JSCALELE DE DEZVOLTARE GESELLA ENTAL SCHEDULES) Seurt stunci gi pani in prezent find supuse us ulilizare, pe de-o perce find tradust si adaptz jginea multor instrumente psihodiegnostice simi Obicetive. C2 instrament ce diagno’ Scalele de dezvoltare Gesell sunt folosite atat de citre psihologi, cit si de ali specististi care hucreaz’ cx copiii, in scopull identificitii celor care_prezint’ deteriori:i neusologice, difisultiti psiholosice si un risc semnificativ de retard mental (handicap intelectual), ‘Autonul mu si-a considerat niciodat® proba érept un test de inteligen{, ci i-a atribut resurse mult mai largi, de apreciere a dezvoliirii, lucru ce rezulii din multiplele aspectele psiho- comportamentale evaluate, VErsia subieciilor ce pot fi investigati este de la nastere pind la 60 de huni (0-5 ani). Confinut. Bateria de teste Gesell permite parcurgerea reperelor considerate a fi cele mai importente in dezvoltarea copitului aflt le diverse varste cronologice Scalele ofer& o procedure standardizeti ce poate fi folosité in vederea obs achizifiilor copiilor mici, privind dezvoltares lor in urmBtoarele eri ~ aria de dezvoltare neuro-motorie si aria de dezvoltare senzoriali, care se uneso dup’ varsta de 1 an intr-o arie comun& de dezvoltare senzorial-motric’; aceasta este considerat dup& fmplinirea varstei de 3 ani ca atie de dezvoltare 2 comportamentulut adaptativ; - aria de dezvoltare a limbajului, considerata dupa 3 eni ca arie de dezvoltere gindire- limsbaj; - atia de dezvoltere dezvoltare socio-afectiva, consideraté dup 3 ani ca arie de dezvoltare a comportamentulai social Gesell 2 conceput evolutia psihic& in copilérie ce pe 0 percurgere de niveluri (pe care le-a reprezentat printr-un arbore). La nivelut 1 - biologicu! si psihologicul nu se diferentiez8, ecesta fiind un nivel psihomotor. La nivelul 2 ~ sunt evidente conduitele psihologice de sine stititoare (ex. ~ conduita mentala). La nivelul 3 — se structureaz conduitele ce exprimé aptitudi de cdire Amold Gesell in 1925, de ve, Bateria avis si continua si eiba o {ri iar pe de altd parte eflandu-se la i si eveluarii Luna 2 (evaluarea se face imediat dup fmplinirea primei luni) a. Migcdrile cchilor devia coordonate, copilul fixeazé cu privirea pentru scurt timp obiectele strilucitoare, b. Timut in brafe ridicd din cénd in cénd capul. ©. Culeat pe abdomen incearci in repetate rnduri s& ridice capul, reusind sil susfind in intervale sourte. 4. Agezat pe abdomen, incearca pri €. Stringe putemic degeic! introdus in mana se. £ Fixeaza privirea pe fate pirintel g. Unmireste pentru intervale scurte, migceres cireuler’ a unui obiect strélucitor sau viu coloret (osu). h, Reactioneezi !a zgomo! i, Spre sfarsivul lunti em j. Se opreste din p Calculares p! Dezvoltare ni Dezvolta Dezvoltare Indoirea picioarelor si cu ajutondl mZinilor sé se tdrascé. puternice (sonerie), sunete neartculate, guturale se apropie pBrintele seu end i se vo nif 1 (se 2cordé un punct 2, 6,6, ¢, €— puncte} maxim =5 hh punctaj maxim =3 izat cu succes): senzorialéb. In poritie ¢ © Tinui de sub umeri (Ge sub exile); Recteaza membrele inferioare. 4_ Posie mensine in mand un object sau o jucSrie prinse prin surprindere, intdmplator Un spatia de 180 grade, un object viu colorat care se deplaseazi in fata ochilor s3i £ Urmireste cx psivirea 0 perscand care se deptaseezi prin incipere, . Emite cBteva sinete cu 0 melodie asemBndtoare cx sunetele articulate, intr-un fel de joc sonor. hi. Se opreste seu se int directia de unde i se vorbeste, i, Se insenineaz’ ss la apropierea mamei sau a persoanelor care i! ingrijese, Caleularea pune 2 (1 punet peatra fecare item reusit) Dezvolizre ne 2,0, ¢, é—punctaj mexim = 4 puncte Dezvoliare senzorialé: ¢, f~ puncte} mexim limbs): g, h it tare socio-afectiva: i — punctaj m Luna a 3-a (evslusrea se fice imediet dup’ immplinirea celei de-a 3-2 luni) 2, Menjine caput drept in pozitie agezatl. b. Agezat pe abdomen, ig ridicd pieptu! si capul, sprijinindu-se pe coate si antebrate. ¢. Se intozree singur de pe spate pe o parte. da Prinde © jucérie sonora si o scuturé ¢. isi “studiaz®” mfinile aducdndu-le in fata ochilor gi se joacd ou ele. £ Duce obiectele lz gura 4. Poate urmiri un obiect timp de 5-7 minute. th, Se orienteszl bine, intorcnd capul spre sursa de zgomot sau spre locul de unde i se vorbeste. i. Aper primele vocalizéri, sunete articulate sub forma unor silabe: ba-ba, pa-pa, ta-ta, le-le, ma-ma cic j. in prezenta p&tintilor cpare o reactie de fnviorare si réspunde prin surds 1a solicitere/stimulare afectiva. k,n timpul preparativelor pentru supt isi manifest neribdarea. Calcularea punctajului iunii 3 (1 punct pentrv fiecare item reusit): Dezvoltare neuro-motorie: a,b, ¢, de, £~ puncte} maxim=6 puncte Dezvoltare senzoriela: g, h- puncte] mexim = 2 puncte Dezvoltare limbaj: i— punctaj maxim = 1 punct Dezvoltare socio-afectivi: j, k puncte] maxim =2 puncte ETAPA LA DE DEZVOLTARE ~ celeviere scor de etapi Se adunt in cadral fecirei ali psihocomportementale scorurile din lunile 1-2- 3, iar pentns copii cere au prezentt unele “a ¢ reparcure item celor trei luni ale etapei, fcdndu-se eventuale i Poet ak Precizare ~ introduceree ecestor celeule de etapa are in vedere evaluarea At mai corecti @ unor decd au manifestet iste lipsuri in cadrul strict al unei luni, ei puteau sf le — ce aceea se reia analiza je= 5+4+6=15 puncte +2£2=Tpuncte +2415 4 puncte 141+ 2=4 pun fevaluares se face imediat dupa implinirea eclei de-e 4-a luni )a. Cullcat pe spate, incearc® si-si ridice caput Culcat pe abdomen, tine picioarele intinse. ©. Se ridica tn maini sprijinindu-se pe podurile palmetor. d. Poate face “podul” su ¢. Piptie obiectete tari f Apuca si ecutucd juctriite 4g, Urmbreste cu interes obiectete mai mici care se miged seu stationes 1h, Intoarce imediat capu! spre locul de