Dimensionarea circuitelor si coloanelor de iluminat si forta

Dimensionarea circuitelor si coloanelor de iluminat

si forta
Scop: alegerea in mod optim a sectiunii conductoarelor, a aparatelor de conectare si a celor de protectie astfel incat sa
se satisfaca conditiile de stabilitate termica in regim permanent si de scurta durata la pornire, a receptorului sau grupului
de receptoare electrice care trebuie alimentate.

Pasul 1. Curentul de calcul

- circuit receptor

unde

Ic - curentul de calcul

kI - coeficient de incarcare

PN - puterea nominala

 - randamentul

cos - factorul de putere

U ' = Uf tensiunea de faza pentru receptoare monofazate

U ' = Ul tensiunea de linie pentru receptoarele bifazate

pentru receptoare trifazate

- circuit utilaj (trifazat)

 unde

Pc - puterea ceruta

suma puterilor instalate pentru fiecare circuit afectate de coeficientul de cerere

Pasul 2. Curentul de pornire

IN - curentul nominal al motorului

Kp = 5 - 8 pentru motoare asincrone cu pornire directa

Kp = 1,7 - 2,7 pentru motoare cu pornire stea - triunghi

Kp = 1,1 - 1,3 pentru motoare cu pornire reostatica

Pasul 3. Curentul de varf

Ipmax - curentul de pornire al celui mai mare motor (receptor)

- suma curentilor de calcul mai putin circuitul cu Ipmax

Pasul 4. Alegerea sectiunii conductoarelor

 curentul maxim admisibil al conductorului sa fie mai mare sau egal cu curentul de calcul si
din tabelul 1 rezulta sectiunea conductorului.

Se verifica sectiunea conductorului (s) in regim de scurta durata la pornire:

jmaxadm=20 A/mm2 pentru conductoare din Al

jmaxadm=35 A/mm2 pentru conductoare din Cu

Tabelul 1

Ima [A] pentru cablu cu conductoare din :

Sectiunea conductorului [mm2]
Cu Al
0,5 12 -
0,75 14 -
1 16 -
1,5 20 -
2,5 28 18
4 36 25
6 45 35
10 60 48
16 80 64
25 105 90
35 130 110
50 160 135
70 200 170
95 230 200

Pasul 5. Alegerea dispozitivelor de protectie

Solutia clasica este protectia la suprasarcina cu relee termice si la scurtcircuit cu sigurante fuzibile. Aceasta solutie se
practica inca pe scara larga dar sunt si alte sisteme de protectie , electronice, presetabile, mult mai eficiente . Regulile
dupa care se seteaza valorile acestor dispozitive sunt tot ca la cele clasice.

- La suprasarcina - relee termice-

IrT = IN

- La scurtcircuit - sigurante fuzibile-

INf >= Iv

- Verificarea (care asigura protectia coloanei sau circuitului)

 INf <= 3 Imax adm = 3 jmax adm s

Pasul 6. Verificarea caderii de tensiune

Valorile caderilor de tensiune, in regim normal de functionare, fata de tensiunea nominala a retelei, trebuie sa fie de cel
mult:
- cand alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de joasa tensiune
- 3% pentru receptoarele din instalatiile de lumina
- 5% pentru restul receptoarelor
- cand alimentarea consumatorului se face din transformatorul sau centrala proprie
- 8% pentru receptoarele din instalatiile de lumina
- 10% pentru restul receptoarelor
- caderea de tensiune la pornire: max 12%

unde:

[1/m] conductivitatea conductoarelor alese

Un [V] tensiunea de linie nominala

Pk [W] puterea transportata pe tronsonul k

lk [m] lungimea tronsonului k

sk [m2] sectiunea conductorului de faza pe tronsonul k

REGULI GENERALE

Cateva reglementari din normativul:

Proiectarea si executarea instalatiilor electrice
cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vcc
NP - I7 - 02 -ICECON SA-

 La proiectarea si executarea instalatiilor electrice se respecta

prevederile legii 90/1996 si legii 10/1995 referitoare la cerintele de
calitate :
 - rezistenta si stabilitate
- siguranta in exploatare
- siguranta la foc
- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului
- izolatie termica, hidrofuga si economie de energie
- protectie impotriva zgomotului

