Sunteți pe pagina 1din 19

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Pentru şcolile de naţionalitate în care limba română se predă ca obiect de studiu


(Forma tradiţională, Forma lărgită şi Forma complementară)
Clasele 1–4

Obiectivul principal al disciplinei Limba şi literatura română în ciclul primar al şcolilor de


naţionalitate în care limba română se predă ca obiect de studiu (Forma tradiţională şi Forma
lărgită) este consolidarea vocabularului românesc al elevilor, achiziţonarea unor norme
gramaticale, formarea capacităţilor şi competenţelor comunicaţionale care vor facilita
înţelegerea mesajului oral, producerea individuală de texte, lectura interpretativă şi scrierea
caligrafică. Va trebui să se pună accent deosebit pe formarea unor atitudini pozitive de
comunicare, a curajului iniţiativei comunicative în situaţii de comunicare cu mai mulţi
interlocutori şi pe trezirea interesului faţă de însuşirea limbii.
Şcolile în care se predă limba română ca obiect de studiu funcţionează mai ales în
zonele de graniţă, în localităţile în care asimilarea este mai avansată, prin urmare, aici,
cunoaşterea limbii române este un simbol al ataşamentului faţă de rădăcini, pe de altă parte ea
va constitui un instrument util pentru că în zonele de graniţă relaţiile economice, culturale şi
turistice inter-regionale vor fi tot mai intense şi complexe. Şcoala va trebui să transmită acele
conţinuturi şi competenţe care constituie baza pentru îmbogăţirea, în continuare, a limbii
române şi face posibilă achiziţionarea unor cunoştinţe funcţionale de limbă.
Datorită faptului că şcolarii mici înscrişi la şcolile în care se predă limba română
dispun de cunoştinţe precare de limbă sau nu o vorbesc deloc, curriculum-ul disciplinei
Limba şi literatura română va trebui să insiste asupra dezvoltării competenţelor de
comunicare în cazul ambelor forme de predare a limbii române. Finalitatea trebuie să aibă în
vedere ca elevii să fie capabili să iniţieze dialoguri, să recepteze, conform particularităţilor de
vârstă, impresii create de lectură şi valori culturale.
Dincolo de dezvoltarea competenţelor comunicaţionale, se va accentua în mod
deosebit introducerea elevilor în universul magic al operelor literare. Totodată ei vor fi
motivaţi pentru producerea unor texte funcţionale.
Principiile de bază şi obiectivele programei-cadru de faţă sunt dezvoltarea complexă a
personalităţii, educarea şi instruirea elevilor pentru a dispune de cunoştinţe complexe, de
cultura scrierii, de diferite competenţe, de un simţ moral şi estetic dezvoltat, conform
particularităţilor de vârstă. Principiul curricular de bază se concentrează asupra îmbogăţirii
cunoştinţelor de limbă, într-o atmosferă deschisă, în situaţii de comunicare adecvat motivate,
cu ajutorul unor mijloace atractive pentru elevi, având ca scop dezvoltarea diferitelor
competenţe şi capacităţi şi formarea viziunii asupra literaturii şi a lumii din jur în general.
Programa-cadru va viza totodată dezvoltarea gândirii autonome a elevilor şi exigenţa
exprimării părerilor proprii şi a unor atitudini civilizate în dezbateri.
Obiectivul curriculum-ului este ca elevii să devină deschişi spre ideea de bine şi de
frumos, spre tot ce poate contribui la formarea unei personalităţi valoroase.

Clasele 1–2

În prima clasă a şcolilor cu predare a limbii române ca obiect de studiu se va pune accentul pe
dezvoltarea capacităţii receptării mesajului oral, pe însuşirea expresiilor uzuale, pe aplicarea
formulelor de salut şi de adresare în situaţiile de comunicare cunoscute. Dezoltarea capacităţii
de receptare a mesajului oral şi a capacităţii de comunicare orală/a deprinderilor de vorbire se
va asigura prin orele de limbă interactive, legate de temele cunoscute de conversaţii/de actele
de vorbire (de ex.: salutul, prezentarea, familia, şcoala, timpul liber, cumpărăturile, la medic,

1
la poştă…)
La fel de important este faptul ca învăţătorul şi elevul să lucreze (în perechi, în grup,
împreună cu colegi de clasă) într-o atmosferă fără stres, cu motivaţii precise, folosindu-se cu
eficienţă de mijloacele IST. Obiectivele diferenţiate sunt indispensabile în activităţile de
predare/învăţare, acele metode comunicaţionale care înlătură inhibiţiile de comunicare ale
elevilor şi care le dezvoltă curajul iniţiativei comunicative. În perioada achiziţionării
vocabularului se vor intensifica eforturile de a-i învăţa pe elevi să pronunţe corect sunetele
specifice ale limbii române, să cunoască tehnicile de accentuare şi intonaţia corectă a frazei.
Vocabularul elevilor şi simţul lor pentru frumos sunt, de asemenea, dezvoltate prin
însuşirea zicătorilor, chiuiturilor, poezioarelor, a altor creaţii şi a obiceiurilor populare în
scene dramatizate.
Obiectivul cel mai complex al predării/învăţării în clasa a doua este pregătirea
înţelegerii lecturii/a receptării mesajului scris şi a deprinderilor de scriere, şi însuşirea
tehnicilor de înţelegere şi de producere ale textului în situaţia în care elevii sunt deja în
posesia anumitor cunoştinţe, experienţe privind scrierea şi lectura în limbile maghiară şi
română.
Programa-cadru insistă asupra folosirii metodologiei însuşirii şi a exersării, în
progresie, a tehnicilor de scriere. Elevii mici vor trebui să adopte o viteză adecvată de scriere,
tot mai rapidă, la copierea textelor româneşti, iar, mai târziu, la exprimarea scrisă de tip
productiv. Prin urmare programa-cadru trebuie să-i motiveze pe elevi pentru însuşirea culturii
comunicaţionale şi a formării exigenţei scrierii corecte şi caligrafice.

