Cuprins :

1 Scurt istoric………………………………………………………... 3
2 Importanța strategică a Insulei șerpilor…………………………...4
3 Diferendul dintre România si Ucraina privind Insula șerpilor….7
4 Concluzie…………………………………………………………….9
5 Bibliografie…………………………………………………………..10

2
 1 Scurt istoric
Insula Șerpilor a fost pentru prima oară menționată în anul 777 înainte de Hristos. În mitologia
elena, întinderea de pamint este creația lui Neptun, zeul marilor, care la rugămintea zeiței Thetis a scos
din pămînt o insulă pentru fiul ei Ahile. Insula a fost denumită de catre greci cu numele de Insula
Leuce („Insula Albă”). O denumire similară a fost dată de catre romani care i-au spus Insula Albă,
probabil din cauza faptului ca au fost gasite pe insula ruine de marmură albă.
Pînă în epoca modernă, Insula Șerpilor a trecut pe rînd prin mîinile grecilor, romanilor,
bizantinilor, otomanilor și rușilor, aceasta revenind României abia in 1878. Între 1941 și 1944 e
administrată de trupele germane, ce sînt alungate în august 1944 de un detașament sovietic. Tratatul
de pace de la Paris 1 lasă insula în posesia României, însă doar pentru doi ani. În 1948, primul-ministru
Petru Groza și ministrul de externe al URSS, Viaceslav Molotov, semnează la Moscova un protocol
ce reface granița dintre Uniunea Sovietică și statul român. Aici se stabilește ca Insula Șerpilor intră în
componențaURSS.

1
Tratatul de pace de la Paris 1946

3
 În 1949, navele militare sovietice ocupă insula și instalează o bază militară de supraveghere
maritimă și aeriană, cu sistemele de radar care supraveghează zona Balcanilor. Situația legală a
protocolului și a procesului-verbal de predare a insulei este problematicaă .Actele sînt ratificate in
1961 doar de Consiliul de Stat al Republicii Române, nu și de Marea Adunare Națională a României,
așa cum cerea Constituția. Prin urmare, actele sînt nule din punct de vedere juridic. După dispariția
Uniunii Sovietice (1991), insula, împreună cu baza militară, trece în administrarea Ucrainei.
În 1997, autoritățile autohtone au incheiat tratatul de baăa cu Ucraina, necesar aderării României la
NATO, care prevedea că, în cazul în care cele două țari nu ajung la o soluție cu privire la delimitarea
platoului continental, se poate recurge la Curtea de la Haga.
După șase ani de negocieri, în 2004, cele douaă țări au apelat la Tribunalul ONU pentru rezolvarea
diferendului. Începînd din acel moment guvernul de la Kiev și-a făcut o strategie consistentă în a
demonstra ca Insula șerpilor este locuită – a deschis o bancă, a construit un hotel, un muzeu și a inclus
această formațiune printre obiectivele turistice ale țării.