 Instalatiile electrice la consumator trebuie astfel realizate incat sa nu

afecteze siguranta utilizatorilor si a bunurilor.
 Instalatiile electrice trebuie realizate astfel incat sa se evite riscul de
aprindere a unor materiale combustibile datorita temperaturilor
ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii sa nu fie in pericol de a
suferi arsuri.
 Conductoarele active inclusiv conductorul neutru ale circuitelor
electrice trebuie sa fie izolate si protejate impotriva supracurentilor
printr-unul sau mai multe dispozitive de protectie.
 Instalatiile electrice trebiue dispuse astfel incat sa fie excluse orice
influiente intre acestea si celelalte instalatii ale cladirilor.
 Toate materialele folosite pentru pentru protectie (tuburi, plinte,
canale, etc.) izolare, mascare (placi, capace, dale, etc) suporturi
(console, poduri, bride, cleme, etc.)trebuie sa fie incombustibile sau
greu combustibile.
 Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau
utilaje pe care se poate sa apara condens. Fac exceptie instalatiile
electrice in executie inchisa cu grad de protectie minim IP 33, realizate
din materiale rezistente la astfel de conditii.
 Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie
normala, a cablurilor fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor
din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad
de protectie inferior IP 54, se face interpunand materiale
incombustibile intre acestea si materialul combustibil sau elemente de
distantare care pot fi :
- straturi de tencuiala de minim 1 cm grosime sau placi din
materiale electroizolante incombustibile cu grosime de min 0.5 cm, cu
o latime care depaseste cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul
de instalatie electrica
- elemente de sustinere din materiale incombustibile care
distanteaza elementele de instalatie electricaa cu cel putin 3 cm fata
de elementul combustibil
Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul
combustibil se aplica atat la montarea aparenta cat si la montarea sub
tencuiala a elementelor de instalatie electrica.
 Se interzice montarea directa pe elementele de constructie din
materiale combustibile a cablurilor armate sau nearmate cu sau fara
 intarziere la propagarea flacarii, a conductoarelor electrice neizolata
sau cu izolatie din materiale combustibile, si a aparatelor electrice cu
grad de protectie mai mic decat IP 54.

 In cazurile in care mai multe dispozitive de protectie se insereaza intr-

o distributie, caracteristicile lor se aleg astfel incat sa fie asigurata
selectivitatea protectiei. In cazul unei avarii sa functioneze protectia
cea mai apropiata de aceasta, izoland doar portiunea respectiva, fara a
scoate de sub tensiune intreaga instalatie. Intre curentii nominali ai
fuzibililor a doua sigurante consecutive, diferenta sa fie de cel putin
doua trepte.

 Se prevad dispozitive de actionare manuale sau automate pentru

asigurarea scoaterii de sub tensiune a conductoarelor active in caz de
incendiu. Dispozitivele de protectie, in caz de incendiu, trebuie sa se
gaseasca la nivelul echipamentelor de protejat, iar organul de manevra
trebuie sa fie usor de recunoscut si usor accesibil.

 Se interzice traversarea cosurilor si canalelor de fum cu conductoare,

cabluri si bare electrice, tuburi de protectie sau alte elemente ale
instalatiei electrice.

 Alegerea metodelor si a mijloacelor de executare a legaturilor electrice

trebuie sa se faca in functie de materialul si sectiunea conductoarelor
sau barelor si de caracteristicile mediului.

 Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in

interiorul tuburilor sau tevilor de protectie sau a trecerilor prin
elementele de constructie.

 In incaperile in care in tuburile sau tevile de protectie poate patrunde

sau se poate colecta apa de condensatie acestea se monteaza, pe
traseele orizontale, in panta de 0,5.1 % intre doua doze.

 Trebuie evitata montarea tuburilor pe pardoseala combustibila a

podurilor. In acest caz tuburile trebuie sa fie metalice.

 Se interzice montarea dozelor si cutiilor de derivatie pe pardoseala

podurilor. Ele se instaleaza in incaperile de la ultimul etaj al cladirii sau
daca nu este posibil, pe peretii podurilorsau pe partile laterale ale
grinzilor.

