înclinaţia marginală spre consum este c' = 1 - s' = 5/6.
Multiplicatorul investiţiilor este k = 1 / s' = 6.
Problema 11, pagina 124.
Când inclinaţia marginală spre consum este de 0.6 cât este multiplicatorul
investiţiei?
Rezolvare:
Dacă inclinaţia marginală spre consum este c' = 0.6 atunci multiplicatorul
investiţiei este k = 1/s' = 1 / 1-c' = 2.5
Rezolvare:
Când multiplicatorul investiţiilor este 5, iar sporul de venit este 200 miliarde
lei, calculaţi sporul investiţiilor.
Rezolvare:
Capitolul IV.3.
pag.17
A B
Răspuns:
Q(unităţi)
1 2 3 4 5
20 35 45 50 50
Utotal
Răspuns:
Q 1 2 3 4 5
Utotal 20 35 45 50 50
Umg 20 15 10 5 0
Reprezentaţi grafic datele din tabelul de mai sus şi explicaţi evoluţia utilităţii
totale. Pe baza aceloraşi date, reprezentaţi grafic curba utilităţii marginale.
Rezolvare:
Rezolvare:
A B
1. bunuri cu cerere elastică a) cantitatea dintr-un bun economic care poate fi
cumpărată la un anumit preţ
2. bunuri cu cerere inelastică b) gradul modificării cererii
3. cererea c) modificarea preţului determină o modificare
mai mare a cererii
4. coeficient de elasticitate al d) modificarea preţului determină o modificare
cererii mai mică a cantităţii cerute.
Rezolvare:
Exerciţiul 2 pagina22:
Indicatori T0 T1
Preţul pe bucată 1000 5000
Cantitatea cerută 10 5
Rezolvare:
[5]
Kep/p = -(∆Q/Q0) : (∆p/p0) = (5-10)/10 : (5000-1000)/1000 = 1/8 <
1 ⇒ răspuns corect b).
Exerciţiul 3 pagina 22:
Indicatori T0 T1
Venitul disponibil in u.m. 500 900
Cantitatea cerută în 10 5
bucăţi
Rezolvare:
Exerciţiul 4 pagina22.
Rezolvare :
A B
1. întreprinzător a) cuprinde maşini, utilaje, calculatoare
2. producţie b) depăşirea, învechirea unui utilaj
3. capital fix c) cel care are responsabilitatea de a decide
4. capital circulant d)activitate umană creatoare de bunuri
5. uzura morală e) factor de producţie care participă la un singur ciclu de
producţie
6. amortizare f) subiectul proprietăţii îl constituie organizaţiile statale
7. proprietate publică g) suma de bani pentru recuperarea treptată a valorii Kf
Rezolvare :
Corespondenţa între coloanele A şi B este: 1c, 2d, 3a, 4e, 5b, 6g, 7f.
Rezolvare :
Rezolvare :
Rezolvare :
Folosim formulele:
Graficul :
Rezolvare :
Rezolvare :
CV = 12000
CS = 3000
A = 2000
Cheltuieli generale = 1000
--------------------------------
CT = 19000
0 10000 0 10000 - - - -
Argumentaţi-vă opţiunea!
Răspuns :
Q1 = Q0 + 10%Q0 / ⇒
Răspuns:
a şi c.
Răspuns :
81 ……… x%
Rezolvare :
[7]
Avem funcţia cererii Qc = 20 - 5p şi funcţia ofertei Qo = 10p.
Pentru p=1 avem Qc=15, deja putem construi graficul funcţiei Qc.
Observaţii :
1. Considerând că p>0, punctul de coordonate (0,20) nu
aparţine graficului Qc de aceea se va lua interval deschis, la fel
punctul (0,0) nu aparţine graficului Qco.
Răspuns-Nu.
Rezolvare:
Exerciţiul 1.
Rezolvare :
Exerciţiul 2.
Problema 2.
a) în populaţia activă;
b) în totalul populaţiei.
Rezolvare:
Exerciţiul 1.
Răspuns :
Exerciţiul 2.
