INTRODUCERE IS STUDII EUROPENE

Pag. 39/72

SEMINAR 2 Ideea de Europa - *EUROPA, INCOTRO*

Daca granitele cu Turcia si Rusia sunt considerate a fi limitele sale estice, atunci Europa
de astazi este formata din 38 TARI: CELE 25 DE STATE MEMBRE ALE U.E., INCA ALTE 3
STATE VESTICE (ISLANDA, NORVEGIA SI ELVETIA) SI 10 STATE ESTE-EURIOPENE.
In tinp ce in Vestul Europei exista coeziune politica, economica si sociala, care a inceput sa se
extinda si spre Est, exista si diferente semnificative, care au impact asupra procesului integrarii.
(liderii statelor nu se afla pe pozitii egale, au pachete de prioritati econ si sociale diferite)

STRUCTURILE POLITICE

Majoritatea tarilor europene au SISTEME POLITICE BAZATE PE VARIANTE ALE

GUVERNARII PARLAMENTARE.. Caracteristicile sale principale includ:

- alegeri DIRECTE pentru un parlament reprezentativ

- existenta mai multor partide politice, puterea executiva revenindu-i primului
ministru, care este liderul celui mai mare partid politic (sau coalitie) din parlament
- fuzionarea puterii executive cu cea legislative
- un monarh sau un presedinte recunoscut, avand rol de sef de stat

Spre deosebire de sistemul Statelor Unite, unde functia de sef de stat si c ea de sef de guvern sunt
contopite in functia presedintelui, sistemele parlamentare au un sef de stat simbolic si un sef de
stat politic.

Sefii de stat in Europa pot fi reprezentati in diferite formule:

*Opt tari : Belgia, Danemarca, Olanda, Luxemburg, Norvegia, Spania, Suedia si

Marea Britanie sunt monarhii . Aceste tari sunt toate monarhii constitutionale, de
unde rezulta ca monarhii au putere politica neglijabila, guvernul fiind cel care
conduce in numele lor (monarhii au putere suverana, dar nu sunt cei care conduc. Ei
au roluri ceremonial, li se acorda posibilitate redusa de a sfatui sau influenta sefii de
guvern alesi)
 Majoritatea celorlalte state europene au presedinti reprezentativi , cu puteri si
pozitii asemanatoare monarhilor, dar in loc sa mosteneasca postul pe cale
ereditara, sunt fie numiti, fie alesi pe o perioada determinata.

In mai multe tari , inclusiv Germania, Italia si Elvetia, presedintele este ales de catre
forul legislativ
 In alte tari, presedintii sunt alesi direct de catre electorat , dar fara sa fie personalitati
politice. Singura mica exceptie este Finlanda, unde presedintele are un rol central in
politica externa si se poate implica in politica interna, adca situatia ii permite acest lucru.

 Mai multe tari au un executive dual, sau un system mixt, presidential-

parlamentar: Franta, Moldova, Portugalia, Polonia si Ucraina.

Puterea executiva se afla in mana presedintelui, care este ales de catre electorat, dar
puterea legislativa se atribuie adunarii legislative , supervizata de un prim ministru si un
consiliu de ministri.

- Daca partidul presedintelui domina adunarea legislativa , presedintele are puteri

inseminate asupra guvernului (desemneaza primul ministru si consililul de
ministri) si de asemeni stabileste agenda politica si legislative.
- Daca partidul presedintelui este in minoritate, primul ministru si consiliul de
ministri provin dintr-un partid diferit si, bazandu-se pe puterea legislative, sunt
mai putin dependent de presedinte.

Presedintii non executivi si monarhii actioneaza ca niste simboluri ale unitatii nationale, pot oferi
stabilitate si continuitate, ex : monarhii supravietuiesc unei succesiuni de prim ministrii- pana in
2004, regina Elisabeta a Marii Britanii a condus regatul cu 10 prim ministry, iar regele Carl
Gustav al Suediei cu 8.

In Italia, mai multi presedinti au avut un rol essential in a ajuta tara sa depaseasca efectele
devastatoare ale caderii guvernului. Ex. presedintele Cossiga a venit in sprijinul reformei
electorale, ca urmare a scandalurilor financiare de la incep anilor 90 si a scaderii credibilatii
partidelor pol italiene.