4
 2 Importanța strategică a Insulei șerpilor

Insula Șerpilor, cu o suprafață de doar 17 hectare, nu prezintă o importanță prea mare din
punct de vedere teritorial și economic, în schimb are o foarte mare importanță din punct de vedere
strategico-militar.
După destrămarea Uniunii Sovietice în anul 1991, Insula Serpilor împreună cu baza militara,
de control naval și aerian, de aparare antiaeriană și maritimă, a trecut în administrarea Ucrainei.
Stațiile de radiolocație aflate pe insulă execută o cercetare aeronavală la mare distanță, într-un
perimetru ce cuprinde Marea Neagră si Marea Mediterană, pîna la coastele Libiei, rezultatele cercetării
fiind transmise unui punct de conducere. Pe insulă sunt stocate informațiile nucleare intercontinentale
de pe teritoriul ucrainean. De asemenea, aici sunt amplasate stații de bruiaj și ascultare atît a
convorbirilor în fonie, cît și a celor prin cablu.
Pe insulă a fost dislocată o garnizoană militară cu mai multe subunități independente, care
deservesc un heliodrom, un miniport militar, stații de radiolocație, depozite, instalații energetice, un
far și sistemul de pază și aparare a granițelor de stat ale Ucrainei. Apărarea bazei militare ucrainiene
de pe insulă se realiză printr-o navă de tip fregata, o navă de patrulare și unul sau doua submarine.
În prezent pe insulă locuiesc aproape 100 de persoane, în majoritate grăniceri, impreună cu familiile
lor și un personal tehnic. Din anul 2003 este localizată pe insula o expediție științifică permanentă a
Universitătii Nationale din Odessa.
Insula în prezent este demilitarizată și se află într-o dezvoltare rapidă. In conformitate cu
Tratatul româno-ucrainean din anul 1997, autoritatile din Ucraina și-au retras divizia militară, au
demolat radarul militar și au transferat celelalte infrastructuri în mîinile civililor.
În afară de platforma de elicoptere, în anul 2002 a fost construit un debarcader pentru vapoare de pînă
la 8 metri adîncime și urmează să fie construit un port maritim. Insula este aprovizionată cu echipament
de navigație, inclusiv un far vechi de 150 ani. Energia electrică este furnizată printr-un generator cu
motor diesel și/sau un generator ce exploatează forta eoliana. Insula are și o infrastructură civilă cum
ar fi un oficiu postal, o filială de banca (a bancii ucrainene „Aval”), un punct de prim-ajutor, televiziune
prin satelit, rețea de telefonie, un turn de telefonie mobilă și o rețea Internet.

5
 Ucrainenii pretind ca insula este locuită. Presedintele Ucrainei, Leonid Kucima a facut o vizită
fulger in iunie 2003 pe insulă. A fost deschisă si o sucursală a bancii Aval pe aceasăa stîncă de 0,17
kmp. Aceste actiuni au avut loc ca urmare a faptului ca dacă o insulă este locuita atunci legile
internationale ii dau și dreptul la platou continental de 20 km.
La 5 iulie 2006, la inițiativa consiliilor regionale Valcov și Chilia, Parlamentul regional din
Odessa a adoptat în unanimitate o decizie privind înfiintarea unei localități (Belîi) pe Insula Șerpilor,
hotarare care trebuie aprobată de Rada Supremă a Ucrainei. În documentul adoptat cu acest prilej s-a
mentionat că apariția acestei localități pe Insula Șerpilor va permite „crearea conditiilor necesare în
vederea dezvoltării turismului și a pescuitului, precum și crearea unor condiții optime de viață
persoanelor care se află permanent pe insulă”. S-a decis de asemenea, alocarea a 200.000 de grivne
(aproximativ 40.000 $) în scopul amenajarii noii localitati. Alte 300.000 de grivne (60.000 $) ar putea
sa fie alocate din bugetul de stat în același scop.
Crearea unei comunități permanente ar putea ajuta Ucraina în revendicarea Insulei Șerpilor.
România sustine ca Insula Șerpilor are statutul de stancă, deoarece nu este locuită permanent și nu are
surse de apa potabilă. În disperare de cauza, autoritatile ucrainiene au deschis pe insula, in ultimii ani,
un hotel fără canalizare și un cabinet medical, însă aprovizionarea cu apă se face tot prin intermediul
elicopterelor.

