Citatepedia.

org
 Citatepedia.net
 Citatepedia.com
 Citatepedia.ro
 Datepedia.ro
 ImagoZone.ro
 MetaMagazin.ro
 Start
 Enciclopedie
 Citate
 Aforisme
 Proverbe
 Versuri
 Umor
 Replici
 Filme
 Media
 Subiecte
 Autori
 Blog
 Forum
 Altele

Poezii.Citatepedia®.ro
antologie online de lirică universală
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site,
va exprimati acordul asupra folosirii acestora. Detalii

Subiecte |
Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X
Y Z | Poeţi | Top autori | Top poezii | Poezii la
întâmplare | Adaugă poezie
Poetul zilei: Daniel Corbu
Manualul bunului singuratic

Încă te ştie gura mea sărutând lame subţiri

încă te ştiu mâinile mele plânsul fără motiv
vai mie rătăcitor prin oglinzi
firimiturile cerului au amuţit
şi-i atâta linişte
de parcă-aş fi murit în mai multe trupuri deodată.
Cândva stam printre împuşcăturile râsului
sfidam de departe desfrunzitele ore
acum tot mai spăşit înaintez
de teamă să nu trăiesc altcuiva viitorul.
Încă te ştie gura mea sărutând lame subţiri
încă te ştiu mâinile mele plânsul fără motiv
pe străzi amurgite cineva proclamă totemul
iubirii întoarcerea la cărţile care ne-nving
cuvintele trec obosite ca spălătoresele seara
îngerii dorm
prietenii îmbătrânesc în fotografii
Manualul bunului singuratic lâncezeşte-n odăi.
poezie de Daniel Corbu din Manualul bunului
singuratic (2005)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai multe poezii de Daniel Corbu...

Poezia zilei
A patra dimensiune a timpului
Se certau pirul şi grâul
Pe marginea râului;
Unul că e neam cu râul,
Altul neam al grâului.
Se certau pirul şi râul
Pe marginea grâului;
Unul că e neam cu grâul,
Altul neam al râului.
Văzând că-s ca şi cum nu-s,
Mândra şi-a pus fusta-n brâu,
Trăgându-şi poalele-n sus
Când a trecut prin pârâu,
Prin mine, prin pir, prin grâu,
Doar cu visul ei s-a dus...
Alergând prin munţi şi văi,
Doar cu visu-i s-a-ntrecut,

[...] Citeşte tot

poezie de Marius Robu din Aproape alb (14 iulie 2013)

Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

2
2% pentru Citatepedia în 2018

Poţi sprijini financiar Asociaţia Culturală Citatepedia în

numeroasele sale proiecte, fără să te coste nimic!

Ce zici, vrei să ne dai o mână de ajutor?

Vezi toate detaliile (inclusiv formularul precompletat)

 Subiectul zilei: sănătate
Ziua Mondială a Sănătăţii

Devotament

Ştiinţa sa o pune-n fapte

"Tot albina-i" lucrătoare,
E-n natură sănătate,
Faima inimii de floare.
A-mpletirii-n tot şi toate,
Natură cu sănătatea!
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

19
Cartea "Ghid de intoxicatii acute la copil"
de Constantin Iordache este disponibilă
pentru comandă online cu preţ redus, la doar -
21.19- 16.99 lei.

Mai multe poezii despre sănătate...

Alte subiecte tematice cu citate despre sănătate:

 poezii despre boală

 poezii despre diabet
 poezii despre imunitate
 poezii despre însănătoşire
 poezii despre masaj
 poezii despre medicină
 poezii despre pacienţi
 poezii despre vaccin

Câteva subiecte care recent au trezit interes:

 poezii despre plante

 poezii despre Charles Darwin
 poezii despre foc
 poezii despre fructul oprit
 poezii despre cozonac
 poezii despre lumină
 poezii despre fonograf

Mai multe subiecte de poezii...

Despre poezie
Dragul meu Degas, poeziile nu se scriu cu idei. Se
scriu folosind cuvinte.
Stephane Mallarme în conversaţie cu Edgar Degas
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acest citat a fost selectat Citatul zilei pe 20 iulie

2017.
33
Este disponibil şi textul în italiană.
Mai multe despre poezie...

