Sunteți pe pagina 1din 9

C5-1.11.

2017

Partile

NU sunt parti mandatarul,reprezentantul etc.Parti sun R si P+ tertii care ,daca sunt admisi in proces, sunt
asimilati partilor

Dreputirle partilor

-dr de a fi citat

-dr de a li s ecomica acte d eprocedura

-dr de a administra probe

-dr de a recuza judec

-dr de a ataca hot

-dr de a fi motivata hot

-etc

Oblig partilor:

-art 10 CPC: art cadru

-se regasesc in alte art ,cum e cererea de ch in jud-art 69

-sunt limitari ce tin de buna desfasurare a procesului: timp,forma ,cheltuieli

Limitarea dr-2 cond:

- tb sa urm un interes

- interesul sa fie proportional cu limitarea pt ca dr sa nu-si afecteze subst lui

Art 411(1) pct 2~art 10-rolul era sa urmaresti finalizarea procesului,nu sa suspenzi procesul,de aceea esti
sanctionat pt neresp oblig din art 10 si principiilor(in acest caz contradictorialitatea)

Instit perimarii-art 416 se inchide dosarul=sanctiune pt ca partile nu au urmarit finalizarea procesului

Abuzul de dr procesual

Deturnarea dr procedural de la scopul pt care a fost recunoscut si exercitarea sa cu rea-credinta.

Statul ofera garantii procesuale pentru aflarea adevarului,chiar daca nu s-a aflat,macar incearca sa-l afle.

Multe parti uzeaza abuziv de mijl procesuale create pt a se respecta contradictorialitatea, dr la


aparare,alte pp .Ei vor sa prelungeasca per in care hot nu e susceptibila de exec silita (ex. recuzraea si caile de
atac imp ich de respingere recuzarii ),nu pt ca nu ar avea increderea sau nu ca au un dr de disputat,ci pt ca sunt
prieteni cu una din parti si sunt chemati pt a bloca procesul.
1
Conditii(2 ob+2 sub):

1. Sa fie titularul dr procedural si sa fie capabil sa-l exercite


2. Sa respecte limitele externe ale dr,fixate de lege-il exercita in mod impecabil dpdv al formei actului de
procedura, doar scopul e unul rau intentionat
3. Sa depaseasca limitele interne ale dr prin dirijarea lui catre alt scop porcedural decat cel pt care a fost
recunoscut
4. Sa exercite cu rea-credinta dr procedural respectiv

Ex:
Face o cerere de interventie pt a bloca procesul,nu pt ca ti se ofera posib sa participi
Ataca o hot ca sa intarzie executarea
Face o cerere de ch in jud impecabila ca forma externa, doar ca sa blocheze CF a partii care are un
potential cumparator pt a vinde el terenul unui vecin
Revendicare de cineva care nu are titlu notata in CF-nu se poate vinde b in timpul procesului,pt
carectificarea CF se face cand hot ramane def

Abuzul e atat de des intalnit in procedura si atat de rar sanctionat,incat nu se poate impiedica
Cele 2 cond subiective dau dimensiunea abuzului,iar jud tb sa extraga concluzia ca o cerere de apel a fost
facuta neintemeiat nu pt ca partea nu a calc corect motivele de drept, ci ca a vrut doar sa amane
judecata,se merge doar pe o prezumtie a judecatorului si se respinge cererea,dar nu ca abuziva.

Ex:
Art 42 -Pct 13 tb sa cupr alte motive similare cu primele,nu diluari ale acestora! Ex rude de gr 5,interpr
intr-o cheie gresita.I se respinge cererea de recuzare,dar nu il amendezi.
Dar cel care recuza jud pt antepronuntare ,cand jud nu a zis nimic, va fi abuz de drept pt ca nu are
justificare pt cererea lui.

Totusi NU orice respingere a cererii e abuz!

