Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
http://www.anmb.ro
Cursul 13
3
Idem, pp.224-225
4
Idem, p.228
Conf.univ.dr. Cătălin POPA 214
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB)
MANAGEMENTUL TRANSPORTURILOR PE APELE INTERIOARE
5
Rodica Minciu, op.cit., p.262
6
Idem, p.229
7
Gabriela Stănciulescu, op.cit., p.240
8
Ct.Draica, Ghid practic de turism internaţional şi intern, Editura All Beck, Bucureşti, 1999, p.37
Conf.univ.dr. Cătălin POPA 215
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB)
MANAGEMENTUL TRANSPORTURILOR PE APELE INTERIOARE
9
Rodica Minciu, op.cit., p.230
Conf.univ.dr. Cătălin POPA 216
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB)
MANAGEMENTUL TRANSPORTURILOR PE APELE INTERIOARE
10
R.K.Dowling, op.cit, p.210
11
Rodica Minciu, op.cit.,p.230
Conf.univ.dr. Cătălin POPA 217
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB)
MANAGEMENTUL TRANSPORTURILOR PE APELE INTERIOARE
12
Idem, pp.278-279
13
Gabriela Stănciulescu (coord.), Lexicon de termeni turistici, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002,p.4
Conf.univ.dr. Cătălin POPA 218
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB)
MANAGEMENTUL TRANSPORTURILOR PE APELE INTERIOARE
Serviciile suplimentare
Alături de serviciile de bază, o contribuţie în creştere la succesul acţiunilor turistice
revine serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate să sporească confortul vacanţei, să
stimuleze odihna activă, recreerea, distracţia, fără a se substitui serviciilor de agrement.14
În cadrul serviciilor suplimentare turistice grupate din punct de vedere al
caracteristicilor prestaţiilor, pot fi menţionate:15
- servicii de informare a clientelei turistice;
- servicii de intermediere;
- servicii cu caracter special (organizarea reuniunilor, a unor evenimente speciale
etc.);
- servicii cu caracter cultural;
14
Rodica Minciu, op.cit., p.230
15
O.Snak, P.Baron, N.Neacşu, op.cit., pp.285-286
Conf.univ.dr. Cătălin POPA 219
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB)
MANAGEMENTUL TRANSPORTURILOR PE APELE INTERIOARE
masa Căpitanului – unde sunt invitaţi să servească masa un număr de opt sau mai mulţi
turişti din lista de pasageri, de către Directorul de Hotel, etc.
Serviciile cu caracter cultural participă la îndeplinirea rolului cultural-educativ al
călătoriei. Aceste servicii participă la desfăşurarea călătoriei într-un mod plăcut, dar în
acelaşi timp asigură îmbogăţirea cunoştiinţelor de cultură generală ale turiştilor. Dintre
aceste servicii, putem enumera: spectacolele de teatru care se desfăşoară la bordul
vasului; spectacolele folclorice desfăşurate pe uscat, ţinute de trupe locale, pe parcursul
excursiilor organizate; programelele de bibliotecă; excursiile organizate cu vizitarea
obiectivelor de interes turistic din porturile de oprire; etc.)
Serviciile şi activităţile turistice cu caracter sportiv includ toate manifestările
sportive la care participă activ pasagerii, şi se îmbină cu activităţile distractive. Facilităţile
sportive depind de mărimea navei de croazieră. Tipice sunt următoarele: badminton-ul,
basketball-ul, golf-ul, jogging-ul, tenis-ul, etc.
Serviciile pentru tratamente şi cure balneare reprezintă ultimul „răsfăţ” pe navele de
croazieră moderne. În prezent se înregistrează o continuă creştere a cererii pentru acest
tip de servicii, acest lucru fiind justificat de media înaintată a vârstei pasagerilor şi de
necesităţile reale de îngrijire a sănătăţii.
Cele mai moderne nave dispun de centre pentru îngrijirea sănătăţii foarte moderne,
dotate cu aparatură modernă, care pot fi utilizate contra unei taxe adiţionale. Tratamentele
de reducere a stresului şi de relaxare sunt practic combinate cu folosirea apei de mare.
