VOCEA BELIULUI Ziar rEaliZat Cu sPrijinul PrimăriEi BEliu l nr.
13 l ianuariE 2018 l sE DistriBuiE Gratuit
Emanuel Horhat-Coraş: „În cursul acestui an
vrem să finalizăm mai multe proiecte
importante pentru comunitatea locală”
Emanuel Horhat-Coraş, primarul comunei Beliu, spune că anul 2017 a
fost unul bun pentru administraţia pe care o conduce. Vom vorbi, în
rândurile de mai jos, despre ceea ce a reuşit să realizeze în cursul anului
2017, dar şi despre proiectele pe care vrea să le pună în practică în cursul
acestui an.
- Domnule primar, cum a fost anul
2017 din punct de vedere adminis-
trativ pentru comuna Beliu? Ce aţi
reuşit să realizaţi din ceea ce v-aţi
propus?
- A fost un an plin, în care am reuşit să
punem în practică ceea ce ne-am pro-
pus. Anul care s-a încheiat a fost unul
în care s-a lucrat intens în comuna
noastră. Vorbesc despre proiecte im-
portante pentru comunitate, proiecte
care ajută la creşterea gradului de con-
fort pentru cetățeni. Practic, s-a lucrat
pe mai multe paliere, de la moderniza-
rea drumurilor, la crearea de locuri de
muncă. Proiectele s-au derulat conform
graficului, iar rezultatele pot fi obser-
vate de oricine. De-a lugul anului 2017,
oamenii au putut observa echipe de
muncitori care lucrau la diferite obiec-
tive de pe raza comunei noastre. Unele
dintre aceste proiecte sunt în faze fi-
nale, iar altele se află la început. Im-
portant este că lucrurile evoluează în
sensul pe care îl dorim, iar aşteptările
oamenilor nu vor fi înșelate. De aseme-
nea, am reuşit să atragem investitori
care au creat noi locuri de muncă, vor-
besc despre companiile Jolidon şi Profi,
am reuşit intabularea păşunii şi darea ei
în folosinţă către crescătorii de animale,
am continuat lucrările de modernizare
la baza sportivă din localitatea Beliu,
dar şi la ridicarea clădirii în care va
funcţiona centrul after-school. De ase-
menea, am finalizat ridicarea capelei,
pe care urmează să o dăm în folosinţă,
dar şi modernizarea unor drumuri din
comună. Sunt proiecte la care s-a mun-
cit serios şi mă bucură faptul că acestea
sunt concretizate. Aceste proiecte pe
care le-am amintit reprezintă doar o
parte din ceea ce s-a realizat în cursul
anului 2017 în Beliu. Au existat şi pie-
dici şi lucruri care au făcut ca aceste
proiecte să avanseze mai greoi decât
ne-am propus, însă lucrurile au decurs
bine până la urmă. Faptul că anumite
contestaţii la diferite licitaţii întârzie
punerea în practică a proiectelor nu este
vina noastră. Sunt chestiuni indepen-
dente de Primăria Beliu, dar cu toate
acestea am reuşit să punem în practică
lucrări deosebit de importante pentru
noi. Una peste alta, mă pot declara
mulţumit de faptul că lucrurile merg în
direcţia bună, o direcţie pe care orice
primar şi-o doreşte pentru comunitatea
pe care o reprezintă.
- Ce proiecte aveţi în lucru şi cât
sunt acestea de importante pentru
locuitorii din Beliu?
- Trebuie precizat faptul că toate pro-
iectele, chiar dacă unele dintre ele sunt
mai puţin vizibile, sunt importante pen-
tru oameni. Avem proiecte aflate în di-
ferite stadii, însă important este că se
lucrează la ele. Avem în lucru mai
multe lucrări, dar cea mai importantă
dintre acestea este cea de introducere a
reţelei de canalizare. Este un proiect
amplu, care presupune şi o staţie de
epurare. Lucrările au început şi se lu-
crează intens, iar în cursul acestui an
sperăm ca aceste lucrări să fie finali-
zate. Tot în acest an vor fi finalizate lu-
crările la baza sportivă, la căminul
cultural şi la centrul after-school. Mai
avem proiecte pe care dorim să le im-
plementăm, însă acest lucru depinde şi
de banii pe care îi vom primi din buge-
tul judeţului pentru acest an.
- Ce alte proiecte vă propuneţi să
puneţi în practică în cursul anului
2018?
- Aşa cum spuneam, aceste proiecte
depind şi de banii pe care îi vom primi
din partea administraţiei judeţene, ca
parte de cofinanţare a proiectelor. Noi
ne propunem proiecte pentru moderni-
zarea pieţei din Beliu, dar şi pentru mo-
dernizarea sediului Primăriei şi a
dispensarului uman. Avem alocate fon-
duri din partea Guvernului României,
aproximativ 4,3 milioane de lei, prin
Programul Naţional de Dezvoltare Lo-
cală. Este important că am reuşit să
