Sunteți pe pagina 1din 9

PROIECT DIDACTIC

Data:02.XI.2005 Grupul şcolar de Informatică şi Electrotehnică


Clasa a IX-aG Obiectul: Educaţie muzicală
Subiectul lecţiei: Profesor: Cristina Cornea
 Ritmul şi metrica
 Măsuri simple şi compuse (omogene şi eterogene)
Obiectiv fundamental: Însuşirea de noi cunoştinţe despre ritm
Obiective operaţionale:
 Să definească rolul ritmului in melodie
 Să recunoască diferite tipuri de formule ritmice
 Să diferenţieze ritmurile binare de cele ternare
 Să enumere principalele ritmuri
Tipul lecţiei: de transmitere şi asimilare de noi cunoştinţe
Metode de predare/învăţare:
 Conversaţia, exerciţiul, audiţia, munca cu manualul, învăţarea prin descoperire
Mijloace didactice:
 caiete, manualul, tabla, creta

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE


Evenimentele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi procedee didactice Obs.
ale prof. ale elevilor
CAPTAREA Profesorul propune elevilor să-şi Elevii sunt atenţi la conversaţia conversaţia
ATENŢIEI imagineze o situaţie placută şi propunerile
relaxantă(ex.,că se afla la malul profesorului şi le
unui râu), apoi le cere să execute execută;
câteva exerciţii de respiraţie;
Profesorul propune un exerciţiu de
omogenizare vocală, pe fiecare
sunet al gamei Do, pe silabele: mi,
me, ma, mo, mu;
Profesorul propune un exerciţiu de
intonaţie;
REACTUALIZARE Profesorul propune elevilor Elevii intonează Conversaţia Conversaţia
intonarea cântecului „Sara pe cântecul „Sara pe
deal” de Vasile Popovici. deal”.
Profesorul propune analiza Elevii analizează Munca cu
cântecului, prin elementele de cântecul „Sara pe manualul
limbaj muzical, studiate: melodia, deal”: tonalitatea si
elementul ritmic, tempoul şi minor, măsura şase
nuanţele. optimi,
moderato,molto
espressivo, nuanţe: mp,
p, mf, crescendo,
decrescendo.
TRANSMITERE / Profesorul le reaminteşte elevilor
ASIMILARE DE că ritmul muzical rezultă din
CUNOŞTINŢE alternanţa sunetelor accentuate cu
cele neaccentuate şi din
succesiunea duratelor sunetelor.
Profesorul le mai spune elevilor că
şi în vorbirea obişnuită există ritm,
cuvintele fiind alcătuite din silabe
accentuate şi neaccentuate.
Profesorul propune elevilor
învăţarea cântecului „Codrule,
codruţule”,urmărind urmatoarele Elevii vor observa
aspecte: ritmul, timpul,masura. strânsa legătura dintre
text şi melodie.vor
spune că acest cânt este
scris în masura de 2/4,
în care primul timp
este accentuat iar al
doilea neaccentuat,
valorile de note
întâlnite în cântec sunt:
optimia, optimea cu
punct şi
Profesorul va propune citirea şaisprezecimea.
ritmica a cântecului, rugându-i pe Elevii răspun cererii
elevi să marcheze timpul profesorului.
accentuat, lovind uşor banca cu un
creion.
Dupa acest exerciţiu, prof.
propune citirea melodică a Elevii execută
cântecului, iar mai apoi citirea exerciţiile propuse de
ritmico-melodică. După ce elevii profesor, iar la finalul
au învăţat melodia, profesorul acestora interpretează
propune interpretarea cântecului cântecul.
(cu text).
Profesorul propune analiza altui Elevii vor observa
cântec: „Floricică de pe următoarele: cântecul
apă”(după: Tiberiu Brediceanu), este scris în măsura de
urmarind aceleaşi aspecte ca in 3/8, care este masură
cântecul anterior. ternară şi în care
primul timp este
accentuat. Vor mai
observa faptul că
optimea este egală cu
un timp în măsura de
Profesorul le va spune elevilor caă 3/8.
aceste măsuri sunt măsuri simple
iar din reunirea a două masuri
simple va rezulta o măsură Elevii sunt atenţi la
compusă, care va avea cel puţin explicaţiile
două accente metrice, unul profesorului.
principal iar altul secundar.Prof.
va da un exemplu de masură
compusă, cea rezultată din unirea
a două măsuri de 2/4....măsura de
4/4 în care primul timp al măsurii
are accent principal iar al treilea
timp are accent secundar. În acest Elevii vor da exemplu
moment profesorul le va cere masura de 6/8,
elevilor sa mai dea un exemplu de rezultată din reunirea a
măsură compusă. două măsuri de 3/8, în
care primul timp are
accent principal iar al
patrulea timp are
accent secundar.
Prof. propune elevilor să Răspunsul elevilor este
urmărească în manual cântecul acela că acest cântec
„Bate vântul vălurele” şi să spună este scris în măsura de
în ce măsură este scris. 6/8,iar această măsură
este compusă
omogenă.
Prof. propune elevilor să analizeze Elevii răspund ca acest
cântecul „Hodoroaga” cântec este scris în
măsura de 5/8 (3+2)iar
această măsură este
compusă eterogenă.
FIXAREA Profesorul propune elevilor să Elevii deschid caietele
CUNOŞTINŢELOR noteze în caiete, titlul lecţiei: şi notează definiţiile
„Ritmica şi metrica, masuri dictate de profesor.
simple şi compuse (omogene şi
eterogene)” iar apoi să noteze
definiţiile următoare:
Ritmul reprezintă o succesiune
organizată a duratelor sunetelor.
Timpul constituie unitatea de
bază pentru măsurarea ritmului.
Metrul se determină prin
alternanţa timpilor accentuaţi şi
neaccentuaţi.
Măsura reprezintă gruparea
tuturor duratelor sunetelor
(ritmului) aflate (aflat) între
două bare.
Ritmul poate fi binar (succesiunea
periodică a accentelor metrice din
doi în doi timpi) şi ternar
(succesiunea periodică a
accentelor metrice din trei în trei
timpi).
Măsurile compuse omogene sunt
formate din două sau mai multe
măsuri de acelaşi fel, putând avea
două sau mai multe accente în
aceeaşi măsură.
Măsurile binare compuse
omogene: 2/4+2/4=4/4; 2/8+2/4/8
Măsurile terbnare compuse
omogene: 3/4+3/4=6/8;
3/8+3/8=6/8
Măsurile compuse eterogene
(mixte) sunt formate din două sau
mai multe măsuri simple diferite
ca factură ritmică (binar+ternar),
aşezate în diverse combinaţii:
2/4+3/4=5/4 sau 3/4+2/4=5/4 sau
2/4+3/4+2/3=7/4 etc.
Profesorul le cere elevilor ca
pentru ora urmatoare să ştie
definiţiile si cele două cântece:
„Codrule codruţule” muzica Elevii îşi notează ce au
Dumitru Georgescu–Kiriac şi de învăţat pentru ora
„Floricică de pe apă” după Tiberiu următoare.
Brediceanu.