Un program tipic include: centrul de fitness (cu vedere spre ocean şi dotată cu
aparatură modernă), sauna, masaje (masaj suedez, cu pietre calde, masaje faciale, etc.),
piscina terapeutică şi zonele de relaxare.
Serviciile financiare se referă la cele de asigurare a turistului (asigurare de
sănătate, şi asigurare în caz de pierdere al banilor şi al bagajelor) şi la diversele tranzacţii
pe care turistul este nevoit să le facă pe parcursul călătoriei (sistemul de plată, schimb
valutar).
Preţul iniţial al croazierei include şi asigurarea turistului, asigurare care acoperă şi
deplasarea turistului în excursiile organizate în porturile de oprire.
Sistemul de plată pe o navă de croazieră presupune efectuarea unei singure plăţi
(cash sau cu card de credit) în ultima zi de croazieră. O copie a cardului se face la
îmbarcare, care permite pasagerului să semneze pentru tot ce cumpără, iar înainte de
sfârşitul croazierei se trimite în cabină o declaraţie detaliată. Plata se face în dolari
americani ($) pe navele înregistrate în SUA, şi în euro pe navele înregistrate în Europa.
Când se face tranzacţia din contul de card, dacă contul nu este în dolari americani,
companiile americane, precum Celebrity Cruise şi Royal Caribbean International
convertesc suma în dolari americani şi adaugă o taxă de schimb valutar către contul de
card.
Serviciile diverse includ şi alte prestaţii de la bordul navei, precum: serviciul cu
"tender-ul", comercializarea produselor la bord, sistemul de comunicare, serviciile
medicale, serviciile religioase etc.
Serviciul cu "tender-ul" este folosit atunci când nava nu poate ajunge în port sau la
insulă. În aceste cazuri, se pun la dispoziţia pasagerilor nişte şalupe („tendere”), pentru a
face legătura între vas şi port/insulă, pe toată durata staţionării navei.
La bordul navelor de croazieră se găsesc magazine pentru cadouri, suveniruri, iar
produsele pot fi achiziţionate în sistem duty-free. De asemenea, pe multe croaziere care
se desfăşoara în Alaska, Marea Caraibelor, Riviera Mexicana, se promovează magazinele
de pe uscat, punându-se la dispoziţia pasagerilor serviciile unui „sfătuitor”, iar hărţi cu
magazinele se distribuie pasagerilor.
Multe nave dispun de un sistem de telefonie direct, prin satelit, astfel încat, se poate
suna din orice cabină oriunde în lume (la un preţ între 5$ şi 15$ pe minut, în funcţie de
tipul de echipament de comunicaţie). Unele nave pun la dispoziţia pasagerilor şi telefoane
cu credit card-uri, situate în zonele publice. Pentru a suna pe o navă de croazieră, se sună
la High Seas Operator, în majoritatea ţărilor, şi se spune numele navei şi codul oceanului
(871 - Oc. Atlantic, 872 - Oc. Pacific, 873 - Oc. Indian) pentru ca operatorul să facă
legătura.
În ceea ce priveşte serviciul medical, nu există cerinţe internaţionale obligatorii
pentru ca navele de croazieră să pună la dispoziţia pasagerilor un doctor licenţiat, sau să
dispună de un spital de bord, excepţie făcând navele înregistrate în Anglia şi Norvegia.
Dar, în general, toate navele de croazieră care au o capacitate mai mare de 50 de
pasageri, dispun de facilităţi medicale, şi au cel puţin un doctor licenţiat la bord, iar spitalul
este unul în miniatură, echipat rezonabil. Pentru toate serviciile medicale, cu mici excepţii,
se încasează bani, excepţie făcând navele ruseşti şi ucrainiene, unde serviciile medicale
sunt prestate gratuit.
Unele organizaţii medicale, precum Colegiul American al Urgenţelor Medicale, au
creat o divizie specială pentru "medicina pe navele de croazieră".
Numărul personalului medical şi echipamentele medicale variază în funcţie de
mărimea croazierelor. O navă care parcurge distanţe mari, cu multe zile pe apă, ar trebui
să aibă facilităţi medicale mai bune şi angajaţi calificaţi, decât navele care parcurg distanţe
mai mici, cu multe porturi de oprire.