Sanctiune: daca se constata ca o parte a facut abuz de dr procesual-art 12 NCPC-buna-credinta


Despagub -pt partea adversa
Amenda judiciara-venit la stat
Aceste sume care sunt platite de partea care a abuzat de dr procesual nu au leg cu sol pe
fond,partea poate castiga procesul chiar daca e sanctionata pt abuz.
Daunele constand in prejud materiale se acorda doar la cerere-pp disponibilitatii.Amenzile din
oficiu.
Cine dispune daune/amenzi? Chiar instanta care jud procesul in int caruuia s-a facut abuzul,dar in
ce priv daunele ele pot fi cerute de partea potrivnica si pe cale separata si dupa finaliz procesului pt ca au
ca temei rasp delictuala.
Concretizarea regulii cu caracter de pp(buna-credinta) se face in art 187 si urm-Amenzi judiciare si
despagubiri-se ragesc cazuri de abuz.
At 187 1 e)- imprumut inscr sub semnatura privata-se face expertiza si se blocheaza procesul -
contesti un inscris care are semnatura ta

2
Partile- coparticiparea procesuala 59-60 NCPC

Este posibil, datorita raportului juridic dedus judecatii, sa existe o coparticipare:


 Aceasta coparticipare este de mai multe feluri:

I.
 Activa(mai multi R)
 Pasiva(mai multi P)
 Mixta(mai multi R si P)

II.
 coparticipare obiectiva -art 59: decurge din reunirea mai multor cauze distincte in care exista o stransa
leg/identitate in ce priveste cauza .Procesele se pot judeca si separat,dar pt coerenta justitiei si buna
amdinistrare se reunesc pt ca se adm aceleasi probe ,probe dif ar putea duce la contrarietati.
Ex: 3 pers care au cumparat prin ct dif 3 parti dintr-un bun care a fost nationalizat-R (fost
proprietar inainte de nationalizare) a cerut anularea ct pt preluare nelegala de catre stat-act care avea
cauza comuna a nationalizarii b

 coparticipare subiectiva -potriv art 59 exista un dr sa o oblig comuna si fie mai multi R decid sa-si exerc
dr prin act comuna, fie R decide sa exerc dr imp mai multor P deopotriva obligati-R nu e obligat sa faca
asta -art 643

III.

 Coparticipare facultativa ( ca regula)


 Coparticipare obligatorie (exceptie)cand avem o prevedere expresa a legii sau decurge din nat rap
jur dedus judecatii- exemplu: art. 684 NCC – partajul-NA a partajului la care nu part toti coproprietarii
sau in rap de rudenie-tagada paternitarii(copil+parinti).
Obligativitatea decurge din nat rap jur- In jurisprudenta se spune ca atunci cand se cere nulitatea
unui act tb sa part toate partile semnatare ale actului pt ca actul nu poate fi nevalabil pt participanti
si valabil pt cei acre nu au part la proces-ori exista ori dispare din circuitul juridic . Sau vrei sa anulezi
o adoptie, o casatorie+ act adminsitrativcindividual care are un beneficiar-tb sa chemi in jud aut
emitenta + beneficiarul autorizatiei

Raportul dintre coparticipanti cand exista litis consortium (=coparticipare porcesuala)

Regula: art 60 NCPC- principiul independentei procesuale= actele porcesuale facute din unii
dintre eii nici nu profita,nici nu ii afecteaza pe ceilalti.
Ex: daca sunt mai multi R si unul dintre ei renunta la cererea de ch in jud,cererea merge mai departe pt
ceilalti sau daca achieseaza,se pronunta doar pt el o hot.Daca sunt mai multi P si s-a admis cererea in ce ii
privetse pe toti,dar doar unul formuleaza apel in termen,ceilalti fie formul peste termen fie nu formul
deloc.Apelul il va privi doar pe cel care a facut apel in termen,pt cailalti hot ramane def.Ei nici nu vor plati ch
de judecata ale apelului respins pt cel care a cont cu apelul.

