Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul de Arte „Nicolae BOTGROS” mun. Soroca

Repertoriu
pentru examenul de promovare
la unitatea de curs „Arta vorbirii scenice”
Compoziție literar – muzicală
„Numai poetul mai stă de veghe...”
JURAVLIOV Ion Grupa 361
Catedra „Regie”

Profesor:
GRIȚENCO Tamara
Grad didactic „Unu”
„Om Emerit” al RM

Soroca 2019
 Numai poetul mai stă de veghe

Se învârte roata vremii încet ca roata morii.

Și ce-au vrut de la tine, poete, impostorii?
Au patimile tale nu sânt de sfântă țară?
Au el nu au voie să plângă și doară?
Au harul, harul, harul e scos din slujba gliei?
Au omul nu mai crede în taina poeziei?
Au adevărul este un altul nu știu care?
Și nu acel pe care îl știe fiecare?

Sânt paznici impostorii, de zi dar și de noapte

Vorbesc numai prin semne, vorbesc numai prin șoapte.
Ei luptă, luptă, luptă – cu cine? – ei transpiră,
Ei obosesc, respiră din greu, însă respiră,
Ei mușcă din hârtie cu dinții ca din pâine,
Ei tremură cu gândul la grijile de mâine,
Ei văd în preajmă umbre ce li se par bizare,
Ei pun în semnul nostru tot semne de-ntrebare.

Tu, numai tu, poete, ești vinovat de toate!

Ești vinovat că spicul nu dă înalte roade,
Ești vinovat că mărul e viermănos și pică,
Ești vinovat că vita, ah nu se mai ridică,
Ești vinovat că plouă cu ploaie dușmănoasă,
Ești vinovat minciuna că stă în cap de masă,
Ești vinovat că vinul se bea direct din cadă,
Ești vinovat că țara se fură și se pradă.

Ești vinovat, poete, fii bun și recunoaște,

De nu vei recunoaște, primejdia te paște,
Fiindcă impostorii au mână grea ca maiul,
Lovesc de sus și-ți piere pe totdeauna graiul.
Ei știu să fie crânceni, ei nu au ce alege,
Ei sânt ca demagogii, apărători de lege –
-Da, da, așa-i, de lege! – un glas din ceruri tună
Iar legea noastră este prea bună, mult prea bună.
Se schimbă impostorii, devin amici, te-aplaud,
Te laud pe-ntrecute, în cor sonor te laud
Îți fac un loc la masa prezidiului mare,
Te mai înaintează la premiul cutare –
Ajungi astfel și membru la vreo academie,
Din când în când, se face, îți vine a mai scrie
Și stai închis în casă c-un clit de foi pe masă –
Ce gânduri te frământă, ce gânduri te apasă?

Poete ce-i cu tine? Pe cine vinzi și oare

Nu crezi că vei răspunde cânda pentru trădare?
Sânt toate trecătoare în astă lume, unul
Cuvântul este veșnic, să tragi în el cu tunul.
(Impostorii)

Tu iartă-i poete, pe toți epigonii,

Barbar ce râdeau pe furișe de tine,
Când Marele Haos venea cu demonii
Și sufletul tău se trecea în ruine.

Cuvintele lor aruncate-ntr-o doară

Au fost de invidie, nu de poeme,
Și-alese erau îndelung, să te doară
Muiate-n otravă, ca niște blesteme.

Au fost muritori și-au murit cu păcatul,

Au fost dregători și-au trăit cu minciuna,
Doar Geniul știe-a trăi cu oftatul,
Iar Geniul naște-se nu-ntodeauna.
(Epigonii)

Poetul cântă tânăr ca lumina,

Poetul cântă pământen și zeu,
Poetul cântă zbuciumat și dulce,
În graiul meu, pentru poporul meu.
Cu stea poetul cântă și cu lună,
Cu dor poetul cântă și cu foc,
Flămând ca toți flămânzii împreună,
Bolnav ca toți bolnavii la un loc.

