Mihai Eminescu

(1850-1889)
ALTFEL

Iata lucruri mai putin stiute despre marele poet:

• Era un adevărat cuceritor.

Știa sa “amețească” domnițele cu vorbe dulci, coplimente si conversa cu ele
întotdeauna potrvit pentru individualitatea lor. Cậștiga ușor simpatia acestora.

• Se încuia în cameră, zile şi nopţi întregi, ca să citească.

În zilele şi nopţile în care Eminescu se încuia în cameră pentru a citi, nimeni nu
putea să-i tulbure liniştea. Uita noţiunea timpului şi mai ales a lucrurilor
gospodăreşti. Nu acorda atenţie nevoilor personale şi aceasta a fost, în opinia lui
Slavici, cel mai mare păcat al geniului distrus timpuriu.”Nu mai ajungea nimeni să-i
dereticească sau să-i măture prin casă, nici să-i perie hainele sau să-i cureţe
ghetele. Răpus de oboseala, el dormea adeseori îmbrăcat şi hainele i se jerpeleau,
iar albitura rar primenită şi nelăută i se făcea cocoloş. Barba şi-o uita nerasă şi
fiindcă-l supărau ţepii ei, lua biceagul şi pierdut în gânduri sau adâncit în lectură şi-
o scotea fir cu fir încât îi rămâneau pete pete-n faţă. Când nu mai putea să o ducă
aşa, schimba locuinţa, îşi cumpăra haine şi albituri noi, se rădea şi iar se simţea
bine”, mai povestea Slavici despre prietenul Eminescu.

• Pasionat de fotbal şi înot.

Fotbalul l-ar fi deprins de la Aron Pumnul profesorul său din perioada adolescenţei
când era elev la Cernăuţi. Cu toate acestea, sportul la care se spune cu siguranţă că
Eminescu excela era înotul. Poetul era un foarte bun înotător, capabil chiar de
mişcări acrobatice şi trucuri în apă. Şi-a făcut ucenicia de înotător scăldându-se în
bălţile cu stuf de la Ipoteşti încă din fragedă copilărie. A continuat să înoate şi la
Cernăuţi unde, spune Călinescu, şi-a făcut o formă fizică de invidiat.

• A fost un fumător înrăit, mare amator de cafea şi

petrecăreţ fără pereche.
Din ceea ce spun contemporanii săi, Mihai Eminescu avea doar un singur viciu
major, fumatul. Fostul coleg de clasă la şcoala din Cernăuţi şi, mai apoi, la
Universitatea din Viena, Teodor Ştefanelli, în cartea sa „Amintiri despre Eminescu”,
spunea despre Luceafărul poeziei românești: „Eminescu nu bea mult. La un sfert de
litru de vin sau la o halbă de bere era în stare să petreacă o noapte întreagă, dar, în
schimb, lua mai multe cafele negre şi fuma mult”.

• A vrut să se călugărească.
Pe 23 iunie Eminescu a cerut lui Maiorescu să intre la o mănăstire din Bucureşti şi să
fie acceptat în rândurile călugărilor. ” Pe 23 iunie 1883, când poetul era „stricat cu
toată lumea”, ştiind că nu mai e cale de salvare pentru el şi când Maiorescu proiecta
o viitoare „internare” la sanatoriu, Eminescu a dat semnalul călugăririi. Dar ce
notează Maiorescu? „Foarte excitat, sentiment al personalităţii exagerat, vrea să se
călugărească, dar să rămână în Bucureşti”, scria eminescologul Theodor Codreanu
în lucrarea sa ”Eminescu şi mistica nebuniei”. La ce mănăstire şi-ar fi dorit Eminescu
să se călugărească, nu ştie însă nimeni.

• Îi placea sa iși sperie tatăl cu șerpi.

În copilăria sa, Mihai Eminescu (pe atunci Eminovici) obişnuia să îşi sperie tatăl într-
un mod bizar. Mergea în pădure să prindă serpi şi-i punea de vii în apropierea casei
sale. Apoi îşi chema tatăl să vada "ce pasăre a prins" şi stătea deoparte râzând când
bărbatul dădea cu ochii de reptile.
 • Mihai Eminescu era mare patriot.
Cu oricine se întâlnea, Eminescu îl saluta cu „Trăiască naţia!”. Poetul era cunoscut
ca fiind un patriot adevărat. Acest salut al său strârnea, de obicei, simpatia.
Prietenii, când îl zăreau, obişnuiau să i-o ia înainte şi îi spuneau ei «Trăiască naţia!».
El răspundea atunci răspicat: «Sus cu dânsa!».

• Mihai Eminescu nu a suportat niciodată matematica,

fiind o materie cu care nu se împăca deloc.
“N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să ştiu tabla
pitagoreică, tocmai pentru că nu se pusese în joc judecata, ci
memoria! Şi, deşi aveam o memorie fenomenală, numere nu
puteam învăţa deloc pe de rost, întrucât îmi intrase în cap ideea că
matematicile sunt ştiintele cele mai grele de pe faţa pamantului”

Deși a avut o inteligență rară, nu lua note prea bune la școală. Iubea lectura, dar nu
și școala. Spirit inegal, incapabil să se supună unei discipline prea aspre. În liceu,
nu era un școlar prea silitor

• Trebuia sa aiba un copil cu Veronica Micle.

Mare cuceritor, Eminescu a trăit iubirea vieții lui alături de Veronica Micle. Pasiunea
dintre cei doi s-ar fi putut lăsa cu un urmaș, însă copilul pe care Veronica Miclea îl
avea în pântece de la Mihai s-a născut mort în 1879.

