Inovaţie. Dezvoltare. Cooperare.

Reintegrarea în comunitate a foștilor detinuţi.

Ghid de lucru între instituţiile din judeţul Iași

Acestă publicație este realizată în cadrul proiectului ”Colaborarea previne

discriminarea” coordonat de Penitenciarul Iași și implementat în
parteneriat cu Asociația Alterna ve Sociale și InterCultural Iceland în
perioada mai 2015 – aprilie 2016.
Penitenciarul Iași – Str. Dr. Vicol nr.10, Iași, tel. 0332/425865,
persoana de contact Mihaela Agheorghiesei – manager proiect.

Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 - CORAI,

program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul
Român de Dezvoltare Socială.
Mai multe informații pe www.eeagrants.org și www.granturi-corai.ro
Valoarea finanţării proiectului: 545.881,90 Lei.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a

Granturilor SEE 2009 – 2014; Întreaga răspundere asupra corec tudinii şi coerenţei
informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor.
Editorului materialului: © Asociația Alterna ve Sociale.
Data publicarii: aprilie 2016.

ISBN:978-606-775-195-6
 Inovaţie. Dezvoltare. Cooperare.

Reintegrarea în comunitate a foștilor detinuţi.

Ghid de lucru între instituţiile din judeţul Iași

- 2016 -
© Asociația Alterna ve Sociale
Coordonator: dr. Cătălin Luca

Descrierea CIP a Bibliotecii Naïionale a Rom­niei

Reintegrarea Ðn comunitate a foêtilor deïinuïi: ghid de lucru Ðntre
instituïiile din judeïul Iaêi / Liliana Foca, Ÿtefan Bostan, Cosmina
Mihaela Marangoci, Cristina Elena Irimia ; coord. ît.: C²t²lin Luca. -
Iaêi: StudIS, 2016
Conïine bibliografie
ISBN 978-606-775-195-6

I. Foca, Liliana
II. Bostan, Ÿtefan
III. Marangoci, Cosmina Mihaela
IV. Irimia, Cristina Elena
V. Luca, C²t²lin (coord.)

343.8
 Cuprins

Cuvânt înainte ............................................................................... 5

I. Parteneriat și cadrul legal care permite colaborarea
interins tuțională (Cosmina Mihaela Marangoci,
Ștefan Bostan) ............................................................................... 7
I.1. Atribuții comune ale instușiilor semnaȁtare ............................ 9
I.2. Necesitatea și u litatea informațiilor din dosarul
de educație și asistență psihosocială ....................................... 11
I.3. Confidențialitatea informațiilor ............................................. 13
I.4. Formarea profesională:
resurse, provocări și perspec ve ............................................. 13
I.5. Pregă rea pentru liberare a deținuților în cadrul
Penitenciarului Iași se realizează prin derularea a
două programe specifice .......................................................... 15
II. Rolul serviciului de probațiune -
probleme și soluții pentru integrarea pe piața muncii
(Cris na-Elena Irimia) .................................................................. 17
III. Evaluarea abilităților parentale (Liliana Foca) ........................... 23
Studiu de caz (Cosmina Mihaela Marangoci,
Cris an Constan n Mănuță, Ștefan Bostan) .................................... 27
 Cuvânt înainte

Comisar Șef Marius Vulpe

Director, Penitenciarul Iași

Proiectul ”Colaborarea previne discriminarea” își propune

dezvoltarea unui mecanism de colaborare interinstuțională ̀ pentru
îmbunătățirea măsurilor an. discriminatorii, de prevenire a
excluziunii sociale și susținere a reintegrării în comunitate a foșlor
deținuți la nivelul județului Iași, mecanism fundamentat printr-un
acord cadru de colaborare între instuțiile cheie și care va îmbunătăți
măsurile de combatere a discriminării foșlor deținuți care sunt
vulnerabili la excluziune socială și economică.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 389/2015 publicată în M.O. nr.
532 din 16 iulie 2015, s-a adoptat Strategia națională de reintegrare
socială a persoanelor private de libertate, 2015-2019, care a creat
cadrul instuțional necesar reintegrării sociale a persoanelor private
de libertate, accentul fiind pus pe rolul acv pe care trebuie să-l
dobândească factorii instuționali și comunitari.
În acest context, Penitenciarul Iași și-a asumat, pe plan local,
rolul de inițiator al demersurilor de incluziune socială a persoanelor
private de libertate încă din perioada de detenție, conșen z ându-se
că reintegrarea acestora depinde în mare măsură de colaborarea între
instuțiile publice și organizațiile neguvernamentale din județul Iași.
Proiectul propune ac vități inițiate, în colaborare, de
autorități locale și județene, cu parcipar ea actorilor din mediul privat
și din societatea civilă: transferul de know-how din partea
partenerului din Islanda privind nediscriminarea în lucrul cu grupurile
vulnerabile; formarea specialiș lor din ins tuțiile relevante care

5
lucrează cu deținuți în vederea liberării și foș deținuți în vederea
reintegrării lor în comunitate; elaborarea și testarea unui Program
suport pentru reintegrarea în comunitate a foșlor deținuți; realizarea
unui Ghid de lucru interins tuțional privind reintegrarea în
comunitate a foș lor deținuți; derularea unei campanii de
conș en zare și sensibilizare cu privire la egalitatea de șanse,
discriminare, sgma z are, înțelegerea interculturală, respect pentru
diversitate etc. Toate aceste acvit ăți sunt derulate în 3 comunități cu
populație romă din județul Iași.
Prin implementarea Proiectului „Colaborarea previne
discriminarea”, Penitenciarul Iași, alături de partenerii săi: Alternav e
Sociale și Intercultural Iceland, a reușit încheierea unui Acord cadru de
colaborare interins tuțională, prin implicarea în demersul de
reintegrare socială a persoanelor private de libertate, a 19 instuții
guvernamentale și neguvernamentale din județul Iași.
Acest mecanism de colaborare și-a dovedit validitatea prin
Programul de lucru interins tuțional privind reintegrarea în
comunitate a foșlor deținuți pentru testarea căruia au fost asistați 15
foș deținuți, program ce a dus la îmbunătățirea măsurilor
andiscrimina torii, de prevenire a excluziunii sociale și susținere a
reintegrării în comunitate a foșlor deținuți din județul Iași.
Vă invităm așadar să parcurgeți acest Ghid pentru a vedea că
reușita reintegrării sociale a foșlor deținuți este rezultatul unei
colaborări ac ve între ins tuțiile publice și organizațiile
neguvernamentale.