 Se interzice montarea dozelor in incaperi pentru bai sau dusuri,

grupuri sanitare..
 Legaturile conductoarelor electrice trebuie executate numai in doze.

 Instalatiile electrice interioare se alimenteaza din reteaua publica de

joasa tensiune printr-un disjunctor de bransament.

 Intrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru

alimentarea lampilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de
minim 10 A. Se admit intrerupatoare cu un curent nominal de 6A in
cazul in care circuitul alimenteaza un corp de iluminat cu o singura
lampa fluorescenta.

 In cladirile de locuit se prevad in fiecare incapere de locuit cel putin

doua prize. In dependinte (bucatarie, vestibul, culuar, oficiu, boxa etc)
se prevad prize dupa necesitati.

 Prizele trebuie montate pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de

la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite :
- peste 2m, la scoli, in clase
- peste 1,5m in camere de copii in crese, gradinite, camine,
spitale de copii si alte cladiri similare
- peste 0,1m, in alte incaperi decat grupuri sanitare, dusuri, bai,
spalatorii si bucatarii, indiferent de natura pardoselii

 Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie in incaperi cu

pardoseala conductoare electric (mozaic, ciment, gresie etc). In
incaperi din clasa A E 5 (PC) si in incaperi in care se utilizeaza
aparatura de calcul.

 Aparatele de comanda a conectarii si deconectarii circuitelor de forta

se aleg si se monteaza astfel incat sa intrerupa simultan toate
conductoarele de faza ale circuitului. Se admite intreruperea
conductorului neutru numai daca intreruperea lui se realizeaza
simultan sau dupa intreruperea conductoarelor de faza.

 Sigurantele fuzibile trebuie sa fie calibrate si in executie inchisa. Se

interzice folosirea sigurantelor fuzibile ca aparate de conectare si
deconectare.

 Sigurantele automate cu filet si intrerupatoarele automate se pot

utiliza atat pentru separarea cat si pentru conectare si deconectare sub
sarcina.

 Tablourile cu puteri instalate mai mari de 20 KW inclusiv si tablourile

santierelor, se prevad cu disjunctor general.
 Este admisa racordarea prin prize la circuitul de alimentare a
receptoarelor electrice cu putere nominala pana la 2 KW. Receptoarele
cu puteri peste 2 KW, se pot racorda prin prize sau prin racorduri fixe,
iar pentru conectarea si deconectarea acestora, receptoarele se prevad
cu dispozitive de actionare (de exemplu contactoare) pe circuitul fix de
alimentare, daca receptorul nu este echipat cu intrerupator de catre
producator.

 Circuitele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de circuitele de

prize.

 Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat, prize, de

comanda si semnalizare, daca circuitele respective functioneaza la
aceeasi tensiune.

 Circuitele si dozele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de cele

ale iluminatului de siguranta.

 De regula puterea maxima instalata pe circuit (de iluminat normal)

este de 3 kW pentru un circuit monofazat si de 8 kW pentru un circuit
trifazat.

 Corpurile de iluminat echipate cu lampi cu descarcari in vapori metalici

se prevad cu dispozitive pentru imbunatatirea factorului de putere.

 Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, de

tavan, bolturi, dibluri etc) se aleg astfel incat sa poata suporta fara
deformari o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat
respectiv, dar nu mai putin decat 10 kg.

 Alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor electric de forta

trebuie sa se faca prin circuit separat. Se admite alimentarea mai
multor receptoare electrice de forta de aceeasi natura printr-un circuit
prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit, daca puterea totala
instalata a acestor receptoare nu depaseste 15 kW.

 Pornirea motoarelor se face :

- direct pana la 4kW / 220V si 5,5 kW / 380V
- cu aparate de pornire peste aceste puteri / tensiuni
 Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebiue prevazute
pe toate fazele cu dispozitive automate de protectie la scurtcircuit
(sigurante fuzibile etc) si cu dispozitive de comanda si detectie
automata a suprasarcinilor (contactoare cu relee termice etc).
  In incaperi cu bai sau dusuri echipamentele si aparatele electrice
trebuie sa aiba cel putin urmatoarele grade de protectie : volumul 0 :
IPX7, volumul 1 : IPX4, volumul 2 : IPX 3.

