Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
_________________________________________________________________________________________________________________
1
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Curs 1.
I. Noţiuni de bază despre introducerea
şi analiza statistică folosind SPSS
_________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________
Pasul 1:
Se dă dublu clic pe imagine
– dacă imaginea nu apare pe
ecran atunci accesaţi „Start”
→Programe→SPSS.
Pasul 2:
2
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 4:
Pasul 5:
3
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 6:
Pasul 7:
Selectând „File”→ „Save As”
datele se vor salva sub forma
unui fişier. Fişierul salvat va
primi automat de la SPSS
extensia „.sav”.
* Se recomandă folosirea unor nume
de fişiere distincte (ex. date1) pentru
a face conţinutul lor cât mai clar. Salvarea datelor este recomandat sa se facă într-un fişier
diferit de cel
al SPSS-ului.
Pasul 8:
Pentru a alege locaţia unde
va fi salvat fişierul de date,
se alege calea în mediul
„Save In” (se foloseşte
săgeata pentru a ajunge
la locaţia dorită).
Salvarea unui fişier se realizează prin
pictograma Save din bara de instrumente Standard sau cu ajutorul comenzilor Save sau Save
As şi meniul File. Aceste comenzi deschid fereastra Save Data As în care se pot stabili:
numele fişierului (File name); tipul fişierului (Save as type); locaţia în care să aibă loc
salvarea (Save In).
4
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
5
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 10:
Acesta este spaţiul de lucru „Variable View”. În acest caz, o variabilă este
deja înscrisă fiind introdusă la pasul 8. Variabila poate fi redenumită şi pot fi
adăugate alte variabile destul de uşor selectând celula corespunzătoare şi tastând
numele variabilei.
Aici
se
Pasul 11:
La versiunea SPSS 12-16 (faţă de
cele anterioare unde se permit
maxim 8 caractere) nu există
limită pentru lungimea numărului
unei variabile.
Se selectează o celulă din coloana
„Name” şi se scrie un nume diferit
de variabilă. Celelalte variabile
vor primi valori care vor fi
implicit schimbate ulterior.
Acesta este numărul de zecimale
care va apărea pe ecran.
*La editarea unei variabile trebuie să se ţină cont de următoarele restricţii: numele variabilei
să fie unic, primul caracter să fie o literă, sa nu conţină simboluri speciale folosite în SPSS
sau spaţii.
Pasul 12:
Apare acest buton: se dă
clic pe el.
6
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 13:
Pasul 14:
Pasul 15:
Fereastra Pivot Table (Pivot Table Editor) oferă multiple posibilităţi de modificare a
tabelelor pivot: editare text, schimbarea datelor din rânduri şi coloane, adăugarea de culori,
crearea unor tabele multidimensionale, ascunderea sau afişarea selectivă a rezultatelor.
Fereastra de editare a graficelor (Chart Editor) permite modificarea elementelor unui
grafic (axe, scale, diagramă, legendă etc.)
I.5. Exemplu de calcul statistic.
Pasul 16:
Pentru a calcula media de vârstă
se urmăresc următoarele etape:
- se dă clic pe „Analyze”;
-Se selectează „Descriptive
statistics”;
- Se selectează „Descriptive…”
Pasul 17:
Se selectează „vârsta”.
Se apasă butonul ► pentru a
muta „vârsta” în căsuţa
„Variable(s)”.
Se dă clic pe „OK”.
Pasul 18:
Fereastra „Data Editor” este înlocuită de output-ul SPSS-ului. Acest tabel
apare pentru analiza realizată anterior.
8
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
9
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
I.7. Exerciţii
Se cere:
1. să se calculeze media de
vârstă a participanţilor la
studiu;
2. să se calculeze şi să se
interpreteze media
obţinută.
3. să se salveze fişierul
creat în „My
documents”cu
denumirea „cercetare”.
10
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
12
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
13
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Curs 2
II. Descrierea variabilelor.
Tabele şi diagrame.
________________________________________________________
Pasul 1:
Se defineşte variabila.
Pasul 2:
Se selectează:
„Analize”,
„Descriptive Statistics”
„Frequencies…”
14
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 3:
Se apasă „OK”
Pasul 4:
15
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 1:
Se selectează:
„Graphs”
„Pie”.
Pasul 2:
Se selectează „Define”.