Iași, aprilie 2016

6
 I. Parteneriat și cadrul legal care permite
colaborarea interins tuțională

Dezvoltarea unui mecanism de colaborare interinstuțională

pentru îmbunătățirea măsurilor andiscrimina torii, de prevenire a
excluziunii sociale și susținere a reintegrării în comunitate a foșlor
deținuți din județul Iași, s-a realizat într-o primă fază prin adoptarea
Acordului cadru de colaborare interinstuțională între 19 instuții și
organizații din județ.
Acest Acord a pus bazele unui parteneriat la nivel județean
între următoarele ins tuții publice și private relevante pentru
reintegrarea foș lor deținuți în comunitate: Penitenciarul Iași,
Serviciul de Probațiune Iași, Agenția Județeană pentru Ocuparea
Forței de Muncă Iași, Direcția de Asistență Comunitară Iași, Direcția
Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași, Agenția
Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași, Direcția Locală de
Evidență a Persoanelor Iași, Inspectoratul Județean de Poliție Iași,
Poliția Locală Iași, Colegiul Național al Asistenților Sociali, Structura
Teritorială Iași, Instuția Avocatul Poporului - Biroul Teritorial Iași,
Inspectoratul Școlar Județean Iași, Centrul Regional de Prevenire,
Evaluare si Consiliere Andr og Iași, Biroul de Mediere - Ștefan Liliana,
Asociația Alternav e Sociale, Fundația Serviciilor Sociale Bethany Iași,
Centrul Diecezan Caritas Iași, Fundația „Alături de Voi” România și
Asociația Cluburilor Alcoolicilor în Recuperare „Don Orione”.
Acordul cadru de colaborare interinstuțională a avut ca punct
de plecare Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor
private de libertate, 2015-2019, aprobată de Guvernul României prin
1
Hotărârea nr. 389/2015. Hotărârea de Guvern adoptată a creat cadrul
instuțional necesar reintegrării sociale a persoanelor private de

1 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 532 din 16 iulie 2015.

7
libertate, punând accentul pe rolul ac v pe care trebuie să-l
dobândească factorii instuționali și comunitari.
Noua abordare este, as el, deopotrivă orientată către
persoana privată de libertate și către instuțiile publice și organizațiile
neguvernamentale care trebuie să inițieze, încă din perioada de
detenție, demersurile de incluziune socială, aspect pe care acordul
cadru de colaborare interinstuțională adoptat de cele 19 instuții
reprezentav e din același județ, l-a pus în pracc ă prin dezvoltarea
unui mecanism de colaborare interinstuțional de îmbunătățire a
măsurilor andiscrimina torii, de prevenire a excluziunii sociale și
susținere a reintegrării în comunitate a foșlor deținuți la nivelul
județului Iași.

8
I.1. Atribuții comune ale instuțiilor semnaȁtare

Acordul cadru de colaborare interinstuțională care vizează

reintegrarea socială a persoanelor private de libertate, pe lângă
atribuțiile specifice fiecărei ins tuții semnatare, are în vedere
următoarele atribuții comune:
1. Contribuția acv ă la realizarea scopului prezentului acord de
colaborare;
2. Parcipar ea la acvit ățile comune inițiate de una dintre părți
care servesc a ngerii obiec velor de reintegrare socială
asumate de persoane care au executat pedepse privav e de
libertate;
3. Derularea de acvit ăți specifice instuției pentru a contribui
la reintegrarea în comunitate a persoanei private de libertate,
cu domiciliul în județul Iași, conform prevederilor și rolurilor
instuționale prevăzute de Strategia 2015–2019;
4. Înregistrarea cazului referit și păstrarea unei evidențe a
serviciilor oferite și demersurilor realizate în carul intervenției,
conform procedurilor de lucru interne ale ins tuției;
5. Informarea beneficiarilor despre serviciile furnizate de
ceilalți parteneri în vederea facilitării accesului la serviciile din
comunitate;
6. Susținerea procesului de reintegrare socială în comunitatea
de domiciliu prin furnizarea de informații relevante celorlalți
parteneri, la solicitarea acestora;
7. Dezvoltarea de noi parteneriate cu semnatarii în scopul
accesării de fonduri care să faciliteze reintegarea socială a

9
 persoanelor care au executat o pedeapsă priva vă de
libertate;
8. Păstrarea confidențialității asupra datelor furnizate între
parteneri;
9. Par ciparea la monitorizarea, op mizarea și evaluarea
mecanismului de colaborare interinstuțională.

Punerea în prac că a acordului cadru de colaborare

interinstuțională pentru reintegrarea socială a persoanelor private
de libertate se realizează sub coordonarea Penitenciarului Iași.
Comunicarea între instuții și organizații se face prin adresă oficială și
e-mail.

10
I.2. Necesitatea și u litatea informațiilor din
dosarul de educație și asistență psihosocială

Reintegrarea în comunitate a foșlor deținuți în județul Iași,

conform acordului cadru de colaborare interinstuțională, începe cu 2
luni înainte de liberare prin serviciile directe oferite deținuților în
cadrul Penitenciarului Iași, un rol importanat în acest sens avându-l
dosarul de educație și asistență psihosocială.
Informațiile din dosarul de educație și asistență psihosocială
care privesc deținutul sunt ule în demer sul de reintegrare, având în
vedere că acestea sunt colectate din următoarele surse: instuții,
direct de la deținut și de la familia acestuia. Aceste date ce pot fi
relevante în planificarea procesului de incluziune socială a
deținutului. Colectarea datelor se face prin:
- Solicitarea de foi matricole de la instuțiile de învățământ (de
obicei acestea răspund într-un interval de mp rezonabil, termenul
maxim legal fiind de 30 de zile);
- Solicitarea de anchete sociale. În această situație se întâmpină
dificultăți în cazul în care domiciliul nu corespunde cu cel pe care
deținutul l-a declarat sau trecut în actul de ident ate, ori în cazul în
care deținutul nu locuiește efecv la adresa declarată sau rudele
acestuia nu cooperează;
- Solicitarea unor informații referitoare la încadrarea
deținutului într-un grad de handicap. Aceasta se realizează prin adrese
trimise către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a
Copilului Iași; pentru îndeplinirea condițiilor de muncă, cât și

11
demersuri pentru primirea pensiei în penitenciar - Casa Județeană de
Pensii Iași;
- Convorbiri cu membrii de familie cu ocazia vizitelor pe care
aceșa le fac în unitatea de detenție. În mod excepțional, în situații de
urgență/maximă necesitate (privind starea de sănătate a deținutului
ș.a), se contactează telefonic familia. În mod obișnuit familia este
anunțată de către lucrătorul de poliție. Corespondența dintre
specialistul din penitenciar și membrii de familie se realizează în scris.
În contextul desfășurării acvit ății s-au idenfic at ca principale
dificultăți în derularea ac vităților de educație și asistență
psihosocială în Penitenciarul Iași: numărul redus de personal și lipsa
ori insuficiența materialelor și a bazei logisce adecvate desfășurării
acvit ăților. Soluția în această situație constă în angajarea de personal
și asigurarea materialelor și a bazei logisce prin aloc area de fonduri
expres de la bugetul de stat. O altă soluție în acest caz ar fi implicarea
ONG-urilor locale, care prin aplicarea de proiecte în parteneriat cu
Penitenciarul Iași, să obțină finanțări pentru specialiș/ma teriale/
baza logisc ă în vederea derulării acvit ăților educav e și de asistență
psihosocială.