Presedintii din tarile cu executiv dual au o pozitie semnificativ diferita in cadrul

structurilor lor politice interne, care le confera un statut diferit la intalnirile cu alti lideri
europeni. Cand Presedintele are puteri insemnate in cadrul legislativ, si se afla intr-o pozitie
autoritara cand se negociaza acorduri internationale. Totusi, in cazul Frantei, in urma
alegerilor au rezultat presedinti care au fost nevoiti sa conlucreze cu prim ministrii apartinand
partidelor din opozitie. (ex pressed. Jacques Chirac, dupa alegerile pentru Adunarea Nationala
din 1977, datorita castigarii majoritatii voturilor de catre socialisti, puterea a fost preluata de
prim ministrul Lionel Jospin, iar Chirac a fost nevoit sa se implice intr-o masura mica in
afacerile externe, de aceea el se afla in dezavantaj in discutiile cu alti lideri europeni, pentru ca
nu se putea baza [e sprijinul adunarii Nationale)

In majoritatea tarilor europene, puterea executive este atribuita sefului guvernului:

prim ministrul sau in cazul Gernanie si Austriei, cancelarului.
 Spre deosebire de perioada determinata impusa legislatorilor din Statele Unite,
prim ministrii si membrii adunarii legislative din Europa sunt alesi pentru o perioada
maxima, de obicei 4 sau 5 ani (3 ani in Suedia), iar liderul lor are puterea sa convoace
alegeri oricand in aceasta perioada.

In principal, puterea prim-ministrilor consta in desemnarea oamenilor in pozitie cheie din

govern si in faptul ca se pot baza pe sustinerea majoritatii parlamentare, care sunt sufficient de
puternice sa asigure succesul programelor lor legislative. (lucru valabil ptr prim ministrii din
statele in care se aleg de regula guverne majoritare, si mai putin adevarat ptr statele in care se
formeaza coaliti). Primii au puteri politice substantiale, iar cei din urma (ex liderii din Germania
si Italia) trebuie sa isi intemeieze programe pe consens si bi-partizanat, chiar sa accepte
compromisuri, ptr a mukltumi toate grupurile de partide din cazul aliantei.

Aproape toate legislativele europene se bazeaza pe modelul parlamentar, guvernul

cuprinde un prim ministru si un cabinet de ministri, care raspunde in fata legislativului,ales si
de obicei fac parte din acesta.

Majoritatea parlamentelor europene au 2 camere: inferioara, aleasa direct de electorat

(puternica) si superioara, mai putin importanta, ai caror membri sunt alesi sau numiti direct.
Austria, Germania si Olanda au camere superioare ale caror membri sunt alesi sau numiti de
guvernele central sau locale. State mici, cum ar fi Cipru, Finlanda, Ungaria, Letonia, Malta,
Norvegia, Portugali si Slovacia au o singura camera legislativa

Europenii au o mare varietate de partide politice.

La stanga, comunistii au vazut cum sprijinul care le ear acordat a inceput sa scada in
ultimii ani, in Vest primind mai putine voturi decat in perioada eurocomunismului din anii 70, iar
in Est au pierdut sprijin de la sf razboiului rece)exceptie face Polonia, unde comunistti sunt inca
foarte puternici). Cea mai durabila dintre ideologiile de stanga este social-dermocratia, care in
present formeaza temelia unor partied politice in apropae fiecare stat UE.

Derapta ideological este dominate de partidele crestin democrate, preocupate de aspect

sociale si de sprijinire a bunastarii ca pe o modalitate de evitare a conflictului social, au fost
influente in mod particular in Germania, Franta si Italia.

Unul dintre efectele alegerilor parlamentare europene, a fost incurajarea social-

democratilor si conservatorilor sa frormeze blocuri trans-europene, si desi nu se conduc dupa
o platforma europeana, ele au fost sistematic cele mai mari din Parlamentul European.