atragem fonduri pentru comunitatea
noastră, însă aceste proiecte au în spate
munca întregii echipe din administraţia
locală. Doresc să fie finalizate, în cursul
anului 2018, lucrările de modernizare
la Liceul Tehnologic din Beliu, dar şi la
şcoala generală din localitatea Vasile
Goldiş. Mi-am propus, şi într-o mare
măsură am şi reuşit, să pun în mişcare
proiecte care să ajute cât mai multe seg-
mente de locuitori din Beliu. Dacă mo-
dernizarea unităţilor de învăţământ vine
în sprijinul elevilor, introducerea reţelei
de canalizare menajeră va ajuta întreaga
comunitate. Dacă modernizarea unor
drumuri îi va mulţumi pe cei ce locu-
iesc pe aceste străzi, amenajarea pieţei
va aduce un plus şi pentru cei ce vin
săptămână de săptămână pentru a-şi
face cumpărături în Beliu.
Primarul Emanuel Horhat-Coraş speră ca în acest an să fie terminate
mai multe proiecte
- Vorbeaţi despre atragerea unor
investitori în comuna Beliu. Despre
ce este vorba şi cât este de important
pentru o administraţie să reuşească
asemenea lucruri?
- Este foarte important să reuşeşti să
creezi locuri noi de muncă. Crearea
acestora a fost un obiectiv pe care mi
l-am asumat încă din campania electo-
rală. Încă de acum un an şi jumătate
mi-am propus să atrag anumite in-
vestiţii private, iar acum lucrurile au
devenit realitate. Pot spune că am reuşit
să facem paşi importanţi, prin atrage-
rea companiei Jolidon şi prin deschide-
rea unui magazin Profi Loco în Beliu,
dar totodată pot spune că îmi doresc să
facem şi alţi paşi în această direcţie.
Am pornit de la ideea ca locuitorii co-
munei noastre să poată găsi locuri de
muncă aici şi să nu fie nevoiţi să facă
naveta la Sebiş, Ineu sau Chişineu-
Criş. Mi-am propus să atrag investitori,
întrucât putem oferi condiţii optime în
care să îşi desfăşoare activitatea. Este
un câştig şi pentru bugetul local al co-
munei, dincolo de faptul că locuitorii
din Beliu vor avea locuri de muncă
aproape de casă. Nu a fost uşor să atrag
investitori, însă m-am preocupat de
acest lucru şi în timp au apărut rezulta-
tele.
- Taxele şi impozitele locale au
rămas la acelaşi nivel. De ce nu aţi
recurs la mărirea lor, aşa cum fac alte
administraţii din judeţ?
- Fiecare administraţie face aşa
cum doreşte. Este drept că foarte
multe primării din judeţ au decis ma-
jorarea unor impozite şi taxe locale.
Noi am mers pe ideea de a veni în
sprijinul cetăţeanului, de a nu-l îm-
povăra. Bineînţeles că avem nevoie
de bani la bugetul local, dar cetăţea-
nul este mai important. Tocmai de
aceea şi în anul 2018 am decis să nu
majorăm aceste taxe. De altfel şi în
cursul anului trecut am păstrat nive-
lul anului anterior. Noi trebuie să
facem administraţie în folosul oame-
nilor, iar această decizie de menţine-
re a nivelului taxelor şi impozitelor
la cel de anul trecut arată că punem
cetăţeanul pe primul plan.
- La ce trebuie să se aştepte oame-
nii de la administraţia din Beliu?
- În primul rând cred că trebuie ca
oamenii să fie răbdători şi să înţeleagă
faptul că unele lucruri nu se fac de azi
pe mâine. Unele proiecte necesită timp
pentru a fi duse la bun sfârşit. Chiar
dacă pentru unele proiecte, cum este
de exemplu cel de canalizare, apar
anumite inconveniente, lumea trebuie
să înţeleagă faptul că nu poţi face om-
letă fără a sparge ouă. Ştiu că s-a creat
o stare de disconfort prin lucrările de
introducere a reţelei de canalizare, însă
trebuie făcute anumite sacrificii dacă
dorim să mergem înainte. Important
este că echipa din cadrul Primăriei Be-
liu munceşte pentru a atrage investiţii
pentru comunitate. În spatele acestor
realizări de care am amintit stă o
muncă de zi cu zi a funcţionarilor din
Primărie. Oamenii văd întotdeauna
rezultatele, dar trebuie apreciat şi efor-
tul celor care se află în spatele unor
asemenea proiecte. Faptul că am
reuşit să depunem şi să câştigăm anu-
mite proiecte cu finanţare guverna-
mentală vine să confirme acest lucru.
Îmi propun ca pe viitor să atrag în
continuare proiecte care să ajute în-
treaga comunitate din Beliu. Chiar
dacă nu va fi uşor, voi continua să mă
zbat pentru comuna noastră, voi în-
cerca, atât cât pot, să aduc un plus în
tot ceea ce înseamnă viaţa locuitorilor
din comuna Beliu.
 Actualitate 2