Unităţi tematice/ Total


Receptarea mesajului oral
obiective cadru 60 ore
Cunoştinţe Adaptarea şcolară.
anterioare Capacitatea de receptare a mesajului oral
FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):
Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral. Înţelegerea
Obiectivele sensului expresiilor uzuale: solicitări, formule de salut, formule de
instructiv-educative adresare.
ale unităţii tematice FORMA LĂRGITĂ (FL):
Înţelegerea după auz a textelor nonliterare şi literare (legende şi
zicători).
Activităţi/Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură
FT: FT: Limba şi literatura
Dezvoltarea receptării şi a Elevul să fie capabil maghiară: înţelegerea
înţelegerii mesajului oral.  să înţeleagă cuvintele mesajului oral.
Capacitatea de a diferenţia uzuale, pronunţate clar şi
formele corecte de cele greşite. încet, referitoare la Informatică: lecţii
Înţelegerea enunţurilor mai persoana, la familia sa şi la interactive.
simple, referitoare la persoana, mediul în care trăieşte;
familia, casa, şcoala elevului, la  să reţină expresii şi Cultură şi civilizaţie
mediul în care trăieşte, şi enunţuri/mesaje auzite mai românească: texte
capacitatea de a răspunde la des, legate de nevoile dialectale.
întrebări privitoare la aceste practice ale vieţii cotidiene;
teme.  să identifice semnificaţiile
Exerciţii de audiere a unor texte. esenţiale ale zicătorilor

2
Identificarea noilor cuvinte în simple, chiuiturilor,
situaţii de comunicare diverse. cântecelor de leagăn auzite
Urmărirea unor dialoguri scurte, într-un context
şi participarea la acestea. lingvistic/prin viu grai sau
Audierea zicătorilor, chiuitorilor, transmise prin mijloace IST,
cântecelor de leagăn. şi dacă are timp, să fie în
Exerciţii de iniţiere a unor stare să interpreteze cele
dialoguri. auzite.
Jocuri pentru folosirea corectă a
normelor gramaticale, (de ex.:
acordul corect).
FL: FL: Cultură vizuală:
Exerciţii de înţelegere a Elevul să fie capabil emisiuni de radio şi tv.
mesajului oral în diverse  să identifice semnificaţiile
contexte: după auz, după vedere, textelor rostite clar şi încet,
în situaţii diferite. legate de temele uzuale de
Exerciţii de identificare şi de conversaţie;
recunoaştere a enunţurilor în  să înţeleagă întrebările,
funcţie de tipul de conţinut al socilitările, numele,
mesajului oral. Urmărirea numerele, datele des
dialogurilor, iniţierea lor şi utilizate;
participarea la acestea.  să identifice cuvinte
Participarea activă la jocuri necunoscute pe baza
pentru folosirea corectă a contextului;
normelor gramaticale. Audierea  să înţeleagă esenţa unor
poezioarelor, cântecelor legende şi zicători scurte
prezentate direct sau de pe CD- prezentate direct sau de pe
ROM, cu mijloace IST. CD-ROM;
Audierea sau vizionarea  înţelegerea cuvintelor sau
emisiunilor de radio şi tv ale expresiilor uzuale folosite în
românilor din Ungaria. mass media.
Text oral, înţelegerea mesajului oral, texte după auz (accentul, intonaţia,
Noţiuni–cheie/ intensitatea vocii), receptarea mesajului oral, comunicarea, jocuri pentru
noţiuni folosirea corectă a normelor gramaticale, limbajul gesturilor, activitate în
grup.

Unităţi tematice/ Total 60


Deprinderi de vorbire/capacitatea de exprimare orală
obiective cadru ore
Cunoştinţe Adaptarea şcolară.
anterioare
FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):
Obiectivele
Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală. Elevul să aibă curaj să
instructiv-educative
iniţieze dialoguri în limba română, să fie capabil să răspundă la
ale unităţii tematice
solicitări simple.

3
FORMA LĂRGITĂ (FL):
Producerea unor texte orale legate de temele uzuale în conversaţiile
curente.
Activităţi/Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură
FT: FT: Cultură vizuală:
Unităţile tematice: lumea mea, Elevul să fie capabil mesaj oral şi imagine,
familia, casa/locuinţa, şcoala,  să pronunţe sunetele ă, â, î, ilustraţii.
activtităţi zilnice, meteorologie, diftongii (oa) şi triftongii
sărbătorile. (aeu); Informatică: lecţii
Exerciţii de pronunţie corectă.  să participe la exerciţiile şi interactive.
Exerciţii de pronunţie corectă a jocurile de pronunţie în grup.
sunetelor specifice limbii române  să răspundă coerent, în Cultură şi civilizaţie
ă, â, a diftongilor şi triftongilor. câteva cuvinte, cu propoziţii românească: expresii
Exersarea pronunţiei corecte a simple la întrebările care i-au dialectale, formule de
diftongilor oa, ea. fost adresate; adresare, salutul.
Exerciţii de pronunţie în grup.  să folosească adecvat
Jocuri (în perechi, în jocuri de formulele de salut şi de
situaţii). prezentare;
Salutul şi răspunsurile la salut la  să enumere câteva activităţi
întâlnire şi la plecare. cotidiene (cu verbe la
Prezentarea (Mă numesc..., Pe prezent) şi să prezinte câteva
mine mă cheamă..., Eu sunt...). obiecte din anturajul său;
Solicitarea şi furnizarea  să susţină un dialog format
informaţiilor (Vă rog, te rog, din câteva propoziţii simple
unde este? Ce face?). Exersarea şi dezvoltate, legate de
acestor expresii în jocuri de unităţile tematice;
situaţii.
 memorare după auz a 5-6
Exprimarea unor activităţi
zicători, a 4-5 zicale şi
curente cu ajutorul unor verbe la
proverbe.
prezent (învăţ, citesc, mănânc).
Descrierea persoanelor şi
obiectelor (bun, rău, frumos,
urât...).
Exprimerea dorinţei (doresc, aş
dori). Exerciţii scurte de
expimare a unor mesaje orale:
formularea întrebărilor şi a
răspunsurilor legate de unităţile
tematice respective.
Unitatea dintre exprimarea orală
şi mişcare. Prezentarea unor
eununţuri simple cu ajutorul
limbajului gesturilor.
FL: Elevul Artă dramatică şi
Exerciţii de pronunţie corectă a  să fie capabil să pronunţe dans: corelaţia dintre
sunetelor vorbirii. sunetele ă, â, diftongii şi mesaj oral şi
Exerciţii de pronunţie corectă a triftongii; mişcarea, cerc de artă
sunetelor specifice limbii române  să participe la situaţii de dramatică pentru