Cu-abis poetul cântă și cu hume,

Cu doine, cu plugari și cu stejari,
Sărac ca toți săracii de pe lume,
Și ne-nțeles ca toți poeții mari.

Poetul cântă patria, firește

Cuvântul de când lumea e cuvânt
Numai atunci când Patria cinstește
Cu jurământ, cu pururi legământ.
Să ascultăm cântarea lui bărbată,
Să-i înțelegem sensul și să știm
A fi nemuritori ca niciodată,
Când scriem, când iubim, când nu iubim.
(Eminescu)

Poetul a iubit. Iubirea lui

A fost iubirea verde-a codrului,
A fost iubirea plaiului matern,
Iubirea unui geniu etern,
Al graiului ce sfânt e pentru toți –
Părinți, copii, nepoți și strănepoți;
A fost iubirea neamului întreg
Pe care astăzi voi s-o înțeleg.
(Dragostea poetului)

Avem de toate: pâine și la pâine,

Dione mai vechi și doine mai bătrâne,
Păduri adânci prin care umblă cerbii
Și pasc, în voie, firu-l dulde-al ierbii,
Izvoare ce străbat din miez de hume
Să ne potoale setea grea anume,
Măiestre păsări ce cobor din timpuri
Fără aceste patru anotimpuri.
Avem de toate: strop de cer albastru,
De rouă strop și strop cinstit de astru,
Vinuri alese, cele mai alese
Puse pe mese la împărătese,
Mere domnești ușor ce pleacă ramul,
Iubita mea pe când deschide geamul,
Și cărți de poezie scrise bine
Cu sufletul și vremea care vine.

Poetul e al nostru pâ-n la sânge!

O, versul lui cum știe a ne strânge
În prag de casă, neamul tot, cel care
O vatră are și-o nădejde are.
O, versul lui cum știe a ne face
Graiul de pâine, sufletul de pace,
Și-a ne-ntâlni cum știe într-o soarte
Și dincoace; și dincolo de moarte!

Mărinimos, frumos, Poetul suie

De la pământ la ceruri și descuie
Înalte porți pentru un nuștiu cine,
Pentr-un aed din urmă care vineri
El ne alege, el ne-nțelege,
El este rege, vorba lui e lege.
El ne cinstește fiecare carte
Și spini ne-mparte, lauri ne împarte.
(Aniversare)

Tu nu ești de piatră, știu bine:

Ai inimă-n piept. O păzește.
O viață ni-i dată. O viață,
O viață avem a trăi.
Au cine pe cine îndeamnă
Când muntele ne-ademenește,
La veșnica întrebare
Noi veșnic răspundem a fi!
Dar parcă se poate poete
O, nu! Nici decum nu se poate
De oameni n-ai unde te-ascunde,
De soartă n-ai unde să fugi.
Aruncă te rog ca- pe-un frate,
Pe umerii mei jumătate
Din sfânta povară pe care
De unul în spate o duci.

Al nostru e Poetul azi și mâine,

Precum al nostru aerul rămâne,
Cel totdeauna-nmiresmat și încă
Bradul semeț ce crește-n vârf de stâncă..
El e mândria noastră, omenia
Străbunului pământ, destoinicia.
(Aniversare de Dumitru Matcovschi)
 Analiza ideinico-tematică

Tema: „Poetul și realitatea”

Ideea: Poeții cântă relele și bunele.

Suprasarcina: Poetul este piatra de temelie a unui popor și nu trebuie să

fie blamat.

Firul roșu: Ai noștri sunt poeții azi și mâine...

Conflict: Psihologic.
 Repartizarea în episoade

Epizodul I „Poetul, pilonul universului”

Se-nvârte roata vremii încet ca roata morii....
Cuvântul este veșnic să tragi în el cu tunul.

Epizodul II „Bunătatea poetului”

Tu iartă-i poete pe toți epigonii...
Iar Geniul naște-se nu-ntodeauna.

Epizodul III „Cântecul poetului”

Poetul cântă tânăr ca lumina...
Când scriem, când iubim, când nu iubim.