unde este chemat. Emite foarte multe silabe, intr-o structur’ sonori cu nuanje afective. j, R&spunde eu vocatize cénd i se vorbeste k. Rade eu hohote 1. Reactoneaz& selectiv fet8 de persoanele necunoscute. Caleularen punctajului iunii 4 ( 1 punct pentru fiecare item reusit) Dezvoltare neuro-motore: 8, b 6 4, ¢, f—punciaj maxim= 6 puncte Dezvoltare senzoriala: g, h Dezvoltare limba} punctaj maxim =3 punete Dezvoltare socio-afectiv’ =! ~ punctsj maxim 1 punct Luna a 5-a (eveluerea se face imediat dup fmplinirea celei de-a 5-2 luni) a. Sade usor sprijinit, tin&ndu-si coloana vertebral ugor curbati. b. Tinut de sub exile, fine picioarele drepte, firé s& le fleeteze. c, Apuci cu siguranfi, ca fiecare mn, cate un obiect si-] poate menjine in pozifia de apucare cate 20-30 sec. d. isi dezveleste singur feta daca cineva i-o acopers, inlaturénd scutecul, batiste ¢. Unmareste cu privirea un obiect care i-a sopat din mint. £ Rispunde cu sunete cind i se vorbeste din fat, g. Gangureste cind manuieste juctriile. h. Gangureste inainte de e edormi. i. Scoate fipete de bucurie fa relajiile pozitive afective. j. Intinds ména cand i se ofer& o jucdsi k, Are un comportament diferentiat fat de persoanele din jur — cunoscute sau necunoscute ~ si reactioneazA prin plans in prezenta persoanelor straine, Caleularea puncisjului !unii 5 (1 punet pentru fiecare item reusit): Dezvoltare neuro-motorie: 2, b, ¢, d— punctaj maxim = 4 puncte Dezvoltare senzoriala: e — punctaj maxim = 1 punct Dezvoltare limbaj: fg, b, i— punctaj maxim = 4 puncte Dezvoltare socio-afectivé: j, k — punctaj maxim = 2 puncte Luna a 6-a (evaluarea se fece imediat dup’ impliniree celei de-a 6-2 luni) 2, Sti in sezut fark si fie sustinut b. Se intoarce singur de pe burt pe spate. ©. Se ridicd in picioare dack este sustinut de main 4, Sustinut din fet sau din spate, stl citeva minute in picios ¢. Apuc obiectele cu o m&nf, din proprie initiativa gi le ridi f Incearca sa se tarasci, si se deplaseze de-a busitea. g. [si prinde picioarele cu mainile gi se joack cu ele. h, Leagi primele silabe sb forma unor euvinte: ma-ma, tata, be-be etc. i. Ruispunde in mod obignuit prin silabe cu modulafii afective, ca intr-un fe! de dialog. j. Manifesti o gama efectivi variat®: pléns prelungit, tip2t scurt, suris, ras, manif ‘imbratisare. k. Face diferentieri nete fntre nuar 1 Este interesat de figura altor cop pe cele cizute, scapate Je afective ale adul privind-o cu atentic ce sau plénge le ceartlCatewlaren punctajului tx Dezvoltare neuro-m Dezvoltare s Dezvoltare firb: 6 (1 punet pent fiecare item reugit) ¢, d,¢, f, g— punctaj maxim = 7 puncte -m~ paanetaj = 0 puncte 2 puncte ‘5, [= punetaj maxim ungr vérste eronologice pot sé nu apard repere senmificative noi feti de 2 senrorial® + 6-2 care nu gre nici un reper), dup’ cum nici 1 ia aria celor peinu especte investigate. Inegelitatea exprim’ toomsi 1-0 ctapi de varsté cronologicd sau alta 3 puncte numénul de repere nu este riimul propriu de dezvoli ETAPA AT-A DE DEZVOLTARE - celoulare scor de etepl. Se aduna in cadre fiecSrei erii psihocomportementale scorurile din lunile 45-6, iar pentru copii care au prezentet uncle fo:2rcieri se renarcura itemii celor trei luni ale etapei, fic&ndu-se eventuale coreciii ale unor punctaje obfinute le lun, Dezvoltare neuro-motorie = 6 + 4+7= 17 puncte Dexvoltare senzorial = 2+ i +0=3 puncte: Deavoliare limbs] =3 +4+2=9 puncte Dezvoltare socio-afectivk = 1+2+3= puncte Luna a 7-a (evaluarea se face imediet dup implinirea celei de-2 7-a luni) 2, St& multd vreme in gezut rk si fie sprijinit. b. Se risuceste singur fn pozitia “de-a bugilea”. ¢. Se ridic& fn genunchi, jindndu-se cu mainile de gratile patului. . Muté 0 juckrie dintr-o mand in alta. €. Ridick cand / un vas mic din care a fost hrEnit, £ Loveste un cub de eltul (0 jucérie de alta) si se bucura . Tsi duce picionul la gust hi, Susfinut de sub axile pasegte bine. i. Utilizeaza fa relafiile cu ceilelti multe modulafii sonore, emisii sonore diferentiate. j. Se joacd cu silabele (Lelaizeezé) gi indicd cu ajutorul lor obiecte gi fiinte. . Exprim’ faptul de a fi recunoscut o persoand, manifestindu-se mimico-gestual si vocelic (traduce vocalic feptul de recunoasiere). 1 Este atras de propria s2 imagine din oglindS ~ 0 priveste, o “prinde”, o “méngfie Caleuiares punctajulvi lunii 7 (1 punct pentra fiecare item reusit): Dezvoltare neuro-motorie: a,b, 6, d,¢, & g, h— punctaj maxim = & puncte Dezvoltare senzorialé: nici un item ~punctaj = 0 puncte Dezvoltare limbaj; i,j - punctaj maxim =2 puncte Dezyoltare socio-afectiva: k, !~ punctaj maxim = 2 puncte ‘Luna a 8-a (eveluaree so face imediat dup implinires celei de-2 8-a luni) a. Se ridici in picioare, sprifinindu-se de o bard sau de un scaun, b. Din picioare, igi d8 drumul gi se aseazk singur, ier din pozitia agezat se culcd singur. ¢. Stiin picioare susfinut doar de o mink 4. Sustinut de ambele méini, fece incerciri de mers. e. Incearci sa batt din palme. £ Cau linguriga a timpul hrdnirii sale Caut8 cu privirea objecte trebuitcare sau ascunse. h. Anticuleaza distinct “mame”, “tate" ¢ le foloseste tn prezenta p&rinfilor, denumind-i is vooaliziri (interjectii vocalice).j. Reactioneazi ta comenzi vocale (“hai fz..", sus”, “hiopa”, Kk, Simte nevoie unui eotuos care fi face op cand este ignaret, contrasiat, cortat, speriat. i, Se tour lovind juckrifte sex obiectele unele de aitete m. Se joack dee“ 1. Manevreaza cu 0 o2re: 1 vedea ce po: Caicatarea punctajutui t Dezvoltare neuro-motorie: 2, 9, ¢, d, Dezvoltare senzorialA: f, g ~ punctaj maxim Dezvoltare limbaj: h, i, j— puncte} maxim = 3 puncte Dezvoltare socio-afectiva: k, 1, m,n - punctaj maxim = 4 puncte “uite. cere vizibi sau se supirk A te incearc3 penteu cae Ker =5 puncte Luni ‘9-n (evaluarea se face imediat 4 wlinirea celei de-a 9-2 luni) a. Sta singur in picioare tinandu-se cu o mani de ceva. v. Incereari de mers, sprijinindu-se din proprie iniiativa de difer ©. Susfinut de embele maini pBgeste si ecest lucnu il bucuré 4. Poate merge cu ajutorul waui suport (Gispozitiv special, scdunel) €. Scoate cuburile dintr-o cutie, £ Prinde un obiect mic does intre degetul mare gi at g, Adun’ grimada, ou brafele, cuburi sau jucksli midi. ‘b. Cheam’ parintii prin cuvintele “mama”, “tata”. { Reactioneaza cocct la indicesii verbele, intelegand ordinele simple. j, Recunoaste cateva obiecie femilicre, dup’ denumire. k. Lalaizeazs cu mare satisfactie timp indelungat. 