Sărbătorile de iarnă,
VOCEA BELIULUI

la Liceul Tehnologic Beliu

Sărbătorile de iarnă au fost primite cu mare bucurie la Preșcolarii de la Beliu și Vasile Goldiș au pregătit,
Liceul Tehnologic Beliu, prin serbări și vizita lui Moș alături de doamnele educatoare, serbări, unde au fost
Crăciun, la Grădinița Beliu, școala I-IV din localitatea invitați reprezentanți ai comunității locale, cadre di-
Vasile Goldiș, Grădinița Vasile Goldiș și Liceul Beliu. dactice și părinți. La sfârșitul serbării, Moș Crăciun a
dat cadouri copiilor, cadouri sponsorizate
de Consiliul local Beliu.
Cadouri de sărbători au primit și elevii
claselor I-IV de la Școala din Vasile Goldiș
și localitatea Beliu, tot prin bunăvoința
Consiliului Local Beliu.
Elevii claselor a V-a și a VII-a au pregătit
colinde de Crăciun și au plecat, alături de
doamnele și domnii diriginți, să colinde in-
stituțiile de stat si private de pe raza comu-
nei Beliu: primăria, Ocolul de stat și privat,
poliția locală și farmacia privată Tuduce.
Clasele de liceu au marcat sărbătorile de
iarnă prin obținerea de donații pentru fami-
liile nevoiașe și printr-un Târg de Crăciun.
De ajutoare au beneficiat un număr de 14
familii de pe raza comunei noastre.
Conducerea Liceului Tehnologic Beliu,
împreună cu toate cadrele didactice şi an-
gajaţii şcolii vă urează un „An Nou fericit!”

Pomicultura - preocupare elegantă şi spornică

alături de cei dragi.
serbarea l-a avut în prim-plan pe moş Crăciun ✍ Director, prof. Bociort Mirela sărbătorile de iarnă au fost marcate la Beliu