Epizodul IV „Iubirea și patimile poetului”

Poetul a iubit. Iubirea lui...
Pe care astăzi voi s-o înțeleg.

Epizodul V „Tot ce are un poet”

Avem de toate: pâine și la pâine...
Și dincoace; și dincolo de moarte.

Epizodul VI „Povara poetului”

Mărinimos, frumos. Poetul suie...
De unul în spate o duci.

Epizodul VII „Moștenirea lăsată de toți poeții”

Al nostru e Poetul azi și mâine...
Străbunului pământ, destoinicia.
 coloana muzicală
Compoziția literal – muzicală
„Numai poetul mai stă de veghe”

Includerea muzicii Poze Excludera muzicii

Doar geniul știe a trăi Numai atunci când
cu oftatul.... atria cinstește, cu
jurământ, cu pururi
legământ.

Pe care astăzi voi s-o Și dincoace, și

înțeleg...... dincolo de moarte.

Și spini ne-mparte, Străbunului pământ,

lauri ne-mparte..... destoinicia

Fotografia costumului
Biografia autorului
 Dumitru MATCOVSCHI
Dumitru Matcovschi (n. 20 octombrie 1939, satul Vadul-Raşcov, judeţul
Soroca) este un poet din Republica Moldova, care a fost ales ca membru titular al
Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a fost unul din pilonii mișcării de renaștere
națională la începutul anilor 1990.
S-a născut în comuna Vadu-Raşcov, jud. Soroca, în familia plugarilor
Leonte şi Eudochia.
După studiile primare şi secundare, în 1956 devine student la Institutul
Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, facultatea "Istorie şi Filologie". Ultimul an
de studii (1960-1961) îl are la Universitatea de Stat din Chişinău din cauza
fuzionării acestor două instituţii universitare. În anii 1966-1970 a fost redactor-şef
adjunct la saptămînalul "Cultura".
Debutul editorial se produce în 1963 prin placheta de versuri "Maci în rouă".
În 1969 apare volumul de versuri "Descîntece de alb şi negru", care imediat după
apariţie este interzis de cenzura sovietică, considerat subversiv. Cartea, în varianta
iniţială, aşa şi nu a mai văzut lumina tiparului. Urmează o rodnică perioadă de
activitate literară. Opera lui Dumitru Matcovschi o demonstrează plenar.
Un moment tragic era cat pe ce sa-i curme viaţa la 17 mai 1989, fiind strivit
de un autobuz. Se presupune că accidentul fusese unul organizat, avînd în vedere
tumultul de evenimente de deşteptare naţională din perioada dispariţiei Republicii
Sovietice Socialiste Moldoveneşti şi proclamării independenţei de Uniunea
Sovietică. Urmează o lungă perioadă de recuperare fizică şi morală, la Chişinău,
Moscova şi Bucureşti. Suportă peste douăzeci de intervenţii chirurgicale. Condiţia
fizică şi vigoarea bărbătească de înainte îi este redusă de paralizie. Suferinţa
nedreaptă însă i-a călit şi mai mult conştiinţa.
În anii de avînt ai mișcării de eliberare națională (1987-1989) s-a manifestat
ca publicist redutabil. Tot atunci a revigorat revista "Nistru", în 1988 schimbîndu-i
denumirea în "Basarabia" și fiind redactorul-șef al acestei publicații pînă în 1997.
Este recunoscut pe plan internaţional de critica literară drept unul din marii poeţi ai
Republicii Moldova.
De-a lungul anilor a editat peste 50 volume: poezii: Melodica, Grîul, Axa,
Patria, Poetul şi balada, Tu, dragostea mea, Veşnica toamnă, proză: Duda, Bătuta,
Toamna porumbeilor albi, Focul din vatră, dramaturgie, inclusiv în limbile rusă şi
lituaniană, piese de teatru: Preşedintele, Piesă pentru un teatru provincial, Pomul
vieţi, Ion Vodă cel Viteaz, Sperietoare, Tata.
În 1993 are loc premiera filmului televizat de lung metraj "Troiţa". În acelaşi
an are loc premiera spectacolului "Destinul", după piesa "Ioan Vodă cel Viteaz" de
D. Matcovschi, la Teatrul Naţional "M. Eminescu" din Chişinău.
Un compartiment bogat al poeziei matcovschiene îl constituie lirica de
dragoste. Sinceritatea sentimentului, simplitatea monologului autoricesc,
sonoritatea imaginilor, puritatea și valoarea etică a mesajului comunicat de scriitor
asigură textelor lui o originalitate excepțională, care n-a putut să nu se bucure de
atenția compozitorilor. Multe din poeziile sale au fost puse pe note şi au devenit
şlagăre de la chiar prima audiţie, de compozitori ca regretaţii Ion Aldea-
Teodorovici şi Petre Teodorovici precum şi de Eugen Doga, Mihai Dolgan, Mircea
Oţel, Constantin Rusnac. La ora actuală numai Grigore Vieru poate concura cu el
în privința contribuției la dezvoltarea cîntecului de estradă est-prutean.
Liceul din comuna Vadul-Raşcov, de la 1 septembrie 2003, poarta numele poetului
Dumitru Matcovschi.

