Notiuni introductive

Termenul tectonica provine din latinescul vulgar tectonicus care

inseamnaconstruire. Domeniultectonicii se refera la studiulfenomenelorfizico-
chimice la nivelulglobuluiterestru, spredeosebire de geologiastructurala care
studiazafenomenelefizico-chimice ale crusteiterestre.

Tectonicaplaciloresteultimaparadigma a stiintelorpamantului. Termenul

paradigma a fostintrodus de Thomas Kuhn in lucrarea: The revolution of
structure of science , siinseamna set de informatii universal acceptate.
Informatiile pot fi
obtinuteprinpracticasauprinmetodelogice.Dacaactivitateapractica a
geologilorobservaexistentaunorfenomene, aceasta nu mai are nevoie de model
logic.

Teoriatectoniciiplacilor a fostfundamentataprinanii 1960.Bazele au fostpuse de

o ipoteza a unuigeofiziciangerman, Alfred Wegner, care a constatatcaliniile de
contur ale Africiisi ale Americii de Sudsugereazaca au fost un bloc comun. Pe de
alta parte, a constatatcaanumitegrupuri de
fosilepaleozoiceeraucomunepeambelecontinente. O
altaetapapremergatoareesteasociata cu montareacablurilor submarine dintre
Europa si SUA, cand s-a constatatca In zonacentrala a
Atlanticuluisuntnistemunti. Lucrurile s-au rezolvat o data cu aparitiasonarelor,
care au pus in evidentaun relief submers complex.

Primeleinformatii ale uneievolutiitectonicesubacvatice au fostpublicate de Vine

si Matthews in anii 60. Acestia au constatat in urmauneianalize de varstasi de
polaritatemagnetica, a rocilorsubacvatice, ca in raport cu dorsalamedio-
atlantica, situatiaestesimetrica. Astfel s-a pus in
evidentaexpansiuneafunduriloroceanice.

Terra este o planetadintrecele 8 ale sistemului solar. CeleaflateintreSoaresi

Jupiter suntteluriceiarcele de la exteriorullui Jupiter suntgazoase.

Exista o legenumitalegeaTitius-Bode, empirica, ceaproximeaza cu

oarecarepreciziedistanteleplanetelor fata de Soare.
a= , + , * ^ ; = , , , ,…. ; a=valoareau eiu itatiastro o ice; a=
mil km

Cursul 2
O data deschiseplacilelitosferice, se
puneaproblemaexplicariicauzelordeplasariiacestora, astfel au fostpuse in
evidentaviteze de deplasare absolute sau relative.

Vitezele absolute se masoara in raport cu un pol de rotatie, numitPolullui Euler,

care descriedeplasareaunorcarotepe o sfera. DacaluamPolullui Euler in partea
de N a uneisfere, in raport cu acestavitezelecresc de la N la S.

In scopulmentineriicoeziuniiintresfere.

Miscarile relative de deplasareintreplaci pot fi

obtinuteprinmetodedirectesaumetodeindirecte.Pentrumetodeledirecte se
utilizeazaaparatura de
monitorizaresatelitaramontatapediferiteplacitectonice.Pentrumetodeleindirect
e se utilizeaza GPS/GIS.

In zona Afar se intalnesc 3 lucruri: riftulsubafrican, M. Rosie siinca o fractura.

Un alt mod de a masurasensulsivitezadeplasarilorsuntpunctelefierbinti (hot
spot).

Unexempluclasic in care un hot spot a ajutat in sensul de

maisusestereprezentat de Insulele Hawaii.

Principalele forte care favorizeazadeplasareaplacilorsuntceleasociate cu

ascensiuneamaterialului din manta in dorsalaoceanica (ridge-push).

Pe de alta parte,deplasareaplacilorestefavorizatasi de
fortagravitationalaintrucat, in zonele de subductie,
litosferaoceanicamaidensaeste trasa in jos gravitational.

O litosferaoceanica are densitatea de 3,2 g/cm3 fata de 2,5 g/cm3, cat are o
litosferacontinentala.

Existasi forte care se opundeplasarii,

ceamaiimportantaopozitieestereprezentata de
frecareabazeilitosfereisiastenosferei.