12
I.3. Confidențialitatea informațiilor
Referitor la confidențialitatea datelor, în momentul de față
concluziile și recomandările pe care le formulează specialiși din
penitenciar sunt accesibile și altor instuții abilitate. Orice alte date ce
ar putea fi de interes partenerilor Penitenciarelui Iași în procesul de
reintegrare a deținuților sunt accesibile acestora în măsura în care
deținuții își dau acordul în scris în vederea uliz ării lor. Prin obținerea
acestor date despre deținut, specialiși din Penitenciarul Iași pot
formula recomandări în vederea terminării studiilor, calificării/
recalificării într-o meserie pentru ca deținutul să poate fi integrat mai
ușor pe piața muncii.

I.4. Formarea profesională: resurse, provocări și

perspec ve
Formarea profesională în Penitenciarul Iași este realizată de
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași. Aceasta se
mai realizează, sporadic, prin derularea anumitor proiecte
implementate de ONG-uri partenere, în măsura în care acestea au
obținut finanțări pentru proiecte care vizează aceste acvit ăți. În
cadrul ac vităților de formare și calificare profesională au fost
idenfic ate următoarele aspecte: cursurile sunt într-un număr redus
și într-o varietate restrânsă, fiind limitate la posibilitățile de alegere și
nu sunt întotdeauna corelate cu nevoile de pe piața muncii; formarea
profesională a deținuților este limitată în mp, respecv aceșa pot
urma cursuri de calificare profesională doar în limita de 9 luni înainte

13
de liberare; deoarece cursurile se organizează în penitenciar și baza
logisc ă nu este întru totul adecvată desfășurării acvit ăților, acest
aspect îngustează oferta de cursuri pe care dețiunții le-ar putea urma.
Soluții pentru a opmiz a acvit atea de formare profesională
ar putea viza: creșterea numărului de cursuri organizate de Agenția
Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași (prin obținerea de
fonduri consistente de la bugetul statului sau prin accesarea de
fonduri europene); cursurile să fie organizate în comunitate unde să
existe o bază logisc ă mai bună (regimul deschis de care beneficiază
unii dintre deținuți permite desfășurarea în comunitate a unor as el
2
de acvit ăți, în conformitate cu prevederile Legii 254/2013).

2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 514 din 14 august 2013.

14
I.5. Pregă rea pentru liberare a deținuților
în cadrul Penitenciarului Iași se realizează prin
derularea a două programe specifice

Pregăr e pentru liberare (PROLIB). În cadrul acestui program

deținutul este învățat cum să-și caute un loc de muncă, să
întocmească un curriculum vitae și să parcipe la un interviu de
angajare.
Reducerea riscului de recidivă după închisoare (RRR). Acest
program se adresează deținuților care parcurg ulmele trei luni ale
pedepsei. Este un program de grup, de scurtă durată, aproximav
două luni, conceput ca parte dintr-un ansamblu de acvit ăți de
asistență și consiliere.
Pregăr ea deținutului pentru angajare se realizează prin:
- parcipar ea acestuia la burse a locurilor de muncă realizate
în colaborare cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
Iași. În cadrul acestora parcipă angajatori din comunitatea locală,
as el deținuții având posibilitatea să-și găsească un loc de muncă încă
din mpul detenției;
- ac vități de informare, consiliere și mediere pentru
obținerea unui loc de muncă derulate de către angajații Agenției
Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași;
- programul RRR desfășurat împreună cu Serviciul de
Probațiune Iași. În cadrul ulmei ședințe a programului, în funcție de
nevoile deținutului, acesta este pus în legătură cu instuțiile care vor fi
ule în procesul de reintegrare a deținutului, după liberarea acestuia.

15
 II. Rolul serviciului de probațiune - probleme
și soluții pentru integrarea pe piața muncii

Prin acvit atea sa, sistemul de probațiune, ca serviciu public,

contribuie la înfăptuirea actului de jusție. Acvit atea sistemului de
probațiune „se desfășoară în interesul comunității, în scopul
reabilitării sociale a infractorilor, al diminuării riscului de săvârșire a
3
unor noi infracțiuni și al creșterii gradului de siguranță în comunitate”.
În desfășurarea ac vității de probațiune, consilierii de
probațiune:
a) realizează evaluarea inculpaților, a persoanelor de până la
18 ani care răspund penal, aflați în executarea unei măsuri educav e,
respecv a persoanelor supravegheate, din oficiu sau la solicitarea
organelor judiciare, potrivit legii;
b) sprijină instanța de judecată în procesul de individualizare a
pedepselor și măsurilor educa ve, prin referate de evaluare
presentențiale;
c) coordonează procesul de supraveghere a respectării
măsurilor și executării obligațiilor stabilite în sarcina persoanelor
supravegheate față de care instanța a dispus una din următoarele
măsuri: amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării
pedepsei sub supraveghere, liberarea condiționată;
d) coordonează procesul de supraveghere a respectării uneia
dintre următoarele măsuri educav e neprivav e de libertate: stagiul
de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de
săptămână, asistarea zilnică;
e) coordonează executarea pedepsei amenzii prin prestarea
de către cel sancționat a unei munci neremunerate în folosul
comunității;