Opera
Dumitru Matcovschi este recunoscut pe plan internaţional de critica literară
drept unul din marii poeţi ai Basarabiei. De-a lungul anilor a editat peste 50
volume: poezie, proză, dramaturgie, inclusiv în limbile rusă şi lituaniană.
Cărţi de poezii: Melodica (1971), Grâul (1974), Axa (1977), Patria, poetul şi
balada (1981), Tu, dragostea mea (1987), Soarele cel mare (1990), Imne şi
blesteme (1991), Vad (1998), Crucea (1999), Veşnica toamnă (2001), Pasarea
nopţii pe casă (2003) ş.a.
Puteţi (re)citi unele din poeziile lui Dumitru Matcovschi - aici
Volume de proză: Duda (1973), Bătuta (1975), Toamna porumbeilor albi (1979),
Focul din vatră (1982), Teatru (2003).
Piese de teatru: Preşedintele, Cântec de leagăn pentru bunici, Piesă pentru un
teatru provincial, Pomul vieţii, Abecedarul, Ion Vodă cel Viteaz, Sperietoare, Tata,
Troiţa, Bastarzii ş.a.
În 1993 are loc premiera filmului televizat de lung metraj "Troiţa". În acelaşi
an are loc premiera spectacolului "Destinul", după piesa "Ioan Vodă cel Viteaz" de
D. Matcovschi, la Teatrul Naţional "M. Eminescu" din Chişinău.
Filmul documentar "Aici departe" e lansat în 2002, el ne dezvăluie mai multe
despre omul şi scriitorul Dumitru Matcovschi.
Multe din poeziile sale au fost puse pe note şi au devenit şlagăre de la chiar
prima audiţie, de compozitori ca regretaţii Ion Aldea-Teodorovici şi Petre
Teodorovici precum şi de Eugen Doga, Mihai Dolgan, Mircea Oţel, Constantin
Rusnac.
 A murit la data de 26 iunie 2013. A fost înmormântat cu onoruri militare în
satul său de baștină pe 29 iunie. La 2 ani de la moartea poetului, în Vadul Rașcov a
fost instalat un monument în memoria acestuia.
 
Distincţii de-a lungul timpului
- Scriitor al poporului (1989);
- Cavaler al Ordinului R. Moldova (1996);
- Cavaler al Ordinului Steaua României în grad de Comandor (2000);
- Cetăţean de onoare al municipiului Chişinău (2010);
- Membru titular al Academiei de Ştiinţe din R.Moldova (1996);
- Deţinător al medaliilor "Mihai Eminescu" şi "Pentru distincţie în muncă";
- Laureat al Festivalului Internaţional de poezie Nichita Stănescu;
- Laureat al mai multor publicaţii periodice.