Doamne, câtă plăcere poate să
cuprindă o floare de la pomii din
grădină, câtă satisfacţie poate să
aducă un fruct al mărului dulce,
o pară dintr-un pom timpuriu,
sau un strugure cules puţin mai
târziu!
Omul nostru, trăitor la ţară, îşi
stâmpăra foamea cu un rod din
gospodăria lui; pruna o mânca
cu pâine, fragile, strugurii, pen-
tru că toate erau săţioase şi, în
acelaşi timp, gospodarul nostru
simţea satisfacţia unei noi îm-
pliniri.
Parcă se observa, pe vremuri,
mai multă sănătate în corpul
omului, era mai vioi, puternic şi
încercat.
Folosea mai mult produsele
crude din gospodăria lui: ceapa,
usturoiul, cartoful, le avea zilnic
pe masă; plantele sălbatice îi
completau zilnic masa; folosea
loboda, măcrişul, ştevia, ştirul;
pe toate le avea la îndemână,
fără bani, şi le folosea la timpul
potrivit. Mesele lui erau între-
gite cu peşte, cu puiul de găină
şi cu carnea de vită sau de ovine;
am impresia că se simţea cu
mult mai sănătos. Avea o mân-
care diversificată, iar perioada
unui an întreg era repartizată în
etape stabilite bine pentru con-
sumul de grăsimi, legume şi
fructe; fără altă îndrumare ştia
să folosească uleiul de floarea-
soarelui şi acela de dovleac, le-
gumele şi fructele.
Cred că omul, azi, şi-a adus
aminte de toate binefacerile na-
turale ce i se oferă „pe tavă”. Se
întoarce, încetul cu încetul, la
cultura plantelor ce nu îi pun în
Pomicultura, o preocupare care dă satisfacţii
pericol viaţa; nu foloseşte prea
mult îngrăşămintele chimice.
Stomacul lui, întregul organism
simte că trebuie să trăiască eco-
logic şi nu îndemnat de orice
realizări mari cu plante modifi-
cate genetic sau hrănite artifi-
cial.
Aerul şi vântul brăzdau faţa
omului de pe ogor, dar era rezis-
tent, harnic şi loial pământului
care îl hrăneşte. Plantele şi ani-
malele lui erau mai sănătoase,
iar produsele obţinute aveau un
gust plăcut.
Îmi amintesc de un domn in-
giner agronom care era veşnic în
câmp; faţa lui radia de sănătate,
având obrajii întotdeauna îmbu-
joraţi!
Încetul cu încetul omul nostru
este preocupat mereu de pămân-
tul ce ne asigură hrana cea de
toate zilele. E adevărat, nu poate
să fie prezent peste toate ogoa-
rele, dar reuşeşte să ducă o
brazdă în grădina lui, pe loturi
mai mici, unde să cultive o le-
gumă, iar alţii socotesc că e
foare bine să-şi pregătească un
lot pomicol.
Am întâlnit un astfel de om cu
dorinţa fermă de a continua o
activitate pe care mulţi au aban-
donat-o: pomicultura.
Afară, în holdele din Dealul
Ciorăştilor, domnul Barbu D. a
plantat pruni din soi superior. Li-
vada cu zeci de pomi fructiferi
este pe rod. Acasă are alte specii
de pomi, zeci de exemplare ce îi
asigură producţii ridicate de mere,
pere, cireşe; se foloseşte de roa-
dele viei; îi sunt cunoscute multe
soiuri de pomi fructiferi şi viţă de
vie, le descrie şi este dornic ori-
când să împărtăşească şi altora
tainele unei livezi nou înfiinţate.
La ce nu se pricepe acest om?
Ştie perioadele de înflorire şi de
fructificare a fiecărui pom din li-
vezile lui, tratamentele necesare
şi culturile specifice dintre
pomi. Are dorinţă puternică pen-
tru obţinerea de fructe deosebite
aplicând tehnica altoirii, unde se
pricepe de minune. A reuşit să
pună în coroana unui pom
aproape zece soiuri diferite de
pomi, prin altoire, formând ast-
fel portaltoiului un coronament
deosebit.
Cu mult entuziasm vorbea
despre valorificarea tuturor pro-
duselor pe pieţele din jur:
- Sigur că da, abia dacă
reuşesc să completez cu câte
ceva din produsele din grădina
mea.
Am primit un răspuns ce m-a
bucurat. În domeniul acesta al
preocupărilor trebuie să fii un
priceput şi un bun întreprinzător.
Apreciez mult preocuparea
altor gospodari pentru dezvolta-
rea pomiculturii pe raza locali-
tăţii noastre: domnul Moţ Viorel
are o plantaţie de afine în apro-
piere de Bochia, în aceeaşi loca-
litate se evidenţiază Boroş
Daniel; Florin Dragoş are o
plantaţie pomicolă în apropierea
locuinţei sale, Adam Gheorghe
se mândreşte cu livada din gră-
dina sa de acasă; au plantaţii pu-
ternice Radu, Pinter Ioji în a
cărui grădină vezi un amestec
florar; Purice Gheorghe are un
număr de peri şi vie ce îi între-
gesc gospodăria; la ieşirea din
sat, înspre Gară, s-a construit o
casă în jurul căreia se dezvotă o
livadă pomicolă la care lucrează
domnul Ciotea. Recent au fost
plantaţi trei sute de pomi fructi-
feri pe dealul cu pământuri po-
peşti; îşi face apariţia un spaţiu,
un bazin, pentru creşterea peşti-
lor, o pescărie, prin efortul dom-
nului Zau; în prezent se sapă în
adâncuri pentru obţinerea apei
de schimb pentru bazinul pisci-
col.
Nu cunosc prea multe despre
culturile de livezi din celelalte
sate, dar îmi închipui că există
multe preocupări în acest sens.
Înspre satul Archiş, domnul
Popa Teodor se aşteaptă la o fru-
moasă livadă pomicolă. Aduc
laude domnului Budău Ioan din
Bârzeşti care se îngrijeşte de o
plantaţie mare de salcâmi şi de
un lot cu arbuşti pentru fructe
destinate consumului populaţiei.
Gândesc astfel că vor fi mulţi
locuitori care îşi vor îndrepta
privirile înspre dezvoltarea live-
zilor şi creşterea familiilor de al-
bine...
Tuturor le dorim succes deplin
în activităţile ce le vor aduce
numai şi numai satisfacţii!
Să nu uităm că trandafirii şi
alte specii de plante iubite de om
au spini.
✍ Gheorghe Jula
Plouă-n ianuarie
Plouă-n miez de iarnă,
Plouă ca cernit,
Vântul des se-ntoarnă
În nemărginit.
Se zgulesc cu toţii
Sub o pălărie…
Stau cam trişti nepoţii
În bucătărie!
Miaună pisica-n scară
Şi cu gheara scrijeleşte
Anunţând că, pe afară,
Vremea se cam oţeleşte…
Se mai judecă în barbă
Taţii şi moşnegii
Că ar fi mai bine-n iarnă
De-ar creşte troienii…
– Am văzut eu scris odată,
Pe micul ecran,
Că vremea e schimbată –
Lipsă de ozon…
✍ Gheorghe Jula