4
ă, â, a diftongilor şi triftongilor. dialog cu mai mulţi copii.
Redactarea unor propoziţii parteneri prin formularea
pentru exprimarea unor mesaje unor enunţuri mai simple;
orale.  să se adreseze corect
Prezentarea în câteva enunţuri învăţătorului, rudelor,
coerente a unor texte după auz colegilor de şcoală;
(într-un timp util, necesar pentru  să-şi accentueze mesajul oral
reflecţii). şi prin limbajul corporal;
Participarea la diverse situaţii de  să colaboreze cu colegii în
comunicare cu mai mulţi cadrul activităţilor în grup;
interlocutori: cu învăţătorul,  să redea poezii, şi fragmente
colegul de bancă, colegul de de proză memorizate;
grupă, colegul de clasă.  să memoreze după auz 10-12
Mod de exprimare adecvat zicători, 4-5 zicale şi
situaţiei de comunicare şi proverbe.
partenerului.
Participarea la activităţile
cercului dramatic.
Noţiuni–cheie/ Capacitatea de exprimare orală/deprinderi de vorbire, text oral, pronunţie,
noţiuni vocală, consoană, diftong, triftong, jocuri de situaţii.

Unităţi tematice/ Receptarea mesajului scris/Citirea 1 Pregătirea Total 28


obiective cadru însuşirii cititulu ore
Cunoştinţe Adaptarea şcolară.
anterioare
Obiectivele FORMA TRADIŢIONALĂ ŞI FORMA LĂRGITĂ (FT–FL):
instructiv-educative Pregătirea citirii/lecturii textelor în limba română în ambele forme de
ale unităţii tematice predare a limbii.
Activităţi/Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură
FT-FL: FT-FL: Cultură vizuală:
Prezentarea imaginii. Elevul să fie capabil prezentarea imaginii,
Însuşirea progresivă a  să facă diferenţa dintre tipuri de literă.
abecedarului românesc. sunetele limbii maghiare şi
Exerciţii pentru folosirea române;
sunetelor asemănătoare ale  să identifice sunetele
limbilor maghiare şi române. (literele) specifice limbii
Citirea şi pronunţarea adecvată române, diftongii, triftongii;
ale sunetelor (literelor), ale  să facă legătura dintre sunet
grupurilor de sunete (grupurilor şi imagine;
de litere) specifice abecedarului  să silabisească corect, să
românesc. aplice normele gramaticale;
Identificarea corespondenţelor
 să lege literele învăţate;
sunet-literă.
 să exerseze şi singur citirea
Exerciţii de identificare şi de
prin silabisire.
diferenţiere ale formelor scrise şi
tipărite ale minusculelor şi

5
majusculelor.
Recunoaşterea silabelor,
exersarea citirii prin silabisire.
Literele învăţate şi citirea lor
împreună.
Noţiuni–cheie/ Titlu, text, alienat, propoziţie, cuvânt, silabă, sunet (literă).
noţiuni

Unităţi tematice/ Receptarea mesajului scris/Citirea 2 Total 28


obiective cadru Însuşirea tehnicii cititului (sistemul semnelor grafice) ore
Cunoştinţe Adaptarea şcolară.
anterioare
Obiectivele FORMA TRADIŢIONALĂ ŞI FORMA LĂRGITĂ (FT-FL):
instructiv-educative Dezvoltarea capacităţilor de identificare a semnelor în ambele forme
ale unităţii tematice de predare a limbii.
Activităţi/Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură
FT-FL: FT-FL: Cultură vizuală: tipuri
Citirea împreună fără silabisire a Elevul să fie capabil de literă şi de silabe.
cuvintelor compuse din câteva  să identifice minusculele şi
litere. majusculele tipărite ale
Dezvoltarea citirii împreună a abecedarului românesc;
literelor prin exerciţii.  să recunoască şi să pronunţe
Schimbări de ritm şi de viteză. corect sunetele ă, â, diftongii
Lectura cuvintelor, sintagmelor, (au, ou) triftongii (eau);
propoziţiilor, textelor mai scurte.  să aibă capacităţi adecvate
Dezvoltarea progresivă a pentru citirea împreună a
capacităţii de citit cu voce tare şi literelor;
mută.  să citească în mod adecvat
Cunoştinţe legate de lecturi: cuvintele, sintagmele,
autori, poet, prozator, cititor, propoziţiile;
titlu, text, alienat.  să-şi dezvolte continuu
Respectarea semnelor de capacităţile de lectură
punctuaţie de la sfârşitul adecvate;
propoziţiilor.  să folosească biblioteca
şcolară;
 să citească texte mai simple.
Noţiuni–cheie/ Sunet, literă, semn al scrierii, diftong, triftong, sintagmă, frază, alienat,
noţiuni text, adresă, autor, scriitor, cititor.