Distingții
În anul 2011, scriitorul a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de
Mare Ofițer, categoria A „Literatură”, de către președintele României, Traian
Băsescu. În 2009, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la naștere, Matcovschi a
primit de la primarul orașului Chișinău titlul și panglica de Cetățean de Onoare al
orașului.  Printre altele, Matcovschi a primit următoarele distincții:
 1989 — Scriitor al poporului 
 1996 — Cavaler al Ordinului Republicii Moldova 
[1][13]

 1996 — Membru titular al Academiei de Științe din Republica Moldova

 1997 — Laureat al Festivalului Internațional de poezie „Nichita Stănescu” 
 2000 — Cavaler al Ordinului Steaua României în grad de Comandor2012 —
Cavaler al Ordinului „Meritul Cultural”
A fost deținător al premiilor „Mihai Eminescu” (conferit în 1992 și retras în
1994) și „Pentru distincție în muncă”.

Moartea
În mai 1989, poetul a fost implicat într-un grav accident rutier, în urma
căreia a fost supus unei serii de operații la creier și a rămas în comă 5 sau
6 luni. Incidentul, care se presupune că a fost organizat, a generat interes
național, iar chirurgul care a condus operația declara atunci că supraviețuirea
maestrului este o minune. În iunie 2013, poetul a fost supus unei intervenții
chirurgicale repetate, după ce a fost internat cu diagnosticul proces expansiv tumor
cerebral de etiologie post-traumatică,[12] ca urmare a acumulării de sânge.
A murit la data de 26 iunie 2013, în jurul orei 23:00. A fost înmormântat cu
onoruri militare în satul său de baștină pe 29 iunie. Corpul neînsuflețit a fost
transportat la Academia de Științe, după care a fost transportat în Vadul-Rașcov.
Procesiunea a fost transmisă în direct de televizunea națională. La propunerea
scriitorului Ion Hadârcă, ziua de 29 iunie 2013 a fost declarată zi de doliu. Moartea
poetului a fost urmată de numeroase declarații din partea oamenilor de
artă, primelor persoane în stat, cât și din partea oamenilor politici. Primarul
Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a propus redenumirea unei străzi din capitală în
memoria scriitoruluiÎn noiembrie 2013, Parlamentul Republicii Moldova a declarat
anul 2014 „Anul Dumitru Matcovschi”. La un an de la moartea poetului, a fost
anunțat că în Vadul Rașcov va fi instalat un monument în memoria acestuia

Moștenire
Pe 1 septembrie 2003, liceul din comuna de baștină a poetului a fost numit în
cinstea sa. În 2011, la aniversarea a 72 de ani de la nașterea poetului, a fost
inaugurată casa-muzeu „Dumitru Matcovschi”, cu contribuția comună a soției și
familiei, a surorii lui și a câtorva oameni politiciTot atunci, a fost inaugurat
Festivalul Internațional de poezie și cântec „Dumitru Matcovschi”, cu participanți
din Moldova, România și Ucraina.
„ Eu nu sînt martir, nu sînt apostol, nu sînt mesager, sînt om al acestui pământ. Și
sper că după ce mă vor petrece în ultimul drum, pe lespedea mea de mormânt
prietenii vor lăsa această inscripție, în rol de epitaf: «A fost om.» ”
— din discursul lui Dumitru Matcovschi în cadrul ceromoniei de decernare a
„Meritului Cultural”