3
Art. 2 alin 2), Legea 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013.
17
 f) derulează acvit ăți specifice în legătură cu persoanele
private de libertate, în colaborare cu partenerii instuționali din
comunitate;
g) îndeplinesc alte atribuții, conform legii.
În acest context, al diversității măsurilor și pedepselor aplicate
persoanelor cu care lucrează sistemul de probațiune, problemele
ridicate de această categorie de beneficiari sunt diverse: lipsuri
materiale și financiare, rezistență scăzută la presiunile factorilor
exteriori (anturaj, mediu de proveniență), abilități sociale puțin
dezvoltate, empae redusă, lipsa unor rețele sociale de suport etc.
Se remarcă însă o problemă comună tuturor beneficiarilor,
aceea a lipsei unui loc de muncă legal și constant, care să poate asigura
resursele financiare necesare acoperirii nevoilor de bază a celor în
cauză.
În procesul de idenfic are a unui loc de muncă de către o
persoană provenită din mediul carceral se pot evidenția două puri de
probleme:
• personale: idenfic ate la fiecare beneficiar în parte legate de
mo vația pentru muncă, disponibilitatea pentru anumite
acvit ăți, abilitățile profesionale, etc.;
• instuționale: legate de buna funcționare a relațiilor dintre
instuții (în spe ță serviciul de probațiune și instuțiile cu a tribuții de
integrarea pe piața forței de muncă).
Dacă problemele ins tuționale se pot rezolva printr-o
colaborare la nivelul factorilor de decizie (atât în plan local, cât și
central, la nivel de ministere – protocoale de colaborare, programe
naționale etc.), problemele personale ale beneficiarilor sunt mult mai

18
dificil de gesona t și prin urmare necesită o abordare individuală care
vizează mov area și responsabilizarea acestora.
În acest context, serviciul de probațiune, prin consilierii săi,
poate interveni, ca factor de mediere, între beneficiar și alte instuții
sociale, care pot veni în sprijinul rezolvării acestor nevoi/probleme
idenfic ate (lipsa unui act de ident ate, lipsa actelor școlare, lipsa
unui domiciliu, lipsa unui ajutor social, relații familiale tensionate,
necesitatea reîntregirii familiei etc.).
Consilierul de probațiune are obligația de a sprijini persoana
liberată dintr-un mediu de detenție să acceseze aceste servicii/
facilități/ajutoare pentru ca nevoile de bază să fie acoperite.
As el, odată rezolvate acestea, persoana în cauză își poate canaliza
energia spre idenfic area unui loc de muncă în acord cu abilitățile
proprii/recalificarea profesională. Cooperarea cu serviciile sociale și
cu serviciile de ocupare a forței de muncă se face fie prin protocoale
interinstuționale separate (între serviciul de probațiune și instuția
ce oferă serviciul în cauză), fie la nivel macrosocial, comunitar, în
cadrul unui program asumat în comun de toate instuțiile cu atribuții
(aspect abordat în cadrul programului Reducerea Riscului de Recidivă
după închisoare - RRR).
Ce diferențiază cele două modele de lucru este numărul de
beneficiari, dar și facilitatea asigurării serviciilor oferite. În cadrul
programului RRR, pot beneficia de asistență postpenală, mp de un
an, doar acele persoane care, la solicitare, au parcipa t la program în
unitatea de detenție. În acest caz, serviciul de probațiune are
centralizate serviciile oferite de celelalte instuții din județul Iași și
prin urmare facilitează foșlor deținuți accesarea acestora într-un

19
mp cât mai scurt.
În ce privește persoanele liberate condiționat, dar care nu au
parcurs programul RRR în unitatea de detenție, acestea pot intra în
evidența serviciului de probațiune doar pe baza unei senn țe penale.
La liberarea din mediul de detenție, codul penal prevede și
impunerea unor obligații, printre acestea fiind și urmarea unui curs de
4
calificare sau a unui program de reintegrare socială ce poate include și
problemac a locului de muncă. În acest sens, prin lege, serviciul de
probațiune este desemnat să:
Ÿ pună în executare obligația, prin emiterea unei decizii către
unitatea idenfic ată în cadrul căreia se va desfășura cursul de
calificare/programul de reintegrare socială;
Ÿ urmărească îndeplinirea acestor obligații, inclusiv prin
medierea legăturilor cu ins tuțiile care pot facilita
îndeplinirea lor.
Totodată, la finalizarea cursului de calificare profesională, dar
și pe toată perioada de supraveghere, consilierul de probațiune oferă
consiliere și susținere în vederea idenfic ării unui loc de muncă, în
acord cu abilitățile profesionale ale celui în cauză, menținând un nivel
mov ațional opm pentru desfășurarea acestor puri de acvit ăți
(ocupaționale).
Avem prevăzute as el, atât în actele normav e în vigoare, cât
și în cadrul proiectelor desfășurate în prezent, rolurile pe care
consilierii de probațiune le îndeplinesc în acvit atea desfășurată,
respec v coordonare, implementare, monitorizare, mediere,
negociere.

4 Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 510 din 24 iulie
2009, cu modificările și completările ulterioare.
20
Bibliografie

1. Durnescu, I., Lewis, S., McNeill, F., Raynor, P., & Vanstone, M. (2009).
Reducerea riscului de recidivă după închisoare, Bucureș: Editura Lex.
2. Șpaiuc, G., Bejan, C.C., Ardeleanu, M., Gașpar, R., Boier, I., Colceriu
M. & Susan, M. (2009). Programul de pregă. re pentru liberare
(PROLIB), Bucureș.
3. Legea 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de
probațiune, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 512 din 14
august 2013.
4. Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor
educa ve si a altor masuri nepriva ve de libertate dispuse de
organele judiciare in cursul procesului penal, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 513 din 14 august 2013.

21
 III. Evaluarea abilităților parentale

Întoarcerea fostului deținut în mediul familial presupune

preluarea de către acesta, după o perioadă de absență, a rolurilor
parentale. Studii recente au arătat că încarcerarea unui părinte are
consecințe negav e asupra copiilor atât din punct de vedere psiho-
emoțional: depresie, anxietate, rezultate școlare scăzute (Murray,
2008; Codd, 2008), cât și comportamental: marginalizare și
sgma z are din partea altor copii și a membrilor adulți ai comunității,
autoizolare, abandon școlar, comportamente (pre)delincvente,
consum și abuz de alcool sau alte substanțe interzise (Codd, 2008;
Lotze, Ravindran & Myers, 2010; Murray, 2008; Wildeman & Western,
2010). De asemenea, vizitele copiilor la părinții aflați în detenție sunt
semnificav reduse din cauza veniturilor mici ale familiei și/sau a
faptului că aceșa nu șu că părintele lor este în închisoare (Fishman,
1990; Petersilia, 2001; Poehlmann, 2005).
În acest context, ne referim la evaluarea rapidă a abilităților
parentale de către asistentul social din comunitate. Reader și Lucey
(1995, p. 34) propun un model de evaluare structurat pe cinci teme
majore:
(1) percepția părintelui referitoare la rolul său;
(2) relația părintelui cu copilul/copiii;
(3) influențele familiale;
(4) interacțiunile sociale ale părintelui;
(5) potențialul de schimbare.
Pentru fiecare din cele cinci teme, autorii precizează o serie de
întrebări, prezentate mai jos, la care profesionistul care face evaluarea
abilităților parentale trebuie să obțină informații pentru a avea o
imagine clară asupra sistemului de „cunoșn țe, priceperi, capacități,