Exceptie: Art. 60 alin.(2): reprezinta o derogare de la principiul independentei, in privinta


actelor utile : care le profita si celorlalti- se aplica ori rap de solidaritate si indivizibilitate ,ori se prevede
expres
Actele favorabile facute de unul dintre coparticipanti se extind asupra tuturor,insa actele
defavorabile facute de unul dintre copoarticipanti nu prod ef asupra celorlalti.
3
Exemplu:art 1455 Cciv-in mat oblig solidare -R cheama in jud 3 deb solidari,desi unul din ei invoca
exc prescriptiei ,atunci se respinge exc si se admite cererea.Doar unul din P formuleaza apel,daca i se
admite apelul si se constata ca era prescrisa pretentia,efectul se va exrtinde asupra tututror,prin exceptie
nu se extinde daca e o cauza personala: unul din P nu semneaza actul.
Daca se sav o fapta de mai multe pers(rasp delictuale)-chiar daca se constata aspecte ca: fapta
nu a existat,a existat culpa victimei(asp ce ii vizeaza pe toti) va avea ef asupra tututror. Dar daca unul face
apel si i se repsinge,hot prod ef doar asupra lui.

Participarea tertilor in procesul civil

NCPC reglementeaza si posibilitatea participarii unor terti intr-un proces deja declansat. Aceasta
participare poate fi una voluntara sau poate fi una fortatainsa se poate face numai in conditiile prevazute de art.
61 respectiv 79 din NCPC
!!Tertii tb sa aiba drepturi sau interese legate de proces.

Participarea tertilor se calsifica in :

1. Interventie voluntara : tertul intervine pentru ca doreste sa faca acest lucru


 Interventia voluntara principala
 Interventie voluntara accesorie

2. Interventia fortata : tertul este atras in proces de catre una dintre partile litigante initiale sau de catre instanta
din oficiu. Pentru aceasta ipoteza avem in vedere urmatoarele forme de interventie fortata:
 Chemarea in judecata a altei persoane
 Chemarea in garantie
 Aratarea titularului dreptului
 Interventia fortata din oficiu
Toate formele de interventie presupun ca ipoteza existenta unui proc. civil deja declansat.

1. Interventia voluntara a tertilor in procesul civil Sediul materiei : art. 61- 67 NCPC

Orice persoana care are interes poate interveni intr-un proces care se judeca intre partile initiale: intre
reclamant si parat.
Cand vorbim despre interes vorbim de conditia de exercitiu a actiunii civile. Insa, desi art. 61 alin (1) face
vorbire de interes ( aidca face vorbire numai de interes) desigur ca trebuie respectate si celelalte 3 conditii ale
actiunii civile.
Aceasta interventie voluntara presupune vointa tertului intervenient care are interes sa intervina intr-o
anumita cauza deja aflata pe rol. Partile initiale nu au nicio contributie cu privire la aceasta interventie
voluntara.

2 forme :
1. Interventie principala
= atunci cand tertul intervenient pretinde pt sine in tot sau in parte dreptul dedus judecatii sau un alt
drept strans legat de acesta. Tertul invoca un drept propriu si un interes propriu in leg cu acel proces.Se
comporta ca un R in care parati sun R si P din procesul initial.
Ex: A revendica de la B un bun si interv C care solicita sa i se predea lui pt ca nu A e proprietar,ci el e
proprietar.Cerere de partaj intre A si B si apare C care spune ca b ce se vrea impartit este al lui sau
revendica un bun din masa partajabila pe care C l-a imprumutat lui A si B.