Referințe
1. „Dumitru Matcovschi”. Discover Moldova. Accesat în 27 iunie 2013.
2. „Lista membrilor Academiei de Științe a Moldovei”. AȘM. Accesat în 1
iunie 2013.
3.  Porubin, Andrei. „10 oameni-simbol ai timpurilor noastre - Locul 5:
Dumitru Matcovschi”. VIP Magazin. Accesat în 1 iulie 2013.
4. „Poetul Dumitru Matcovschi va primi, la Chișinău, decorația acordată de
Președintele României”. Ministerul Afacerilor Externe a României.
Departamentul politici pentru relația cu românii de pretutindeni. Accesat
în 27 iunie 2013.
5. „Cultura Azi: Ediție specială - Acasă la Dumitru Matcovschi”. TRM. 31
octombrie 2011. Accesat în 27 iunie 2013.
6. Iașcenco, Tudor (29 noiembrie 2012). „Dumitru Matcovschi: "Viața este o
luptă, cea mai grea din toate"”. Cuvântul. Accesat în 26 iunie 2013.
7. „Dumitru Matcovschi s-a stins din viață miercuri seara. Poetul a fost un
simbol al renașterii naționale în Basarabia”. Adevărul. 27 iunie 2013.
Accesat în 2 iulie 2013.
8. „Primele persoane in stat au semnat un necrolog in memoria poetului
Dumitru Matcovchi”. Pro TV Chișinău. inprofunzime.md. 27 iunie 2013.
Accesat în 2 iulie 2013.
9.  „S-a stins din viață Dumitru Matcovschi”. Jurnal de Chișinău. 26 iunie
2013. Accesat în 27 iunie 2013.
10.„Dumitru Matcovschi și Valentin Mândâcanu au devenit Cetățeni de onoare
ai orașului Chișinău”. Direcția Relații publice, Primăria municipiului
Chișinău. 30 aprilie 2009. Accesat în 27 iunie 2013.
11. „Jubileu de poet. Dumitru Matcovschi cu soția sa au jucat nunta de
aur”. Prime. Accesat în 27 iunie 2013.
12. „Starea poetului Dumitru Matcovschi, în continuare gravă. Medicii fac totul
pentru a-i salva viața”. Publika TV. 23 iunie 2013. Accesat în 26 iunie 2013.
13.„Cetățeanul de onoare al Chișinăului, Dumitru Matcovschi, la 70 de ani”.
Direcția Relații publice, Primăria municipiului Chișinău. 20 octombrie
2009. Accesat în 27 iunie 2013.
14.„Mulțumesc, maică Românie, pentru această zi mare”
15.Указ № 321 21 ноября 1994 г. об отмене Указа Президента Республики
Молдова № 268 от 30 декабря 1992 года. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova (în rusă), anul I, nr. 16, 1 decembrie 1994.
16.„Matcovschi a suferit o intervenție chirurgicală”. Unimedia. 16 iunie 2013.
Accesat în 26 iunie 2013.
17.„Dumitru Matcovschi ramane conectat la aparate. Medicii, in alerta”. Pro
TV Chișinău. 24 iunie 2013. Accesat în 26 iunie 2013.
18. „Poetul Dumitru Matcovschi se află la spital în stare gravă”. TRM. 22 iunie
2013. Accesat în 26 iunie 2013.
19. „Dumitru Matcovschi se află în stare gravă la spital”. Adevărul. 23 iunie
2013. Accesat în 26 iunie 2013.
20.Roibu, Nicolae (15 iunie 2013). „Dumitru Matcovschi a fost
operat”. Timpul. Accesat în 26 iunie 2013.
21. „Consiliul medicilor s-a reunit pentru a evalua starea poetului Dumitru
Matcovschi”. Adevărul. 24 iunie 2013. Accesat în 26 iunie 2013.
22. „S-a stins din viață Dumitru Matcovschi”. Timpul. 26 iunie 2013. Accesat
în 26 iunie 2013.
23. „Adio, Dumitru Matcovschi”. Jurnal TV. 29 iunie 2013. Accesat în 2 iulie
2013.
24.„Corpul neansufletit al lui Dumitru Matcovschi a fost adus in satul natal al
maestrului”. Pro TV Chișinău. 28 iunie 2013. Accesat în 2 iulie 2013.
25.„Corpul neînsuflețit al lui Dumitru Matcovschi va fi dus astăzi la Academia
de Științe a Moldovei. Ce spun colegii de breaslă”. Publika TV. 28 iunie
2013. Accesat în 2 iulie 2013.
26.„Doliu național, în memoria poetului Dumitru Matcovschi”. Unimedia. 29
iunie 2013. Accesat în 2 iulie 2013.
27. „Stradă cu numele lui Dumitru Matcovschi în Chișinău”. Publika TV. 27
iunie 2013. Accesat în 2 iulie 2013.
28.„29 iunie, decretata zi de doliu national in memoria poetului Dumitru
Matcovschi”. Pro TV Chișinău. inprofunzime.md. 28 iunie 2013. Accesat
în 2 iulie 2013.
29. „Drapelele au fost coborate in berna in semn de doliu national. Matcovschi,
petrecut pe ultimul drum”. Pro TV Chișinău. inprofunzime.md. 29 iunie
2013. Accesat în 2 iulie 2013.
30. Negru, Lena (27 iunie 2013). „Anastasia Lazariuc: „Dumitru Matcovschi
va rămâne veșnic viu în inimile noastre!"”. Apropo Magazin. Accesat în 27
iunie 2013.
31. Vladei, Veronica (27 iunie 2013). „Ștefan Petrache: „Matcovschi n-a
murit"”. Apropo Magazin. Accesat în 27 iunie 2013.
 32.Negru, Lena (27 iunie 2013). „Eugen Doga: „Deși era bolnav, Dumitru
Matcovschi participa activ la dezbateri"”. Apropo Magazin. Accesat în 27
iunie 2013.
33.„Tomac: Moartea lui Dumitru Matcovschi mi-a lăsat un gol imens in
suflet”. Pro TV Chișinău. inprofunzime.md. 29 iunie 2013. Accesat în 2
iulie 2013.
34. „Marius Lazurca: Am crezut mereu ca Matcovschi era de piatra”. Pro TV
Chișinău. inprofunzime.md. 27 iunie 2013. Accesat în 2 iulie 2013.
35. „O stradă din capitală, redenumită în memoria lui Dumitru
Matcovschi”. Jurnal de Chișinău. 27 iunie 2013. Accesat în 27 iunie 2013.
36.„Decis! Anul 2014 a fost declarat Anul Dumitru Matcovschi”. Unimedia. 7
noiembrie 2013. Accesat în 26 iunie 2014.
37.„Dumitru Matcovschi va avea monument în satul natal”. Jurnal de
Chișinău. 25 iunie 2014. Accesat în 26 iunie 2014.
38. „Acțiuni de omagiere pentru Dumitru Matcovschi” (DOC). Vocea
Basarabiei. 19 octombrie 2011. Accesat în 1 iulie 2013.
39.„В Шолданештах пройдет фестиваль им. Думитру
Матковски”. moldovenii.md (în rusă). news.point.md. 17 octombrie 2012.
Accesat în 2 iulie 2013.
40. „Discursul lui Dumitru Matcovschi în cadrul ceromoniei de decernare a
„Meritului Cultural"”. privesc.eu. 25 aprilie 2012. Accesat în 27 iunie 2013.