Ianuarie 2018
3 Actualitate

Sprijin financiar acordat producătorilor

VOCEA BELIULUI

din sectorul fructelor şi legumelor

Guvernul a aprobat o hotărâre privind acordarea de
ajutor financiar organizațiilor de producători şi altor
forme asociative pentru comercializare din sectorul
fructelor şi legumelor.
Actul normativ creează cadrul legal pentru acordarea
de ajutor financiar organizațiilor de producători şi a al-
tor forme asociative pentru comercializare din sectorul
fructelor şi legumelor, care se asigură din Fondul Eu-
ropean de Garantare Agricolă (FEGA), urmare a modi-
ficării legislaţiei UE în sectorul fructelor şi legumelor.
De asemenea, se reglementează şi atribuţiile Ministe-
rului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi atri-
buţiile Agenţiei de Plăţi şi Intervenție pentru Agricul-
tură.
Prin acordarea acestui ajutor financiar se continuă
procesul de consolidare a formelor asociative în secto-
rul fructelor şi legumelor, având în vedere stimularea
funcționării organizațiilor de producători. Continuarea
acordării sprijinului financiar comunitar aferent pro-
gramelor operaţionale implementate de organizaţiile de
producători asigură obţinerea de producţii continue şi
constante, în directă legătură cu exigenţele marilor
lanţuri de magazine, precum şi obţinerea unui disponi-
bil de fructe şi legume pentru export.
Pentru a beneficia de ajutor financiar, beneficiarii tre-
buie să depună şi să aibă aprobat un program operaţio-
nal. Programele operaționale au o durată minimă de 3
ani şi maximă de 5 ani.
Ajutorul financiar din partea UE va fi egal cu valoa-
rea contribuțiilor financiare ale membrilor sau ale or-
Producătorii de fructe şi legume, sprijiniţi de Guvern
50% din valoarea reală a cheltuielilor suportate de or-
ganizația de producători, conform programului ope-
raţional aprobat.
Sprijinul financiar comunitar este limitat la 4,1% din
valoarea producției comercializate (VPC) a fiecărei or-
ganizații de producători, pragul putând fi majorat în
funcție de anumite criterii. Procentul de 4,1% din VPC
lor de producători şi la 4,7% din VPC în cazul altor
forme asociative pentru comercializare, cu condiția ca
suma ce depășește 4,1% din VPC să fie destinată mă-
surilor de prevenire şi gestionare a crizelor.
Organizațiile de producători recunoscute până la data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri îşi păstrează re-
cunoașterea şi pot beneficia de prevederile acesteia, cu
condiția respectării obligațiilor asumate la data recu-
noașterii.
Prevederile se aplică inclusiv programelor operaţio-
nale depuse spre aprobare pentru care nu a fost finali-
zată procedura de aprobare până la data intrării în vi-
goare a prezentei hotărâri.
Prin acordarea sprijinului financiar se urmărește creș-
terea cantitativă şi calitativă a produselor din sectorul
fructe şi legume şi creșterea nivelului de valorificare a
producției, care împreună pot asigura stabilizarea nive-
lului prețurilor produselor pe piaţă; asigurarea materiei
prime pentru unitățile de procesare; echilibrarea balan-
ței comerciale prin stimularea ofertei de legume-fructe
din producția autohtonă.
Totodată, actul normativ prevede adoptarea de norme
pentru punerea în aplicare a prevederilor acestei hotă-
râri, care se aproba prin ordin al ministrului Agricultu-
rii şi Dezvoltării Rurale.
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotă-
rârea Guvernului nr. 1078/2008 privind acordarea de
sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute
preliminar şi organizațiilor de producători în sectorul
fructe şi legume, cu modificările şi completările ulte-

Programul de sprijin pentru tomate continuă și în 2018

ganizației de producători plătite efectiv, dar limitat la poate fi majorat la 4,6% din VPC în cazul organizații- rioare, se abrogă.