1 Face “pa”, “mulfumesc”. Calcularea punctajului iui 9 (1 punet pentru fiecare item reusit): Dezvoltare neuro-motorie: ¢, 8, c, de, &, g— punctaj maxim=7 puncte Dezvoltare senzorialé: nici un item — punctej = 0 puncte Dezvoltare limba: h, i,j, « - puncte] maxim = 4 puncte Dezvoitare socio-afectiva: ! — punctaj maxim = 1 panct ite obiecte, tor. ETAPA A I-A DE DEZVOLTARE ~ caleulare scor de etapt a Se adun& in cacrul fiectre! ari psikocomportamentale scorurile din lunile 7-8-9, ier pertns copii ‘care au prezentat unele fnt@rzieri se reparcurg itemii celor tre! luni ele etepei, ficdndu-se eventuale corecfii ale unor punctaje obtinute le lund. Decvoltare newro-motorie = 8 +5 +7= 20 puncte Dezvoltnre senzoriali = 0+2+0=2 puncte Dezvoltare limbaj =2 +3 +4=9 puncie Dezvottare socio-afectivi =2+4+1 puncte sre in ambele lumi) 2, Serridica gi sti in picioare £28 sprijin. b. Poate merge cateva minute sustinut doar de 0 mand «, Imita actiuni simple demonstrate de adult ~ ex. ageazé un cub intr-o cutie, d. Deschide si inchide o usité e unui dulapicr. €. Ulilizeaza distinet 3-4 cuvinte bisilabice. f Ti face multi placere s2 produci un sunct armonios - ex. sf apese © clapa de pian/triola, s& loveased o placuta de xilofoa/tambelg, Injelege ordine scurte de ti chemat, si se wite ls ceva, hh Repeti silabe sa i. La cerere, d& jucki Caleularea punctajului lwsiior 10/13(1 punet pentru fiecare item reusit) Dezvoltare neuro-motorie: a, b,¢,d — punctaj maxim = 4 puncte Dezvoltare senzoriali: nici-un item ~ puncte} = 0 puncte Dezvoliare limbaj:¢, fg, punctaj maxim =4 puncte Dezvoitare socio-afeeti punet njelege cand este anunfirii unui pericol sau interdictive, dupa vind undeva; deasemenea infelege mangierea verbal. Luna a 12-n (1. an~evalucree se face imediat dup tmplinire) a. Face primii pagi fra sX fie supinut. b, incearcd si-si scoati ciorepu ©. St& pe vine far8 sprij 4. Se apleac’ fara si-si indosie picioarete, pentru a ridica un obiect ©. Foloseste edteva cuvinte in plus, pe Hangs “mama” / “zeta” si denumeste cu o silaba diferite inte si lucruri (chiar dac mu fe stig numele, copilul « Infeles cf ele au un nume, o& sunt denurite intr-un fel), £ Exeoutt ordinele de aducere a unui cbiect sau juckrii sg. Imitk zgomotul lingurije! in ceased. h, Pune le cererea adultului insotité de demonstretie, coud euburi unul peste altul i. Aratd la cerere pirjile importante ale capului/eorpului — ochi, gurd, par, mn, picior, cap. j, Are mult tandreje si fi plece sé fie méngdiat. Calculsrea punctajutui tenii 12 (1 punct pentru fiecare item resi): Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d - puncta} maxim = 4 puncte Dezvoltare senzorilé: nic:-un item — punctaj = 0 puncte Dezvoltare limba): e, fg ~ puncte] mexim = 3 puncte Dezvoltare socio-afectiva: hi, j~ puncte} maxim =3 puncte ETAPA A IV-A DE DEZVOLTARE ~ celculare scor de etapa. Se adun& in cadrul fiecirei arii psthocomportamentale scorurile din lunile 10/11 si 12 sau, pentru > copii care ai tet unele intérzieri se repercurg itemii cefor trei luni ale etapei, fécdndhi-sex eventuale corectii ale unor puncteje obtinute la lun’ Dezyoltare neuro-motoris = 4+ 4= 8 puncie Bezvoltare senzoriaki = 0+ 0=0 puncte Dezvoltare limbaj = 4+3=7 puncte Dezvoltare socio-afectivi = 1 +3=4 puncte EVALUARE DE ANSAMBLU SI INTERPRETARE~iAN La J dn implinit copilu! poate totaliza urmatoarele punctaje maxime( punctajele din etapele anterioare) si urm&toarele abateri negative de Ia ele’ Dezvoltare neuro-moterie = 60 puncte / abatere in minus 2-4 puncte Dezvolt acte /abatere fn minus 1-2 puncte re socio~ r = 21 puncte /abstee in minas 1-2 puncte in general, rucat fiecare punct reprezintd o caracteristicd esenfiala a dezvol:2r ferenjele mai 6dezvoltare tre! socio-afectiva, reprezinh intizieri de care vie sk se tind Perioada t an —1,3 ani (evatuarea se face imediat dupa implinirea 2 1,3 ani ) &. Merge eu succes fn spatiul obignuit, rd a f sus b. Urcii de-a busilea cateva trepte di a i tine canaf pahs 4. Se sérvegte de lingurita. €. Po: Ja sau Scoate o pastild dintr-un tub, £ Consteuieste la cererea mmamei, va tur din douk cubs g, Arati cu degetul pentru @ localiza un object sau pentre a ex} Utilizeaza 4 - 8 cuvinte cu sens. ‘ima ceca ce doreste. j. Mazgileste hstia cu energie cénd i se cere si sorie si dup ce i s-a demonstrat. k. Ti place sa fie asistat le culcare gi la seulare. Calcularea punctajului pecioadel (1 punct pentru fiecare item reusit) Dezvoltere senzorial-motric&: a, b, , 6, ¢, '— puncte} maxim = 6 puncte Dezvoltare limbaj: g, h, i- punctaj maxim Dezvoltere socio-afecti {evaluares se face i a. Urel scare in picicare, tinut de mang. b. Se serveste de lingurifi in mod curent. : c. Loveste mingea cu piciorul, prin imitare seu Ia o indicatie verbelt. 4. intoarce paginile unei c&rt ©. Scoate fri greutate pastilele dintr-un tub. f. Prin mimic& sau prints-o siiebd, fi atentioneaz mama fn legztur2 cu nevoile fiziologice si se poste abtine pan’ este aserat pe oall 'g. Toate cuvintele utilizate - 10/ 15, sunt legete de un sens si exprimi un sens. hi fi plac ilustragiie colorete. i, Arati o imagine le cereree périntelui (“aret%-mi pisica”) i. Construieste un tum din trei cuburi, le cerere seit sponten. x Numeste unele imagini cu cuvinte stélcite, rranchiate. 