 In volumele 0, 1 si 2 nu este permisa amplasarea dozelor de legaturi.

 In volumul 3 se adminte instalarea prizelor numai in una din

urmatoarele variante :
 alimentate individual prin transformator de separatie
 alimentate cu o tensiune foarte joasa de protectie
 protejate printr-un dispozitiv de protectie la curent diferential
rezidual de cel mult 30 mA
 Nici un intrerupator sau priza nu trebuie sa se gaseasca la mai putin
de 0,60 m de usa deschisa a unei cabine de dus.

 Circuitele pentru alimentarea instalatiilor jacuzzi trebuie prevazute cu

protectie diferentiala de cel mult 30 mA.

 In cladirile noi care urmeaza sa fie dotate cu firme luminoase se

prevad firide speciale in care se amplaseaza dispozitivele de conectare
si comanda.

 La blocurile de locuinte, coloana pentru alimentarea tabloului principal

al ascensorului trebuie racordata la tabloul comun de lumina si forta,
fara a se prevedea intrerupator de tablou.

REALIZAREA PRACTICA
 Dupa stabilirea unor aspecte teoretice (tema data de proprietar, schema
de ansamblu, schema izometrica, dimensionarea circuitelor si coloanelor
etc.), se realizeaza dupa caz urmatoarele operatii:

 Instalatii sub tencuiala

1. Trasarea pe perete a locului viitoarei instalatii electrice cu stabilirea locurilor de
intrerupator, priza, doze de ramificatie, etc. detalii

Se stabilesc locurile pentru prize, intrerupatoare, corpuri de iluminat, tabloul general, in

functie de preferintele proprietarului si respectind regulile de montare ale acestora, sau se
respecta proiectul existent.

Tuburile si tevile se instaleaza pe trasee verticale si/sau orizontale. Nu se admit trasee oblice
decat in cazuri speciale (ex. casa scarilor).

2. Executarea trecerilor prin pereti. detalii

Se realizeaza prin perforarea acestora cu ajutorul unui burghiu cu diametrul mai mare sau
egal cu cel al tubului PVC de trecere. Daca peretele este din caramida sau alte materiale nu
foarte dure, se poate folosi o teava crenelata si ciocanul
3. Realizarea coturilor din PVC (daca este cazul). detalii

La instalatiile aparente se recomanda folosirea coturilor din PVC, care pot fi realizate
din bucati de tub PVC prin incalzire cu o lampa cu gaz sau cu benzina si, cu oarecare
indemanare, se curbeaza la unghiul dorit. Se realizeaza mufarea pieselor (tronsoane de
tuburi si coturi) prin acelasi procedeu de incalzire si modelare.
 La celelalte tipuri de instalatii se pot folosi tuburi flexibile atat pentru realizarea
coturilor cit si pentru realizarea traseelor drepte.
4. Practicarea canalelor pentru circuite si a locurilor pentru doze (de ramificatie si de
aparat) in tencuiala. detalii

Se realizeaza in modul clasic cu dalta si ciocanul, respectand dimensiunile tuburilor si

dozelor.
De asemenea se pot realiza folosind unelte mai evoluate; polizor unghiular, masina de
gaurit cu percutie, freze speciale etc.
5. Montarea sectiunilor de tub, cu conductoarele introduse, a dozelor si fixarea lor.detalii

1. Se masoara traseul care urmeaza a fi executat (intre doze), pe canalul din tencuiala.
2. Se sectioneaza din tubul flexibil o bucata de lungime determinata la punctul 1 sau se
construieste acea sectiune din tub PVC si coturi PVC (daca este cazul).
3. Se introduc conductoarele (in numar corespunzator) de lungime egala cu cea a tubului plus
20 cm la fiecare capat.
4. Se fixeaza aceste tuburi in canalul dintre cele doua doze cu ajutorul unor prize din gips.
5. Se fixeaza dozele in locasurile din tencuiala tot cu gips. Capetele tubului trebuie saajunga
pana in doza (pentru ca inlocuirea ulterioara a conductoarelor sa se faca cu usurinta).