• Câte limbi știa Mihai Eminescu?

Fire erudită(Care posedă cunoștințe temeinice și vaste în urma unor studii
îndelungate), Mihai Eminescu a fost profesor de germană între 1874-1875 la
Institutul Academic din Iași. Pe lângă germană, Eminescu știa limbile: latină, greacă,
italiană, franceză, turcă, spaniolă, albaneză și sârbă.

• Fotografia celebră cu Mihai Eminescu.

Cea mai cunoscută fotografie a lui Mihai Eminescu a fost realizată în 1869, în Praga,
în Piața Sf. Wenceslas. Pe atunci poetul avea 19 ani.

• Moartea controversata a poetului.

Din cauza faptului că nu există un dosar medical care să arate exact cauza morții s-a
ajuns la acest mister. Poetul se imbolnavise in anul 1883, cand avea 33 de ani si a
fost internat la sanatoriu cu diagnosticul de “manie acuta ”, iar 6 ani mai tarziu, pe
data de 15 iunie 1889, la ora 4.00 dimineaţa, a facut un infact în Sanatoriul de Boli
Mintale al Doctorului Şuţu, din Bucureşti. Mihai Eminescu, a fost tratat cu mercur, pe
parcursul celor 6 ani de internare, ceea ce i-a agravat boala, si probabil aceasta a
fost si cauza mortii.

Unii apropiați ai poetului au susținut că poetul a murit după ce a fost lovit cu o

piatră în cap de Petre Poenaru, un tenor internat și el în Casa de Sănătate
Alexandru Șuțu, de pe strada Plantelor din București. Sora lui Mihai Eminescu,
Emilia Hempel, a susținut această teorie

• Cateva strofe din poeziile „Viata” și „ Stele în cer”.

Eminescu a scris poezii până în ultimele clipe ale vieţii. Iar când a fost dus la
autopsie, halatul în care murise poetul a fost luat de admiratorii săi. Într-unul dintre
buzunare se afla un mic carneţel. Pe acesta erau scrise ultimele sale poezii: „Viaţa”
și „Stele în cer”

Poezia „Viața”:

...

Noaptea scânteiază cu-a ei mii de stele,

Varsă raze slabe pasurilor mele,
 Ulicioara-i strâmtă şi, din ziduri vechi,
Vorbe, râs şi plânset sună în urechi;
Glasuri rătăcite trec prin geamuri sparte
Şi prin uşi închise, prin zidiri deşarte.

Colo, lângă lampă, într-un mic ietac,

Vezi o fată care pune aţă-n ac;
Faţa ei e slabă de-o paloare crudă,
Ochii ei sunt turburi, pleoapele asudă,
Degetele repezi poartă acul fin:
Ea îşi coase ochii într-un tort de in;
Vânătă-i e buza, lipsită de sânge,
Ochiul ei cel turbur nu mai poate plânge.

La ce oare dânsa s-a născut pe lume,

O sărmană frunză pe oceanu-n spume,
O sărmană umbră, orfană şi slabă,
De care-n mulţime nimenea nu-ntreabă?
Din zori până-n noaptea neagră şi târzie
O vezi printr-o albă perdea străvezie
Cum mereu lucrează… ş-abia pâine goală,
Frig şi insomnie, lacrimi şi boală.
Tot ce-n astă lume mai poate pricepe
E că de-ncetează lucrul… foamea-ncepe.

Când îţi trec prin minte acestea, copilă,

Te uiţi în oglindă şi îţi plângi de milă:
Vrei s-o vezi chiar bine, s-o ţii bine minte
Pe nefericita, dulce şi cuminte,
Fără nici un reazem, care nu aşteaptă
Decât moartea care singură e dreaptă…

Poezia „Stele în cer” :

Stelele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor
Până ce pier.

După un semn
Clătind catargele,
 Tremură largele
Vase de lemn;

Niște cetăți
Plutind pe marile
Și mișcătoarele
Pustietăți.

Stol de cocori
Apucă-ntinsele
Și necuprinsele
Drumuri de nori.

Zboară ce pot
Și-a lor întrecere,
Vecinică trecere -
Asta e tot...

Floare de crâng,
Astfel viețile
Și tinerețile
Trec și se stâng.

Orice noroc
Și-ntinde-aripele
Gonit de clipele
Stării pe loc.

Până nu mor,
Pleacă-te, îngere,
La trista-mi plângere
Plină de-amor.

Nu e păcat
Ca să se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat?

• Ultima dorinţă a lui Eminescu.

Geniul român și-a dorit doar un banal pahar cu lapte. Medicul deserviciu l-a
strecurat prin vizeta metalică a încăperii în care se afla poetul.
 Bibliografie

• https://www.stirilekanald.ro/7-lucruri-mai-putin-cunoscute-despre-mihai-
eminescu-20194600
• https://www.publika.md/zece-lucruri-nestiute-despre-eminescu-cum-si-a-
gasit-sfarsitul-marele-poet_2992337.html
• https://www.capital.ro/secretul-din-spatele-mortii-lui-mihai-eminescu-care-
a-fost-ultima-dorinta-a-marelui-poet-nationa
• https://ro.wikisource.org/wiki/Stelele-n_cer
• https://www.rotalianul.com/poezia-zilei-viata-mihai-eminescu/
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu
• https://www.libertatea.ro/lifestyle/lucruri-nu-stiai-mihai-eminescu-
3376724#a-fost-un-fumator-inrait-mare-amator-de-cafea-si-petrecaret-fara-
pereche