1 fpf manifesta preferintele efective fats membrii familie. jediat dup impliniree 2 1, 6 aniy aleulnren punctaj iondei (1 punct pentru fiecare item reusit): Dezvoltare senzorial-motrict: a, b, ¢, d, e— punctaj maxim = 5 puncte Dezvoltere limba Eg — puncte] maxim = 2 puncte Dezvoltare socio-af€ctivé: h, i j k, !- puncta} maxim = 5 puncte ETAPA A V-A DE DEZVOLTARE — celeulare scor de etapd. Se adund in cadrul fiectrei arii psilhocomportamentale scorurile din perioade 1 - 1,3 ani cu cele din perioada 1,3 - 1,6 ani, isr iii care au prezentet uncle intérzieri se reparcura itemii celor sase luni ale etapei, flcBndu-se eventuale corectii ale unor punctaje obfinute la perioads. Dezvoltare senzorii = 6+5=Ilpuncte Dezvoltare limbaj uncte Dezvoltare socio-afec 5=7 puncte Perioada 1,6 ce imediat dup impliniree a 1,9 ani a. Tinut de o mang coboark scara, findndu-se gi el de balustrada cu mina cealal b, Indern coreci, bine fintit in minge, chiar daci mu puternic, c. Injelege toate ordinele si indicatiied, Face asociatii de doud cuvinte - substantive verb - ex. “du bebo” (si fie dus undeva ¢, [gi exprima verbal cereres de a fi hrinit si o formuleaza in doui cuvinte ~ ex. “dai papa” £ Core verbal si fie dus la W.C. 8, Construieste un tum din 5 exburi h, Insird cuburi de diferite dimersivni pentru a reprezenta un trea. i. La indicagia verbala a plrintelui, poate plasa 3 cuburi/obiecte in trei locuri diferite — ex. pe masi, sub pat, ling scau j. Arata la cererea p&rintelui, 5 prt din corpul pro, k. Manifest reactii emo} iu: ochi, guré, nas, man’, cap. fi nale negative ~ gelozie, in prezenja altui copil, Catcularea punctajului pentru fiecare item reusit) Dezvoltare senz« 2, b— punctaj maxim =2 puncte Dezvoltare limbaj: ¢, 4, ¢, f~ punctaj maxim = 4 puncte Dezvoltare socio-afectivé: g, h, i,j, k—punctaj maxim = 5 puncte Perio: Ja 1,9 ani—2 ani (eveluerea se face imediat dup implinirea 2 2 ani) a, Ure’ sau coboard scare singur, yindndu-se de balustradé sau de zid. b, Da un gut eficient, putemic la minge, din proprie initietiva (sau cand i se cere). ©. Unmiireste cu interes 51 incearc i el s& impitureasci o fosie de hartie. 4. in vorbire apar multe verbe si unele promume—“tu”, “el” si accidental chier “cu” ¢. Se numeste cu numele sfu propriu, dar vorbeste despre sine la persoana a treia ~ “Mihai dai pepa” (eu, Mihai, vreu si-mi dai méncere). £ Construieste propozitii formate din dow’ gi trei cuvinte — substantiv, verb, adjectiv. g. Foloseste in principal relatie verbalé penins a cere ceva, a obtine ceva, 2 atrage atentia asupra sa. h. Poate repete dup’ adult, orice cuvant de 3~4—5 silabe. i. Arati cel putin patru imagini atunci cAnd i se pronunt numele lor (“casa”, “pisica”....) si mumeste cel putin dout J. Deseneaz& o linie dup mode! (dup demonstrate). kc Incearci si facd ordine intre juctrile si obiectele sele gi partial reuseste. Celcutarea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reusit): Dezvoltare senzorial-motrica: a, b, ¢~ punctaj maxim =3 puncte . Dezvoltare limba): d, ¢, fg, b, i- punctaj mexim = 6 puncte . Dezvoltare socio-afectivi: j, k— puncte] maxim = 2 puncte ETAPA A VIA DE DEZVGLTARE - celoulare scor de etept. Se adun& in cadrul fiecirei erii psihocomportamentele scorurile din perioada 1,6 — 1,9 ani cu cele din perioada 1,9 —2 ani, ier pentru copii care au prezentat unele intérzieri se reparoure itemii celor ‘sase luni ale etapel, fécdndu-se eventuele corectii ale unor punctaje obtinute la perioada. Dezvoltaré senzoriat- +3=5 puncie Dezvoltare limbaj= 4+ 6= 10 puncte Dezvoltare socio-afectivi= $+2=7 puncte EVALUARE DE ANS AMBLU SI INTERPRETARE~ 2 ANT La 2 ani implinigi copilul poate totelize urmitoarele punctaje maxime(se edun pe arii, toate punctajele din etapele enterioare) si urmatoarele abateri negative de la ele: Dezvoltare senzoriat-mo 6 puncte /abatere in minus 5 puncte Dezvoltare limbaj = 44 puncte / abatere in minus 3 puncte Dezvoltare socio-afectivi = 35 puncte / cbatere In minus 2 puncte In general, intrucat fiecare punct reprezinté o caracteristicd esentiala a dezvoltirii, diferentele mai mari de 5 puncte in minus - ia dezvolzarea senzorial-motrica, de 3 puncte in minus ~ in dezvolareaTimbajului si de 2 puncte trebuie sk se fin ol minus - in sfera dezvoltirii socio-afective, reprezint® intirzieri de cioada ani (cvaluarea se face imediet dup% impliniea a 2,6 ani) +a, Incearc’ si reuseste s& se tink pentru scurt timp, intr-un picior. Ub. Duce un pahar cu apé fer si-l verse Vc, Particip’ la tmbricere si poate s& se incalte singur fird si-g v4. igi stabileste controlul sfincterian complet, adicé gi pe timpul noptii fc, in vorbire apar propozifii formate din 3-4 cuvinte. Intrebuinteaz& pronumete personal in med frecvent ‘Aratit la cerere 7 imagiai (“mesina”, “copilul”, “patul”....) si denumeste 4-5. 7h. Traseaz’ prin imitatie (dup demonstratia adultului), olinie orizontala gi una vertical i. Construieste un turn de 8 cuburi j, Construieste un pod dup model. Caleutares punctajul adet (1 punct pentru fiecare item reusit) Dezvoltare senzorial-motric: a, b, ¢, d — punctaj maxim= 4 puncte Dezvoltere limbaj: e, f, ¢ ~ puncte) mexim = 3 puncte Dezvoltare socio-afectiva: h, i, j- punctaj maxim =3 puncte Perioaga 2,6 ani-3 ani (evalueres se fece imediat dup’ implinirea 2 3 ani) a. Executl urmitoarele ordine: “pune jupdrie pe masit, ‘pune jucirie sub masi”}“pune juciria dup’ dulap”. . Repett dup& adult: “tata”, “fata face nani”, “copil, paine, grlidink”, “mi-e foame si plang”, “eu ma umes... gi oinle este riu”, “plows in gradina gi Costel ig face lectiile. ¢. Construieste din cuburi o poart8 4. Construiegte un turn cét mei inet e. Construiegte un pod din cuburi mai complicat, din mai multe piese, dup un model facut de adult, model !e