Poezia momentului

***

Propriul meu nume este o temniţă

în care plânge cel pe care l-am închis.
Şi totuşi fără încetare mă strădui să ridic zidul în jurul meu.
Şi în vreme ce zi de zi acest zid creşte spre cer,
în adâncurile beznei eu nu-mi mai întrezăresc
adevărata mea fiinţă.
Mă mândresc cu acest zid înalt
şi de teama celei mai mici spărturi, eu o astup în grabă cu
ţărână şi nisip.
Dar având mereu grijă de numele meu,
eu mă depărtez neîncetat de adevărata mea fiinţă.
poezie clasică de Rabindranath Tagore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

34
Cartea "Gora Vol. 2" de Rabindranath Tagore este
disponibilă pentru comandă online cu preţ redus, la
doar -13.39- 5.99 lei.

Mai multe poezii...

Înregistrarea momentului
Bine ai venit acasă, suflete al meu

pentru Annai
Bine-ai venit acasă, suflete al meu...
Un dor mi-a fost de tine, suflet luminat,
Din prea multă lumină fost-ai lovit mereu,
Dar azi, bine-ai venit... Domnul mi te-a dat.
Bine-ai venit acasă, nume nedorit...
Particulă din mine, jumate alungată,
Astăzi te întâmpin cu zâmbet împlinit,
Lipeşte-te de mine, să închegăm o soartă.
Bine-ai venit acasă, suflete al meu...
Duh dintr-o Lumină ce m-a lăsat să vin,
Acuma sunt întregul şi sufletul sunt eu...
M-am adunat în mine şi sunt în toate plin.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să
pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

126
A fost scris un comentariu până acum.
Spune-ţi părerea!
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia

Recită: Adina-Cristinela Ghinescu

 Textul original este scris în limba română.

Mai multe înregistrări audio...

Poezie recent votată

Voturile ajută şi la creşterea calităţii site-ului. Mulţumim
tuturor celor care votează!
Învaţă de la toate

Învaţă de la apă să ai statornic drum,

Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum.
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învaţă de la pietre cât trebuie să spui,
Învaţă de la soare cum trebuie s-apui.
Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci,
Învaţă de la toate, că toate-ţi sânt surori,
Să treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori.
Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat,
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi,
Învaţă de la apă să nu dai înapoi.
Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea,
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.
Învaţă de la soare ca vremea s-o cunoşti,
Învaţă de la stele că ceru-i numai oşti.
Învaţă de la greieri – când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică să vezi povara ei.

[...] Citeşte tot

 poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de Liviu Ceclan
Comentează! | Votează! | Copiază!

606350
Au fost scrise 25 comentarii până acum.
Participă la discuţie!

Mai multe poezii votate recent...

Poezii din căutări recente

Rodiile

Dure rodii-ntredeschise,
Boabelor exces cedând,
Suverane-s frunţi de gând
Ce se sparg de-atâtea vise.
Dacă sorii mii şi mii
Ce au fost ca să vă pască
V-au făcut să vă plesnească
Rubiniile chilii
Şi-aurul uscat al coajei
Sub imboldul dur al vrajei
Crapă-n geme roşii roi,
Luminoasa-vă făptură
Face vis închisă-n noi
Tainică arhitectură.
 poezie clasică de Paul Valery, traducere de Paul Mihnea
Adăugat de Succubus
Comentează! | Votează! | Copiază!

2
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl
găseşti, îl poţi adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există
deja, ne poţi semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Criza spiritului si alte eseuri" de Paul
Valery este disponibilă pentru comandă online cu preţ
redus, la doar -26.95- 18.99 lei.

Mai multe poezii despre tainica...

Vezi şi rezultatele altor căutări recente:

 poezii despre iubirea mi-e tarzie

 poezii despre zvon
 poezii despre radioul
 poezii despre ani trec ca printr/o gara
 poezii despre cu cine te. .....te asemeni
 poezii despre peru*
 poezii despre voie
 mai multe căutări recente...
Poezie recent adăugată
Priceasnă