Răspuns :
d).
Exerciţiul 3.
a) câştigă vânzătorul;
b) pierde cumpărătorul;
c) câştigă cumpărătorul
d) pierde vânzătorul;
Răspuns:
c) şi d).
Exerciţiul 4.
Răspuns :
d).
Exerciţiul 5.
b).
A B
Răspuns :
Perioada indicatori T0 T1
Consumul în T1 este:
Rezolvare :
Răspuns :
Dacă oferta agregată creşte cu 3%, masa monetară de 1.3 ori, iar
viteza de rotaţie cu 2%, atunci rata inflaţiei va fi ... ?
Rezolvare:
Rezolvare:
- 3.800 mărci;
Rezolvare :
Rezolvare:
Avem Ut = U1 + U2 + U3 + U4 + U5 sau Ut = 10 + 7 + 4 + 3
+ 2 = 26
Utilitatea totală
(2; 17)
(3; 21)
(4; 24)
(5; 26)
Observaţie :
Problema 6 pagina 37 :
Raportul dintre utilitatea marginală şi preţul unui caiet este de 0.5 . Preţul
unui pix este 1000 u.m. Ce utilitate marginală are un pix pentru un consumator care
vrea să obţină maximum de satisfacţie cumpărând pixuri şi caiete?
Rezolvare :
Rezolvare :
Utilităţi 1 2 3 4 5 6
A 10 8 5 2.5 1 0
B 5 4 3 2 1 0
Utilităţi 1 2 3 4 5 6
Umga/Pa 10/10 8/10 5/10 2.5/10 1/10 0/10
Umgb/Pb 5/4 4/4 3/4 2/4 1/4 0/4
Rezolvare :
Graficul WL este format din punctele (5, 20); (10, 22.5); (15, 21.6); (20,
20).
Pentru a
avea un grafic construit cu linii continue trebuie să presupunem că Wmg şi Wl sunt
[9]
două funcţii continue.
Problema 4 pagina 43.
Rezolvare :
Problema 5 :
Rezolvare :
Rezolvare :
O firmă foloseşte capital în valoare de 250 mil. u.m., din care 40%
reprezintă capitalul circulant. Rata de amortizare a capitalului fix este de 10% pe an.
Să se determine valoarea capitalului fix consumat într-un an şi durata de funcţionare
a capitalului fix.
Rezolvare :
Costul fix mediu scade cu 5 u.m. , iar cel variabil creşte cu 5 u.m. Cum se
modifică CF, CV, CT, CTM, Cmg?
Rezolvare :
CF nu se modifică pentru că este fix, deci cf rămâne constant. CFM a scăzut datorită
creşterii lui Q, de unde rezultă scăderea CF/Q. CF creşte. Ştim de mai sus că CFM nu
are cum să scadă decât dacă creşte producţia Q, pentru că CVM = CV/Q să crească
şi încă cu o rată mai mare decât cea cu care a crescut Q. CT = CF + CV, ucm CV a
crescut, atunci CT a crescut cu aceeaşi mărime cu care a crescut CV. ∆CTM = 0; CTM
rămâne constant pentru că ∆CFM = -5 si ∆CVM = +5. Cmg = ∆CT/∆Q =∆CV/∆Q
creşte. Am stabilit mai sus că dacă CVM a crescut în condiţiile în care Q a crescut, CV
trebuie să crească cu o rată mai mare decât cea cu care a crescut Q, deci ∆CV/∆Q
creşte.
a. Producţia unui bun oarecare presupune costuri fixe de 500.000 u.m. şi costuri
variabile pe produs de 850 u.m. Firma are o cifră de afaceri de 1.5 mil. u.m. , din
care 10% este profitul. Ce cantitate de bunuri şi servicii a produs şi a vândut
firma? Care este costul unitar?
Rezolvare :
Rezolvare :
Rezolvare :
Avem: formula profit unitar = Pret unitar - cost unitar sau pr = P - CTM. Împărţim
egalitatea cu (p=preţul unitar), de unde rezultă Pr/p = P/P - CTM/P (ştiind din
ipoteza problemei că CTM/P = 3/4) sau Pr/P = 1 - 3/4 = 1/4 sau Pr = 1/4 * P.
