1.

C�nd aproapele ni se pl�nge din pricina neputin�elor sale, lu�m parte la ele �
dar dac� nu �tim s� ne lini�tim (iar aceasta �nseamn� s�-i �ncredin��m Domnului
neputin�ele �i sl�biciunile noastre �i ale aproapelui nostru), atunci prelu�m
aceast� mare povar� �i sistemul nostru nervos nu mai poate r�bda, nu ne mai putem
suporta nici pe noi, nici pe semenii no�tri. Atunci, �n chip firesc, �i �n
societate, �i la locul de munc�, �i �n familie � pretutindeni � via�a devine
chinuitoare. Nervii sunt �ncorda�i peste m�sur�, iar noi nu suntem deprin�i s� ne
lini�tim (suflete�te).

Aceasta �nseamn� c� trebuie s� ne odihnim cugetul. C�nd g�ndurile noastre se

lini�tesc, �i trupul se odihne�te.

Trebuie s� ne pred�m Domnului, s�-I �ncredin��m toate ale noastre, c�ci El este
prezent pretutindeni. Domnul vrea de la noi s� fim lini�ti�i �i �n pace, f�r� vreun
g�nd. A�adar, inima s� fie �n lini�tire. Sfin�ii P�rin�i spun: �S� ne adun�m mintea
�n inim�. �i acolo mintea s� se odihneasc�, dar f�r� g�nduri, f�r� imagini; atunci
s� �i d�m, spun P�rin�ii, lucrare � c�ci mintea se afl� ne�ncetat �n mi�care �i
caut� lucrare �, s� �i d�m atunci rug�ciunea Numelui M�ntuitorului, a Numelui lui
Iisus. S� �i d�m min�ii s�-L cheme pe Domnul �n ajutor, c�ci El este aici, �i s�
fie ne�ncetat �n p�rt�ie cu D�nsul.

(Stare�ul Tadei de la M�n�stirea Vitovni�a, Cum �i sunt g�ndurile, a�a �i este �i

via�a, Editura Predania, Bucure�ti, 2010, pp. 166-167)

2. Domnul prive�te la inima noastr�, iar c�nd noi ne rug�m din inim�, Domnul de
�ndat� ne m�ng�ie. Numai cei ce au primit harul �n dar pot cunoa�te starea
sfin�ilor �i a �ngerilor. Al�ii nu o pot cunoa�te.

Ne rug�m noi lui Dumnezeu �i ne trudim, dar dac� cineva nu a dob�ndit harul, nu
poate �n�elege starea �ngerilor �i a sfin�ilor, c�ci acestea nu pot fi deslu�ite �n
cuvinte. Este starea de pace �i bucurie de negr�it. �tii cum erai �nainte, te
m�niai, iar acum m�nie nu mai este. Nu se afl� nici un om care s� te poat� v�t�ma,
nu e nici un g�nd necurat care s�-�i poat� face r�u, c�ci e�ti �mprejmuit, c�l�uzit
de Duhul Sf�nt. Unii ca ace�tia pot �n�elege starea Preasfintei N�sc�toare de
Dumnezeu care din p�ntecele mamei ei ?i p�n� la sf�r�itul vie�ii p�m�nte�ti, �i
chiar �i �n ve�nicie, a fost plin� de dumnezeiescul har.

Sf�ntul Dionisie, ucenic al Sf�ntului Apostol Pavel, a dorit s� o vad� pe Sf�nta

Maic�, �i c�nd a ajuns la Ierusalim l-au dus �n odaia care o ad�postise pe
Preasf�nta Maic�. Apoi, de �ndat�, a spus: �M-a luminat cu pace �i bucurie� �i-a
mai zis: �Dac� n-a� fi �tiut cu adev�rat c� este Dumnezeu, pentru mine Preasf�nta
Maic� ar fi fost Dumnezeu�. De aceea Domnul a l�sat-o pe Preasf�nta Maic� s� fie
m�ng�iere Sfin�ilor Apostoli, c�ci ei mult au fost prigoni�i din toate p�r�ile. Ea
a fost mare m�ng�iere, c�ci a r�sp�ndit pretutindenea �n jurul ei pacea �i bucuria
lui Dumnezeu.

Iat� de ce trebuie s� ne rug�m, s� ne rug�m din inim� �i s� t�njim din inim� dup�
Dumnezeu � �i atunci Domnul ne va da harul S�u �i pururea vom sim�i starea
�ngerilor �i a sfin�ilor, �i nimeni nu ne va mai putea v�t�ma. Iubi�i-i pe to�i �i
ve�i avea pace �i bucurie nespus�, de negr�it �n cuvinte.

(Stare�ul Tadei de la M�n�stirea Vitovni�a, Cum �i sunt g�ndurile, a�a �i este �i

via�a, Editura Predania, Bucure�ti, 2010, pp. 92-93)