Serviciile religioase sunt efectuate la bordul navei , în general, de către Căpitan, iar
câteva dintre navele de croazieră vechi dispun şi de o capelă mică.
Structura organizatorică
Pe o navă de croazieră, asemeni unui hotel, activităţile specifice sunt îndeplinite în
cadrul unor servicii şi departamente. Un serviciu este constituit dintr-un grup de lucrători,
care efectuează operaţiuni omogene sau complementare, îndeplinesc o funcţie coerentă,
şi acţionează sub conducerea unui responsabil. Serviciile regrupate formează un
departament, iar ansamblul departamentelor constituie întreaga organizare a vasului.16
Reprezentarea structurii organizatorice se face prin organigramă . Atât structura
organizatorică, cât şi organigrama se individualizează pentru fiecare navă de croazieră în
parte, în funcţie de compania de care aparţine, de mărimea navei şi de numărul
personalului/echipajului.
Se poate estima calitatea serviciului dacă se face raportul dintre numărul
personalului şi numărul pasagerilor. Nivelul cel mai ridicat al calităţii serviciului se găseşte
pe navele de croazieră care au un raport de 1 membru al personalului la fiecare 2
pasageri, sau mai mult.17
Cea mai bună navă de croazieră din lume, din punct de vedere al calităţii serviciului
prestat de membrii personalului, tinde să fie printre cele mai scumpe.
Cele mai importante poziţii de pe o navă de croazieră sunt reprezentate de:18
- Căpitan, care răspunde de întrega navă. Legile maritime, o moştenire de la
strămoşi, dau Căpitanului drepturi de conducere asupra navei şi asupra tuturor celor care
se află pe navă – pasageri, echipaj şi personal. Pe lângă supravegherea bunei desfăşurari
a procesului de navigaţie , în sarcina Căpitanului mai intră şi efectuarea de inspecţii,
participarea la evenimente sociale şi întâlnirea cu şefii de departamente. În lipsa
Căpitanului, conducerea este preluată de Şeful personalului de navigaţie;
- Şeful personalului de navigaţie este al doilea la comanda navei după
Căpitan. Preia responsabilităţile Căpitanului, când acesta este în concediu, sau este
bolnav. În mod normal, Şeful personalului de navigaţie răspunde de personalul de
navigaţie şi de disciplina echipajului;
16
N.Lupu, Hotelul - Economie şi management, Editura All Beck, Bucureşti, 2003, p.197
17
Elizabeth Kirkcaldy, American & European Cruise Ship and Yachting Career Guide, Scoţia, 2003, p.45
18
Idem, pp.35-45
Conf.univ.dr. Cătălin POPA 223
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB)
MANAGEMENTUL TRANSPORTURILOR PE APELE INTERIOARE
pentru studiul despre cum ar arăta o forţă de muncă globală, şi cum companiile
multinaţionale reacţionează la provocările din domeniul recrutării şi conducerii. În acelaşi
timp ele reprezintă o modalitate de a vedea cum pieţele globalizate de muncă
reacţionează în contact cu comunităţile şi economiile locale.19
Succesul întregului sector al turismului de croazieră se bazează pe folosirea unui
cod de convenienţă (FOCs), prin care se evită legile referitoare la protecţia muncii, la
impozitele şi regulamentele maritime. Legile privind normele de protecţie a muncitorilor pur
si simplu nu există în ţările FOC (precum Panama, Liberia sau Bahamas), şi unde există,
sunt uşor modificate (Ex: când companiile de croazieră au realizat că legea în Panama
garantează o zi liberă pe săptămână, au solicitat o excepţie, pe care au şi opţinut-o).
Majoritatea angajaţilor de pe navele de croazieră lucrează 7 zile pe săptămână, pe
o durată de 6 luni, cu puţine ore libere. În mod obişnuit, angajaţii sunt împărţiţi în 2 grupe,
echipaj şi personal. În funcţie de poziţia ocupată în cadrul fiecărei din cele două grupe,
angajaţii pot beneficia de statutul de ofiţeri şi de privilegiile care decurg de aici.
Pe multe nave de croazieră există o anume ierarhie, în funcţie de naţionalităţi:
ofiţerii sunt norvegieni, italieni sau greci, membrii echipajului provin din vestul Europei şi
din America de Nord, iar membrii personalului provin din Asia, Caraibe şi din Europa de
Est.