6. Realizarea legaturilor in dozele de ramificatie. detalii

1. Se scurteaza toate conductoarele la 15 - 20 cm astfel incat sa fie egale.

2. Se dezizoleaza toate conductoarele pe o portiune de 5 - 6 cm, avand grija sa nu se
ciupeasca conductorul.
3. Se realizeaza legaturile prin rasucirea cu patentul a celor 2,3 max 4 conductoare (din Cu)
care urmeaza sa faca contact electric.
Legaturile se pot executa cu ajutorul clemelor de legatura.

Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele din cupru se fac prin rasucire si
matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule speciale. Legaturile conductoarelor
din cupru executate prin rasucire si matisare trebuie sa aiba minim 10 spire, o lungime a
legaturii egala cu 10 ori diametrul conductorului dar de cel putin 2 cm si se cositoresc.
 Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele din aluminiu se fac prin cleme
speciale cu suprafete de strangere striate si elemente elastice. Se interzice executarea legaturilor
electrice prin simpla rasucire.

Legaturile intre conductoare de cupru si conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale
(cupal).

In ambele cazuri trebuie sa se realizeze un contact electric bun cu o rezistenta

electrica de contact cat mai mica, astfel incat sa se evite incalzirea acestora in sarcina.
In capitolul scheme utile sunt prezentate cele mai reprezentative situatii particulare ale
unei instalatii electrice si conexiunile necesare.
4. Se formeaza capetele (se taie drept) si se izoleaza cu doua straturi de banda de izolat
(daca nu se folosesc cleme).
7. Montarea aparatelor si receptoarelor (intrerupatoare, prize, corpuri de iluminat, tablou
general etc.) detalii

Aparatele de obicei au borne de legatura.

1. La cele cu doua borne (intrerupator simplu, priza fara contact de protectie, lustra simpla
etc.) ; doua borne - doua fire - fara comentarii.
2. La aparatele cu trei borne
- la prize cu contact de protectie acesta se leaga la conductorul de protectie (impamantare)
al instalatiei care este de culoare verde-galben. Celelalte doua borne (asezate simetric) se vor
conecta la firul de faza si respectiv de nul.
- la intrerupatoare duble, lustre cu comanda dubla, etc. trebuie identificata borna comuna
(cu ohmetrul) dupa care se conecteaza ca in schema.
Prinderea aparatelor si a receptoarelor trebuie sa fie realizata corespunzator folosindu-se
dispozitivele de prindere aflate in dotarea fiecarui aparat.
Se monteaza toate capacele si aparatorile de protectie.

La capetele libere ale tuburilor si tevilor metalice care intra in corpuri de iluminat sau in
echipamente electrice se monteaza tile pentru protejarea izolatiei conductoarelor.

8. Verificarea instalatiei. detalii

 I. Verificarea prin examinarea vizuala urmareste daca:

 au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva
electrocutarii
  au fost instalate bariere sau alte elemente impotriva propagarii
focului
 alegerea si reglajul dispozitivelor de protectie s-au executat
corect
 au fost prevazute dispozitivele de separare si comanda
 materialele, aparatele si echipamentele au fost alese si folosite
corespunzator
 conexiunile conductoarelor au fost realizate corect
 II. Verificarea prin incercari se efectueaza de preferinta in urmatoarea
ordine:
 continuitatea conductorului de protectie
 rezistenta de izolatie a conductoarelor
 separarea circuitelor
 alte incercari impuse de proiect

Procedurile de verificare sunt detaliate in normativul I7 - 2002

9. Punerea sub tensiune. ( !!!! ) detalii

Punerea sub tensiune se realizeaza prin legarea circuitului sau coloanei la tabloul de alimentare
(faza, nul, impamantare) si cuplarea sigurantelor automate sau disjunctorului general.
Sigurantele trebuie sa fie calibrate si de valoarea stabilita in proiect.

!!! Respectati regulile de protectie a muncii !!!