Un fenomen mai recent in politica europeana nationala a fost aparitia unor partied
politice reprez sectoare mai concentrate ale societatii: ex. verzii, partidele nationaliste de
extrema dreapta (au dus la xenofobie si opozitie fata de imigratie cu impact major in
Austria, Belgia, Franta si Italia), partide subnationale si cele regionalsite(cum ar fi cele
Belgia, Marea Britanie si Italia, state cu divizare econom si culturala)

In Europa nu exista sisteme electorale standardizate, maj tarilor ofera votantilor lor o
reprezentare proportional RP, iar in practica exista mai multe forme de RP. Cel mai comun este
sis temul direct de liste de partid, in care tara este impartita in mai multe districte cu mai multi
repreezantanti, toate partidele alcatuiesc o lista de candidadti in district, iar voturile sunt
impartite intre candidate in conf cu proportia voturilor pe care le-au primit. (exceptie Marea
Britanie, acre are un system al pluralitatii sau al majoritatii, primul ocupa locul, candidatii) Blair
a introdius RP ptr alegerile europene si ptr alegerile regionale, si a dorit si ptr alegerile generale.

Sistemul pluralist 2 avantaje: un partid care castiga o majoritate clara(govern stabil) si

desemneaza un singur membru in legislativ ptr fiecare district electoral. Insa sistemul tinde sa
fie nedrept, deoarece proportia mandatelor castigate de partidele concurente este deseori diferita
de proportia voturilor acordate: ex. Marea Britanie 2001, partidul laburist a castigat 41% din
voturi, dar aproape 63% din mandate in Camera Comunelor , pe cand opozitia conservatoire a
castigat 32 % din voturi, dar numai 25% mandate.

RP este mai reprezentativa ptr preferintele votantilor, onsa votantii sunt reprezentati de
un grup de legislatori, nu de unul singur.. Cand mai multe partide castiga locuri in legislative,
rezulattul este de obicei o guvernare prin intermediul unei coalitii. Majoritatea statelor europene
sunt guvernate de coalitii , care functioneaza destul de bine, dare le pot crea si instabilitate. Ex>
Italia , care a avut 60 de guverne din 1945 incoace, in scopul obtinerii stabilitatii Italia si0a
schimbat sistemul electoral in 1993, trecand de la un system bazat exclusiv pe RP la unul mixt
care utilizeaya o combinative de RP cu cel in care castigatorul ia tot.
Concluzia este ca puterea liderilor statelor UE se bazeaza pe fundamente diferite, de ex.
prim ministtrii din Marea Britanie, Grecia, Spania, care conduc o majoritate putrenica in tarile
lor, pot lua pozitie puternica in negocieri in cadrul UE, in timp ce presedintii Frantei, lipsit de
majoritate legislative, sau prim ministrii Olandei sau Danemarcei, care conduc guverne de
coalitie instabile

STRUCTURILE ADMINISTRATIVE
Guvernarea in statele europene tinde sa fie centralizata. Toate statele, cu exceptia a
cinci, sunt sisteme unitare (intreaga putere legislative este concentarta la nivel national) .
Un stat are 2 sau 3 niveluri de guvernare- guvernul national este responsabil de politica
externa, de aparare, dezv industriala, iar pe de alta parte, o retea de structure locale ale
guvernului sunt responsabile de supervizarea serviciilor publice, ele nu au puteri
independente si raspund in gata guvernului national.

Exceptii: Austria, Belgia, Germania si Elvetia: sunt federatii in care guvernul national
coexista cu structurile locale de guvernare, ce au puteri independente si responsabilitati proprii,
iar puterile sunt mai descentralizate. Bosnia este o confederatie intre Bosnia si Hertegovina si
Republica Srpska.

Federalismul functioneaza in tarile amri sau in tari care au divizari sociale semnificative,
si unde descentralizarea le acorda diferitelor grupuri mai multa putere.

Federalismul din Elvetia isi are radacinile in diferentele de limba si religie – protestanti,
catolici. In contrast. Federalismul din Germania a fost incurajat de puterile invingatoare de dupa
WW II , ca mijloc de descentralizare, desi mai multe landuri create nu au nici o traditie istorica

Federalismul la nivel European a devenit controversta, euroscepticii avertizand despre

pierderea puterii de catre statele member UE. Ei vorbesc despre posibilitatea unei guvernari
federale europene, asociind termenul cu notiuni de genul *guvernul cel mare* si *pierderea
suveranitatii*. Guvernele Thachter si Major au fost neincrezatoare in acest concept – pentru
Major, federalismul a devenit o chestiune importanta in timpul dezbaterilor asupra trataului de la
Maastricht (proiectul includea obiectivul realiz unei Europe Federale, dar opozitia britanica a sus
la inlat acestei idei care a ajuns sa fie schimbata in *o uniune din ce in ce mai stransa intre
popoarele Europei*

STRUCTURILE ECONOMICE

Toate statele europene sunt preponderent siasteme capitaliste de piata libera , deci mare
parte din active economica este guvernata –si preturile fixate- de cerere si oferta, guvernul
isi limiteaza interventiile pe piata.(acest lucru s-a intamplat inca din anii 80, cand Thachter a
privatizat mai multe companii industrial aflate in proprietatea statului, si celelelate state i-au luat
ex.. In Est, a devenit o realitate din momentul in care colapsul Uniunii Sovietice a pus capat
socialismului de stat.