Limiteleintreplacilelitosferice se impart in 3 categorii:

-Rifturi (zone de extensie)

-Subductii (zone de compresie)

-Faliitransformante (strike-slip , zone de transformare)

Pelangazoneleafectate tectonic in lungulfaliilor, existasi diverse moduri de a

finalizafaliatransformanta cu incalecarisifaliinormale.

In Romania, faliilemaiimportante de strike-slip sunt: FaliaCernei, Falia Intra-

Moezica, FaliaBogdan-Voda (Maramures).

1. F. Cernei:faliedextra care spre NE isiamortizeazamiscareaprintr-o serie de

faliimaimici, in structura de coada de cal, pe care le gasim in
azimutulbazinuluiPietrosani.
 2. F. Bogdan-Voda: situatieinversa, faliesenestra, o sarituramasurata in
afloriment de celputin 25 km, orientata EV, miscarea de transformare se
amortizeazaprinincalecari (micisariaje).

Faliitransformante
Falii care afecteazapedistantemari, in special crustaoceanicainclusivdorsalele.

Termenul de transformanta se refera strict la domeniul

oceanic.Candfaliatransformantaafecteazasidomeniul continental,
numeleeidevinefalietranscurentasaufalie de strike-slip.

Caoricefalie de decrosare, ele pot fi dextresausenestre.Acesteaafecteaza nu

numaifaliile ci sizonele de subductie, deseoricreeazastructuricomplexe in
functie de elementelepe care le leaga.

S=sus

J=jos

Mai existasisituatiafaliilor in care distantadintrecele 2 zone active se conserva.

Faliiletransformantesau de strike-slip, rareorisuntdrepte (geometric), de
celemaimulteorisuntcurbe. In acest mod exista zone unde au
locfenomenetranstensive (iaunasterebazine de sedimentare),
sifenomenetranspresive (iaunasterelanturicutate).

Genezarifturilorestedescrisaprin 2 metodeimportante:

1. Metoda pure-shear (forfecare-pura)-sensulMcKenzie (1973)

2. Metoda simple-shear (forfecare-simpla)-sensul Wernicke (1981)

Metoda pure-shear
presupunefracturareauneilitosfereprindeplasareadivergenta, simetricasi cu flux
termic din astenosfera, localizat in zona de extensie.

Metoda simple-shear presupune o deplasareconvergenta a litosferei,

darinsotita de rotatii de blocuritectonice.Fluxultermicestesituatasimetric sub
litosferasuperioara.
Riftingulcontine 2 tipuri de subsidenta:

1. Subsidenta sin-rift (tectonica)

2. Subsidenta post-rift (termica)

(1+2=subsidentatotala)
Falia Intra-Moezica=faliesenestra, orientare NV-SE, transcrustala, ale
careiterminatii in coada de cal se intalnesc de la Campulungpana la Vidraru. Din
acestmotivbarajulestemonitorizat permanent in privintaseismelor.

Deseorifaliile de strike-slip sunt generate de seisme.

In plan vertical falia de strike-slip capataaspectul de flower structure .

Acestea pot fi negative (zonacentralaestecoborata). Candcampul central
esteridicat, este o structura flower structure pozitiva.

De obicei, faliile de strike-slip in structura de floare, nu au

dimensiunifoartemarisi se gasesc in special in cuverturaplatformelor.

Altestructuritectonice impart asociate 7 transformante, suntbazinele de tip

pull-apart. Ele se dezvolta cu zone transtensive de-a lungulfaliei. Ex:
GolfulCaliforniei.

In general acestetipuri de bazinesuntromboidale, cu marginifoarte active,

capabilesagenerezecrustaoceanica.
 Subductia
Subductiile sunt zonele de consum a placilor litosferice. Zonele de subductie
sunt situate la contactul dintre:

- O placa oceanica si una continental

- Doua placi continentale
- Doua placi oceanice
Din punct de vedere al mecanismului de subductie, precum si a efectelor
asucpra placilor in coliziune, se disting 2 tipuri:

- Subductii de tip A ( Alpin )

- Subductii de tip B ( Benioff )
Subductiile de tip A caracterizeaza contactele de tip placa continentala – placa
continentala.