23
deprinderi și abilități (...) care îi facilitează părintelui să îndeplinească
cu succes responsabilitățile parentale” (Glăveanu, 2012, p. 80).
(1) percepția părintelui referitoare la rolul său:
- are părintele grijă de nevoile fizice primare ale copilului?;
- oferă afecțiune conform cu vârsta copilului?;
- care este a tudinea părintelui vizavi de sarcinile și
responsabilitățile parentale? Care sunt modalitățile prin care
părintele disciplinează copilul?;
- își acceptă părintele responsabilitatea pentru
comportamentul parental? Dacă au existat situații de abuz a
copilului, își acceptă responsabilitatea pentru rolul său în
abuz?;
- este conș ent părintele de nevoile de protecție și
supraveghere a copilului?
(2) relația părinte – copil
- care sunt senmen tele părintelui față de copil?;
- este interesat părintele de experiențele personale ale
copilului? (modul în care acesta percepe lumea din jurul său,
interacționează cu copii de aceeași vârstă și/sau cu adulți etc.).
(3) influențele familiale
- relația dintre părinți este una suporv ă sau conflictuală?;
- este implicat copilul în disputele dintre părinți sau dintre
părinte și alți membri ai familiei exnse?;
- cum reacționează familia în situații de stres?;
- care este atudinea copilului față de părinți?;

24
(4) interacțiunile sociale ale părintelui
- care sunt relațiile sociale ale părintelui?;
- care sunt relațiile de suport ale părintelui?
(5) potențialul pentru schimbare
- părintele semnalează dificultăți sau probleme în creșterea și
educarea copilului?;
- există disponibilitate pentru a primi ajutor, dacă situația o
cere?
Având în vedere că persoana pentru care se face evaluarea
abilităților parentale este fost deținut, se impun o serie de întrebări
specifice al căror rol este de a clarifica relația dintre părinte și copilul
său ca urmare a schimbărilor cauzate de detenție:
- care au fost relațiile familiale înainte de încarcerare?;
- durata detenției și implicațiile ei: dacă părintele a menținut
contactul cu copilul pe perioada detenției; ce p de contact
(scrisori, telefon, vizite) și cu ce frecvență?; Care au fost
principalele subiecte de discuție?;
- care au fost modificările ce s-au produs în familie în perioada
detenției (schimbarea locuinței, preluarea sarcinilor părintelui
deținut de copiii mai mari, divorț etc.) și cum afectează acestea
relația părintelui fost deținut cu copilul său?
Răspunsurile la întrebările sugerate în această secțiune pot
contribui la clarificarea status-ului părintelui fost deținut, oferind în
același mp o serie de informații legate de nevoi de intervenție pentru
asigurarea unei reintegrări socio-familiale de succes și, eventual, la
riscul de recidivă.

25
Bibliografie

1. Codd, H. (2008). In the Shadow of Prison: Families, Imprisonment

and Criminal Jusc e, Oregon. Willan Publishing.
2. Fishman, L. T. (1990). Women at the Wall. A Study of Prisoners'
Wives Doing Time on the Outside, Albany, NY: State University of New
York Press.
3. Glăveanu, S. (2012). Competența parentală. Modele de
conceptualizare și diagnoză, Bucureș: Editura Universitară.
4. Lotze, G.M., Ravindran, N., & Myers, B.J. (2010). Moral Emoons,
Emoon Self-Regulaon, Callous-Unemoonal Traits, and Problem
Behavior in Children of Incarcerated Mothers, Journal of Child and
Family Studies, 19,702-713. DOI 10.1007/s10826-010-9358.
5. Murray, J. (2008). The cycle of punishment: social exclusion of
prisoners and their children. Criminology and Criminal Jusc e, 7(1):
55-81.
6. Petersilia, J. (2001). Prisoner Reentry: Public Safety and
Reintegraon Challenges. The Prison Journal 81(3), 360 - 375.
7. Poehlmann, J. (2005). Representaons of a achment relaonship s
in children of incarcerated mothers. Child Development 76(3), 679-
696.
8. Redere, P. & Lucey, C. (1995). Assessment of parenng. Psychiatric
and psychological contribuons , New York, NY: Routledge.

26
 Studiu de caz

Prezentarea cazului

T.C., bărbat, în vârstă de 29 ani, de etnie rromă, fără copii,

provine dintr-o familie numeroasă. În copilărie a fost crescut și educat
de părinții săi în conformitate cu normele, credințele și ritualurile
rromilor. Din cauza furturilor comise, tatăl persoanei condamnate a
lipsit suficient de mult mp din viața copiilor, aceșa rămânând,
pentru creștere și educare, în îngrijirea mamei. T.C., la fel ca și frații și
surorile sale, nu a finalizat studiile gimnaziale, educația formală
nefiind considerată o prioritate în familia sa. Copiii își însoțeau adesea
tatăl când acesta comitea infracțiuni, fugeau frecvent de acasă ca
urmare a comportamentului abuziv și a neglijenței din mediul familial.
Încă din copilărie, T.C. a comis infracțiuni (furturi), vârsta primei
condamnări a fost la 16 ani.
Familia de origine a lui T.C. locuiește într-o comună din județul
Iași într-o casă întreținută necorespunzător, fără electricitate și fără
apă potabilă. Alocațiile copiilor reprezentau singurul venit al familiei,
bani care nu erau cheltuiți pentru creșterea copiilor. La veniturile din
alocațiile copiilor se adăugau și altele venituri provenite din acvit ăți
ilicite.
În prezent, T.C. este persoană condamnată la executarea
pedepsei cu închisoarea pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.
Înainte de executarea pedepsei privav e de libertate, T.C. a avut o
relație de concubinaj care s-a încheiat la scurt mp după arestarea și
condamnarea acestuia. În prezent nu este implicat într-o relație de
parteneriat și nu are copii.

27
 În ceea ce privește stare de sănătate, T.C. este diagnosc at
psihiatric cu tulburare de personalitate de p disocial (conform ICD –
10) și are o dizabilitate fizică (diagnosc at medical cu coxartroză).
În perioada detenției a finalizat studiile gimnaziale, a
parcipa t la programe de educație, asistență socială și psihologică, a
beneficiat de consiliere pentru creșterea șanselor de incluziune
socială în acord cu nevoile, riscurile și starea sa de sănătate.

