PARTICIPANȚII LA COMERȚUL

INTERNAȚIONAL (1)

@ Luminița Tuleașcă, Assoc. Prof. Dr.

1
 PLAN
În acest titlu vom analiza regimul juridic al
participanților întreprinderi (comerciale) la comerțul
internațional, respectiv persoane fizice și persoane
juridice, cărora li se adaugă statele, dar și alte entități
speciale, cum sunt holdingurile, din perspectiva
aspectelor esențiale și specifice implicate de desfășurarea
activității comerciale internaționale, prin raportare la
legislația națională, europeană și internațională.

2
 Principii. Concepte
Principiul libertății de stabilire

Problematica complexă a libertății de stabilirea întreprinderilor

care desfășoară activitate comercială transfrontalieră are implicații
asupra naționalității, modalităților de extindere transfrontalieră
a activității lor, îndeosebi sub forma sucursalelor, regimului
juridic al străinilor, respectiv asupra regimului juridic
investițional, în materia fuziunii și insolvenței transfrontaliere
ș.a.

Libertatea de stabilire este un drept fundamental înscris în

Tratatul ce a instituit Comunitatea Economică Europeană din
1957.
3
 Principiul libertății de stabilire

Art. 49 din TFUE: „sunt interzise restricţiile privind

libertatea de stabilire a resortisanţilor unui stat
membru pe teritoriul altui stat membru”.
Sunt considerate restricții privind libertatea de stabilire
toate măsurile care interzic, îngreunează sau fac mai
puțin atractivă exercitarea acestei libertăți.
Libertatea de stabilire presupune accesul la activităţi
independente şi la exercitarea acestora, precum şi
constituirea şi administrarea întreprinderilor şi, în
special, a societăţilor în înţelesul art. 54 din TFUE, ), în
condiţiile definite de legislaţia ţării de stabilire pentru
resortisanţii proprii.
4
 Principiul liberei circulații a
capitalurilor
Conform tratatelor UE, libera circulație a capitalului reprezintă
una dintre libertățile principale ale Uniunii Europene.

Ca izvor al acestui principiu, Tratatul de la Maastricht (TUE) a

introdus libera circulație a capitalurilor ca o libertate consacrată în
tratat, iar prin art. 63 din TFUE au fost eliminate orice restricții
ale libertății de circulație a capitalurilor și a plăților între statele
membre ale Uniunii Europene și între acestea și statele terțe.

În temeiul acestui principiu sunt interzise restricțiile în libera

circulație a capitalurilor, iar jurisprudența relevantă a CJUE a
calificat drept „restricții” în sensul art. 63 TFUE măsurile
naționale care pot împiedica sau limita dobândirea de acțiuni la
întreprinderile vizate sau care pot descuraja investitorii din alte
state membre să investească în capitalul acestora.
5
 Principiul libertății prestării
serviciilor
 Art. 56 TFUE (ex-art. 49 TCE):
 „În conformitate cu dispozițiile ce urmează, sunt
interzise restricțiile privind libera prestare a serviciilor
în cadrul Uniunii cu privire la resortisanții statelor
membre stabiliți într-un alt stat membru decât cel al
beneficiarului serviciilor.
 Parlamentul European și Consiliul, hotărând în
conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot
extinde beneficiul dispozițiilor prezentului capitol la
prestatorii de servicii care sunt resortisanți ai unui stat
terț și sunt stabiliți în cadrul Uniunii.”

6
 Transparența activității
transfrontaliere
Antreprenorii, persoane fizice și societăți comerciale, își
extind activitatea dincolo de piața națională, pe piața internă
a Uniunii Europene sau pe piața internațională.
În acest context, pentru desfășurarea în bune condiții a
activității comerciale internaționale, este esențial accesul
rapid la informațiile privitoare la întreprinzătorii care
desfășoară activitate transfrontalieră.
La nivel național și european există o permanentă
preocupare pentru realizarea și îmbunătățirea acestui aspect,
iar Registrul European al Comerțului și Sistemul de
interconectare a registrelor comerțului din statele membre
ale UE – BRIS sunt destinate să răspundă necesităților
mediului de afaceri european.
7
 Registrul European al Comerțului –
EBR (European Business Register)
Registrul European al Comerțului – EBR (European Business
Register) este o rețea de registre europene ale comerțului, care
s-au organizat informal și care oferă informații on-line
privitoare la întreprinzătorii ce-și desfășoară activitatea pe
teritoriul UE, informații ce se obțin direct de la registrele
naționale ale statelor membre.
Registrul European al Comerțului este funcțional și la el
participă 27 de state membre, inclusiv state terțe. România nu
este membru al Registrului European al Comerțului.
Accesul la Registrul European de Comerț se realizează on-
line pe http://www.ebr.org.

8
 UE-BRIS
BRIS este o platformă centrală europeană informatică pe care se
va asigura accesul la informațiile transmise de registrele
naționale ale comerțului din cadrul Uniunii Europene, o
platformă prin intermediul căreia se va realiza interconectarea
registrelor comerțului statele membre ale UE.
BRIS este operațional din iulie 2017.
Suplimentar, s-a introdus un identificator european unic: EUID,
iar noul cod se atribuie profesioniștilor înregistrați la Oficiul
Național al Registrului Comerțului, pe lângă codurile de
identificare existente.
Codul EUID permite identificarea activității transfrontaliere și
acces la informații privind participanții la comerțul internațional,
indiferent de forma acestora. Sunt avute în vedere informațiile
furnizate gratuit și până la data introducerii EUID și, suplimentar,
informații privind EUID și statul membru în care este înmatriculată
firma
9
 ÎNTREPRINDERILE
MULTINAȚIONALE
 Noțiune:
O întreprindere este multinațională atunci cînd persoana
juridică, întreprinderea economică sau comercială, are filiale
(subsidiares) sau alte entități asimilate acestora cu sedii în mai
multe state, cărora le coordonează operațiunile în diverse
modalități.
 Principiu privind tratamentul aplicabil:
Guvernele semnatare ale Declarației privind Investițiile
internaționale și Întreprinderile multinaționale OCDE se
obligă să acorde tratament național tuturor ”întreprinderilor
care își desfășoară activitatea pe teritoriul lor și care sunt în
proprietatea sau sunt controlate direct sau indirect de către
resortisanți ai altui guvern aderent”.

10
 ÎNTREPRINDERILE
MULTINAȚIONALE
Prin tratament național se înțelege un ”tratament
conform legislației, reglementărilor și practicilor sale
administrative, în conformitate cu dreptul internațional
și nu mai puțin favorabile decât cele acordate în situații
similare, întreprinderilor autohtone”

11