construirea cEmsia el nu asisté (i se arat& gata ficut). £ Copiezt un cere demonstrat de adult. g. Comper dou linii cere sunt vizibil inegale (“care este mai mare ?”, “dar mai mic"). Calevizren punctajtlut periosdel (se acordé punctaje diferentiate pentra itemii reusit): Dezvoltare senzorial-motric’: nici un item — punctaj = 0 puncte Dezvoitare limbaj: «= } punct; b = 1 punct pentru fiecare din cele 6 enunfuri repetete corect = 6 puncte, punctaj mexim= 1+ 6=7 puncte Dezvoltare socio-afectivi: o, d, ¢, f g— 1 punct pentra fiecare item corect ~ puncte} maxim = 5 puncte ETAPA A ViI-A DE DEZVOLTARE —caloulare scor de etapa. Se aduna in cadrul fiecdrei erii psihocomportementale scorurile din perioada 2 ~ 2,6 ani cu cele din perioada 2,6 ~3 ani, iar pentru copii care au prezentat uncle intarzieri se reparcure ixemi celor sase juniale etapei, ficdndu-se eventuzle corecfii ele unor scoruri obtinute le perionda, Dezvoltare senzoria!- A= 4+0=4 punce Dezvoltzre limbaj = 3 +7 = 10 puncte Dezvoltare socio-afec! 5=3 puncie EVALUARE DE ANSAMBLU SLINTERPRETARE ~ 3ANI La 3 ani imp punctajete dir: etag Dezvolt urmitoarele punctaje maxime (se eduné ve erii, toate are) si urmatoarele abateri negative de la ele 30 puncte / abatere in minus $ puncteDezvoltare 4j = 54 puncte / abatere in minus 5 puncte Dezvoltare socio-afectivd = 43 puncte abstere in minus 2 puncte in general, intrucdk fiecare punct reprezint’ cd esentiala a dezvoltiri, diferentele mai mari de 5 puncte in minus tried si in dezvoltarea limbajului si de 2 Tntaszieri de care trebuie s& se tind seam’. 0 caracteris in dezvohiares senza: socio-afeetivi, reprezin puncte fa minus - in dezvoltere Perioada 3 ani—4 ax area se face imediat dup implinirea a 4 ani) v a. Poate si se imbrace singur, asistat de mama gi dirijat de ea in linii mari. Wb. Se poate dezbrica Piri ajut v ©: Poate si-si incheie singur nasturii la hain& (nasturi niari) gi le bluzd/cdmasa (nasturi mici). vd. Serveste mase cu toatl familia, folosindu-se de lingura, furculija si oarecum de cutit (stie 88-1 menevreazi corect dar nu paste intotdeauns taia efectiv cu el). Ve isi speli singur mainite ¥ Executé urmitoarele 5 o-diae: “pune cubu! intr-o perte cubul si intr-alta pat si ascunde-te” 3 Dia coloanele de cif cre urmeacl cae sunt ite pe rind fines repeth minimum 3 cf 2,6, 313, 2) 5, DA3)2, 5, 7, 1,212, 8,0, 5,2, 4,9, 8/6,5,3,4,9.3, 17, 5, $tie ce fnseamall si poste #8 explice prin “cine/cefoum face” niece verbe: zboar’ (‘“e cand pasirea di din aripi” sau “e cfind avions! e sus pe cer” seu “e cand vrabia vine cx méncare Ia puiul —. 6"...)/gad ('e cand iei fee duck umbli le aragez” seu “e cid umbli cu chibritul si nu ¢ voie” sau TI cand poi Jemne in sobé c& afara ninge”....), doze (“e e&nd copilul sté fn pat cu ochii inchisi” sau “‘e cind am invelit ex papusa si am culcat-o” sau “e cnd e noapte si masina sti le garaj pink maine $i nu merge”.....), inoatl, tale, scurteaz3, infeap3, muse’, suflé, umblé, explodeazi, rogeste ("e le £218” sau “e cAnd ie ceart#” sau “e cAnd se coace mérul in pom”.....) Precizare — mu intereseaz’ o- explicatie stiintifick pentm ci copilul are concepte empirice; intereseaza o “explicafie” intuitiva dar corecta Vi, Descrie o imagine priats-o mick istorioeré de 4-5 propoziti 7}, Se poate juca singur un timp indelunget. Vk. Este afectuos - se manifest ca atare fafi de pirinfi - gi solicité efeofiune - si fie elintat, = ovesteesca sisi fie ascultet, s& pund intrebati gi sé primeesct explicati. * Caleularea punctajului perioadel - v. etepe 2 Vill-e de dezvoltaree pentru c& cele doud coincid, scorul de perioada este ecelasi cu scorul de etapa. devel 1i de urs”; “pune ursul deasupre cubului sul; “treci pe lined mine fra sk te uifi la mine”, “ducte dincolo de ETAPA A VILLA DE DEZVOLTARE — caloularea sconsli Se acordi punctaje diferentiate pentre item reusiti Comportament adaptativ: 2, b, ¢, ¢, ¢— 1 punct pentru fiecare item corect ~ punctaj maxim = 5 puncie Gfndire punct pentru fiecare din cele $ ordine executate corect = 5 puncte; g — 1 punct pentru fiecare din cele 4 repetiri corecte = 4 puncte; 0,25 puncte pentru fiecare din cele 12 verbs explicate corect = 3 puncte; puncte} maxim = 12 puncte Comportament sccisl: j,k — 1 punct pentre fiecare item indeplinit — punctaj maxim ~ 2 puncte de etapa LU § 4 AN La 4 oni impliniti copil punctajele din etapek Comportament adaptt | poste totalize urmitozrele punctaje maxime (se dunk pe arli, toate ‘erioare) si urmtoerele ebateri negative de le ele. v= B5 puncte / abatere in minus 7 puncte incte / abatere in minus 5 pencte 45 puncte /ebatere in minus 3 puncte sezintE 0 cerac! tn dezvoltarea comz Comportament soci In eneral, intruciidezvoltarea si de 3 puncte in minus - in dezvoltarea comportamentului social, reprezintl intarzieri de care trebuie sB se find seamd, 5 anti (evluarea se face imediat dup3 implinirea a 5 ani) Se imbraca gi se dezbr: fin ajutor. Merge la culcare fir s2 fie dus (Infelege si executd singur cerinta). Foloseste fard ajutor \W.C.-ui pentne a face pipi isi face singur toaleta de dinineata — igi spala méinile gi fata. Folseste cu succes lingura, furcalite st cufitl, £ Poate spune pe dinafera o poezie de 4 versuri g. Poate povesti o scurti intimplare, ‘h, Asi poate aminti gi descrie doua imagini (“cum era acolo....1a piata, la mare, la circ. ...”), i, Poate exprime verbal diftrenjele dintre “dimineata”, “amiazi”, “seara”, j. Hi plac jocurite colective cu copii de vérste lui sau mai mari ik, Poate viziona intr-un spefiu public, un film / un spectacol pentrs copii ibracat gi stie cum si se fereascé de cea ce este “murdar”. ©. 