 Instalatii pe tencuiala (aparente)

1. Trasarea pe perete a locului viitoarei instalatii electrice cu stabilirea locurilor de
intrerupator, priza, doze de ramificatie, etc. detalii
2. Executarea trecerilor prin pereti. detalii
3. Realizarea coturilor din PVC (daca este cazul). detalii
4. Montarea dozelor de ramificatie prin fixare cu dibluri si hotsuruburi.
5. Montarea bratarilor de sustinere a instalatiei. vezi bratara originala
6. Montarea sectiunilor de tub, cu conductoarele introduse si prinderea acestora cu bratarile.
7. Realizarea legaturilor in dozele de ramificatie. detalii
8. Montarea aparatelor si receptoarelor (intrerupatoare, prize, corpuri de iluminat, tablou
general etc.) detalii
9. Verificarea instalatiei. detalii
10. Punerea sub tensiune. ( !!!! ) detalii

 Instalatii sub rigips

I. Inainte de a monta placile din rigips:
1. Trasarea pe perete a locului viitoarei instalatii electrice cu stabilirea locurilor de
intrerupator, priza, doze de ramificatie, etc. Se noteaza coordonatele locurilor de intrerupator,
priza, doza de ramificatie pentru identificarea lor dupa montarea placilor de rigips. detalii
 2. Executarea trecerilor prin pereti. detalii
3. Montarea cablurilor (cu sau fara tuburi de protectie) sub scheletul de sustinere al placilor
din rigips, pentru traseele prevazute pe pereti si pentru cele prevazute pentru tavan. Se lasa
rezeve de cablu la capete suficiente pentru a ajunge in dozele montate pe placa de rigips.

II. Dupa montarea placilor din rigips:

1. Se practica gauri circulare de diametru egal cu cel al dozelor speciale pentru rigips, in
locurile date de coordonaatele de la punctul I.1.
2. Se monteaza dozele de ramificatie si de aparat, care sunt de acelasi tip.
3. Realizarea legaturilor in dozele de ramificatie. detalii
4. Montarea aparatelor si receptoarelor (prize, intrerupatoare, spoturi etc). detalii
5. Verificarea instalatiei. detalii
6. Punerea sub tensiune ( !!!! ) detalii

SCHEME UTILE
Scheme de tratare a conductoarelor: nul de lucru si de protectie.
EXEMPLE

Exemplul 1: Instalatia electrica pentru 2 camere de locuit.

 Tema: Sa se proiecteze si sa se realizeze instalatia electrica in 2

camere de locuit (fig. 1) cu urmatoarele dotari:
- in prima incapere:
- un corp de iluminat, comandat de un intrerupator la intrare
- doua prize duble
 - in a doua incapere:
- trei corpuri de iluminat, comandate astfel: doua dintre ele de
un intrerupator dublu la intrare si celalalt de un intrerupator simplu
situat in apropierea corpului de iluminat
- patru prize duble
- aparatele electrice care vor fi utilizate sunt: fier de calcat, filtru de
cafea, frigider, televizor.
- instalatia electrica va fi aparenta

fig. 1

 Dimensionarea coloanei

Ic=Pc/Ucos(o)med

consideram cos(o)med=0,85 ;
Pc=KcPi cu coeficientul de cerere Kc=1, cazul cel mai defavorabil ;
Pi tv = 80 W; Pi fier de calcat = 2000W; Pi filtru cafea = 800W; Pi iluminat = 400W.

Ic=(80+2000+800+400)/(220*0,85)=17,54 A

Se adopta conductor din Cu masiv cu sectiunea de 2,5 mm2 (FY 2,5)

Se monteaza o siguranta fuzibila de 20A (LFI 25/20)

 Dimensionarea circuitelor
 Circuit fier de calcat (prize)
Ic=2000/220 = 9,09 A

Circuit de iluminat
Ic=100/220 = 0,45 A

Se adopta (din motive de rezistenta mecanica) conductor din Cu masiv cu sectiunea de

1,5 mm2 (FY 1,5) pentru circuitele de iluminat si conductor din Cu masiv cu sectiunea de 2,5
mm2 (FY 2,5) pentru circuitele de priza.

 Realizarea schemei de principiu si a schemei izometrice.