Subductiile de tip B caracterizeaza contactele de tip placa oaceanica – placa

oceanica – placa continentala.

In urma procesului de subductie de tip B, placa subdusa ajunge in zona de P si T

inalte si intra intr-un process de topire partiala. In mod obisnuit topirea partiala
debuteaza la adancimi de 120 de km, iar topirea totala la 600 – 800 de km.

Initerea procesului de subductie are loc in zonele de margini passive, acolo

unde contactul actual dintre crusta oceanica si crusta continental sufera in timp
unele modificari tectono – termice.

Conteaza densitatea mai mare a crustei oceanice, precum si incarcatura cu

sediment la contactul dintre crusta oceanica – crusta continental.

Acei doi parametric fac intr-un anumit moment crusta oceanica sa se rupa sis a
isi inceapa drumul sub cea continental.
Un exemplu de subductie de tip A sunt Carpatii. Astfel dupa consumul unei
cruste oceanice, cele 2 placi continentale intra in coliziune, una dintre ele
avand tendinta sa se scufunde sub cealalta.

Trasaturi morfo – structural ale zonelor de subductie placa oceanica sub placa
continentala.

Un prim element morphologic este o ridicare extrema ( convex extrema ),

uneori situate deasupra nivelului marii pe placa oceanica in subductie.

Un alt element important asociat subduct sunt fosele. Acesta sunt generate la
contact si pot avea morfologii foarte diferite. In linii mari ele pot fi :

- Fose bogate in sedimente

- Fose sarace in sedimente
In functie de cantitatea de sediment accumulate intr-o fosa iau nastere prisme
de acretine cu compozitii diferite. O prisma de acretine e formata din
sedimente razuite si dezlipite de pe placa oceanica si din materialul sedimentar
erodat din placa superioara.

In primsa de acretine se pot intalnii amestecuri haotice de roci bazaltice, maluri

abisale precum si blocuri cu originea in crusta continental. Acest tip de
formatiune sedimentara tectonica se numest melouge afiolitica.

De exemplu este suita franciscana ( marginea vestica a Americii de Nord ).

In zonele de subductie prin topirea litosferei subduse, in general iau nastere

magme bazice, totusi deseori formatiunile din prisma sunt antrenate in
aubductie marind aportul de SiO2 ( oxid de siliciu ).

Astfel, magmele capata un character intermediary andezitic. De asemenea un

alt factor care mareste cantitatea de silice este materialul prin care are loc
ascensiunea magmelor.

O serie de fenomene importante au loc in placa superioara. Astfel iau nastere o

serie de bazine sedimentare cum ar fi:

- Bazine fore – arc

- Bazine back – arc
- Bazine marginale
- Bazine de foreland
De-a lungul zonei de subductie se inregistreaza cutremure intermediare,
precum si cutremuri de mare adancime ( 600 – 800 km )

De-a lungul planului Benioff, placa subdusa sufera procese de extensie in

zonele superioare, de compresie in zona subcrustala, apoi iar de extensie si de
compresie in zonele adanci.

Clasificare in functie de planul Benioff:

- Filipine, Mariane, Tango Nord, Tango Sud, Japonia

- Curile
EDUCTIE

Margini continentale passive

Fenomenele de rifting urmate de spreadingul oceanic si in final drifting,
generaza 2 margini pasive. Pe acestea pentru a recunoaste suite sedimentare,
apartinand etapei de de sin - drift si past – rift.

Aceste margini continentale sunt importante intrucat adapostesc nele dintre

cele mai mari reserve de petrol ( Nigeria ).

Functie de mecanismul de generare a riftului, secventele sedimentare sunt

diferite, un exemplu classic de sedimente sinrift este riftul Est – African. Acolo
s-au acumulat in special depozite evaporitice si carbonatice in stransa legatura
cu roci vulcanice.