A. FIȘA DE EVALUARE

DATE DE IDENTIFICARE:
Nume și prenume: T.C.
Data nașterii: 21/01/1987
Starea civilă: necăsătorit
Copii: nu are copii
Domiciliu/ reședință: mediul rural (județul Iași)
Cetățenie: română
Etnie: rrom

ISTORIC INFRACȚIONAL:
Starea de recidivă: recidivist
Număr de pedepse cu închisoarea executate: 2
Antecedente penale: da
Vârsta primei condamnări: 16 ani
Specializarea pe un anumit p de infracțiune: da (furturi)
Tipul infracțiunii actuale: furt calificat
Condamnarea: 5 ani

28
 A tudinea sa față de infracțiunea actuală/ infracțiunile
anterioare:
Își recunoaște greșeala, asumându-și responsabilitatea pentru faptele
sale, dar consideră că instanța de judecată „a fost cam aspră cu
pedeapsa” acordată. Este interesat să se libereze, dar nu dorește să se
conformeze la regulile și normele peniteneciarului.

SITUAȚIA SOCIO-FAMILIALĂ:
FAMILIA DE ORIGINE
Climat familial anterior arestării:
Provine dintr-o relație de căsătorie nelegimă și numeroasă. Ambii
părinți sunt de etnie rromă, membrii familiei au fost crescuți conform
tradițiilor etniei. Tatăl, în ner ețe, a comis fapte penale (furturi), în
mp ce mama s-a ocupat de creșterea copiilor. Nivelul studiilor în
familia de origine este gimnazial, membrii familiei au abandonat
cursurile școlare. Subiectul nostru este cel mai mare copil din cei 6
frați și consideră că a fost și este responsabil de creșterea acestora.

Calitatea relației cu familia din perioada detenției (suport material,

suport moral, grad de coeziune, așteptări)
Pe perioada detenției, T.C. a menținut acv relația cu membrii familiei
prin intermediul vizitelor, pachetelor, corespondenței și a
convorbirilor telefonice.
Familia de origine în perioada detenței lui T.C. a fost suporv ă cu
acesta, sprijinindu-l financiar și moral.

29
 Antecedente penale în familia de origine: tatăl biologic al lui
T.C. a fost condamnat.

Situația materială: Părinții dețin o casă cu două camere în

comuna Lungani, întreținută necorespunzător, fără electricitate și
fără apă potabilă. Veniturile familiei provin din alocația copiilor, din
munca sezonieră a părinților și acvit ăți ilicite.

FAMILIA CONSTITUITĂ
T.C. este necăsătorit
Număr de copii: fără copii.
T.C. a fost implicat într-o relație neconstuit ă legal din care nu au
rezultat copii, relație care s-a încheiat la jumătate de an după
depunerea în penitenciar. În perioada detenției problemele de
sănătate ale deținutului s-au agravat, acesta fiind încadrat într-un grad
de handicap (dizabilitate locomotorie) de Comisia de Evaluare
Complexă a Persoanelor cu Handicap Iași. Părinții s-au implicat acv în
susținerea morală și financiară a subiectului în perioada detenției.

Situația materială: Înainte de arestare, acesta locuia cu părinții săi, nu

avea un loc de muncă și nu realiza venituri stabile.

REȚEAUA DE SUPORT SOCIAL (dezvoltarea și menținerea relațiilor în

cadrul rețelei sociale):
Părinții acestuia, după liberare, sunt interesați să-l primească în casa
din mediul rural deținută de aceș a și doresc să-l sprijine în
recuperarea medicală.

30
EDUCAȚIE ȘI ISTORIC OCUPAȚIONAL:

Școlarizat: da

Clase absolvite (acte de studii/ declarație pe proprie răspundere): 7
clase
Tip de școală (învățământ de masă/ special): de masă
Abandon școlar/ Exmatriculare (cauze): abandon școlar favorizat de
valorile familiale
Nivel educațional general: deprinderile, cunoșn țele și abilitățile sunt
sub nivelul studiilor absolvite. Persoana condamnată are dificultăți de
scris-cit.
Calificare în muncă: fără
Istoric ocupațional: la momentul arestării nu avea ocupație
Vechime în muncă: fără
Capacitatea de ges onare a resurselor financiare: întâmpină
dificultăți, ca urmare a nivelului educațional
Disponibilitate pentru a muncii în perioada executării pedepsei
(atudinea față de muncă în pedepsele anterioare): nu a formulat
cerere pentru a parcipa la muncă
Disponibilitatea de a parcipa la cursuri de formare profesională pe
perioada detenției: nu a formulat cerere pentru a parcipa la cursuri
de calificare
Mov ația pentru a se angaja după liberare: interes scăzut

31
STAREA DE SĂNĂTATE

Stare de sănătate: dizabilitate locomotorie, tulburare de personalitate

de p disocial
Gradul de autonomie: se deplasează singur cu ajutorul unei cârje în
interiorul locuinței, dar necesită ajutor când se deplasează cu mijloace
de transport în comun. Persoana se poate hrăni, îmbraca singură și își
poate asigura igiena personală.
Aptudine de muncă: aceasta este limitată.

RISCURI IDENTIFICATE PE PARCURSUL EXECUTĂRII PEDEPSEI:

Risc de suicid: la încarcerarea în penitenciar a prezentat ideație

suicidară fără trecere la act.

Risc în ges onarea agresivității: au fost idenfic ate riscuri, atât

heteroagresive (7 loviri personal penitenciar, 16 distrugeri de bunuri,
8 loviri alți deținuți, 1 insg are la nesupunere) cât și autoagresive (31
automulări).

Risc privind consumul de substanțe/ alcool (comportamente

adicv e): nu au fost idenfic ate riscuri.

Risc afecțiuni psihice: este in evidență cu afecțiuni psihice pentru care

primește tratament psihotrop. Subiectul dezvoltă un discurs
manipulav , revendicav în care se autovicmiz ează frecvent, nu își

32
asumă responsabilitatea comportamentului său, considerându-l o
reacție normală la smulii provocatori.
Risc impulsuri sexuale: nu au fost idenfic ate riscuri.

Risc de vic. mizare/ vulnerabilizare/ marginalizare: nu au fost

idenfic ate riscuri.