4
 Ori tertul pretinde acelasi drept ca si dreptul dedus judecatii: Exemplu: reclamantul
revendica un imobil si un tert intervine si pretinde si el acelasi drept de proprietate. In
acest caz, obiectul cererii de chemare in judecata si al cererii de interventie se suprapun.
 Sau tertul poate sa pretinda in parte dreptul desus judecatii:
Ex: partaj intre fosti soti avand ca obiect 5 bunuri,tertul intervenient : soacra. Face cerere
de interv. pp. invocand ca unul dinte acele bunuri ii apartin.
 Dreptul pretins de tertul intervenient este in stransa legatura cu dreptul dedus judecatii :
Exemplu: intre A si B exista un proces in legatura cu predarea unor bunuri dintr-un
contract de vanzare. C solicita declararea nulitatii absolute a unui alt contract, incheiat
intre B si C, pentru a genera efectul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis.
Drepturile sunt in stransa legatura. Si B disputa executarea unui ct si C solicita anularea
lui.

2. Interventie accesorie
= tertul sprijina numai apararea uneia dintre parti. In mod clar interveninentul accesoriu nu mai pretinde un
drept propriu sau un drept strans legat de dreptul dedus judecatii, el numai sprijina una dinte parti. Trebuie sa
justifice un interes personal in leg cu sit juridica din acel proces.(are un dr propriu care nu face ob procesului dar
care ar putea fi afectat de sit jur din procesul pendinte-interes: preintampinarea unui sit jur care sa ii afecteze
interesul sau care e actual-pt ca se raporteaza la porcesul pendinte)
Exemplu:
Intervenient accesoriu, chiriasul unui imobil, interv in procesul dintre proprietar si cel de la care a
inchiriat.Daca va pierde propr cel d ela care a inchirirat va avea un alt proprietar si nu va mai avea celeasi conditii
de chirie,chiar daca ct se pastreaza.De ex e un bun de la stat pt care legea prevede ca poate fi cumparat de catre
chirias:pret fixat prin expertiza din care se deduc investitiile facute de chirias,iar daca va fi un propr privat va
impune el un pret si iti dispare dr de a cumpara b de la statul locator, cu deducerea investitiilor facute.
Cumparatorul unui bun de la o pers care e in porces pt desfiintarea titlului de proprietar.Se gandeste ca
daca va pierde titlul de proprietate,cel care va castiga va veni cu o cerere de revendicare sau de anulare a actului
subsecvent si i se neaga dreptul dobandit .
A si B: asociere in participatiune: A pune 5 bunuri , B pune o suma de bani. Daca C il cheama in judecata
pe A revendicand unul din bunuri. B are interes sa intervina accesoriu si sa ii sprijine apararea lui A pentru ca
interesul lui e ca bunul sa ramana la A, ca sa ramana in asociere.

Conditii si reguli

Interventie voluntara principala

Titular: Orice tert care justifica un dr porpriu si un interes. Dr tb sa fie cel dedus judec sau unul in stransa
leg cu acesta.

Nu e admisa pt:
1. act cu caracter strict pers: divort,punere sub interd,stabilire/tagada paternitatie,alte act din sfera
rap de rudenie pt ca e f greu sa identifici un dr aflat in stransa leg cu acesta,pt ca au nat strict
personala
2. litigii individuale de munca -se cotesta desfacerea ct indiv de munca .Se admite pt conflictele
colective de munca!
3. actiunile posesorii-nu se admite de maj doctrinei si jurispr –in aceste act porblema e ca nu
invoca niciun drept ,procedura propune sa nu se discute drepturi.Daca tertul ar invoca posesia va
face act posesorie contra celui care i-a uzurpat posesia,nu interv prin procedura speciala
4. ordonanta presedentiala-se instituie masuri cu caracter vremelnic in sit de urgenta.Nu se discuta
fondul dr,ci doar aparenta lui ,iar interv pp pres tocmai promovare aunui dr propriu. Va face o
act proprie.
5. in materie arbitrala- cererea e admisibila doar cu consimt partilor init,pt ca porced arbitarla e o
procedura conventiala,pe baza clauzei compromisorie sau compromis