Cultivatorii de tomate în spații pro-
tejate vor beneficia și în 2018 de
schema de ajutor de minimis prevă-
zută pentru acest sector în Programul
de Guvernare. În Ședința de guvern
din 20 decembrie 2017 a fost adop-
tată, printr-o Hotărâre, schema de
„Ajutor de minimis pentru aplicarea
programului de susţinere a produsu-
lui tomate în spaţii protejate”, pentru
anul 2018. Resursele financiare ne-
cesare aplicării schemei sunt de 183
de milioane lei, reprezentând echiva-
lentul în lei a sumei de 40 de mi-
lioane euro și se asigură din bugetul
pe anul 2018.
Schema de minimis pentru anul
viitor este similară anului 2017 și se
va implementa de către Direcțiile
pentru Agricultură Județene (DAJ),
iar potențialii beneficiari sunt:
- producătorii agricoli persoane fi-
zice care deţin atestat de producător
- producătorii agricoli persoane fi-
zice autorizate, întreprinderi indivi-
duale şi întreprinderi familiale,
constituite potrivit OUG nr. 44/2008
producătorii agricoli persoane juri-
dice.
Valoarea ajutorului de minims este
de 3.000 euro/beneficiar/an. Sumele
se plătesc într-o singură tranşă. Pen-
tru o evaluare eficientă a producției
de tomate, a fost inclusă în cerere
obligativitatea producătorilor de to-
mate ca la finalul recoltării să comu-
nice DAJ cantitatea totală de tomate
obținută pe suprafața de 1.000 m2.
Pentru a fi eligibili acordării acestei
forme de sprijin financiar pentru cul-
tura tomate, beneficiarii trebuie să în-
Programul a demarat
încă de anul trecut
deplinească cumulativ următoarele
condiții:
- Să dețină o suprafață cultivată cu
tomate în spații protejate de mini-
mum 1.000 mp, marcată la loc vizi-
bil, cu o placă indicator inscripționată
„Program susținere tomate, 2018” și
să menționeze numărul cererii depuse
pentru obținerea finanțării;
- Să obțină o producție de minimim
2 kg de tomate/mp și să facă dovada
producției realizate prin documente
justificative privind comercializarea
producției;
- Să fie înregistrați în evidențele
Registrului agricol deschis la primă-
riile în a căror rază administrativ-te-
ritorială se află suprafețele cultivate
cu tomate în spațiile protejate în anul
de cerere;
- Să valorifice producția în perioa-
dele ianuarie-mai inclusiv, și/sau no-
iembrie-20 decembrie, inclusiv.
Lucrările la reţeaua
Scopul acestui program este reali- de canalizare avansează
de la o zi la alta
zarea unei producții cantitative și ca-
litative și are rolul de a eficientiza
exploatația prin capitalizare, în vede-
rea dezvoltării unui management efi- Lucrările la reţeaua de canalizare din comuna
cient al acesteia. În același timp, Beliu avansează. Începute la finele anului trecut
programul răspunde dorinței consu- cu lucrările din zona staţiei de epurare, acestea
matorului de a avea acces la produse au avansat pe străzile din localitatea centru de co-
proaspete în perioada rece a anului. mună.
Ca urmare a Hotărârii de Guvern La ora actuală se lucrează pe patru străzi, pen-
adoptate, fermierii interesați și care tru introducerea ţevilor. Pe strada care face legă-
îndeplinesc cumulativ criteriile nece- tura dintre staţia de epurare şi drumul judeţean
sare pot depune solicitari de înscriere care străbate comuna, introducerea în pământ a
în Program încă de la începutul anu- ţevilor a luat sfârşit.
lui. Proiectul are o valoare de 5,9 milioane de lei,
Informații suplimentare: iar reţeaua se va întinde pe o lungime de 10 kilo-
Programul de susținere a produsu- metri. Firma care va executa lucrarea este din
lui tomate în spații protejate derulat Timişoara şi se numeşte Tuboterm. Emanuel
în anul 2017, elaborat în baza Pro- Horhat-Coraş, primarul comunei Beliu, spune că
gramului de Guvernare, a prezentat acest proiect este unul extrem de important pen-
un mare interes în rândul producăto- tru comunitatea locală.
rilor agricoli cultivatori de tomate în
spații protejate. După primul an de
implementare situația se prezintă ast-
fel:
- 9.350 beneficiari înscriși în pro-
gram;
- 4.397 beneficiari care au încheiat
ciclul I. Suma plătită beneficiarilor a
fost de 59.277.715,80 lei.
- 3.619 beneficiari plătiți în ciclul
II cu suma de 48.789.147 lei (la data
de 18.12.2017).
Cu toate că măsura de sprijin a fost
o noutate pentru sectorul legume-
fructe s-a observat o creștere a nu-
mărului de cereri în decursul anului,
producătorii agricoli manifestând in-
teres în accesarea acestei forme de
sprijin pentru tomatele cultivate în lucrările la canalizare avansează
spații protejate. într-un ritm alert