Înmulţind în ambii membri ai egalităţii cu Q = producţia obţinem profitul total pr * Q
= 1/4 * p * Q sau (pr * q = Pr, p * Q = 1 = CA). Pr = 1/4 * CA ↔ Pr = 1/4 * 10.000
= 2.500 (u.m.). Rata profitului (Rpr1) a crescut de 1.25 ori, se scrie: Rpr1 = 1,25 *
Rpr0 = 1.25 * 25.000/10.000 = 0.3125. Profitul actual Pr1 va fi Rpr1 =
Pr1/CA ⇒ Pr1 = 3125. Costurile totale actuale sunt CT1 = CA - Pr1 sau CT1 =
6.875 . Costurile totale din perioada precedentă sunt CT0 = CA - Pr0 = 10.000 -
2.500 = 7.500 . Costul trebuie redus cu: CT1 - CT0 = 6.875 - 7.500 = -625.
Calculaţi:
a) costul fix, costul variabil, costul total;
b) costul marginal, când producţia creşte de la 5.000 la 5.500 piese pe an, iar
costurile variabile se modifică în aceeaşi proporţie cu producţia;
c) profitul total al firmei şi rata profitului (la încasări şi la capital), dacă preţul de
vânzare al pieselor produse este 3.000 u.m.
Rezolvare :
Problema 3, Pagina 91
Rezolvare :
Rezolvare :
O bancă acordă credite în valoare de 250 mil. u.m. pe an, cu o rată a dobânzii
de 40%. Ea plăteşte deponenţilor dobânda de 25%. Ce profit obţine banca, dacă
cheltuielile ei sunt de 10 mil. pe an?
Rezolvare :
Rezolvare :
Pe parcursul unui an, preţurile bunurilor de consum cresc cu 40%, iar salariul
nominal creşte cu 25%. Cum se modifică salariul real?
Rezolvare :
Salariul real a scăzut cu 10.72% faţă de perioada de bază(SR1 este mai mic
decât SR0 cu SR0 - 89.28%*SR0 = 10.72% * SR0).
Rezolvare :
Rezolvare :
Câştigul băncii = Dobânda percepută debiturilor - Dobânda plătită
creditorilor sau Câştigul băncii = Profit + Cheltuieli de funcţionare. Avem Profitul =
4/5 câştigul băncii, de unde rezultă ca Cheltuieli de fct = 1/5 câştigul băncii, dar
chelt de fct sunt 1 mld ⇒ Câştigul băncii = 5 mld ⇒ profitul este de 4
mld ⇒ dobânda plătită de bancă este de 15 mld, corespunzătoare unei rate a
dobânzii de 15%.
Rezolvare :
Rezolvare: Venitul adus de obligaţiuni este fix, fie acesta D, iar d1 = 10%,
d2 = 25% şi C1, C2 cursurile obligaţiunii. Avem următoarele formule: D = d1* C1 si
D = d2 * C2 sau (C2 = C1 - 120.000; d1 = 10%, d2 = 25%). 10% C1 = 25%(C1-
120.000) ⇒ 10%C1 = 25%C1 - 25% 120.000 ⇒ 15%C1 = 25% 120.000 ⇒ C1 =
200.000 ⇒ D = 10%C1 ⇒Venitul D = 20.000
Răspuns :
Din ipoteză ştim că deja se acordă majorări care să compenseze 75% din
creşterea preţurilor, (adică 75/100 * 40.000 = 30.000) de unde rezultă că salariul
nominal este SN1 = 200.000 + 30.000 = 230.000 (u.m.).
Problema 4, pag 110.
Rezolvare : Folosind aceleaşi simboluri din manual avem: PIB = PGB - Ci;
PIB = PIN + A ⇒ PIN = PIB - A = PGB - Ci - A sau PIN = 200 - 110 -8 = 82 (mld
u.m.).
Rezolvare :
La un moment dat, economiile reprezintă 20% dintr-un venit de 500 mil. u.m.