In faza past – rifting ( Marea Rosie ) incep acumulari de sedimente groase, din
faza Marea Rosie se ajung la o margine pasiva clasica – margine pasiva de tip
Atlantic.
Prin tehnica back – stripping se paote clacula grosimea sedimentelor
accumulate pe o margine pasiva.

Un bazin de sedimentare format pe o asfel de margine cuprinde sedimente

associate subsidentei tectonice si sedimentarii associate subsidentei termice.

Insumarea subsidentei tectonice si a celei termice, da subsidenta totala a

bazinului.

Subsidenta terminca ester legata stric de racirea litosferei riftate. In mod

obisnuit racirii litosferelor pana la stadiul a nu mai raspunde incarcaturii
sedimentare este de aproximativ 80 de metrii – ζ

ζ – este numita constana temporala termica a litosferei.

Coliziuni si orogene
Fenomenul de coliziune se refera in principal la cocnirea a 2 mari margini
continentale. Aceasta este coliziune tipica. Aceasta coliziune ia nastere prin
consumul litosferei oceanice situate intre doua margini.
Odata consumata, marginea continental intra in coliziune, intre cele doua
observandu-se resturi ale litosferei oceanice, ceea ce se numeste sutura
oceanica.

Orogenele sunt impartite in 2 tipuri mari:

- De coliziune ( de tip Hymalaian )

- De subductie ( de tip Andean )

In faptcontactelecoliziunale din punct de vedere tectonic suntmult complicate

de de forma celor 2 margini.

In mod obisnuit placile continentale au o morfologie complicate definindu-se

promontorii si goefuri. Din acest motiv un orogen care ia nastere in astfel de
conditii, prin coliziune are de-a lungul lui, unitatii tectonice cu varste
tectogenetice diferite si stiluri structurale diferite.

Pe de alta parte se pastreaza unele resturi ale litosferei oceanice numite

oceane remercante .
Pe masura ce convergenta continua, pe placa superioara incep sa se dezvolte
bazine de self in timp ce pe placa inferiaora se dezvolta o prisma de acretiune.

Aceasta prisma, in timp, migreaza spre exteriorul zonei de subductie.

Odata intrata in coliziune, cele doua margini continentale are loc o ingrosare
crustala ( 50 – 70 de km ) insotita de fenomene de metamorphism regional in
faciesuri metamorfice usor diferite de faciesuri metamorfice precolizionale.

Un efect al coliziunilor continentale este ceea ce se numeste colapsul

extensional, astfel in anumite circumstante dupa coliziune in placa superioara A
au loc fenomene de relaxare crustala, generandu-se bazine de colaps gratuit
falii normale.
In decursul coliziunilor pot avea loc fenomene de strike – sip. Acestea se petrec
la distant de doua ori mai mare in spatele zonelor majore de incalecare fata de
latimea orogenului.

De asemenea, in aceleasi zone pot aparea si grabene ca effect al aceleiasi

coliziuni.

In decursul fenomenului de coliziune, placa superioara este puternic afctata de

falii inverse care duc la farmarea unei centuri cutate si incalecate. Ca urmare in
functie de tipul de orogen ( subductie sau coliziune ) in cuprinsul zonelor cutate
si incalecate iau nastere bazine de foreland. Acestea se numesc pentru orogen
de subsidenta back thrust foreland basin, iar pentru orogenul de coliziune
perifial foreland basin ( ex C. Orientali )

Orogene
Din punct de vedere tectonic, orogenele se clasifica in:

- Orogene noncolizionale
- Orogene colizionale
Orogenele colizionale sau de tip An de An iau nastere in zonele de subductie
ale unei placi oceanice sub o placa continental. Exemplul tipic sunt Muntii Anzi
si cartiliera Nord – Americana.

In cartiliera Nod – Americana, in zona de subductie dintre cele 2 placi s-a

acumulat suita franciscana, zona este inca active. Principalele elemente
tectonice sunt:

- Prisma de sedimentare din fosa

- Bazine de tip fore – arc dezvoltate pe placa continental
- Lantul magmatic
 - Bazine de fore – land retroarc
In timp aceste 4 domenii tectonice isi schimba pozitia geografica datorita
micarii de “ roll back “ a placii oceanice, adica retragerea zonei de subductie
inspre rift.
In anumite circumstante in spatele lantului magmatic pe litosfera continental,
pot aparea si zone de extensie, in ceea ce se numeste “ bazin and range
province “ ( provincial vale si deal ). !! IMPORTANT !