Mai plânge Maica din Carpaţi şi inima-i se frânge,

Îşi mai aşteaptă fiul drag şi-o Dacie mai plânge.
Mai sângerează rana lui Iisus pe crucea putrezită,
Şi cuiele bătute-n mâini le simte inima-mpietrită
La Cina cea de Taină în limba sacra a cuvântat,
Dar au cântat cocoşii în zori şi fraţii l-au trădat.
Nici ţintele bătute-n carne nu L-au durut mai tare,
Decât trădarea aproapelui în Vinerea cea Mare.
Voi nu l-aţi cunoscut în Rusalim bătut cu pietre,
Cetatea l-a primit cu sălcii, crescute în perete.
Pribeag în ţara lui de sus, pe muntele cel sfânt,
El ne-a iubit şi ne-a iertat, murind, ne-a mântuit.
Mai plânge Maica din Carpaţi, şi inima-i de piatră,
Îl mai aşteaptă pe Messia o Dacie îndoliată.
Nu plângeţi fraţii mei de cruce, ne spune El de sus,
Mă doare crâncen rana voastră, sunt Dacul cel Iisus.
poezie de Tamara Tomiris Gorincioi (5 aprilie 2018)
Adăugat de Tamara Tomiris Gorincioi
Comentează! | Votează! | Copiază!

5
Mai multe poezii adăugate recent...

Creez cont | Mă autentific | Am uitat parola

Cum pot ajuta?
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Care sunt
versurile poeziei "La derdeluş"? Fii primul care răspunde!
Căutare

Cauta poezii

Căutări recente | Top căutări | Info

 7 aprilie

va v Praze, Praga, în Cehia

n Spania
Franţa
aris, în Franţa
en la Thisted, în Danemarca
Rignano sull'Arno, în Italia
a Vicuna, în Chile
atertown, în S.U.A.
hiladelphia, în S.U.A.
aranasi, în Imperiul Indian
Gacilly, în Franţa
ileşti
pola la Detroit, în S.U.A.
ural German, Bucureşti
a Hotin (azi în Ucraina)

a Sănătăţii

Wellington, în Noua Zeelandă

mania

Mai multe informaţii »

 Reduceri pentru bibliofili

ceri de 35%

autori români şi străini, contemporani şi clasici, cărţi pentru copii,

si din viaţa noastră, cu preţuri reduse toată luna şi livrare gratuită

duceri de 30%

noi titluri de autori internaţionali, atlase şi enciclopedii, cărţi de

ţuri reduse toată luna şi livrare gratuită prin curier
 cere de 25% + carte cadou

esaţi în primul rând de evoluţia pe plan personal, de sănătatea

actică şi aplicată, cu reduceri şi carte cadou şi livrare gratuită prin

reducere de 20%

te de titluri cu reducere, iar pentru fiecare comandă de minim 60

imesc o carte cadou

ducere de 20%

nţilor, mărturii şi confesiuni spirituale, simboluri religioase,

sufletului cu reduceri considerabile toată luna şi livrare gratuită
cere de 20%

nţilor, mărturii şi confesiuni spirituale, simboluri religioase,

sufletului cu reduceri considerabile toată luna şi livrare gratuită

educere de 20%

şi stărini contemporani care oferă titluri actuale de ficţiune şi non-

emele spirituale din prezent cu reduceri toată luna şi livrare
eamţu - reducere 10%

ânăr, absolvent de filozofie şi teologie ortodoxă, implicat în viaţa

ealităţile vieţii spirituale, cu reduceri de primăvară şi livrare

duceri de 5% + carte cadou

pentru tineri cititori, atlase, enciclopedii şi alte materiale de lucru

rte cadou la comenzi de 60 lei şi livrare gratuită prin curier
educeri de 5% + carte cadou

oterism şi dezvoltare personală, cu reducere şi carte cadou la

ratuită prin curier

atis

autori contemporani pentru adulţi şi copii, care nu trebuie să

ă, în această lună o carte gratis la două titluri cumpărate şi livrare
 cadou

fantasy şi proză contemporană pentru adulţi, dar şi titluri pentru

lt titlu este oferit cadou şi livrare gratuită prin curier

cadou

ale sportivilor şi actorilor, dar şi în titluri de non-ficţiune, ori

arte fiind oferită gratis la achiziţii de 70 lei şi livrare gratuită prin

Recent în Blog: Poezii

ui Oskar Pastior
etry la Varşovia

Mai multe în Blog »

Recent în Forum: Versuri

uciuc Dumitru
ri preferi? de către rocky
acdc
tece de către vanghelis007
aş vrea veşmântul rupt de către sandorg

Mai multe în Forum »

Votează secţiunea Poezii

Dacă îţi place Poezii.Citatepedia.ro, poţi acorda un vot

pentru a-i ajuta pe alţii să găsească acest site.