1. i place s& fie “frumos” si “curat” m. Repeti urmitoarele silzbe spuse de adult aproape concomitent cu acesta (ca un ecou): re — ta — pa—na—da-vi-sa. 1D. Stie sé se jozce “de-a familia”, “de-a gridinita”, “de-2 doctorul” (poate descrie personajele implicate, sesizeaza rolurile ccracteristice fiectruia — ce face fiecare, stabileste relatii intre ele) ©. Copiaza figuri indicate . Ist cunoagte numele de femilie (“aumele mare”) 1. igi cunoaste adres 's, numérul, oragul 8. Poste face compara} douk cri de greutiti diferite si poate spune care este mei grea / care este mai ugoard. Calcularea punctajuiui perioadei - v. etapa 2 IX-2 de dezvoltarea pentru c& cele dot coincid; sconul de perioad® este ecelasi cu scomul de etaps. ETAPA A IX-A DE DEZVOLTARE — caloularea scomlui de etapé Se acoréé 1 punct pentn: ficcere item reagit. SANT ful poate toteliza urmioarele punctaje maxime (se aduni pe eri, ‘toate “oare) si urmatoarele zbateri negative de la ele: Comportament adzptativ = 99 puncte / abatere in minus 5 puncte GAndire-timl 0 purcte / abetere ia minus 5 puncte Comportament social = 54 puncte /abatere in minus 3 puncte Jn general, intrucét fiecere punct reprezinté o ceractesistic& esenfialé a dezvoltirii, diferenjele mai mari de 5 puncte fi in dezvoltarea comportamentului adaptativ si in dezvoltarea gndiri- Hibajului gi de 3 px inus - in dezvoltarea comportamentului social, reprezinté intérzieri de care trebuie punctajele din etepele ax seam in prima variant’, Scale! te $i cu evalu Gesell se incheie cu evatusrea copilului de 5 ani, Ukerior ele au fost dezvoltérii copitului de 6 ani Perioada 5 ari—6 ani (eveluarea se face imediat dup tmplinirea a 6 ani) a. Se imbracé i se dezbreck singur. dep: jenice necesare gi utilizeazi singur W.Cul, pentcu ambele tipuri de sigur).¢. Face baie singur sau asistat, dar gi Tn ultimu! caz inceared 83 se spele singur. d. Mandned civilizat, frumos - cu tacdimurile, fir’ sa plescdie, fark s& se murdireasc’. Poate si participe uneori fz un program schimbat, fiind capabil si se sbtind de la som gi hra Folosesie acordutile g verbelor . Poste invaja ce: uses neticale - respect cazul, mumirul, gonul substantivelor i timpul 9 povrie de dou — tei sirofe 1h, Recitt artistic, cu gesturi si mimici adeovet’ i, Stie sk povesteass’ o istorioar® j. Deseneaza un romb. 'k, Poate trasa linii drepte, obtice, curbe si eereuri J, Poate desena din imaginatie un om/eopil cu toate 9 m, Poate unelte 1. Stic gi indicd cu usucing’ care este mana dreapté si ochial sting ©. Cunoagte minimum 4 eulori (4 - 8 culori). p. Poate explica prin actiunea pe care ele o presupun, verbele: ¢ spala, a ménca, a dormi, a canta. . Se intereseazA eu regularitate de cauza diferitelor intamplaci, situati 5. Este foarte interesat de tai ceea ce este nou pentru el — persozne, lucruri, evenimente. 4. Descopera cu ugurinta greselile din desencle care infétigeazE obiecte, fine, situatii cunoscute lui, —_ u, Scrie s& scrie gi sf citesscd citeve liter. vv, Are un anume sentiment al dacoriei (“trebuie se m&ndnc ca s& m& fac mare”, “trebuie si nu alerg ca si mu ricesc”, “trebuie s¥ merg la gcoal8 ca s& invlt”) x. isi exprima atitudinile fa8 de evenimente si oameni — plicere, inc&ntare, bucurie, tandrete, acord..../enervare, manie, fick, neplécere, refiz, dezacord, gelozie etc z. Are preferinte motivate pentru alfi copii (“eu m joc / ev nu m& joc eu....pentru ¢2. y. Ase preferinge motivete pentru: grupusi de copii (“eu / noi nu'ne juckm cu #ia de la grupe mick.....cu Bis de la scers 2 (a blocului)....cu fetele... pentru cB...) A. Face aprecieri ale fep:elor pe criterii morale — este bine / este s2u B, Face clesificdri estetice — este frumos / este urét sine gi se péstreze intimitatee zotelor fiziologice, bi penibile (faptul de a fi fost pedepsit) piace si partisipe la menifestiri publice solemne. E. Se comport adesea ca un om mare (imité reactiilé comoprtamentale ale adultuiui, cuvintele scestuia Intr-o imprejurere sau alte) F. Este politicos $i utilizeezi formule verbate (selutul) si comportamente de acest tip (nu smulge lucrurite din mang elteuivs, nu intrerupe aduliii ind vorbese, este rezervat cu strEini). G. Face sponten deasebires, in finctie de ve face fiecare, intre un copil cuminte si unul obraznic / iu. Hii plac jocurite cu roluri, cu reguli, cit gi cele in care el inventeaz’, 1, Cunoaste profesia pirinfilor si stie in ce constd ea I. Doreste si se feck ceve anume - nemeste 0 meserie sau mai multe es K. Igi ingrijeste cu placere fratii mei mici L, Ia parte la treburile familie, M. li place si facd secvieil p&rintilor dar si persoanelor stréine N. Nu reactioneszi zgomotos la pedepsele date “pe drept” 0. Nu plnge fara motiv 5 chiar cu motiv, se poste abjine in funcfie de imprejuréri (il vad al Teste rusine, “este baat m: P. Poate suporte durarea fizied gi admonestirile refindndu-si pléasul (din ambifie, de rusine). R, Respect un progrem impus, S. Ponte renunts te j peninu a vecea ceva T. Poste desfigura 0 neti file corpului sorteze la cerere, obiecte dupa misime sau apartenenfi Ja un gen ~ juckrii, fructe, ”, i, intampliilor * fi plac i copii, in favoerea allor preocupiiri — pentru 2 merge undeva, pentru a fece ceva,U. isi formeaz’ cu uguring’ noi deprinderi gi obiceiuri, V. {i plac cirite cu povesti, povestile X. Poate merge undeva (la paine, Ia ziar...), respecténd regulile de circulatic: fi place si fie tratat cx incredere si s8 i se incredinteze sarcini Y. Se interescazi de everimentele sociale (eniversiri, sirbétori, nasterca uavi copil, decesul unei persoane.....) Caleularen punctajului perioadei - v. etapa 2 X-a de dezvoltarea pentn: c& cele dou coincid, scorul de perioada este acelasi cu szoru! de STAPA A X-A DE DEZVOLTARE - calculsrea secon! Se acord 1 punct penin: fiecare item resi Comportament adaptativ: a,b, ¢, ¢, ¢— punctaj maxim™=5 puncte Giindire-timbaj: fg, bi, j, &,1, m, n, 0, p~ punctaj maxim = puncte Comportement social: s,s, 1, u,¥, %,2,¥, 4,B, C, D, E,F, GH, 1,3, K,L,M,N, 0,P, 8, §, 7, U, V, X, Z, ¥ — puncta) maxim = 32 puncte je etapa JARE DE Al BLU SIINTERPRETARE- 6 ANI La 6 ani implinifi copilul poate totalize urmitoarele punctaje maxime (se adunl pe arii, toate punotajele din etapele anteriozre) si urmitoarele abateri negative de Ia ele: Comportament adaptativ = 95 puncte / abetere fn minus 7 puncte Gandire-timbaj = 81 puncte / abatere in minus 5 puncte Comportament sociat = 86 puncte / abatere in minus 5 puncte in general, intnucdt fiecare punct reprezint’ o caracteristick esentiald a dezvoltiri, diferentele mai mari de 7 puncte in minus —in dezvolteres comportamentului adaptativ si de 5 puncte in minus ~ in dezvolterea géndiri-limbajului i in dezvoltarea comportamentului social, reprezint® intarzieri de cere trebuie S& se fink seamé. 