Bibliografie
 Enciclopedia Sovietică Moldovenească
 Literatura și Arta Moldovei. Enciclopedie. Chișinău.
 Ciobanu, Valerian. Nume și Lume. 2008: Editura Pontos.
 Academicianul Dumitru Matcovschi: Biobibliografie. Chișinău: Î.E.P Știința,
2009. 220 p.

Legături externe
 (video) „Dumitru Matcovschi la lansarea programului politic „Dreptate pentru
Basarabia"”. eugentomac.ro. Accesat în 26 iunie 2013.
 Dumitru Matcovschi propus pentru a fi Cavaler ai Ordinului Meritul Cultural
 „Necrolog semnat de către membrii Consiliului Suprem pentru Știință și
Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei”. Timpul. 27 iunie
2013. Accesat în 2 iulie 2013.
 Sanduța, Iurie (11 iulie 2013). „Dosarul asasinării lui Matcovschi (investigație
jurnalistică)”. Ziarul de Gardă. Accesat în 12 iulie 2013.
 „Simplă de tot, scurtă de tot viața ne este...“, 28 iunie 2013, Andrei
Rizescu, Adevărul
 Ion Hadârcă despre Dumitru Matcovschi: „A fost un simbol al libertății pe
vremuri grele și întunecate“, 27 iunie 2013, Felicia Nedzelschi, Adevărul.