Concluzie:
În perioada detenției a menținut acv relația cu membrii
familiei de origine prin intermediul vizitelor, pachetelor,
corespondenței și a convorbirilor telefonice. Familia a oferit sprijinul
moral și financiar persoanei condamnate necesar pentru diminuarea
efectelor privării de libertate și l-a sprijinit în procesul de recuperare
medicală.
Au fost iden ficate riscuri pe subdomeniile de asistență
psihologică generală și specifică (gesonar ea agresivității și afecțiuni
psihice). T.C. și-a con nuat tratamentul psihotrop permanent.
Comportamentul auto- și heteroagresiv era folosit ca mijloc de șantaj
prin care încerca obținerea unor avantaje cu valoare subiecv ă și
imediată (împiedicarea transferării la alte unități sau mutării în alte
camere). Complianță redusă, fluctuantă la intervenția psihologică.
În perioada detenției nu a manifestat interes față de
ac vita le produc ve. Evoluția psihocomportamentală a oscilat,
adoptând un comportament de consimțire la normele mediului
carceral doar în prima parte a detenției, apoi manifestând o atudine
oslă față de personalul penitenciarului.

33
 B. INTERVENȚIA EDUCAȚIONALĂ ȘI DE ASISTENȚĂ
SOCIALĂ ȘI PSIHOLOGICĂ ÎN PERIOADA DETENȚIEI

DATE DE IDENTIFICARE
Nume și prenume: T.C.
Data nașterii: 21/01/1987

DOMENIUL EDUCAȚIONAL

§ Ca urmare a ședințelor de consiliere educațională, T.C. a fost

înscris și a frecventat cursurile școlare „A doua șansă”,
absolvind clasa a VIII-a.
§ A parcipa t la Programul de educație pentru viața de familie,
în perioada 25.02-14.04.2014. Programul a vizat pregăr ea sa
pentru asumarea unui rol familial cu accent pe comunicarea
eficientă în cadrul familiei.
§ A parcipa t la Programul de educație pentru sănătate, în
perioada 07.06-09.08.2012. Programul a vizat îmbunătățirea
stării sale de sănătate, prin însușirea unor informații de bază
legate de igienă, precum și prin formarea sau consolidarea
unor deprinderi de viață sănătoasă.
§ A parcipa t la acvit ăți de scurtă durată pe diferite teme.
Scopul acestora a fost îmbunătățirea/completarea noțiunilor
de cultură generală, responsabilizarea persoanei cu privire la
acțiunile sale, a relației cu familia și alte persoane, cu mediul
înconjurător, cu accent pe conș en zarea consecințelor
poziv e și negav e.

34
 Pe parcursul executării pedepsei a parcipa t la următoarele
acvit ăți educaționale:
- în perioada 20-30.10.2015 - Proiectul “Ziua Internațională
pentru eradicarea sărăciei”;
- în perioada 22-25.05.2015 - Proiectul “Ziua Internațională a
familiei”;
- în perioada 05-06.03.2015 - Proiectul “Mărțișorul – Origini și
Semnificații”;
- în perioada 01-05.08.2014 - Proiectul “Ziua de naștere a
scriitorului Marin Preda”;
- în perioada 17-21.07.2014 - Proiectul “Ziua Comemorării lui
Stefan cel Mare și Sfânt, domn al Moldovei”.
 A beneficiat de consiliere educațională și vocațională. În
cadrul consilierii educaționale, T.C. a fost ajutat să-și idenfice
capacitățile de integrare în viața comunitară. A conșen z at
as el că este necesar să finalizeze ciclul gimnazial, ca o
condiție esențială pentru a putea să parcipe la un curs de
calificare (în detenție, în funcție de cursurile organizate de
către AJOFM Iași sau după punerea în libertate, în funcție de
oferta existentă la acel moment). Totodată, T.C. a fost învățat
conduite și atudini sanogene. În cadrul consilierii vocaționale
a fost asistat în idenfic area aptudinilor , propriilor valori și
interese profesionale, a înțeles mecanismul de luare a unei
decizii atunci când își alege un loc de muncă.

În cadrul acestor acvit ăți, T.C. a învățat cum să completeze și

să întocmească anumite documente: curriculum vitae, scrisoare de

35
mov ație. De asemenea, a învățat cum să se comporte la interviu și
cum să u lizeze alterna ve pentru a-și spori șansele în
găsirea/ocuparea unui loc de muncă.

DOMENIUL SOCIAL

§ A fost informat și în colaborare cu Serviciul Medical, persoana

condamnată a fost sprijinită în vederea pregă rii
documentației pentru Comisia de Evaluare Complexă a
Persoanelor cu Handicap;
§ A beneficiat de consiliere în vederea menținerii legăturii cu
mediul de suport și pentru iden ficarea unor resurse.
Accentul în cadrul ședințelor de consiliere s-a pus pe
conșen z area senmen telor față de membrii familiei, pe
importanța comunicării adecvate cu aceșa pentru a pune
bazele unei relații de familie sănătoase. În ceea ce privește
idenfic area de resurse, T.C. i-a idenfic at atât resurse umane
(familiale: părinții, frații, surorile), cât și resurse materiale
(posibilitatea de a locui cu părinții; sprijinul financiar acordat
de părinți imediat după liberare; primirea indemnizației de
handicap după liberare);
§ A parcipa t la o acvit ate de scurtă durată realizată cu ocazia
Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, care a
presupus o sesiune informa vă și ac vități de consiliere
individuală. Persoanele cu dizabilități au fost informate cu
privire la drepturile acordate de legislația românească pe
perioada detenției, prestațiile sociale și serviciile oferite de

36
 direcția generală de asistență socială și protecția copilului,
modele de integrare pe piața muncii prin oferirea exemplelor
de persoane cu dizabilități care muncesc în ateliere protejate
dezvoltate de o organizație neguvernamentală din localitatea
Iași, precum și prezentarea reglementărilor legislav e privind
asistarea post-detenție de către serviciul de probațiune. În
cadrul consilierii individuale, T.C. a fost orientat în rezolvarea
problemelor sociale de specialiși din instuțiile menționate.
§ A încheiat Programul de pregăr e pentru liberare elaborat de
Direcția Reintegrare Socială din cadrul Admnitrației Naționale
a Penitenciarelor. Acesta se derulează, obligatoriu, în toate
unitățile de deținere cu trei luni înainte de data propozabilă a
liberării. Scopul programului constă în creșterea șanselor de
reintegrare a persoanelor condamnate și este structurat pe
două module: unul obligatoriu și unul opțional.
§ După analizarea lui T.C. în Comisia de Liberare Condiționată, a
fost intermediată legătura cu primăria de domiciliu în vederea
preluării cazului și cu DGASPC Iași în vederea primirii
indemnizației de handicap la domiciliu.

37
DOMENIUL PSIHOLOGIC

§ A parcipa t la Programul de terapie ocupațională – ar erapie.