19
http://www.lighthouse-foundation.org/index
Conf.univ.dr. Cătălin POPA 225
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB)
MANAGEMENTUL TRANSPORTURILOR PE APELE INTERIOARE
Delta Dunarii, cel mai tanar pământ românesc, este un vast mediu natural ce
concentrează toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, precum şi o faună variată şi
bogată. Supranumită şi raiul peştilor şi a păsîrilor, Delta Dunarii reprezintă cel mai
important loc de popas pentru păsările migratoare ce călătoresc între regiunea tropicală şi
cea arctică, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecând pe aici.
În afara de speciile migratoare, aici cuibăresc şi un mare număr de specii rare, ca oaspeţi
de vară, dupa cum altele, oaspeţi de iarna, clocesc în nordul Europei şi vin să-şi petreacă
iarna în Deltă.
Suprafaţa Deltei Dunării este de aproximativ 4180 Km2 , dar dacă luăm în
considerare şi complexul lagunar Razim –Sinoie şi limanul Dunarii, această suprafaţă se
extinde la aproximativ 5500 Km2 , fiind a doua deltă ca marime din Europa, dupădelta
fluviului Volga. Delta Dunării aparţine într-un procent de 82% României, restul fiind
localizată pe teritoriul Ucrainei. Suprafaţa Deltei Dunării se împarte în 3 tipuri de zone: 18
arii strict protejate, ce însumează o suprafaţă de 506 Km2, zone tampon cu o suprafaţă de
2233 Km2 şi zonele economice cu o suprafaţă totală de 3060 Km2.
Din punct de vedere geografic, Delta Dunării este cea mai umedă zonă a
Europei, cea mai joasă şi mai nouă regiune de campie, unde domină preponderent
suprafeţele cu înălţime mică în raport cu nivelul 0 al Mării Negre, cele mai mari înălţimi
fiind pe grindurile marine în Letea de 13 m şi în Caraorman de 8 m. Faţă de nivelul 0 la
Mării Negre, un procent de sub 21% se află la cota negativă, restul de 79% situându-se
peste nivelul mării. Altitudinea medie a Deltei Dunării este de 0.52 m.
Adâncimile apelor din Delta Dunarii : 39 m pe bratul Chilia, 34 m pe bratul Tulcea,
26 m pe bratul Sfantu Gheorghe şi 18 m pe braţul Sulina. Cea mai mare adâncime din
Delta Dunării, excluzând braţele Dunarii, se află în lacul Belciug, de 7 m, în restul lacurilor
adâncimile nedepăşind 3 m (lacul Razim).
Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca (la vest de Tulcea) se bifurcă în două braţe,
Braţul Chilia la nord şi Braţul Tulcea la sud, braţ care mai apoi, la Ceatalul Ismail, se
desparte în Braţul Sulina (directia vest-est) şi Braţul Sfântu Gheorghe (direcţia NV-SE).
Lungimea braţelor Dunării: braţul Chilia 120 km, braţul Sfântu Gheorghe 70 km şi braţul
Sulina 64 km.
Lacurile din Delta Dunării, în prezent reduse la un număr de 479, datorită
amenajărilor din anii precedenţi, ocupă un procent de 7,8% din suprafaţa Deltei.
Suprafeţele cu vegetaţie fixă ocupă43%, pădurile (atât cele naturale cât şi cele plantate)
ocupă aproximativ 4%, terenurile agricole ocupă11,5% iar suprafeţele cu pajisti ocupă
aproximativ 6%.
Pentru a se bucura de toată această frumuseţe pe care Delta Dunării o oferă, s-
au creat croaziere de 4 sau 7 zile în cadrul cărora turiştii pot admira atracţiile turistice .
Pentru acest studiu de caz, am ales o croazieră ce parcurge Delta Dunării timp
de 7 zile.