Ianuarie 2018
 Actualitate 4

Administraţia din Beliu a solicitat CJA

VOCEA BELIULUI

fonduri pentru dezvoltarea comunei

Emanuel Horhat-Coraş, primarul co-
munei Beliu, a transmis Consiliului Ju-
deţean Arad situaţia proiectelor pe care
administraţia locală le are în derulare şi
cele pe care doreşte să le pună în prac-
tică în 2018, obiective pentru care soli-
cită sprijin din bugetul judeţean. CJA
elaborează în această perioadă bugetul
pentru anul 2018, iar administraţiile lo-
cale solicită cofinanţare pentru diferite
proiecte aşa cum este şi cazul adminis-
traţiei din comuna Beliu.
„Administraţia din Beliu are mai multe
proiecte aflate în derulare, acestea având
o valoare totală de aproximativ 23 de mi-
lioane de lei. Sunt şi proiecte din fonduri
europene, din fonduri alocate de Guver-
nul României, dar şi din bugetul local.
Printre aceste proiecte de care aminteam
se află: înfiinţarea reţelei de canalizare
menajeră şi staţie de epurare, extinderea
reţelei de alimentare cu apă, îmbună-
tăţirea reţelei de străzi, centru after-
school, reabilitarea căminului cultural, caci-Mărăuş, reabilitarea Liceului Teh- din localitatea Vasile Goldiș şi reabilita-
Beliu. Pentru anul 2018 ne propunem câ-
teva proiecte noi, aflate în stadiul de în-
tocmire a studiilor de fezabilitate, pentru
reabilitarea şi modernizarea sediului pri-
măriei, pentru realizarea racordurilor in-
dividuale de canalizare menajeră şi
pentru modernizarea pieţei alimentare şi
agroalimentare. Toate aceste proiecte au
o valoare de 23 de milioane de lei, iar
suma pe care o solicităm Consiliului Ju-
deţean Arad pentru cofinanţarea proiec-
telor este de 3,3 milioane de lei.
Comuna Beliu are alocate fonduri pen-
tru două proiecte prin Programul
Naţio`nal de Dezvoltare Locală (PNDL
2), derulat de Guvernul României. Prin
acest program am primit din partea Mi-
nisterului Dezvoltării suma de 4,3 mi-
lioane de lei. Consider că administraţia
judeţeană trebuie să ajute comunităţile
locale pentru a putea pune în practică
administraţia din Beliu a transmis lista proiectelor către Cja proiectele destinate locuitorilor comune-
lor şi oraşelor din judeţul Arad”, a spus
Emanuel Horhat-Coraş, primarul comu-

O nouă investiţie la Beliu. Profi şi-a deschis porţile

modernizarea Drumului Comunal 9 Se- nologic Beliu, reabilitarea şcolii primare rea şi modernizarea unităţii sanitare din nei Beliu.

Un magazin Profi Loco a fost Profi. Este o investiţie privată,

deschis de curând în comuna
Beliu. Acesta este amplasat în
centrul localităţii şi reprezintă o
importantă investiţie privată.
După ce în cursul anului 2017,
compania Jolidon avea să îşi
deschidă un punct de lucru în
Beliu, a venit rândul celor de la
Profi să investească în această
localitate.
„Mă bucură faptul că există
investiţii private importante în
comuna noastră. Anul trecut
cei de la Jolidon au decis să in-
vestească aici, iar acum a apă-
rut acest magazin al celor de la
nu are legătură cu adminis-
traţia locală, însă faptul că lu-
crurile evoluează în direcţia
dorită nu poate decât să mă
bucure”, a spus Emanuel Hor-
hat-Coraş, primarul comunei
Beliu.
Practic, acest magazin a fost
deschis într-o locaţie privată si-
tuiată în apropierea Primăriei
Beliu. Crearea de locuri de
muncă, dar şi posibilitatea ca lo-
cuitorii din întreaga zonă să fie
aprovizionaţi cu diferite pro-
duse, reprezintă un pas înainte
pentru comunitatea locală. magazinul Profi s-a deschis săptămâna trecută