5
Termen
In fata primei instante pana la inchiderea dezbaterilor in fond - term lung pt ca intervenientul nu are mijl
de a afla de proces decat prin modlaitati porprii.Daca cererea ar fi facuta prima data in apel,partile init ar fi
private de un grad de jurisdictie(urmeaza doar recurs)
Exceptie: Cu acordul expres al partilor initiale ,se poate face si ininstanta de apel .Tacerea uneia din parti
invalideaza interventia.Daca una din parti lipseste,se acorda termen pt ca partea lipsa sa isi manif acrodul cu priv
la interventie.
*Cum ar convinge tertul partile pentru a primi acordul?Acordul s-ar lega de faptul ca tertul ar porni o
actiune porprie si se suspenda porcesul partilor initiale pana cand se solut litigiul pornit de tert. Sau avem un tert
coproprietar in partaj,unde e oblig prezenta tututror copropr,pt ca altfel s-ar anula hot pt ca instanta va afla ca
mai eixsta inca un copropr in pers lui.

Competenta: fiind o cerere incidentala, competenta ii revine instantei care jud c pp

Forma: pt ca e o veritabila cerere de ch in jud,va tb sa fie facuta in forma prev pt cererea de ch in jud-art
193 si urm+ se timbreaza potriv reg de la c de ch in jud.

Admitere in principiu: porcedura prealabila finaliz cu incheiere motivata-e admis ca parte in proces,nu i
se amdit si pretentiile in aceasta faza.
Inainte de amdisibilitatea in pp tertul depune cererea de interventie care se comunica partilor.
Instanta urm indepl cond formale ale cererii
Cond gen de amdisib: existenta dr,interes,capacitate,calit
Cond ca dr sa fie cel din proces sau strans legat cu cel dedus judec prin cererea init
Proced se finaliz prin inch care poate fi :
-admitere in pp-se ataca odata cu fondul si daca hot e supusa cailor de atac.
-respingere ca inadmisibila-inch poate fi atacata cu apel(daca cererea s-a facut in prima instanta) sau
recurs(cand cererea s-a facut in fata inst de apel,cu ac expres al partilor) de indata, in 5 zile de la
pronuntare/comunicare -art 64(4).Cat timp se judeca apelul/recursul tertului,procesul de fond se suspenda de
drept.Durata apelului/recursului este de 10 zile-inst ier sup tb sa solut aceasta cale de atac.
*Term de 10 zile nu a fost respectat de instanta sup si o sumedenie de parti au gasit in aceasta formula
modalit de a suspenda procesul pt o per de timp(ce au pierdut la recuzare,au castigat aici)-primesti amenda si ch
de judecata.
Sub VCPC se respingea c de interv ca inadm ,se jud pe fond,se ataca inch de repsingere odata cu fondul si
capata satisfactie in caile de atac,iar inst sup trebuiau sa trimita spre rejudecare pt ca tertul sa part la judec pe
fond.
* Disputa cu priv la ce ins „poate fi atacata cu apel sau recurs”- legiuit a vrut ca atunci cand porcesul e la
prima instanta sa existe numai calea de atac a apelului si tertul sa nu poata face si recurs(convin toti).
Discutie : ce se intampla cu porcesele in care se face cerere de interventie si e resp ca inadm si hot pe
fond e definitiva(se pune problema cererii introduse in apel),inch de respingere va fi supusa recursului sau
apelului? Unii: nu-Nu poti da dr mai mare decat contestare a hot pe fond
Briciu: e deschisa calea recursului, hot e def dar se adreseaza partilor initiale care s-au judecat in
apel,legiuit a vrut ca si tertul sa aiba posib unui control ,el nu e in aceeasi sit cu partile.Textul nu face vreo
distinctie.
Hot are caracter interlocutoriu- nu se poate reveni asupra ei de catre aceeasi instanta