23 fost construite mai eles pentru 2 oferi descieri detaliate privind ele dezvoltéri infentile autonil fiind convins c& dezvoltarea normalé este tun proces ce se desfisoera in mod secvential, o serie de autori - Knobloch, Stevens si Malone (1987) au propus uilizerea unei proceduri de calcul pentru objineree mai multor coeficienji de dezvoltare — DQ = developmen: quotient. Se poste calcule cite un coeficient de dezvoltere pentru fiecare din ariile de dezvoltere investigate gi un coeficient global Formula de calcu! este urmétozres: DQ Desi testele iui reperele mei importent = virsta meturititii x 100 vrsta cronologici Vérsta cronologic& se stzbileste prin tansformeree anilor fn luai ‘Varsta maturisiii se bezeaz’ pe “imagines clinicd totals” datd de reperele dezvoltarii pe care copilul le-2 trecut seu ‘2 care @ esuat, in cadrul fieckrei erii comportamentale. Desi autorii mu ofer’ criteré foarte precise, se pere cf vérste meturitait pentru un cop este “varsta” dezvoltri la care itemii sunt treoufi cu sceces fx marea lor majoritate inmulfires cu 160 se fece pentru 2 elimina zecimalele. Unii speciali at rezerve clare faj& de calcularea DQuului pe baza Scalelor Gesell, considerfind c& bateria trebuie utilizetd in spiritul in care & fost concept’. in opinia lor ea trebuie si Himand un instrument de “Vizualizare” a dezvoltarii gi de reperare a eventualelor probleme - fapte ce ar permite elaboraree mijloacelor adecvate de interventic. in plus, se afm 2 QD-ul (coeficientul de dezvoltare) mai trebuie deocamdata studiat gi utilizat, cel putin o veme, doar ca instrument de cercetare. Datcle despre el, insuficient de edificatoare, nu-l erediteazé ce find un miljloc de predictie U.R. Gregory, 1996)Caracteristict psihometrice. La vremea elaborisii Scalelor de dezvoltare (1925), m punea problema fundantentici lor statistice. (Statistica abi aplicatiile sale in psihologie nici nu ereu intrevazute), Standardizarea Scalelor Gesell s-a realizat mult mai tarziu ta Universitatea Vale. Coreetirile facute pentru verificares calititilor tehnice ale testului au dus fa rezultate contradictorii in cees ce priveste fidelitatea si vatiditetes Fidelitatea stebilit pe baze coeficientului de corelatic test-retest a fost de 0,73, cea ce inseamn’ mai putin decdt valoaree 0,90, considerata de multi autori ca fiind necesari pentru a lua decizii asupra subiectilor in sensul plesirii lor gcolare (in gcoli normale sau speciale) ~ J.C. Nunnally,1978; M. Lichtenstein, 1990; J. Salvia gi S. Ysseldyke, 1991, Validitater predictiva pare si ea destul de scBzuté, astfel c& desi testul are 0 foarte larga utilizare, se constaté ck multi psihologi practicieni it utilizeaz cu destul& precautie pentr: a da verdicte de trimitere a copiilor in invataméntul special, doar pe baza sa ~ L.A. Shepard, M.E. Grane, 1993. se \cepea Si se contureze ca domeniu, iar CONCLUZIT 1. Datelor prezentate impun dout directi de ansliz8 in functie de care se pot rage anumite concluzii ~2) o analizé calitativa sib) o analiza centitativs 2) Analizn calitativi a éatelor~relevi urmitoarele aspecte ~in perioada 0 — 1 an - etapele de dezvoltare: | (lunile 1, 2, 3), If (lunile 4, 5, 6), Hl (lunile 7, 8, 9), TV Gunile 10, 11, 12) — sunt 4 axe de dezvoltare a copilului: neuro-motorie, senzoriala, limbaj, socio-afectivis ~ fn cursul primului an de viefA va evea loc trecerea de le 0 dezvoltare neuro-motorie si una senzoriald, la o dezvoliare unitaré senzorial-motric’; ea corespunde trecerii de ta nivelul reflexelor neconditionate le orgenizarea treptet’ 2 unor actiuni senzorial-motrice coerente; acestea sunt posibile datorité eleboricii si diferenjierii unor scheme de acfiune integrate in ansembluri tot mai orgenizate, cere fi permit copilului sE intevini tot mai mult in ambianf&; schemele se modifica twepteti, se extind, se asimilesz’ si se ecomodeazi reciproc, formandu-se scheme giobele mult mai adecyate ale obiectelor si evenimentelo: ~ in perionda 1- 3 ani ~ etapele de dezvoliare: V (perioadele 1 ~ 1,3 ani si 1,3 - 1,6 ani), VI (perioadele 1,6 ~ 1,9 ani si 1,9 —2 ani), VII (perioadele 2 - 2,6 ani si 2,6 ~3 ani) ~ sunt 3 axe de cezvoltare a copilului: senzorial-motric&, limbaj, socio-afecti = aplicarea schemelor de aéfiune 1a situafii noi va. deschide perspective neb&miite de reelizare @ acivaii — copilul tnldtur obstacolele ce-i bareazi calea, se orienteazd mai obiectiv in ambianté, ajunge si-si subordoneze mijloacele scopurilor si recurge la noi mijloace, acomodarea prevaleazs teptat asupra asimilérii si o comandd, iar comportamentul, tot mai orientet ecum spre enumite scoputi, devine in periozda urmatoare un comportament adeptativ, ~ in cursul celui de-al doite an de viei% se trece spre inteligenta sistematic&, ode: cu stocarea unor reprezenttri si dobéndiree unor semare (Imagini, cuvinte) ce pot simboliza obiecte, de-2 lungul celui de-al treilea an de viefE incepe © putemnic& expansiune a simbolicii figurative (e reprezent8rii) in stransé legeturd cu dezvoiteres comunicasii verbale; reprezentarea, prin gradul su de schematizare $i generalitate, esie un