Se adopta schema de pricipiu din fig.2 si corespunzator schema izometrica din fig. 3.

fig.2
fig. 3

 Necesar de materiale:

tabelul 1

Nr crt Denumire UM Cantitate

1 Doze pe tencuiala PT buc 9
2 Tub PVC O14 m 36
3 Conductor FY 2,5 culoare - verde-galben (pt priza de pamant) m 25
4 Conductor FY 2,5 culoare - maro m 25
5 Conductor FY 2,5 culoare - albastru m 25
6 Conductor FY 1,5 culoare - rosu m 32
7 Banda de izolat buc 2
8 Diblu cu Hotsurub 4x50 buc 75
9 Bratari sau tablite de prindere buc 36
10 Priza dubla PT buc 6
11 Intrerupator simplu PT buc 2
12 Intrerupator dublu PT buc 1
13
Corp de iluminat (lustra, aplica etc) buc 4
  Scule necesare

Masina de gaurit, burgiu O8 cu placuta vidia, lampa de benzina (pentru realizarea coturilor din
tub PVC), patent, cutit sau cleste de dezizolat, surubelnite, burghiu O20 sau teava crenelata si
ciocan (pentru realizarea celor doua treceri prin perete), manusi, indicator de tensiune, indicator
de continuitate sau in locul ultimelor doua, un multimetru.

 Realizarea efectiva

Se vor executa in ordine urmatoarele operatii:

1. Trasarea pe perete a locului viitoarei instalatii

2. Executarea trecerilor prin perete
3. Realizarea coturilor din tub PVC
4. Montarea dozelor
5. Montarea bratarilor
6. Realizarea si montarea sectiunilor de tub cu conductoarele introduse
7. Realizarea legaturilor in doze
8. Montarea aparatelor si receptoarelor; intrerupatoare, prize, corpuri de iluminat
9. Verificarea instalatiei
10. Punerea sub tensiune ( !!!! )

Toate aceste operatii sunt descrise detaliat in capitolul realizarea practica la sectiunea instalatii
aparente, de aceea nu vom insista decat asupra punctelor 6 si 7 unde apar cateva situatii
particulare.

6. Conform schemei din fig. 3 numarul, tipul si culoarea conductoarelor pe

sectiunieste urmatoarea:

tabelul 2

Nr crt De la - pana la Numar de conductoare si culoarea

tabloul general - doza 1
doza 1 - priza 1
doza 1 - doza 2
3 conductoare FY 2,5:
doza 2 - priza 2
1 verde-galben
1 doza 3- doza 4
1 albastru
doza 5 - priza 3
1 maro
doza 6 - priza 4
doza 6 - doza 7
doza 7 - priza 5
 doza 7 - doza 8
doza 8 - priza 6
doza 2 - lampa 1
doza 3 - intrerupatorul 1
doza 5 - lampa 2
2 doza 6 - lampa 3 2 conductoare FY 1,5 culoarea rosie
doza 8 - doza 9
doza 9 - intrerupatorul 3
doza 9 - lampa 4
3 conductoare FY 2,5:
1 verde-galben
doza 2 - doza 3
3 1 albastru
doza 5 - doza 6
1 maro
1 conductor FY 1,5 culoare rosie
3 conductoare FY 2,5:
1 verde-galben
4 doza 4 - doza 5 1 albastru
1 maro
2 conductoare FY 1,5 culoare rosie
5 doza 4 - intrerupatorul 2 3 conductoare FY 1,5 culoare rosie

Explicatii :
- Tronsoanele de la punctul 1 din tabelul de mai sus au nevoie de cele trei conductoare pentru
a realiza alimentarea prizelor si de a transmite mai departe alimentarea cu energie electrica (faza
- maro, nul - albastru, pamantare - verde galben).
- Tronsoanele de la punctul 2 au nevoie dedoua conductoare pentru ca alimenteaza corpurile
de iluminat sau realizeaza legarea intrerupatoarelor simple.
-Tronsoanele de la punctul 3 au nevoie de cele trei conductoare ca la punctul 1 pentru a
transmite mai departe alimentarea cu energie electrica iar celalalt conductor realizeaza comanda
corpului de iluminat 1 respectiv 3.
- Tronsonul 4 are nevoie de cela trei conductoare care transmit mai eparte alimentarea si
de inca doua, unul pentru comanda corpului de iluminat 2, iar celalalt pentru transmiterea
comenzii corpului de iluminat 3.
- Tronsonul 5 are nevoie de cele trei conductoare pentru conectarea corespunzatoare a
intrerupatorului 2, pentru a comanda corpurile de iluminat 2 si 3.
Schema de principiu se poate vedea in fig. 4.
fig. 4