Turturica (streptopelia turtur), apariţie rară în zona Beliului

Nu sunt ornitolog, doar un simplu trăi-
tor căruia nu îi place să treacă nepăsător
pe lângă natura complexă căreia îi
aparţinem vrând-nevrând, de care nu pu-
tem să ne izolăm oricât ne-am strădui;
încercăm doar să facem o anumită dis-
tanţare, dar revenim pe pământ comple-
xaţi de vastitatea Universului necunos-
cut.
Aşa e şi cu turturica pe care o admi-
răm, o ascultăm în tăcere, gândind că,
altădată o vedeam şi îi auzeam cântecul
atunci când voiam.
O cunoaştem toţi, mai ales cei în vâr-
stă; i-am auzit cântecul plin de jale „tur-
tur, tur!” Cred că de aici i-a apărut şi
numele de turturică, cel puţin în limba
noastră; în unele părţi, această onomato-
pee este interpretată „lucru-rău, lucru-
rău!”
Mulţi confundă această pasăre cu
penaj întunecat cu rudenia ei, guguştiu-
cul, apărut la noi, mai târziu, prin anul
1950, căruia i se mai spune şi porumbel
turcesc, sau turturica turceasă. Confuzia
este cât se poate de normală deoarece,
această pasăre apare şi o auzim cântând
foarte rar; tocmai acest fapt mă deter-
mină să scriu despre ea. Unii cercetători
nu o socotesc specie pe cale de dis-
pariţie, dar noi, care trăim aproape de
arealul ei, ne permitem să spunem că e
necesar să o protejăm, deşi cuibăreşte în
ţara noastră şi în Republica Moldova,
iar ca expansiune este întâlnită în marea
parte a Europei, Africa de Nord, unde şi
iernează, şi în Asia de Vest.
O opresc să se dezvolte natural mulţi
vânători, alţi oameni prin folosirea anu-
mitor substanţe în agricultură nu îi îngă-
duie proliferarea; coţofana şi gaiţa îi fură
ouăle şi progeniturile pentru puii lor;
uneori chiar turturica îşi părăseşte ouăle
şi puii, în toamnele târzii, când pasărea
intră în perioada de pregătire pentru mi-
grare, uitând de creşterea puilor.
Mulţi cercetători consideră hrana ei de
bază, un fel de buruiană, prin seminţele
ei, fumăriţa; această plantă obligă turtu-
rică să se retragă în zone mai ferite de
activitatea omului, de a cărui prezenţă se
fereşte.
În zona noastră o întâlnim destul de
rar, în drumul ce duce la Secaci, pe de-
alurile din apropiere, la Beneşti şi Bo-
chia; își face apariţia, începând din luna
mai, în zona ce coboară înspre Archiş,
pe Dealul Ciorăştilor!
Pasărea este iubită de popor; îi auzeai
gunguritul din zonele de câmpie până la
deal unde îi place mai mult ca oriunde.
Culegătorii de folclor au găsit numele ei
în diferite versuri: V.Alecsandri, în poe-
zia „Turturica”, „Cucul şi turturica”; Sa-
doveanu o are amintită în povestea
„Privighetoarea şi turturica.” Primii
poeţi, Ienăchiţă Văcărescu o aminteşte
în poezia „Amărâtă turturea”:
„Amărâtă turturea
Când rămâne singurea,
Căci soţia şi-a răpus,
Jalea ei nu e de spus.”
În Biblie, turturica este o pasăre mult
apreciată prin calităţile sale deosebite:
Cântarea Cântărilor, cap 1, v.15: „Ce
frumoasă eşti, iubito, uite ce frumoasă
eşti, cu ochii tăi de porumbiţă!” Marcu,
cap.1, v. 10 „şi îndată, când ieşea Isus
turturica, o apariţie rară în zona Beliului
din apă, El a văzut cerurile deschise şi
Duhul pogorându-se peste El ca un po-
rumbel.”
Pe baza acestor referinţe biblice „Tur-
turelele au devenit simbolul fidelităţii în
dragoste... fac legături puternice în pe-
rechi, ideală căsnicie.”
În ciclul „Doine”, acelaşi Alecsandri
notează:
„O! Sărmana, vai de ea!
Mai mult moartă decât vie.
Cât trăieşte tot jeleşte
Cu alta nu se-nsoţeşte.”
Pentru noi, porumbelul, cu toate ne-
amurile lui, rămâne un simbol al puri-
tăţii, al liniştii şi păcii.
✍ Gheorghe Jula

Ianuarie 2018