Fani pe Facebook

Cărţi
Beletristica / Poezie:
Cateva numere de magie (Alice Notley)

Vocea (Domnica Drumea)

Vis cu sandale rosii (Ioana Burghel)

 Poeme. O antologie (Matei Visniec)

Eminescu, poem cu poem: Venere si Madona, Rugaciunea

unui dac... (Alex. Stefanescu)
Editori: Poezii

Top 100 din 1345 editori »

Statistici
30720 poezii de 2832 autori până în acest moment.
Poeţi români foarte apreciaţi pe Citatepedia

Marin Mihai Nichita

Ion Minulescu Lucian Blaga
Sorescu Eminescu Stănescu

Contact | Publicitate | Termeni de

utilizare | Cookies | Pentru alte site-uri

Citatepedia este un proiect cultural cu acces gratuit.

Materialele de pe acest site fie au fost puse la dispoziţie
de autorii lor sau de reprezentanţi ai acestora, fie nu sunt
protejate de drepturi de autor (pentru că au caracter de
citate sau au drepturi de autor expirate), fie sunt puse în
circulaţie pentru a promova creaţii şi artişti. Orice
chestiune de natură legală se rezolvă pe cale amiabilă.

Citatepedia este marcă înregistrată Nr. 133996.

 ABONARE

CreațieEmblemeIdentitateMoștenire
Cinci poezii mai puțin cunoscute ale lui Mihai Eminescu
11 Ian 2018
PDF
Timp de citire: mai mult de 6 minute
Matricea Românească vă dăruiește un medalion literar cu poezie
românească mai puțin cunoscută, dar la fel de sensibilă, cinci creații ivite
de sub penița Marelui Geniu, Mihai Eminescu.
„Recitindu-l pe Eminescu ne reîntoarcem, ca într-un dulce somn, la noi
acasă”, nota Mircea Eliade, iar cu acest simțământ de familiaritate am
înscris versurile eminesciene la nivelul ADN-ului cultural al cărui
purtători suntem. Dar cu toate acestea, Mihai Eminescu este un fenomen
de amplitudine în poezia românească, studiul său fiind posibil doar
trăindu-i rimele, iar pentru asta nu ne ajunge nici o viață de om.
Ne-am obișnuit să îi recitim „Luceafărul”, „Scrisoarea a III-a” sau
„Glossă”, cele mai cunoscute creații, dar a venit timpul să îl redescoperim
pe acest geniu prolific al poeziei românești și prin prisma unor lucrări
rămase cumva în colbul trecutului. Este binecunoscut faptul că cel mai
renumit volum de poezii, unicul tipărit în timpul vieții autorului, este cel
îngrijit de către Titu Maiorescu. „Poesii” a văzut lumina tiparului pe 21
decembrie 1883 la editura Socec, înglobând în paginile sale un număr de
63 de poezii.
Mihai Eminescu este un simbol al creației, un făuritor de poezie
românească precum altul nu am cunoscut
Totuși, au rămas capodopere care încă nu au ajuns în vizorul cititorilor
atenți, rămânând parte integră și naturală a patrimoniului poetic
eminescian. Am decis, prin urmare să facem o selecție de cinci mostre de
poezie românească, născute din spiritul Marelui Eminescu, dar care nu
sunt foarte cunoscute publicului larg.
Prima pe lista noastră este poezia cu titlu provocator „Eu nu cred nici în
Iehova”, care într-o manieră francă punctează o luare de poziție radicală
a autorului asupra unor concepte precum viața, religia sau încercările
societății de a-i perturba statutul de romantic desăvârșit:
Eu nu cred nici în Iehova
Nici în Buddha Sakya – Muni,
Nici în viață, nici în moarte,
Nici în stingere ca unii.
Visuri sunt și unul și-altul
Și tot una-mi este mie
De-oi trăi în veci pe lume
De-oi muri în vecinicie.
Toate-aceste taine sfinte,
Pentru om frânturi de limbă
În zadar gândești, căci gândul
Zău nimic în lume schimbă.
Și fiindcă în nimica
Eu nu cred, o, dați-mi pace
Fac astfel cum mie-mi pare
Și faceți precum vă place.
Nu ‘nvăluiți a mea gândire
Nici cu stil curat și antic,
Toate-mi sunt de o potrivă
Eu rămân ce-am fost: – romantic.
Continuăm acest medalion literar cu o confesiune smerită a succeselor pe
care le-a trăit Mihai Eminescu de-a lungul activității sale literare.
Poezia „Cu gândiri și cu imagini” este un îndemn, o scrisoare fără
destinatar concret, dar cu un mesaj clar:
Cu gândiri și cu imagini
Înegrit-am multe pagini,
Ș’ ale cărții ș’ ale vieții.
Chiar din zorii tinereții.
Nu urmați gândirii mele,
Căci noianu-i de greșele,
 Urmărind prin întuneric