punct de plecare $i un suport intuitiv al gandirii (prefigurarce acesteia); cz mare, legitura tot mai strnsi dintre reprezentare si limbaj va constitui suportul exei gindire- Limbaj, care va functions de acum inainte ca 0 arie uniter’ de dezvoltare a copitului, - comportamentul socio-afectiv contrat pe sine (autocentrismn) fi ee treptet of se descentreze gi s2 se orienteze spre alii (elocentrism) ~ inijial spre piri sindu-setreptat sfera interesului i nevoti de contact social in perioada urmatoare a comsportamentului social; copilului; asifel se ereeazA premisele conturarii etapele de dezvoltare: VIL (3 ~4 ani), IX (4-5 e de deavoltate a copilului: comportament adaptztiy, gandirelimbaj, comport - fa cadrut comportamentutsi sosial st copilului, un aspect impresionant il reprezinti eper manifestarea unor elemente de comporiament prosocial consténd in ajutarea, spriinirea, servirea alior persoane fara asteptarea vreunei recompense; aceste fapte aduc dovezi in sprijinul teoriei ca ajutorarea interpersonalé corespunde naturii umane, ea nefiind doar o achizitie térzie, un produs cultural generat de 0 indefungaté invajare sociala; se demonstreazi, o data in plus, cA relatiile interumane pozitive prevaleazit in raport cu comportamentele agresive, generetoare de conflicte, ~ privitor tot la comporamentul social, meriti Sicuta o mentiune asupra trebuingei “de alfii", trebuinga care se manifestata explicit foarte de timpuriu si care se amplifice si devine tot mai 2 lungul dezvoltiri fintei umane. Hiza cantitativi a dxtzlor — relevl urmRiocrele aspecte - de-z lungu! primilor 6 ani de viaté axa ominanté de dezvoltare este cea <> ; ~ 2 doua ca ritm de progres si amploere a achizitilor este axa de dezvoltare constituita de <> situatic valabil& pana la implinirea varstei de 5 ani; ~ dup’ implinicea varstei ce 5 ani, pe parcursul celui de-al 6-lea an de viata, axa de dezvoltarea ‘<> igi accelereazA ritmul si se plaseaza ca pondere a iilor inaintea axei <>. 2. Pe parcursul prezentisii bateriei ce teste s-2 atras atenfia esupra situatiflor in care punctaju! unei etape mu este indeplinit, constatindu-se uncle rimAneri in urma in dezvoltarea copilului. S-2 indicat de fecare dati refaceres secventei anterioare o lun’, trei luni, 6 luni. De dete avceste este vorbe de 0 recomandare ce decurge din practica examindrii ~ este bine pentru orice copil si cu atét mai mult pentra copilul foarte mic, si inceepi exemenul psihologic cu fneinte, seu deo timpul mu permite zcest lucna, micar cu eétive itemi din etapa anterioara pentru familiecizarea cu psizologul si ou incéperee, ca si pentru edapterea si intrarea in_sarcin’. Parcurgeres itemilor din etapa enterioer’ se féce de sus in jos, adic® de la ulimii itemi (care se referi Ia achizitii mai complexe) spre cei de inceput (corespunz&tori unor achizitii mai simple). 3. Existh o serie de nisi de unii copii, 8:8 ca acest hucru s& semnifice probleme fa dezvo! le fa cere conduite de euio-sjutor ~ a se hrini singur, 2 se spila singur, a utiliza singur W.C.-ul....- nu sunt constituite chiar mult dup’ varsta la care ele trebuiau s& flincfioneze, Aceaste de detoreszt eduljilor din jurul copilului, care considerand o&-1 zjuti nu-gi dau sea: fe autoromizarea, cl-i améni formarea unor ebilitafi si edi Ancstinese rtm firese c= confruntare cu vieja $i aceasta cu etat mei mult ou eit, este vorba de comportemente din arle inifis! neuro-motone der cere devine in final aria comportamentelor adaptative. fe ireate wiser - pirinfii trebuie avertizasi esupre unor consecinje negative ele atitudinii lor, consecinte care in timp se vor vedea si cu privire fa aie aspecte ~ “acum mu méndne’ singur.....mai trziu nu-si va face lectille singur....nu va géndi si actions f8r& si fie Impins de Ja spate..." ~ se va explica pirinjilor e= tnseemné un sutor adevérat; este vorbs de un autor care susfine copilul in directia tendin;e!o: re treptati a dependentei, de exprimare ps: te interventiile care contreriaza, aman’ seu chiar bi tendintele ne: iusie un fals ajutor gio sursi de probleme viitoare ald pentru copi! cAl si pentnt parintele care nu a stiut si-l ereascl,~ constituie o strategie bun indemnarea acestor pirinti si reflecteze daci prin ceea ce fac au in vedere “ajutarea” copilului sau mai degraba se ajuti pe ei insist ~ “sigur... copilul hnrinit ée mam3 mindnei mai repede, nu-gi murdireste hainele, nu fece mizerie pe jos, dar. bel 4. fn cadrul examingrii psihologice - a oricirei examinari psihologice, indiferent de instrumentul folosit - dincolo de inregisirarea “seac&” a unor raspunsuri si de contabilizarea unor punctaje, se va obseva cu zientie tonusul general copilului, dispozitia sa afectiva de ansamblu si relafiile dintce el si parinti / persoanele de ingrijire. Copilul este prin excelenté o fiinta hedonica (care caut’ plcerea), ludic& (Inclinaté spre joc), afectivé (dominati de tréire, de afect) si actionald (gata mere si faci ceva). In mod normal cf sugereazi fericire, vesclie, dispozitie spre emuzament, energie si dinamism, curiozitate, pofta de viat&. Abaterife de Ia aceste norme trebuie sii ridice semne de intrebare psihologului, chiar in ciuda unor rezultate bune la test. 5, Scalele de dezvoltare Gesell, ca gi orice alt instrument de psihodiagnozi bine stipanit, fer sugestii pentra interviu, consiliere si psihoterapie. Itemii unui asemenea instrument constituie © sursi de inspiratie fn purtarea unui dialog evaluativ, in sfétuires unui pArinte aflat in impas in fata problemelor pe care le are copilul su, ca gi fn lucral propriu-zis eu copilul in cadrul unor gedinte de recuperare. Itemii sealelor pot fi folositi = fie ca atare, dar in noi contexte; = fie reformulati tn spiritul sensului general pe care ei fi au; - fie prin sugeraree unor intreb&ri complet noi, der din aceiasi categorie de semnificajie. 6