Unităţi tematice/ Receptarea mesajului scris/Citirea 3 Total 28


obiective cadru Citirea interpretativă, impresii create de lectură ore
Cunoştinţe Adaptarea şcolară.
anterioare

6
Obiectivele FORMA TRADIŢIONALĂ ŞI FORMA LĂRGITĂ (FT-FL):
instructiv-educative Dezvoltarea progresivă a capacităţilor de citire intrepretativă,
ale unităţii tematice prezentarea mai multor tipuri de texte.
Activităţi/Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură
FT: FT: Cultură vizuală:
Însuşirea, la nivel de deprinderi, Elevul să fie capabil imagine şi text.
a tehnicilor de citire cu voce tare  să înţeleagă mesajele mai
şi mută/silenţioasă. simple din textele legate de Informatică: căutare
Raporturile dintre cele trei problemele curente ale vieţii pirn universul
simţuri/percepţii senzoriale: cotidiene; informaţiilor.
văzul, simţul tactil, auzul.  să înţeleagă
Culegerea şi evidenţierea relaţiile/corespondenţele Limba şi literatura
informaţiilor de bază din dintre mesajul textului şi maghiară: lectura
lecturile date. ilustraţiile din manual; textelor.
Raportul dintre conţinutul şi  să urmărească, asistat de
titlul operelor citite. învăţător, structurile textului
Identificarea personajelor pe (spaţiu, timp, personaj,
baza unui text de povestire. raporturile cauză-efect);
Creaţii folclorice:  să aibă un vocabular
Zicale şi proverbe din operele necesar/adecvat pentru
autorilor: Emil Gârleanu, Elena caracterizarea personajelor;
Dragoş, Elena Farago, Otilia  să-şi dea silinţa să citească
Cazimir, Victor Sivetidis; cu intonaţia conform
Din operele autorilor români din semnelor de punctuaţie de la
Ungaria. sfârşitul propoziţiilor;
Lumea povestitorilor români din  să dispună de cunoştinţe de
Ungaria: bază, conform
Vasile Gurzău şi Mihai Purdi. particularităţilor de vârstă
Tipuri de basme, eroi ai pentru utilizarea bibliotecii;
basmelor;
 să cunoască 2-3
Din operele poeţilor români din
basme/poveşti populare, 5-6
Ungaria: Lucia Borza, Ana
zicători, 2-3 legende;
Crişan.
 să identifice sensul textelor
Participarea la obiceiuri populare
poeziilor învăţate;
puse în scenă.
 să facă exerciţii de
memorizare pentru redarea a
5-6 poezii;
 să povestească, în funcţie de
vocabular, conţinutul
basmelor citite;
 să identifice diferenţele
dintre personajele pozitive şi
negative;
 să facă caracterizări ale
personajelor (bun, rău,
curajos, laş…);
 să înveţe şi să prezinte texte,
conform rolului ales dintr-o

7
operă;
 să adopte adecvat intonaţia
corectă a cuvintelor şi a
propoziţiilor.
FL: FL: Cânt şi muzică:
Interpretarea a 4-6 opere, în plus, Elevul să fie capabil să înţeleagă lectura textelor
liber alese din toate domeniile mesajul operelor liber alese şi al muzicale şi a
semnalate. celor intrepretate în clasă. partiturii.
Exerciţii de memorizare:
memorizarea a 3-4 opere. Artă dramatică şi
dans: corelaţia dintre
text şi mişcare.
Noţiuni–cheie/ Percepţii senzoriale, personaj principal, personaj secundar, tehnici de
noţiuni lectură, lecturi, conţinut, titlu, spaţiu, timp.

Unităţi tematice/ Capacitatea de exprimare scrisă/Scrierea 1 Total 60


obiective cadru Pregătirea însuşirii scrierii ore
Cunoştinţe Adaptarea şcolară.
anterioare
FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):
Formarea capacităţii de exprimare scrisă prin însuşirea sistemului de
semne. Identificarea diferenţelor dintre abecedarele limbilor
Obiectivele maghiare şi române.
instructiv-educative Dezvoltarea capacităţilor de a avea o poziţie corectă a corpului, a
ale unităţii tematice instrumentelor de scris în mână şi de a forma corect literele.
FORMA LĂRGITĂ (FL):
Dezoltarea capacităţilor şi competenţelor: redactarea unui text
compus din câteva enunţuri.
Activităţi/Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură

8
FT: FT: Cultură vizuală: tipuri
Cunoaşterea vocalelor şi Elevul să fie capabil de litere.
consoanelor româneşti.  să cunoască abecedarul;
Însuşirea literelor abecedarului românesc şi grafierea fidelă
românesc. a literelor;
Cunoaşterea literelor identice ale  să facă diferenţa dintre
limbilor maghiară şi română; literele limbilor maghiară şi
diferenţierea literelor neidentice. română;
Formarea tehnicilor corecte de  să formeze şi să lege corect
scriere. (coordonarea corectă a literele;
ochilor şi a mâinii).  să copieze fidel după modele
Forma literelor (literele date;
minuscule şi majuscule, forme  să aibă viteza scrierii, poziţia
scrise şi cele tipărite). corectă a mâinii, formarea
Scrierea cuvintelor, sintagmelor, literelor conform
enunţurilor scurte. particularităţilor de vârstă;
Deprinderi de scriere, exerciţii  să scrie cuvinte, propoziţii
de dezvoltare. simple după dictare şi din
memorie;
 să aibă caiet cu aspect
îngrijit (fără pete şi fără colţ
îndoit).
FL: FL: Educaţie fizică şi
Scriere după dictare. Elevul să fie capabil să scrie sport: mişcarea
după dictare texte mai scurte mâinilor şi a
reproduse din memorie. degetelor,
coordonarea
mişcărilor.
Noţiuni–cheie/ Ţinuta corpului, coordonare, formarea literelor, viteza de scriere,
noţiuni alunecarea facilă a mâinii pe foaie, urmărirea liniei, grafie, sistem de
semne.

Unităţi tematice/ Capacitatea de exprimare scrisă/Scrierea 2 Total 60


obiective cadru Scrierea şi producerea de texte la nivel de deprinderi ore
Cunoştinţe Adaptarea şcolară.
anterioare
FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):
Formarea exigenţei de a scrie caligrafic, ordonat, cu grafie lizibilă
cu ajutorul unor exerciţii numeroase.
Obiectivele Dezvoltarea în continuare a deprinderilor de scriere corectă prin
instructiv-educative însuşirea normelor ortografice.
ale unităţii tematice
FORMA LĂRGITĂ (FL):
Aplicarea tot mai corectă a normelor ortografice în exprimarea scrisă
de tip productiv.
Activităţi/Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură

9
FT: FT: Cultură vizuală:
Formarea exigenţei cunoaşterii Elevul să fie capabil modele de despărţirea
normelor ortografice.  să copieze atent la început, în silabe/ silabisire.
Cunoaşterea normelor pe urmă cu ajutorul
gramaticale ale limbii române şi dicţionarului, să redacteze Informatică: internet–
aplicarea lor în practică. enunţuri mai scurte, legate e-mail, felicitări;
Cunoaşterea regurilor de de temele cunoscute; utilizarea dicţionarului
despărţire a cuvintelor în silabe.  să inţieze interacţiuni în online.
Scrierea corectă a cuvintelor scris, să scrie texte mai
cunoscute, copierea lor fără simple pentru menţinerea
multe greşeli, cu o viteză redusă. relaţiilor cu partenerii: e- Limba şi literatura
Exerciţii de despărţire a mail, felicitări; maghiară:
cuvintelor în silabe, cunoştinţe  să aibă tehnici de scriere şi compararea limbii
de redactare a textelor; forme de viteză adecvată de scriere, maghiare cu limba
exprimare scrisă pe hârtie şi conform particularităţilor de română (sunete,
online. vârstă; cuvinte, sintagme).
Alcătuirea individuală de cuvinte  să foloseasă semnele de
şi de enunţuri. punctuaţie, conform felului
Folosirea normelor ortografice şi propoziţiilor (enunţiative,
a dicţionarului ortografic. interogative, optative,
Alcătuirea unui dicţionar exclamative, imperative);
individual.  să folosească corect în
practică normele ortografice
învăţate;
 să cunoască DOOM-ul, şi să-
l utilizeze conform
particularităţilor de vârstă.
FL: FL: Informatică: texte
Aplicarea normelor ortografice Elevul să fie capabil simple funcţionale.
în redactarea textelor scurte şi  să redacteze în scris, pe scurt
coerente. şi într-o formă simplă, date
Cunoaşterea criteriilor redactării legate de propria persoană şi
schemei şi exersarea lor, asistat de probleme concrete în
de învăţător. viaţa de zi cu zi;
Utilizarea dicţionarelor bilingve.  să redacteze notiţe cu
ajutorul dicţionarelor;
 să scrie corect expresiile
uzuale, cu greşeli puţine.
Tehnici de scriere, formă de exprimare scrisă pe hârtie, formă de
Noţiuni–cheie/
exprimare scrisă online, margine, despărţire, silabă, reguli, dicţionar
noţiuni
ortografic, ortoepic şi morfologic.

Rezultate FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):


scontate la Elevul să fie în posesia unor cunoştinţe fundamentale, conform
sfârşitul ciclului particularităţilor de vârstă, în domeniile următoare: capacităţile de
de doi ani de receptare orală/a mesajului oral, de exprimare orală/deprinderi de
studiu vorbire, de receptare a mesajului scris/a lecturii şi de exprimare scrisă.

10
Să înţeleagă cuvintele, expresiile, enunţurile mai simple legate de
situaţiile de comunicare obişnuite, de familia sa, de mediul în care
trăieşte.
Să fie capabil să înţeleagă enunţuri, solicitări şi întrebări scurte, legate
de viaţa de toate zilele.
Să aibă un vocabular care îi permite să răspundă la întrebări, cu ajutorul
unor structuri gramaticale simple, şi să furnizeze informaţii importante
despre el şi despre mediul în care trăieşte.
Să fie în stare să utilizeze formulele de prezentare şi să-şi prezinte în
câteva propoziţii impresiile.
Să aplice corect acordul gramatical.
Să fie capabil să citească fluent, cu voce tare şi mută. Să înţeleagă
semnificaţiile textelor scurte nonliterare şi mesajul poezioarelor,
poveştilor învăţate.
Să scrie frumos şi lizibil. Să-şi redacteze mesajul logic, coerent, aplicând
normele ortografice învăţate.
Să fie motivat pentru a-şi dezvolta cultura comunicaţională şi cultura
exprimării orale, pentru a-şi interpreta impresiile create de lectură.

FORMA LĂRGITĂ (FL):


Elevul să fie motivat pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi capacităţile în
toate cele patru domenii ale învăţării/predării.
Să înţeleagă semnificaţiile diferitelor tipuri de texte ascultate/audiate. Să
răspundă corect cu un vocabular şi un limbaj corporal adecvat.
Să citească fluent şi să sesizeze esenţa lecturilor.
Să fie capabil să redacteze texte simple (felicitări, e-mail…).

Clasele 3-4

În clasele 3-4 ale şcolilor în care se predă limba română ca obiect de studiu se vor dezvolta
progresiv cele patru domenii ale predării/învăţării (capacităţile de receptare orală/a mesajului
oral, de exprimare orală/deprinderi de vorbire, de receptare a mesajului scris/a lecturii şi de
exprimare scrisă), îmbogăţirea vocabularului prin introducerea unor noi teme de conversaţie,
prin cunoaşterea unor noi creaţii (zicători, poezii, legende), prin utilizarea sinonimelor,
antonimelor şi a unor expresii noi.
Programa-cadru se concentrează în mod adecvat asupra dezvoltării competenţelor cu
ajutorul cărora elevii vor comunica individual (mai ales în tematica studiată), vor fi capabili
să-şi însuşească diferite conţinuturi de cunoştinţe şi îşi vor pune bazele unei culturi generale.
De-a lungul anilor (până la sfârşitul claselor 3-4) elevul va fi capabil să formuleze
texte scurte, dialogate sau scrise, legate de temele uzuale, să iniţieze şi să susţină conversaţii.
El va identifica în lecturi (conform particularităţilor de vârstă) semnificaţiile cele mai
importante, va sesiza atmosfera poeziilor lirice.
Creaţiile folclorice (cântecele populare, zicătorile, poveştile populare) şi cele literare
(poeziile lirice, povestirile, fabulele) învăţate vor contribui la dezvoltarea vocabularului
elevilor, capacităţii de identificare şi de tratare a conflictelor şi a capacităţii de abstractizare.
Învăţătorul, între altele, are datoria să le transmită elevilor tehnicile de învăţare
individuală, de adunare, de selectare, de sistematizare şi de prelucrare a
materialelor/informaţiilor, la început asistat de învăţător, apoi, tot mai subliniat individual.
Elevul va trebui să înveţe utilizarea funcţională a bibliotecii şi a internetului, să fie conştient

11
de importanţa cărţii, a lecturii în formarea personalităţii complexe şi a capacităţii de judecată
corectă.