Visul vieții-mi cel chimeric.
Ne având învăț și noimă,
Fantazia fără formă,
Rătăcită – era cu mersul,
Negru-i gândul, șchiop e versul.
Și idei, ce altfel simple
Ard în frunte, bat sub tâmple,
Eu le-am dat îmbrăcăminte
Prea bogată, fără minte.
Ele seamănă, hibride,
Egiptenei piramide:
Un mormânt de piatră’ n munte
Cu icoanele cărunte.
Și de sfinxuri lungi alee,-
Monoliți și propilee, –
Fac să crezi că după poartă
Zace-o ‘ntreagă țară moartă.
Intri ‘năuntru, sui pe treaptă,
Nici nu știi ce te așteaptă.
Când acolo!… sub o faclă,
Doarme-un singur om în raclă.
Putem observa furibunda negare a propriului geniu, Eminescu diluându-
și stările febrile cu frumoasele poezii de dragoste, pe care le-am moștenit.
Una dintre mostrele de gingășie, de senzualitate și de sentimentalism, este
poezia „Dormi”, în rândurile căreia găsim o liniște cu totul specială:
De ce te temi? Au nu ești tu cu mine?
Las’ ploaia doar’ să bată în ferești,
Las’ vântul trist prin arbori să suspine –
Fii linișită tu! Cu mine ești.
Ce te-ai sculat și cauți în podele?
Uimită pari și pari a aștepta.
Nu poți vedea cu ochii printre ele,
Vrei să-ți aduci aminte de ceva?
 Lasă-te ‘n perini – eu îți voi da pace
Dormi tu – și lasă să rămân deștept.
De când citesc, la tine-atunci îmi place
Din când în când privirea să-mi îndrept,
Să văd cum dormi, să te-admir cu drag,
Cu gura ‘abia deschisă cum respiri,
Eu de pe carte mâna mi-o retrag,
Pătrunde pacea tristele-mi gândiri.
Odorul meu… o, prea frumoasă fată,
Ca marmura de albă-i a ta față,
Îmi vine să alerg la tine ‘ndată
Ș’ astfel cum dormi să te cuprind în brață.
Dar te-ai trezit! Păcat! Și nu mă’ ndur –
Dormi liniștit c’ un braț pe după cap.
Din când în când cu ochiul eu te fur
Din când în când din mână cartea scap.
Și-s fericit… Pulsează – a nopții vreme
În orologiu cu pașii uniformi.
De ce te temi? Cu mine nu te teme!
De nu te culci, te culc cu sila… Dormi!
Mihai Eminescu a fost un om al emoțiilor, turnura cărora a dat deseori
tonul lucrărilor sale, iar pe fundalul unor dezamăgiri care îl atingeau,
apăreau astfel de lucrări precum poezia „Cum ai putut…”, un strigăt de
durere și refulată neputință:
Cum ai putut a-ți bate joc
De patimile mele,
De dulci petreceri la un loc
Din ceasuri ca acele?
Cum le-ai menit pe toate rău,
De s’au ales deșerte?
Dar care – i acel Dumnezeu
În stare să te ierte?
Când amândoi vom fi pământ,
Căci el pe toți ne-adună,
 S’o stinge dor și jurământ,
Cu viețile ‘mpreună,
Ci ‘n lungul negrei vecinicii
Cântarea-mi se va naște,
Ce numai tu n’ ai vrut să știi
O lume va cunoaște.
În mintea vremilor ce vin
Va răsări cuvântu-mi,
Cu ‘ntreg al sufletului chin,
Ca iarba pe mormântu-mi.
Și-n versul meu ce va trăi
Infamă apăre – vei,
Cum n’ a fost alta, nici va fi
În neamu ‘ntreg al Evei.
Nici critica acidă nu a rămas străină vigilentului ochi al poetului Mihai
Eminescu, acesta punând înainte de toate modestia și simplitatea ca
garanții universale ale echilibrului spiritual, dar și ale creației. Simțim
aceasta din versurile poeziei „Ori-care cap îngust”:
Ori-care cap îngust un geniu pară-și,
Cu versuri, goale de cuprins, să placă,
Și, cum dorește, sgomot mare facă,
Cununi de laur de la plebe ceară – și.
Ci muza mea cu sine se împacă.
Eu am un singur, dar iubit tovarăș,
Și lui închin a mele șiruri iarăși,
Cântarea mea de glorie săracă.
Când dulcii – i ochi pe linii or s ‘alerge.
Și cumpănind în iambi turnata limbă,
Ici se va pune, dincolo va șterge.
Atuncea ea în lumea mea se plimbă,
Cu-a gândurilor mele navă merge,
Și al ei suflet pe-al meu și-l schimbă.
Din toate gândurile eminesciene pulsează emoția în retrospectivele ei cele
mai inedite, de la ură la iubire și invers. Se resimt luciditatea și frenezia
într-un tandem frumos, făuritor de idei, de rimă sensibilă. Aceste caractere
îl fac pe Eminescu poetul român al tuturor timpurilor, geniu topit în slove
scrise, o emblemă despre care Constantin Noica spunea: „Eminescu
începe cu haosul de contraste, spre a se sfârşi cu cel de nediferenţiere
totală”.

