Erich Auerbach (9 noiembrie 1892 - 13 octombrie 1957) a fost un filolog german și un cercetător

comparativ și un critic al literaturii. Cea mai cunoscută lucrare este Mimesis: Reprezentarea realității
în literatura occidentală, istorie de reprezentare în literatura occidentală din vechime în timpuri
moderne și frecvent citată ca un clasic în studiul realismului în literatură.

Biografie

Auerbach, care era evreu și născut la Berlin, a fost instruit în tradiția filologică germană și, în cele
din urmă, a devenit, împreună cu Leo Spitzer, unul dintre cei mai cunoscuți savanți. După ce a
participat ca combatant în primul război mondial, a obținut un doctorat în 1921 la Universitatea din
Greifswald, a lucrat timp de câțiva ani ca bibliotecar la Biblioteca de Stat prusacă, iar în 1929 a
devenit membru al Facultății de Filologie la Universitatea din Marburg, un studiu bine primit cu
titlul Dante: Poet al lumii seculare.

Odată cu nașterea socialismului național, Auerbach a fost forțat să-și elibereze poziția în 1935.
Exilat din Germania nazistă, a locuit în Istanbul, Turcia, unde a scris Mimesis: Reprezentarea
realității în literatura occidentală (1946) . Autenbach și viața lui în Turcia sunt detaliate și plasate în
context istoric și sociologic de Kader Konuk, East Mimesis: Auerbach în Turcia (2010).

Sa mutat în Statele Unite în 1947, predând la Universitatea de Stat din Pennsylvania și apoi la
Institutul pentru Studii Avansate. A fost numit profesor de filologie romanică la Universitatea Yale
în 1950, o funcție pe care a avut-o până la moartea sa în 1957 în Wallingford, Connecticut.

În timp ce la Yale, Auerbach a supravegheat lucrarea de doctorat a lui Fredric Jameson.

Recepție

În ediția de cincizeci de ani de reimprimare a lui Mimesis de la Auerbach, Edward Said de la

Universitatea Columbia a inclus o introducere extinsă la Auerbach și a menționat datoria cărții către
Giambattista Vico, în care afirmă: "După cum se poate judeca imediat prin subtitrare, cartea lui
Auerbach este de departe cea mai mare din domeniu și ambiția din toate celelalte importante lucrări
esențiale ale secolului trecut. Gama sa acoperă stăpînile literare de la Homer și Vechiul Testament
până la Virginia Woolf și Marcel Proust, deși, după cum spune Auerbach la sfîrșitul cărții, din
motive a spațiului a trebuit să lase o mare parte din literatura medievală, precum și pe unii scriitori
importanți precum Pascal și Baudelaire.