Pozitia procesuala a tertului intervenient pp daca cererea se admite in pp devine parte si are dr
procesuale egale celorlalte parti.Va avea calit de R si va avea 2 P: R si P initiali
Consecinte calit de R:
 R init si P vor tb sa faca intampinari pt a -si arata apararile imp pretentiilor tertului-li se acorda
termen pt a face intampinare
 Dacaintervenientul e R si celelalte parti sunt P,pot face si cerere reconventionala pt a face
pretenii imp pretentiilor intervenientului.Tertul va face intampinare la cererea reconventionala a
ppartilor initiale
 Poate chema in garantie sau in judec terte pers cu caracter de intervenienti fortati,pt ca are
aceleasi dr ca celelalte parti-dar NU poate face cerere de artare a titularului pt ca e dr doar a
paratului
 Intervenientul pp are o poz independenta,nu are o poz subordonata fata de partile initiale din
proces consecinte:
6
 Poate face orice acte necesare apararii dr lu
 Poate ataca hot indep de cum o ataca partile init

Daca partile init din proces vor sa stinga conflictul dintre ele prin mijl rec de lege: renuntare la cerere,la
drept,tranzactia,achiesarea P la pretentiile reclam,acestea nu vor impiedica jud cererii de interventie care va
continua,chiar dcaa rezolva conflictul dintre ei,raman P fata de tart.Pot sa se inteleaga inainte de adm in p si nu
se mai amdite in pp cererea,fiind ramasa fara ob, pt ca nu mai e un litigiu in care sa intervina T

Drepturile intervenientului pp-art 65(2):


Preia procedura in starea in care se afla in mom admiterii cererii de interventie= el nu va putea cere
refacerea actelor de procedura anterioare admiterii in pp a cererii de interv,nu va putea invoca NR acoperite prin
neinvocare pana la mom admiterii cererii de interventie,nu va putea cere refacerea/readministrarea probelor
amdinistrate pana la admiterea cererii de interventie.
Daca se jud la instanta necompetenmta material,dar niciuna din parti nu a invocat la pruimul termen,T nu
mai poate invoca .In acest caz poate face cerere separata la instanta competenta, sa nu intre in cercul
incompetentilor. Poate face si cerere separata si cere conexarea daca cererile sunt in stransa leg si ambele cereri
sunt in fata primei instante.
Poate totusi sa invoce exc de ordine publica,poate adm probe proprii pt dovedirea pretentiilor lui(de ex ii
cere unui martor deja audiat o noua decl).Poate cere probe prin cererea de interventie ori pana la primul termen
ce urmeaza admiterii in pp.
Actele de procedura ulterioare se indepl si fata de el

Judecarea cererii de interventie:-art 66


Interventia s ejudeca odata cu cererea pp
Se poate disjunge cererea incidentala si judecata separat daca duce la intarzierea judecarii cererii pp,in
afara de cazul in care intervenientul pretinde pt sine chiar dr dedus jduecaTII (ex.partaj,revendica b ce face ob
procesului)
Chiar si cand e un dr strans legat de dr dedus judec,nu e obligatoire disjungerea-instanta apreciaza cat de
mare e leg dintre drepturi si daca constata ca sunt divizibile va dispune disjungerea.Intarzierea e asumata in
acest caz.

In caz de disjungere a cererii de interventie,instanta care a dispus disjungerea ramane competenta sa


solut cererea de interventie .Se respecta regula continuiitatii completului: chiar daca e alt dosar, completul
ramane acelasi.Opereaza o prorogare de competenta asupra cererii incidentale in mom introd ei.