Grosimile placilor litosferice, in special cea litosferica continental.

In bazinul Alberta au fost descries la sfarsitul secolului al 20-lea, de catre un

canadian Chaueberlain, duplexurile.

Duplexurile cuprind mai multi “ horses “ ( cai).

Cursul 8

Orogene colizionale
(tip himalayan)
Acestea iau nastere in momentul in care litologia oceanului ce separa
cele 2 margini continentale se consuma complet prin subductie sau mai rar prin
fenomene de obductie.
In momentul in care cele 2 margini intra in contact direct se formeaza un
orogen denumit orogen de coliziune, diferit fata de orogenele de subductie.

In urma consumului placii oceanice, cele 2 margini continentale intra in

coliziune, una dintre ele fiind impinsa in cealalta.
In Himalaya, subcontinentul gondwanian este impins sub marea placa
Eurasiatica.
In mod obisnuit, orogenele de coliziune au vergenta a structurii tectonice
majore bilaterala.
In zonele centrale ale orogenului central sunt exumate rocile cele mai
vechi si mai profunde din cele 2 placi. Zona se numeste metamorphic core
complex
Vergenta unei unitati tectonice reprezinta directia geografica de
deplasare.
 Tot in zona centrala se regaseste si sutura ofiolitica --> reminescente ale
marelui ocean ce separa cele 2 margini continentale.

Apusenii de sud --> formati prin compresiunea oceanului Tethys de cele 2

margini continentale (Europa-Africa)
Bazinul Transilvaniei --> important pentru hidrocarburi.
In metamorphic core complex se pot conserva si structuri tectonice
mai vechi si decat cele rezultate in ultimul ciclu tectono-metamorfic.

Centuri cutate si incalecate

(fold and thrust belts)

Aceste zone, cu o structura tectonica complexa sunt specifice zonelor

periferice ale orogenului de coliziune. In general se dezvolta in cuprinsul
bazinelor de foreland periferice (ex: Carpatii Orientali).
  Thick skinned tectonic = panze de soclu
 Thin skinned tectonic = panze de cuvertura
In general exista o secventialitate temporara a genezelor diverselor unitati
tectonice asociate centurilor cutate si incalecate.
In mod obisnuit unitatile cele mai interne sunt cele mai vechi, varsta
devenind mai tanara spre zonele externe.
*intern si extern (din punct de vedere tectonic) este raportat la sutura.

Cursul 9

In bazinele sedimentare de tip foreland,backarc sau periferici,

formatiunile sunt exclusiv sedimentare. Din punct de vedere tectonic, aceste
bazine sunt cunoscute drept fold and thrust belt (centuri cutate si incalecate).
In functie de istoria tectonica a bazinului si de alcatuirea litologica,
stilurile structurale difera. In mod obisnuit exista 3 tipuri cinematice de
formare.
1. Brock-forward sequence
2. Brock-back sequence
3. Overstep sequence
Termenul de secventa in acest caz se refera la un pachet de roci afectat
de incalecari la un anume timp.
 Secventialitatea brock-foreward este cea mai raspandita, un exemplu
clasic fiind bazinul de foreland al Carpatilor Orientali.

Indiferent de cele 2 stiluri, toate unitatile tectonice devin tangentiale si

se branseaza la ceea ce se numeste detachement fault .
Overstep sequence defineste o secventa tectonica aleatorie .
Oriceare dintre cele 3 stiluri poate fi complicat ulterior de alte miscari
tectogenetice
 Miscari polifazice .
Mecanismele de formare a centurilor cutate si incalecate au fost
matematizate in teoria prismei de sedimentare cristice (Doris 1978).
 Cursul 10