Creşterea venitului la 750 mil. u.m. determină o creştere a economiilor, care ajung
la 150 mil. u.m. Cât de mare este înclinaţia marginală spre consum?
Rezolvare :
Într-un an, P.I.B creşte cu 25%, ajungând la 5.000 miliarde u.m. Înclinaţia
marginală spre consum este 3/4. Să se calculeze:
Rezolvare :
Rezolvare :
PIB1/PIB0 = 525 / 500 = 5*105 / 5*100 = 1.05 . PIB1 = PIB0 * 1.05, deci
PIB1 a crescut cu 5% faţă de PIB02.
Populaţia totală a unei ţări este de 30 mil. locuitori. Dintre aceştia, 40% nu
sunt apţi de muncă, 5% nu sunt disponibili, iar 0.5% nu vor să muncească. Să se
determine numărul şomerilor existenţi în ţara respectivă, în condiţiile în care
populaţia ocupată reprezintă 50% din întreaga populaţie.
Rezolvare :
Rezolvare :
Rezolvare :
Anul 1995 are indice preţurile bunurilor de consum IPC1 de 132.3% faţă de
cine? Faţă de IPC0 indicele preţurilor din anul anterior 1994 (care reprezintă
utilitatea de cumpărare 100% = 100/100 = 1).
Rata inflaţiei fiind variaţia procentuală a indicilor preţurilor arată cu cât s-a
modificat IPC(i+1) faţă de IPCi. Tocmai am calculat şi %∆IPCi; mai sus(i = 1994 …
1999).
Rezolvare :
Fie x un bun, serviciu(grame aur) pentru care 1 dolar = 34.000 lei = "x".
Rezolvare :
Venitul creşte cu 60%, iar consumul cu 40%. Care este înclinaţia marginală
spre economii, dacă iniţial rata consumului era de 75%?
Rezolvare :
Avem înclinaţia marginală spre consum c' = ∆c/∆V = 40%C0 / 60%V0 (1).
Rezolvare :
Rezolvare :
Agentul economic exportă bunuri în valoare de 150 mld u.m. Atunci când
vinde bunurile, într-o ţară străină obţine pentru 30 u.m. 1 dolar SUA, adică pentru
150 mld u.m. obţine 150 mld u.m./30 u.m. = 5 mld $.
1
Vezi discuţia despre cazul în care profitul este maxim, P=Cmg, pagina 13.
[1]
Este respectată şi legea psihologică a lui J.M. Keynes (adică ∆V > ∆C).
1
Pentru a putea compara satisfacţiile obţinute în urma consumului unităţilor din
două bunuri se face următorul raţionament: " Câtă satisfacţie putem cumpăra cu o
unitate monetară din bunul A si câtă satisfacţie putem cumpăra cu aceeaşi unitate
din bunul B, de aceea se compară raportul Umga/Pa cu Umgb/Pb.
Această presupunere nu respectă ipoteza lui Gossen care spune că " satisfacţiile
individuale sunt descrescătoare". Bunul A are un preţ de 2 unităţi monetare, iar
prima unitate consumată aduce o satisfacţie de 24. Aplicând formula Umga/Pa
obţinem o satisfacţie de 12 pentru o unitate monetară + o satisfacţie de 12 pentru a
doua unitate monetară ( ar trebui să avem o satisfacţie mai mare pentru prima
unitate monetară consumată după ipoteza lui Gossen).
2
Profitul este maxim atunci când costul marginal este egal cu preţul de vânzare al
bunului. (Vezi problemele de optim de la pagina 13).
1
- vezi Nae Ionescu "Curs de Logică"
2
Pentru o mai bună înţelegere şi detaliere a se vedea
explicaţiile de la paginile 12-13.
1
A se vedea exemplul din manual de la pagina 55 fără a se lua în consideraţie
concluzia problemei care este exprimată greşit " În concluzie, firma obţine venituri
maxime dacă foloseşte 2 muncitori… ".Să nu se confunde V= CA, cu Pr.