Marimea sectorului public a scazut indeosebi de la incep anilor 90 si a crescut

antreprenoriatul si concurenta specifica pietei libere.

Statele europene sunt preponderant post-industriale , adica economiile lor au trecut

prin perioada de tranzitie de la agricultura la industrie, cu o baza puternica de servicii,
adica activitati economice care nu produc produse comerciale tangibile –ex: servicii de
alimentative, domeniul bancar, si care, in majoritatea statelor europene reprezinta cam 64-
73% din PIB, industria 25-32%, iar agricultura 1-3%.

Statele europene mai sarace tind sa aiba cele mai extinse sectoare agricole: (2-4% dintre
danezi, britanici, germane si suedezi lucreaza in agricultura, 12-15% greci si portughezi, 18-20%
din letoni, polonezi si lituanieni, 40% din romani si 52% din moldoveni (cf raport Banca
Mondiala 2004)
 Europa Occidentala a experimentat o crestere economica din 1945 incoace, iar in ultimii
ani si in Europa de Est s-a extins prosperitatea, diferind de la o zona la alta: ex: zona de mare
vitalitate economica in central europei, din Nordul Italiei, Elvetia, pana la tarile Beneluxuluisi
regiunile invecinae din Franta si Germania, si continua de la Londra pana la comitatele central
ale Angliei (Midlands) , zona unde este concentarta puterea industriala si energetic puternica, cel
mai mare PIB, cea mai mare densitate a populatiei este concentarta aici.

Exista si zone de subdezvoltare, in scadere economica ex: regiunea Ruhr, comitatele

central ale Anglieisi tari din Sudul Tarii Galilor. Periferia Europei are tendinta de a fi cea mai
subdezvoltata, Europa de Est fiind mai putin industruializata si sufera inca din cauza planificarii
centarle de tip sovietic.

Saracia a creat diferente importante in cadrul europei. In timp ce numarul copiilor care
traiesc in saracie este de 4-10% in tari ca Olanda, Belgia si Suedia, el este de 16-18% in Marea
Britanie si Italia. Este totusi mai bine decat in USA unde cifra este de aproape 30%. Desi USa
are una dintre cele mai bogate econ din lume, 15% din populatie traieste in saracie.

Diferentele economice sunt reflecatet in nr populatiei , Europa este una dintre cele mai
dens populate regiuni din lume: densiatet de 115 locuitori pe km@. In cadrul UE, densitatea
populatiei variaza de la aprox 470 loc/km patrat in Olanda, la aprox. 110-130 in DANEMARCA,
Franta, Ungaria. Cele mai dens populate zone sunt cele mai prospere: nord Italia, vest Germania,
tarile Beneluxului si sudul Angliei. Cele mai slab populate sunt cele mai sarace sau include
zionele reci : mare parte din Europa de Est, central Spaniei, NV Scotiei, Islanda si Scandinavia.

UE a devenit puterea comerciala cea mai mare din lume , iar importuriel si exp sale au
crescut din anii 1945 incoace, dat cresterii comertului intraeuropean. Exporturi- masini,
electronic, telecomunicatti, produse areospatiale, importuri- petrol, produse agricloe, materii
prime. . Statele member ale UE isi apara suveranitatea, insa s=a dovedit, cand este vb de
cehstiuni economice, ca este mai realist ca acestea sa fie abordate colectiv- realizarea piteti
unice, circulatia populatiei si a capitalului, puterea Comisiei Europene de a negocia problem
comerciale, trecera la moneda unica in 12 state

Concluzie: De-a lungul ultimelor 2 generatii, noua conceptie a schimbat fundamental idea
despre Europa. Frontierele de Est si Sud Est ale europei si-au pastart traditia istorica, dar in
vestul post-industrial si democratic, natura relatiei interne dintre statele care compun Europa s-a
schimbat