Avanfosa

Fore-dip= avanfosa
Avanfosa este ultimul etaj structural din evolutia unu orogen. Formatiunile
sunt exclusiv sedimentare si in anumite conditii fac tranzitia catre depozitele de
foreland (platforme).
Avenfosele cuprind in exclusivitate materiale reciclate din orogenul deja
format, adica sursa externa (platformica) este imbracata (nu este erodat).
Din punct de vedere structural, avanfosele pot fi afectate uneori de falii
inverse, dar in general predomina stilul plicativ (adica cutele).
In cazul carpatilor Orientali, avanfosa este divizata in 2 parti:
- Avanfosa interna
- Avanfosa externa
Cea interna a fost afectata de ultimele miscari tectogenetice ale evolutiei
Carpatilor Orientali (faza moldavica, intrasarmatian), astfel, avanfosa interna este
regasita in panza subcarpatica.
Deplasarea Sarmatiana pe planul de sariaj al panzei subcarpatice a fost
contemporana cu geneza bazinului Comanesti. Acesta este un bazin de tip Piggy-
back.

Avanfosa externa face trecerea de la cele mai tinere formatiuni ale

orogenului la cele de platforma. Uneori avanfosa externa poate acoperi
structuri tectonice ale orogenului.
 Un alt tip de bazine piggy-back sunt cele din Muntii Apuseni.

Zonele externe de tipul centurilor cutate si incalecate, dar si de tipul

avanfosei sunt implicate in stilul structural de eventai imbricat , astfel sunt
definite incalecari emergente si incalecari oarbe. Aceste incalecari se branseaza la
un plan principal de detasare.
 Planele de detasare a stivelor de roci trebuie sa respecte anumiti parametri
litologici, astfel sunt favorizate sisturile argiloase negre (de tip Audia), sisturile
disodilice (sisturi argiloase bituminoase) sau sarea.
Aceste orizonturi de alunecare pot fi discontinui atat transversal cat si
longitudinal in zona supusa compresiunilor.

Cursul 11

Miscari tectonice
Miscarile tectonice sunt pozitive, negative, grupate ca miscari verticale si
miscari orizontale.
Miscarile verticale pozitive sunt asociate cu perioade tectogenetice ( o
geneza cuprinde mai multe perioade de tectogeneza, mai mult, orogeneza
insasi face parte dintr-un ciclu tectono-metamorfic).
Fortele tectonice compresive in cadrul genezei unui orogen sunt
permanente. Din cand in cand, conform teoriei prismei de sedimentare critice
au loc momente paroximale de deplasare prin incalecari a volumelor de roci.
 Exemplu: in urma miscarilor tectonice verticale pentru Carpatii Orientali
in zona lor nordica, s-a stabilit ca inceand cu Badenianul (11-13Ma) ridicarile au
insumat 7-6 km.
Spre sudul Carpatilor Orientali ridicarile (mai ales in zona Vrancea) au
avut valori mai mari si sunt si mai tinere, incepand de prin Sarmatian (~8Ma).

Exista si miscari verticale pozitive care sunt asociate unor procese

litosferice adanci. In anumite circumstante, asociat unei dorsale oceanice, in
listosferele continentale asociate pot aparea fenomene termice care conduc la
formarea unui dom (bombament) termic. Geneza acestuia implica fenomene
de eroziune litosferica in baza acesteia insotita de transformari de faza a
mineralelor, mariri de volum si un flux termic ridicat.
Acest dom termic uneori poate intra in procese de rifting, putand genera
un rift intracontinental.
 Geofizicianul Crough a stabilit ca inaltimea domului termic minima
pentru a putea rifta este de minim 1,7km. Geneza domului este strans legata
de relatiile intre densitatile crustei oceanice si cele ale crustei continentale
asociate cu diferentele de presiune intre dorsala si zona domului.

Miscarile verticale negative sunt in cea mai mare parte asociate

fenomenelor de subsidenta,
Miscari orizontale (tangentiale) sunt miscari de extensie si de compresie.
Primele genereaza bazine de sedimentare de tipul rifturilor.
Platformele sunt structuri rigide provenite din cratonizarea unor
orogene. Peste soclul cratonizat se depun sedimente care alcatuiesc cuvertura
unei platforme.

Varsta unei platforme este data de varsta ultimelor deformari ale

soclului.