Exemplul 2: Instalatia electrica a unui magazin (florarie)

 Tema: Sa se modifice instalatia existenta in urma lucrarilor de
modernizare (tavan fals din rigips, bolta despartitoare intre camere)
- in prima incapere
- inlocuirea corpului de iluminat vechi cu 6 spoturi ingropate in
tavan
- adaugarea unei prize
- montarea a doua spoturi pe bolta
- in a doua incapere
- inlocuirea corpului de iluminat vechi cu 4 spoturi ingropate in
tavan
fig. 5 Plan florarie

 Nu se redimensioneaza circuitele considerandu-se corespunzatoare

 Realizarea schemelor de principiu si a celor izometrice

fig. 6
fig. 7

fig. 8
fig. 9

 Necesar de materiale:

tabelul 3

Nr crt Denumire UM Cantitate

1 Doze sub tencuiala ST buc 1
2 Doza aparat buc 2
3 Cablu 3x2,5 m 3
4 Cablu 2x1,5 m 20
5 Tub PVC O12 m 3
6 Cleme 4mm buc 22
7 Banda de izolat buc 1
8 Spoturi ingropate buc 10
9 Spoturi aplicate (cu picior) buc 2
10 Intrerupator simplu ST buc 1
11 Priza dubla ST buc 1
12 Ipsos kg 1

 Scule necesare
 Masina de gaurit, freza (pentru realizarea gaurilor in rigips), patent, cutit sau cleste de
dezizolat, surubelnite, ciocan si dalta (pentru realizarea traseelor sub tencuiala), indicator de
tensiune, indicator de continuitate sau in locul ultimelor doua, unmultimetru.

 Realizarea efectiva

Se vor efectua in ordine urmatoarele operatii:

1. Se scoate de sub tensiune instalatia (se scot sigurantele) si se verifica lipsa tensiunii. ( !!!!
)
2. Se traseaza traseele si locul dozelor de ramificatie si de aparat.
3. Se sapa in tencuiala traseele, locul dozei de ramificatie si al dozelor de aparat pentru priza
si intrerupator.
4. Se monteaza dozele si tuburile PVC cu cablurile introduse.
5. Se demonteaza corpurile de iluminat vechi.
6. Se prelungeste cablul de alimentare al fiecarui corp de iluminat, folosindu-se cate doua
cleme de legatura; (sau se inlocuieste complet, varianta recomandata)
7. Se monteaza tavanul fals, se finiseaza, se practica gaurile pentru spoturi etc.
8. Se introduc cablurile de alimentare pentru spoturi conform schemelor (fig. 8 sau fig. 9)
9. Se monteaza spoturile folosind cleme pentru legarea cablurilor de alimentare.
10. Se monteaza priza si intrerupatorul.
11. Se realizeaza legaturile in doza de ramificatie.
12. Se verifica instalatia.
12. Se pune sub tensiune. ( !!!! )

Legaturile in doza se fac ca in fig. 10

fig. 10

BIBLIOGRAFIE

Ministerul Muncii si Solidaritatii

Sociale Norme generale de protectie a muncii 2002
Ministerul Sanatatii si Familiei
Normativ pentru proiectarea si
Institutul de Cercetari pentru
executarea instalatiilor electrice cu E. Impuls
Echipamente si Tehnologii in
tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vcc Bucuresti 2002
Constructii ICECON SA
NP - I7 - 02
EDP Bucuresti
Sora C. Bazele electrotehnicii
1982
EDP Bucuresti
Comsa D s.a. Proiectarea instalatiilor industriale
1980
Bianchi C s.a. Proiectarea instalatiilor de iluminat ET Bucuresti 1981
EDP Bucuresti
Dinculescu P. , Sisac F. Instalatii si echipamente electrice
1981