Te-ar mai putea interesa: Despre virtuţile penuriei

Poeziile au fost culese din volumul „Mihai Eminescu – Opere

Complecte”, editat în 1914 la Iaşi, editura „Librăria Românească”, parte
a colecţiei Bibliotecii „Mihai Eminescu” a Bulboacă şi Asociaţii SCA.

Corina Moisei

Basarabeanca din echipa Matricei Româneşti. Artist în suflet, dependentă

de cărți și de cultură, în toate formele ei
Ţi-a plăcut ce ai citit? Aşteptăm mai jos comentariile tale!
PDF
CITEȘTE ȘI:

Creație
Nuntă mare la Grand Hotel „3 Sarmale”: Sânziana şi Pepelea, de Vasile
Alecsandri

Embleme
Despre Cluj, fără patimă. Contribuţii la o periegeză sentimentală

Creație
Povestea iei, povestea noastră (I)
Embleme
Întoarcerea la Mamă, întoarcerea la Matrice
LĂSAȚI UN RĂSPUNS

Postati un comentariu

Constituţia României, Articolul 33

(1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la
valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.
(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea
culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea
moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane,
promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.
Proiect cultural naţional al

Asociaţia Culturală Matricea Românească este un demers onest de

recuperare, de redescoperire şi de reafirmare a românităţii noastre în
cadrul marii familii europene a cărei parte indisolubilă suntem. Cultura
înseamnă solidaritatea dată de o experienţă istorică comună, aderenţa la
 instituţiile care au marcat această experienţă. Ceea ce am conceptualizat
drept Matricea Românească trebuie înţeleasă deci nu etnic, ci în spiritul
cetăţeniei de sens civic românesc, al unei Matrici incluzive ce recunoaşte
contribuţia tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate,
de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă
politică, de avere sau de origine socială.

A fost odată un vis numit România. Misiunea Asociaţiei noastre este să

îl reamintim celor care l-au uitat, celor care nu au cunoştinţă de el sau
celor care, pur şi simplu, nu mai cred în vise.

Copyright 2017 Asociaţia Culturală Matricea Românească. Termeni şi

condiţii

 ASOCIAȚIA MR
 SPIRITUALITATE
 IDENTITATE
 ALTE CULTURI
 CREAȚIE
 MOȘTENIRE
 EMBLEME
 CONTACT