Solutii:
1.Daca are ca ob dr dedus judecatii-nu se pot amdite atat c de ch in jud cat si cererea incidentala pt ca au
acelasi ob.Se pot respinge amandoua sau se pot admite in parte ambele
2.Daca cererea are ca ob dr strans legat:
-respingerea ambelor
-admiterea ambelor
-admiterea uneia si resp celelilalte

Interventia voluntara accesorie

Titular: oricine justifica un interes personal-cond: interesul personal ,nu tb sa justifice si un dr propriu
Termen: pana la inchiderea dezbaterilor, in tot cursul judecatii, chiar si in caiele extraord d eatac-pt ca e
doar o aparare a uneia dintre parti,nu se invoca o pretentie porprie
Competenta: instanta care judeca cererea pp- este o crere cu caracter accesoriu
Frma: nu tb sa imbrace forma cererii de ch in jud pt ca nu are obiect –nu se cere nimic de la parti,cere sa
se respinga/admita cererea unui sau altuia –se face in scris, se se resp elem prev la 148(1)~forma generala a
cererilor
Primirea in proces: reg de la interv principala se aplica in totalitate  amditere in pp-art 64
Pozitie procesuala tert
-are o poz subordonata partii in folosula careia a intervenit consecinte:
Intervenentul poate sa sav numai acele acte de procedura care nu contravin int partii in fav careia a
intervenit -orice nu contravine partii in fav careia a interv.Poate cere probe dif de cele ale partii in fav careia a
7
interv,dcaa nu sunt contradictorii cu cele prop de respectiva parte.Instanta stab daca proba e favorabila partii
respective-partea nu are dr de veto.
Perimare-procesul se inchide daca partile nu fac niciun act de procedura 6 luni+ art 417-face
intervenientul un act de procedura- nu e act ineruptiv de perimare-e considerat de instanta un act neavenit si va
perima cererea de ch in judecata-pt ca actul facut de tert nu e in fav partilor care au dorit perimarea.Totusi poate
fi in avantajul partilor si se admite ,se verif de la caz la caz.
Preia procedura in starea in care se afla la mom amditerii interventiei
Nu se depune intampinare
Intervenientul poate solicita adm d e probe prin cererea d einterventie sau cel mai tarz pana la prmul
termen de jud ulterior admiterii cererii
Dupa admitere ain pp, intervenientul accesoriu poate renunta la jud cererii de intervenetie doar cu
acordul partii in fav careia a intervenit
Daca partile vor sa renunte la proces,achieseaza ,incheie tranzactie–nu se mai solut cererea de
interventie.Dar tertul poate arata ca tranzactia reprez o fraudare a intereselor lui,pe vointa partilor nu se poate
opune
Calea de atac exerc de intervenient e consid neavenita daca partea pt care a intervenit nu a exercitat
calea de atac ,a renuntat la calea de atac exercitata sau a fost perimata,anulata,respinsa fara sa fie cercetata pe
fond.
Judec cererii de interventie accesorie nu se poate disjunge in niciun caz de jud cererii pp,iar instanta e
oblig sa se pron surpa acesteia prn aceeasi hot,odata cu fondul.
Cererea se va admite sau respinge dupa cum se solut pozitia partii pt care a intervenit R

Ch de judecata: daca prtea in fav careia intervine pierd eprocesul,va plati si intervenientul? Principial
nu,pt ca sporeste apararea partii si nu fomrul pretentii.DAR daca prin probele pe care le adm sau apararile pe
care le-a facut,interv a generat ch suplimentare, va palti pt acele cheltuieli.Ex: vne si cere o expertiza pe care o
plateste,daca nu e ceruta si de parte.
Daca partea in fav careia intervine castiga procesul,intervenientul isi poate recupera ch?
Poz majoritara: nu- cel care a pier tb sa plaeteasca ch celui chemat in judecata sau de care a fost chemat
in jud ,nu a anticipat si interventia tertului.Interventia accesortie tine de un oconfort,nu de o necesitate a
tertului.(opinie favorizata si de jurisprudenta)
Minoritar: da-pt ca din mom in care ai intrat in proces,trebuie sa se ast si la ch previzibile si la cele
imprevizibile ,cf NCPC

8
9