6
 3 Diferendul dintre România si Ucraina privind Insula șerpilor
Statul ucrainean susține că Insulei Șerpilor trebuie să i se acorde pe lîngă ape teritoriale, platou
continental și zonă economică exclusivă în Marea Neagră, reprezentanții români afirmînd că Insula nu
se incadrează în normele de drept pentru a i se acorda platou și zona economică.
În anul 1997 s-a semnat un tratat între România și Ucraina prin care ambele state „au reafirmat
ca frontiera existentă între ele este inviolabilă”. România a semnat acest acord, ca o conditie a aderării
la NATO (care cerea Romaniei sa aiba tratate incheiate cu toate tarile vecine). Cu toate acestea, ambele
parti au fost de acord că dacă nu se ajunge la nici un consens în urmatorii doi ani cu privire la frontiera
maritimă, fiecare parte se poate adresa pentru arbitraj Curtii Internaționale de Justiție de la Haga.
După 34 runde de negocieri pe parcursul a 7 ani de zile , la data de 16 septembrie 2004, partea
română a adus această dispută împotriva Ucrainei în fața Curții Internationale de Justitie cu privire la
delimitarea platoului maritim dintre cele douațări, întrucat insula nu are importanță socio-economică.
La 15 august 2005 România a depus un memoriu referitor la delimitarea platoului continental și a
zonelor economice exclusive din Marea Neagră. România a apelat la o astfel de sesizare unilaterală,
dupa ce timp de 7 ani negocierile cu Kievul nu au dus la nici un rezultat în ceea ce priveste delimitarea
platoului continental și a zonelor economice exclusive, precum și a statutului Insulei Șerpilor din
Marea Neagră. Ucraina trebuia să-și prezinte pozitia pana la data de 19 mai 2006.
După anul 1980, o dată cu descoperirea de rezerve considerabile de titei si gaze naturale în Marea
Neagră, interesul pentru aceasta insula a crescut mult. Convenția O.N.U. asupra mării de la Montego
Bay 2 recunoaște dreptul statelor să-și extindă apele teritoriale la 12 mile, și în zona de exclusivitate
economică, la 200 de mile marine.
Recent, au fost descoperite zăcăminte de petrol (10 milioane de tone) și de gaze naturale (1 miliard
m2) în apropierea insulei. Resursele naturale nu sunt semnificative, dar urmează să se facă prospectări
în următorii 2-3 ani.
Companiile petroliere British Petroleum (BP) si Royal Dutch Shell au semnat contracte de prospecțiuni
cu Ucraina, iar compania Total cu România. Compania austriacă OMV (proprietara celei mai mari

2
Convenția ONU cu privire la dreptul mării de la Montego Bay 1982

7
companii petroliere din România, Petrom) a semnat un contract cu un consortiu format din Naftogaz
Ukrainy și Chornomornaftogaz pentru a participa împreună la licitatia pentru concesionarea
respectivei suprafete.
Delimitarea frontierei maritime în Marea Neagră între România și Ucraina conform deciziei CIJ.
Platoul continental din jurul Insulei Șerpilor a fost subiect al unei dispute între România și Ucraina,
litigiu care s-a judecat la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. Miza disputei româno-ucrainene
a fost în primul rînd strategică – accesul în apele teritoriale și economică – posibilitatea explorării și,
eventual, exploatării resurselor de hidrocarburi. Ambele părti au declarat, înaintea pronuntarii deciziei
finale a Curtii, că o vor respecta, indiferent care va fi aceea. Curtea Internatională de Justitie, prin
decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009 a acordat 79,34% din zonă în disputa României prin a o-suta
decizie data de la înfintare. României îi revin 9.700 km2 iar Ucrainei ii revin 2.300 km2. Prin decizia
CIJ Insula Serpilor ramîne în componenta Ucrainei.
Părțile obligîndu-se să respecte hotarîrea Curții Supreme de Justiție au pus capăt acestui conflict
de zeci de ani.

8
 Concluzie :
În virtutea existenței divergențelor dintre România și Ucraina , în pofida extinderii acestui
diferend pe parcursul a zeci de ani ,părțile au ajuns la un numitor comun la care a adus arbitrajul dintre
aceste două state în cadrul Curții Internaționale de la Haga ,asumîndu-și obligațiile de a respecta
hotarîrea Curții.Conflictul dintre aceste state este considerat un conflict închis .Chiar dacă a existat
presupuneri ca relația dintre aceste două state în urma eschovării acestui conflict se va agrava și mai
tare , totuși au reusit să treacă cu demnitate peste asta și sa pastreze relațiile bune de vecinătate .

9
 Bibliografie :
1 http://www.cotidianul.ro/insula_serpilor_ucraina_ne_forteaza_platoul_continental-21915.html
2 http://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Serpilor
3 http://www.mediafax.ro/revista-presei/insula-serpilor-conflict-inchis.html?4747;3858454
4 http://www.romanialibera.ro/a145371/insula-serpilor-conflict-inchis.html

10