Venitul unei firme este maxim cand Wmg=0.
1
Distribuţia bunuri şi servicii criterii de clasificare Bunurile pot fi
stocate, serviciile NU (“nu pot fi ţinute în frigider”) serviciile se manifestă.
[5]
Ne interesează modulul elsticităţii, vezi şi nota 2 de la pagina 31.
[6]
.
Există posibilitatea ca amortizarea să fie diferită de la an
la an, de exemplu să fie mai mare în primii ani
1
Sunt funcţii de gradul I de forma f(x) = ax+b cu a≠0 în care
variabila x, la noi este preţul p > 0, deoarece nu putem să avem
"un punct negativ pentru un bun economic";
1
Problemele care au fost considerate uşoare având şi răspuns la sfârşitul
manualului, nu au fost rezolvate .
[8]
Vezi pagina 11 despre funcţia Ut.
1
Dacă suntem tentaţi să aplicăm formula Umga/Pa = Umgb/Pb, vedem că problema
a fost special concepută pentru a se aplica aceasta formulă, dar utilitatea individuală
este subiectivă şi dacă am considera ca a 4a utilitate din bunul B aduce o satisfacţie
de 3, nu mai aveam egalitatea Umga/Pa = Umgb/Pb. Însă consumatorul tot alege
această unitate pentru că mai are doar 4 u.m. şi nu poate cumpăra o unitate din
bunul A. Vezi expicaţiile de la pagina 8-10
[9]
Pentru mai multe detalii vezi explicaţiile de la paginile 16-20.
1
vezi problema şi explicaţia creşterii cu/de %.
2
Cerinţa problemei "să se determine valoarea capitalului fix consumat întrun an şi
durata de funcţionare a capitalului fix" ar trebui modificată pentru a fi mai exactă, de
aceea propun următoarea formulare: "să se determine rata anuală de amortizare şi
durata amortizării totale". "valoarea capitalului fix consumat într-un an" nu o pot
determina. Dacă s-a deteriorat total, atunci s-a consumat total în primul an de
funcţionare, dar producătorul trebuie să plătească în continuare amortismente.
1
Prescurtările, simbolurile sunt cele folosite în manual.
2
Răspuns diferit de cel din manual, care este CV = 5 mil; - s-a ajuns la acest
răspuns adunând materiile prime 2 mil + combustibil, energie 1 mil + salariile
lucrătorilor din secţii2, dar atunci ce facem cu Kc de 100 de milioane? - Este folosit şi
el pe o perioadă de 20 de ani şi consumat în rate egale, de unde ar rezulta Kc annual
= 100/20ani = 5 mil/an?. Dacă este aşa înseamnă că problema nu este scrisă bine,
sunt omise câteva virgule şi cuvinte care ar schimba total sensul problemei.
3
Nu putem exprima Cmg printr-un număr pentru că deşi cunoaştem Q0 = 5000 buc
nu cunoaştem mărimea lui CV0 corespunzătoare;doar dacă se presupune că CV0 ar
fi costul variabil aflat la punctul a), dar nu se spune nicăieri în problemă că firma
face următoarele cheltuieli pentru a produce Q = 5000 bucăţi. Răspunsul corect este
Cmg = CV0/Q0, iar dacă am merge pe presupunerea făcută în manual, fără nici o
legătură logică între Q = 5000 şi costul variabil aflat la punctul a), obţinem Cmg =
100.000.000 / 50.000 = 20.000 . În orice "presupunere" informaţie ca producţia
creşte la 5.500 piese este superfluă.
1
În manual la "răspunsuri" se spune că masa monetară trebuie să crească cu 10%,
dar nu se răspunde la intrebarea problemei care ne intreabă ce se întâmplă cu
puterea de cumpărare a banilor.
1
PIB = Venitul, iar ∆C, ∆S, ∆V = ∆PIB, c', s', k, sunt simboluri cunoscute şi folosite în
acelaşi sens clasic
2
Răspuns corect şi diferit faţă de cel din manual de la pagina 150.
1
Răspuns corect diferit de cel din manual de la pagina 150.