Ruta croazierei:
Tulcea Pădurea Letea Rezervaţia Roşca- Rezervaţia Perişor
Rezervaţia Periteaca- Leahorvan Pădurea Caraorman Lacul Razim
Insula Bisericuţa Insula Popina
Istria-Sinoe
Terasele sunt foarte primitoare avand destul loc pentru a organiza o petrecere
fiind dotate cu sonorizari si jocuri de lumini, iar in timpul croazierelor sunt locurile ideale
pentru a admira, fotografia sau filma peisajele deltei, iar pentru a va putea relaxa si
deconecta aveti la dispozitie si terasele special amenajate pentru plaja.
Drapel Ucraina
Lăţime 10 m
Viteza maximă 30 k
Viteza utilizată 28 k
Date tehnice
A 2-a zi:
Dimineaţa va debuta cu servirea micului dejun, servit în sala de mese. Dupa
servirea micului dejun nava se va îndrepta către vizita rezervaţia Roşca-Buhaiova.
Programul acestei zile poate fi organizat in functie de preferintele turistilor care vor avea
ca optiuni : o plimbare foarte placuta cu barcile cu motor pe lacuri si canale (conform
traseului propus pentru aceasta zi) sau o partida de pescuit .
A 3-a zi:
După micul dejun micului dejun turiştii vor vizita rezervaţie naturală a biosferei
Pădurea Letea. Traseul continuă cu oraşul Sulina unde poate fi vizitat farul oraşului iar
iubitorii de pescuit se pot bucura de hobbz-ul lor.
A 4-a zi:
Dimineaţa turiştii sunt întampinaţi cu priveloştea pădurii Caraorman unde pot fi
văzute dunele de nisip, cuiburile de vuluti codalbi şi vegetaţia căţărătoare de tip
mediteranean.
A 5-a zi :
Traseul se va continua pana in localitatea Sf. Gheorghe, cu vizitarea localitatii;
vizitarea Complexului Turistic loc unde s-a desfasurat festivalul de film „Anonimul”, si a
bisericilor lipovenesti cu arhitectura de stil vechi; După servirea pranzului turiştii se vor
imbarca in barcile cu motor si acosta pe plaja Marii Negre ( pentru plaja) .Optional, se
poate vizita una din cele mai faimoase insule ale Deltei Dunarii, insula Sacalin si a farului
vechi; Pentru amatorii de pescuit sportiv zona ofera posibilitati de pescuit la crap, somn,
salau, stiuca, platica, biban, caras, rosioara, lin.
A 6-a zi :
Cu forţe proaspete, turiştii vor vizita rezervaţia Sagalin-Zatoane urmand ca
următoarea orpire a croaziere să fie Lacul Razim. Prin împrejurimile acestui lac pot vor
vedea Insula Bisericuţa şi insula Popina.
A 7-a zi :
După servirea micului dejun, vizitarea satului Mila 23 considerat drept punctul de
mijloc al triunghiului format de cele trei brate ale Dunarii unde satul vechi a stiut sa-si
pastreze farmecul arhaic, oferind si astazi o imagine fidela a satelor pescaresti de alta
data si a unui mod de viata neschimbat de secole; servirea pranzului – traditionalul bors
pescaresc care va fi servit pe malul lacului Furtuna – transfer in barcile cu motor pentru
vizitarea Lacurilor Rotund, Baclanestii Mari si Lacul Ligheanca unde se vor organiza
Pachetul cuprinde :
* agrement bărci cu motor (2 ore/ zi)
* sejur in Delta Dunarii
* cazare pe Hotel Plutitor
* apa minerala si cafea
* pensiune completa
* agrement – barci cu rame
* ustensile pescuit
* taxe A.R.B.D.D.
* taxe Politia de Frontiera
* taxe portuare
Aşadar, o persoană care alege să îşi petreacă 8 zile pe o croazieră în Delta
Dunării trebuie sa îşî aloce în medie 630 euro, sumă ce acoperă cazare, mancare ,
agrement bărci cu motor, ustensile pescuit, taxe A.R.B.D.D., taxe Politia de Frontiera taxe
portuare şi accesul la atracţiile turistice vizitate.
Teste de verificare
1. Care sunt serviciile de bază în turismul de croazieră?
2. Care sunt etapele organizării unei croaziere?
3. Care este componența unui echipaj la bordul navelor de croazieră?
4. Care sunt elementele care definesc profitul croazierelor pe apele interioare?