A dat dovadă de interes și preocupare pentru acvit ate, însă a
manifestat probleme de relaționare în colecvit ate. Scopul
programului de dezvoltare a autonomiei personale și a
abilităților de adaptare la contextul social nu a fost ans decât
într-o mică măsură.
§ A parcipa t la Programul de asistență psihologică specifică
pentru diminuare a furiei.
§ A parcipa t la 50 % din ședințe și a obținut calificavul
,,Nesas făcător”.
A parcipa t la 49 ședințe de consiliere psihologică, fiind inclus în
managementul de caz în scopul diminuării manifestărilor agresive și a
ameliorării tonusului psihosomac. Complianță redusă și fluctuantă la
intervenția psihologică.

38
 C. LISTA DE NEVOI POST-DETENȚIE

OBȚINEREA
UNUI LOC DE MUNCĂ

MONITORIZAREA ÎMBUNĂTĂȚIREA
STĂRII STĂRII DE
DE SĂNĂTATE SĂNĂTATE
MINTALĂ GENERALĂ

T.C.
NEVOIA UNUI
VIAȚA DE FAMILIE
ADĂPOST

NEVOIA DE
ÎNTREȚINERE
CALIFICAREA
(alimentație,
PROFESIONALĂ
îmbrăcăminte,
încălțăminte)

39
 D. PLAN DE INTERVENȚIE POST-DETENȚIE

DATE DE IDENTIFICARE:
Nume și prenume: T.C.
Data nașterii: 21/01/1987
Mo vul întocmirii/revizuirii: analiza în Comisia de Liberare
Condiționată
Managerul de caz (pentru fiecare beneficiar, în funcție de domeniul
prioritar de intervenție, se poate stabili ca manager de caz un alt
membru al echipei mul disciplinare): funcționar primăria de
domiciliu.

Responsabili de intervenție:
 Penitenciar: psiholog, asistent social, educator de secție.
Înainte de liberare, unitatea de deținere poate pune la
dispoziția lui T.C. un document din care să rezulte intervenția
de specialitate realizată în perioada detenției și recomandările
privind connuar ea intervenției. Cazul este referit instuțiilor
din comunitate, prin adresă scrisă, în vederea evidențierii
riscurilor, vulnerabilităților lui T.C. și necesitatea de intervenție
imediată.
 AJOFM: personalul desemnat, după liberarea lui T.C., asigură
înregistrarea în evidențe a persoanei liberate ca fiind persoană
în căutarea unui loc de muncă și a șomerilor, plasarea pe piața
muncii și idenfic area și înscrierea la un curs de calificare în
acord cu aptudinile per soanei cu dizabilități.

40
 PRIMĂRIE: personalul desemnat, după liberarea lui T.C.,
informează familia cu privire la reîntoarcerea în comunitate a
persoanei liberate, reevaluează situația socio-familială din
perspecv a pregării documentației și acordării beneficiilor
sociale.
 DGASPC: personalul desemnat, după liberarea lui T.C.,
realizează evaluarea medicală și psihosocială a persoanei
liberate cu dizabilități și asigură reintrarea în posesia
prestațiilor sociale băneș și a drepturilor cu caracter social/
facilități acordate conform legislație în vigoare.
 Spital de psihiatrie sau Ambulatoriu de specialitate din raza de
domiciliu : personalul desemnat, după liberarea lui T.C,
monitorizează starea de sănătate mintală având în vedere că a
prezentat frecvente decompensări soldate cu distrugeri,
acțiuni auto și heterodistruc ve pe perioada detenției și
prezintă în connuar e un risc ridicat de heteroagresiune.

41
 Plan de integrare post-detenție

42
43
44
Alte puri de in tervenții : consiliere privind egalitatea de șanse.
Posibile resurse : ONG-uri care au ca beneficiari persoanele cu dizabilități, rromii sau/și foși deținuți și
persoane cu afecțiuni psihice.
 Model de reintegrare prin intermediul serviciului de probațiune

PRIMĂRIE
PREGĂTIREA M.D. ADMIS SERVICIUL DE
PENTRU DE INSTANȚĂ PROBAȚIUNE
LIBERARE M.D.

45
AJOFM

FAMILIE

DGASPC
Bibliografie

1. Abraham, P., Nicolăescu, V., & Iașnic, Ș., B.(2001). Introducere în

probațiune. Supraveghere, asistență și consiliere a infractorilor
condamnați la sancțiuni nepriva ve de libertate. Bucureș : Ed.
Naonal.
2. Balahur, D. (2001). Fundamente socio-juridice ale probațiunii. Iași:
Editura Bit.
3. Durnescu, I. (2013). Integrarea foslor denu. În Buzducea, D. (Ed).
Economia sociala a grupurilor vulnerabile. Iași: Editura Polirom.
4. Durnescu, I. (2009). Asistența socială în penitenciar. Iași: Editura
Polirom.
5. Maruna, S. & Immarigeon, R. (Eds.) (2004). Ae r Crime and
Punishment: Pathways to Ex-Offender Reintegraon . Cullompton:
Willan.
6. McIvor, G. & Raynor, P. (Eds.) (2008). Developments in Social Work
with Offenders. London: Jessica Kingsley.
7. Poledna,S. (coord.) (2002).Modalități de intervenție psihosocială în
acvit atea de probațiune. Cluj-Napoca : Presa Universitară Clujeană.
8. Poledna, S. (coord.) (2001). Probațiunea în România. Poli ci.
Legislație. Proceduri. Cluj-Napoca : Presa Universitară Clujeană.
9. Schiaucu, V. & Canton, R. (coord.)(2008). Manual de probaune .
Bucures: EuroStandard.
10. Ward, T. & Maruna, S. (2007). Rehabilitaon. Beyond the risk
paradigm. London and NY: Routledge.

46
 Inovaţie. Dezvoltare. Cooperare.

Reintegrarea în comunitate a foștilor detinuţi.

Ghid de lucru între instituţiile din judeţul Iași

Acestă publicație este realizată în cadrul proiectului ”Colaborarea previne

discriminarea” coordonat de Penitenciarul Iași și implementat în
parteneriat cu Asociația Alterna ve Sociale și InterCultural Iceland în
perioada mai 2015 – aprilie 2016.
Penitenciarul Iași – Str. Dr. Vicol nr.10, Iași, tel. 0332/425865,
persoana de contact Mihaela Agheorghiesei – manager proiect.

Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 - CORAI,

program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul
Român de Dezvoltare Socială.
Mai multe informații pe www.eeagrants.org și www.granturi-corai.ro
Valoarea finanţării proiectului: 545.881,90 Lei.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a

Granturilor SEE 2009 – 2014; Întreaga răspundere asupra corec tudinii şi coerenţei
informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor.
Editorului materialului: © Asociația Alterna ve Sociale.
Data publicarii: aprilie 2016.

ISBN:978-606-775-195-6