Unităţi tematice/ Total


Receptarea mesajului oral
obiective cadru 80 ore
FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):
Elevul înţelege cuvintele, expresiile, enunţurile mai simple (salutul,
prezentarea, formularea unor întrebări…) legate de situaţiile de
Cunoştinţe comunicare obişnuite, de familie, de lumea din jur.
anterioare
FORMA LĂRGITĂ (FL):
Identificarea semnificaţiilor textelor unidirecţionale (din mass
media)/fără posibilitatea de dialog.
FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):
Dezvoltarea, în continuare, a capacităţii de receptare a mesajului
Obiectivele oral. Identificarea tot mai eficientă a semnificaţiilor sistemului de
instructiv-educative semne de comunicare verbală şi nonverbală.
ale unităţii tematice FORMA LĂRGITĂ (FL):
Capacitatea de receptare a mesajului oral în diverse situaţii din viaţa
cotidiană şi în situaţii de comunicare cu mai mulţi parteneri.
Activităţi/Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură
FT: FT: Informatică: lecţii
Obiective ale receptării Elevul să fie capabil: interactive.
mesajului oral:  să înţeleagă cuvinte,
Interpretarea tot mai corectă şi expresii, enunţuri, dialoguri Cultură şi civilizaţie
rapidă a informaţiilor receptate legate de situaţii de românească:
după auz. comunicare din viaţa înţelegerea textelor
Urmărirea limbajului corporal cotidiană; dialectale.
(mimicii, gesturilor, intensităţii  să interpreteze mesajul
vorbirii) al interlocutorului în dialogurilor cu mai mulţi
vederea decodării corecte a interlocutori prin descifrarea
informaţiilor. enunţurilor verbale şi a
Adaptarea la semnelor nonverbale;
interlocutor/partener de dialog.  să înţeleagă solicitările
Urmărirea cu atenţie a verbale ale învăţătorului
interlocutorilor. (expresiile uzuale);
Pregătirea pentru receptarea  să recepteze cât mai eficient
mesajelor unidirecţionale/ fără şi explicaţiile profesorului;
posibilitatea de dialog/ ale  să înţeleagă esenţa unor
mijloacelor mass media. poveşti, întâmplări, relatări
Urmărirea cu atenţie a de impresii mai simple;
emisiunilor de radio şi de  să-şi dezvolte cunoştinţele şi
televiziune ale naţionalităţii vocabularul în limba română
româneşti, reţinerea unor prin urmărirea emisiunilor
expresii des folosite. de radio şi de televiziune ale
Memorizarea după auz a unor naţionalităţii româneşti;
texte, poezii, zicători, poveşti
 să înţeleagă enunţurile
scurte transmise prin CD-ROM.

12
Receptarea şi memorizarea (cuvintele cheie, expresiile
textelor unor jocuri pentru copii uzuale) adresate prin radioul
puse în scenă. şcolii elevilor din
Înţelegerea şi receptarea unor contingentul său;
texte rezumate ale lecturilor.  să înveţe după auz anumite
Urmărirea prin mijloace texte pentru memorizare,
nonverbale (contactul ochilor, poveşti, citate, zicători,
mimică) a relatărilor colegilor de zicale şi proverbe, cântece
clasă despre unele simple.
evenimente/impresii intens trăite.
FL: FL: Artă dramatică şi
Interpretarea, asistat de profesor,  Elevul să fie capabil să dans: înţelegerea
a unor texte literare şi înţeleagă conţinutul unor raportului dintre text
nonliterare, redactate într-un poezioare, zicători, poveşti şi mişcare.
limbaj simplu. scurte şi să identifice
atmosfera acestora; Cultură vizuală:
 să înţeleagă, asistat de emisiuni de radio şi
profesor, esenţa unor texte televiziune, benzi
nonliterare compuse din desenate, filme legate
câteva propoziţii (de ex.: de floră şi faună.
texte din cultură şi civilizaţie
românească.
Informaţii, mass media, mesaje fără posibilitatea de dialog/unidirecţionale
Noţiuni–cheie/
spre auditor, mimică, expresii, radioul şcolii, prezentarea
noţiuni
impresiilor/evenimentelor trăite intens.

Unităţi tematice/ Total 80


Capacitatea de exprimare orală/Deprinderi de vorbire
obiective cadru ore
FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):
Elevul răspunde la întrebări în enunţuri (cu structuri gramaticale)
Cunoştinţe mai simple, şi este capabil să dea informaţii despre el şi despre
anterioare mediul în care trăieşte.
FORMA LĂRGITĂ (FL):
Redarea textelor cu mai mare curaj de a iniţia tipuri de comunicare.
FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):
Dezvoltarea în continuare a pronunţării corecte, a capacităţilor de
exprimare orală. Capacitatea de a exprima într-o formă simplă şi
Obiectivele coerentă a impresiilor, ideilor, părerilor şi a sentimentelor proprii
instructiv-educative (îmbogăţirea vocabularului).
ale unităţii tematice Utilizarea tot mai conştientă a mijloacelor suprasegmentale.
FORMA LĂRGITĂ (FL):
Comunicarea tot mai fluentă şi conştientă în situaţii de comunicare
cu mai mulţi interlocutori.
Activităţi/Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură

13
FT: FT: Limba şi literatura
Pronunţarea corectă a sunetelor Elevul să fie capabil maghiară:
ă, â specifice limbii române, a  să-şi formeze articularea şi compararea fonemelor
diftongilor (oa), a triftongilor pronunţarea corectă (ă, â); maghiare şi române.
(eau). Utilizarea unui număr  să urmărească cu atenţie
mare de exerciţii pentru intensitatea, intonaţia, linia
formarea rostirii corecte, pentru melodică a frazei, rostirea
creşterea vitezei comunicării cuvintelor fără accent;
individuale.  să formuleze enunţuri
Redactarea unor mesaje, aproximativ corecte, cu
aproximativ corecte, legate de ajutorul unor propoziţii
teme obişnuite în diverse situaţii simple despre mediul din jur
de comunicare (familia, şcoala, prietenia);
(solicitări/indicaţii, salutul,  să-şi exprime sub formă de
felcitări). mesaje simple (din câteva
Utilizarea tot mai conştientă a propoziţii) ideile,
limbajului gesturilor în situaţii sentimentele, opiniile legate
de comunicare sub formă de de temele preferate şi de
monolog şi de dialog. domeniile de activitate;
Urmărirea cu atenţie a  să prezinte câte un
interlocutorului , formarea unor eveniment în ordinea
răspunsuri adecvate la întrebările cronologică;
puse.  să formuleze întrebări simple
Prezentarea unor opinii proprii. şi să răspundă la ele;
Alcătuirea unor rezumate ale
 să participe la spectacolele
conţinutului lecturilor, povestirea
cercului dramatic.
în câteva propoziţii.
Prezentarea unor impresii.
Participarea la obiceiuri populare
puse în scenă. Recitarea textelor
cu ajutorul limbajului gesturilor.
Exerciţii de memorizare (şi din
operele autorilor românilor din
Ungaria).
FL: FL: Artă dramatică şi
Comunicarea mai fluentă legată Elevul să fie capabil dans: comunicare prin
de teme obişnuite (prezentarea  să-şi formeze un mod de pantomimă.
membrilor familiei, prietenilor, exprimare tot mai nuanţat,
şcolii, oraşului, satului natal). îmbogăţindu-şi mesajul prin Cultură şi civilizaţie
Să redea oral descrieri şi sinonime; românească: zicători,
prezentări.  să urmărească conştient zicale şi proverbe,
Însuşirea unor texte tot mai lungi accentul, intonaţia, linia chiuituri.
prin memorizare. melodică a frazei.
 Exerciţii de memorizare plus
5-6 zicători, 5-6 zicale şi
proverbe; George Coşbuc:
Iarna, Lucia Borza:
Anotimpuri.
Noţiuni–cheie/ Viteză, în monolog, în dialog, decriere, prezentare, obiceiuri populare puse

14
noţiuni în scenă, accent.

Unităţi tematice/ Total 82


Receptarea mesajului scris/Citirea
obiective cadru ore
FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):
Cunoaşterea tehnicilor de citit cu voce tare şi mută, înţelegerea
Cunoştinţe esenţei textelor literare şi nonliterare. Câteva exerciţii de
anterioare memorizare.
FORMA LĂRGITĂ (FL):
Utilizarea mai funcţională a tehnicilor de lectură.
FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):
Obiectivele Dezvoltarea capacităţilor de receptare a mesajului scris prin exerciţii.
instructiv-educative FORMA LĂRGITĂ (FL):
ale unităţii tematice Identificarea semnificaţiilor diverselor tipuri de texte, să rezume pe
scurt conţinutul acestora.
Activităţi/Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură
Lectura explicativă a unor texte FT: Cultură şi civilizaţie
literare şi nonliterare cunoscute Elevul să fie capabil românească: mediul
cu o viteză adecvată.  să folosească tot mai în care se prezintă
Sesizarea diferenţelor dintre funcţional strategiile şi poveştile populare.
diferite tipuri de texte. tehnicile de citire învăţate;
Exerciţii de lectură: identificarea  să-şi dezvolte viteza de citit Informatică: căutarea
raporturilor dintre texte, scheme în mod adecvat; unor tipuri de texte.
şi ilustraţii şi utilizarea lor în  să-şi dea seama de greşelile
înţelegerea textului/ receptarea făcute şi să le corecteze; Limba şi literatura
mesajului scris.  să-şi dea seama de relaţia maghiară: prezentarea
Însuşirea şi exersarea tehnicilor dintre text şi ilustraţie; unor poveşti.
de înţelegere a textului (asistat  să recunoască diferenţele
de învăţător). dintre textele literare şi
Cunoştinţe de redactare a nonliterare şi să sesizeze, în
textului: identificarea împărţirii mare, informaţiile pe care
în secvenţe clare a textului. acestea le conţin;
Identificarea progresivă a  să identifice semnificaţiile
semnificaţiilor evidente, pe urmă poeziilor analizate, să
a celor ascunse ale textelor descopere motivele literare
literare. comune;
Selectarea unor opere din
 să prezinte textual 5-6
literatura pentru copii clasică şi
poezii.
modernă: interpretarea/analiza
poeziei Mama mea de Lucia
Borza şi Cu tata de Elena
Dragoş.
Cunoaşterea tematicii abordate
în poeziile Bunica de Otilia
Cazimir şi Bunicul de Elena

15
Dragoş. Căutarea unor motive
comune.
În continuare selecţie, la liberă
alegere dintre operele
următorilor autori:
George Coşbuc, George
Topârceanu, Mihai Eminescu,
Emil Gârleanu, Elena Dragoş,
Elena Farago, Otilia Cazimir,
Victor Sivetidis, Tudor Arghezi,
Ana Blandiana, Lucia Borza,
Ana Crişan, Maria Berényi.
Povestitorii noştri populari:
Vasile Gurzău, Teodor Şimonca,
Mihai Purdi.
FL: FL: Cultură vizuală:
Lectura, interpretarea şi Elevul să fie capabil raportul text-imagine,
sesizarea sensului unor texte  să desprindă semnificaţiile filme pentru copii.
literare mai simple (poveşti ascunse ale unor texte mai
populare, legende, povestiri), simple, asistat de profesor,
asistat de profesor (în funcţie de pe baza unor criterii stabilite;
alegerea profesorului).  să caute, fără ajutor,
informaţii legate de unele
texte simple nonliterare
(cultură şi civilizaţie
românească);
 să facă exerciţii de
memorizare şi să prezinte tot
mai sugestiv 8-10 opere.
Utilizarea bibliotecii, folosirea Elevul să fie capabil
mijloacelor IST (la ambele  să folosească biblioteca şi
forme de predare a limbii mijloacele IST, conform
române). particularităţilor de vârstă;
 să sesizeze asistat de
profesor, semnificaţiile
ascunse ale textelor sau
contextelor,
 identificarea motivelor,
cuvintelor cheie, repetiţiilor;
 să repovestească fidel, după
lectură, două-trei poveşti
alese liber;
 să-şi argumenteze opiniile în
favoarea personajului
principal, şi împotriva
forţelor negative.
Noţiuni–cheie/ Citire cu voce tare şi mută, redactare de texte/punere în pagină, text literar,
noţiuni nonliterar, spaţiu, timp, personaj principal, personaj secundar.

16
Unităţi tematice/ Capacitatea de exprimare scrisă Total 82
obiective cadru Exerciţii de compunere şi de producere de texte ore
FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):
Rezolvarea unor exerciţii de scriere, copierea unor texte, dezvoltarea
Cunoştinţe derpinderilor de scriere corectă după dictare.
anterioare FORMA LĂRGITĂ (FL):
Rezumarea pe scurt a impresiilor create de lectură şi descrierea lor,
asistat de profesor.
FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):
Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă, redactarea diferitelor
tipuri de texte: (pe baza de hârtie) povestirea, descrierea,
Obiectivele caracterizarea; (pe internet) e-mail, invitaţie, sms. Dezvoltarea
instructiv-educative exigenţei pentru a scrie caligrafic.
ale unităţii tematice FORMA LĂRGITĂ (FL):
Rezumarea şi prezentarea conţinutului lecturilor, cu ajutorul
formulării unor păreri proprii (de ex.: acţiuni, caractere pozitive,
negative…).
Activităţi/Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură
FT: FT: Cultură vizuală:
Dorinţa de a scrie caligrafic. Elevul să fie capabil prezentări
Formarea unui stil propriu de  să scrie ordonat; PowerPoint.
scriere şi a vitezei adecvate, a  să aplice corect normele
unor deprinderi corecte de ortografice învăţate; Cultură şi civilizaţie
tehnici de scriere.  să aibă un mic dicţionar românească: texte de
Cunoştinţe de bază de (caiet) ordonat, curat; cultură şi civilizaţie
compunere: alegerea temei,  la redactarea de texte românească.
adunarea materialului, titlu, compuse din câteva
alineat, spaţiu, timp. propoziţii să se folosească
Cunoaşterea diferitelor tipuri de cât mai eficient de
compunere: povestire, descriere, cunoştinţele sale despre
caracterizare. compunere;
Caracteristicile textelor  să ştie că trebuie să
funcţionale. urmărească atent relaţia
formă-conţinut;
 să cunoască diverse tipuri de
compunere, şi să redacteze
compuneri, asistat de
învăţător;
 să redacteze texte
funcţionale/cu destinaţie
specială scurte de câteva
rânduri, legate de temele
discutate (de ex.: invitaţie
pentru serbarea zilei

17
naşterii, mesaje scurte), în
general asistat de învăţător.
FL: FL: Informatică: program
Dezvoltarea cunoştinţelor de Elevul să fie capabil de ortografie;
producere de texte, şi exersarea  să cunoască criteriile de bază redactarea unor tipuri
lor după anumite criterii date. ale redactării compunerilor; de texte funcţionale.
Exerciţii de aplicare corectă a  să-şi dea silinţa să
normelor gramaticale şi structureze logic opiniile;
ortografice.  să scrie compuneri de câteva
propoziţii;
 să rezume conţinutul unor
lecturi mai scurte, şi să-l
redea în scris (asistat de
învăţător);
 să respecte normele
ortografice învăţate.
Redactarea compunerii, tipuri de compunere, producere de text, povestire,
Noţiuni–cheie/
descriere, caracterizare, respectarea secvenţelor textului, alineat, titlu,
noţiuni
conţinut, formă, metoda globală/memorarea vizuală a literei.

Rezultate Elevul să-şi dezvolte capacităţile de receptare a mesajului oral şi scris,


scontate la conform particularităţilor de vârstă.
sfârşitul ciclului Nivelul de dezvoltare a capacităţilor de exprimare orală şi scris/a
de doi ani de deprinderilor de vorbire şi de scriere corectă să corespundă cerinţelor
studiu curriculare la ambele forme de predare a limbii române.
FORMA TRADIŢIONALĂ (FT):
Elevul să înţeleagă mesajele/enunţurile obişnuite, esenţa textelor folosite
des, indicaţiile şi explicaţiile profesorului, prezentarea impresiilor
colegilor, fiind atent la mijloacele suprasegmentale (mimică, gesturi ale
mâinilor, intensitatea vocii, linia melodică a frazei). Să memoreze după
auz poezii, cântece, fragmente de proză.
Să fie capabil să-şi formuleze ideile, opiniile şi impresiile şi să le prezinte,
în mod coerent, fără prea multe greşeli de acord. Să-şi armonizeze
limbajul corporal cu mesajul de trasmis. Să fie atent la folosirea
vocabularului adecvat situaţiei de comunicare, a formelor de comunicare
coerente, a acordului corect şi a exprimării orale fără accent.
Să înţeleagă esenţa/semnificaţiile lecturii şi să prezinte păreri proprii (de
ex.: despre caracterul personajului principal). În compuneri să fie atent la
unitatea formă-conţinut, la respectarea normelor ortografice.
FORMA LĂRGITĂ (FL):
Elevul să fie capabil să înţeleagă după auz textele literare şi nonliterare,
conform particularităţilor de vârstă.
Să înţeleagă operele literare, zicătorile, poeziile, cântecele, basmele,
legendele. Să memoreze după auz, de asemenea, creaţii ale autorilor
români din Ungaria. Pe baza textului şi a imaginii să fie în stare să
sesizeze semnificaţiile textelor din filme (de ex.: filme despre natură,
filme pentru copii).

18
Să-şi exprime impresiile sugestiv (şi în limbajul gesturilor). Să înţeleagă
conţinutul lecturilor, să scoată în evidenţă, în scris şi oral, esenţa acestora.
Să-şi organizeze lucrările scrise în funcţie de criteriile învăţate
(compuneri scurte, dar coerente şi texte funcţionale).

19