Pasul 3:
Se selectează „Ocupaţia”
prin apăsarea butonului ►(◄).
Se apasă „OK”.
Pasul 4:
16
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 1:
Se selectează:
„Elements”
„Show Data Labels”.
Pasul 2:
Se selectează „Count” şi
„X”-ul roşu pentru a nu afişa.
17
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 3:
Diagrama circulară cu
sectoarele
denumite şi frecvenţa
procentuală afişată.
Pasul 1:
Se selectează:
„Graphs”
„Bar…”.
Pasul 2:
Selectaţi „Define”.
„Simple” este preselectat.
18
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 3:
Se selectează „% of cases”.
Se apasă „OK”
Diagrama cu bare.
* Diagrama cu bare este folosită pentru a reprezenta grafic mediile diferitelor grupe dintr-o
colectivitate (Summaries for groups of cases) sau valorile medii ale diferitelor variabile pentru
aceeaşi colectivitate (Summaries of separate variables).
Diagrama Bar este folosită pentru a ilustra categoriile unei distribuţii în formă convenabilă.
Diagrama prezintă atâtea bare câte categorii are o variabilă. Barele au aceeaşi bază, egală cu
unitatea, iar înălţimea proporţională cu frecvenţa categoriei astfel încât aria fiecărei bare
reprezintă numărul cazurilor categoriei considerate.
Pentru a fi interpretat un grafic trebuie să conţină următoarele elementele:
- titlul graficului – oferă informaţii asupra fenomenului reprezentat (Titlul
graficului coincide cu titlul tabelului de date);
- axele de coordonate sunt folosite pentru a reprezenta variabilele. Pe abscisă se
înscrie variabila de distribuţie, iar pe ordonată frecvenţa.
- legenda – este folosită pentru a explica elementele din diagramă;
- sursa – precizează originea datelor reprezentate.
II.5. Histograme.
19
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pentru a ilustra procesul de realizare a unei histograme vom folosi datele
obţinute din răspunsurile subiecţilor la întrebarea „Vă place statistica?”.
(răspunsuri: a. foarte mult; b. mult; c. Puţin d. foarte puţin; e. deloc).
Pasul 1:
Se selectează:
„Graphs”
„Hitogram”
Pasul 2:
20
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
II.6. Exerciţii
Se cere:
4. să se realizeze un tabel
de frecvenţe pentru
variabila „subiecţi”;
5. să se realizeze tabel de
frecvenţe pentru
variabila „vârstă”;
6. să se realizeze diagrama
de structură pentru
variabila „subiecţi”;
21
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
22
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
23
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
24
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Curs 2
III. Descrierea numerică a variabilelor
- Medie, variaţie şi dispersie –
_________________________________________________________________________________________________________________
Pasul 2: Pasul 3:
Pasul 4:
25
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Se selectează „vârsta”
şi butonul ► pentru a
introduce în lista de
variabile.
Se deselectează
butonul „Display frequencys
tables” şi se ignoră mesajul
de avertizare.
Se dă clic pe „Statistics…”
Pasul 5:
Se selectează
„Mean”;
„Median”;
„Mode”.
Se dă clic pe „Continue”.
III.2. Interpretarea
output-ului.
26
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
aflate la mijlocul liniei de vârste de la cea
mai mică la cea mai mare) este de 21.5 ani.
Valoarea mod de vârstă este 17.
27
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
11. Eroarea standard (ES medie) – valoarea medie cu care mediile
eşantioanelor extrase dintr-o populaţie, diferă faţă de media populaţiei.
28
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
6. Kurtosis, ca indicator al formei distribuţiei, indică:
a. cât de ascuţită sau turtită este distribuţia scorurilor pentru o variabilă,
comparativ cu distribuţia normală;
b. simetria sau asimetria unei distribuţii de frecvenţe faţă de medie;
c. distribuţia scorurilor pentru 2 variabile comparative;
30
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Curs 3
IV. Forme ale distribuţiei scorurilor
_________________________________________________________________________________________________________________
31
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
În exemplul următor este elaborat un tabel de frecvenţă şi o histogramă cu
scorurile obţinute la evaluarea coeficientului de inteligenţă pentru 20 de jurişti.
32
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 1:
Pasul 2:
În „Data View”
din „Data Editor”
se introduc
scorurile obţinute
la „Atenţie” în
prima coloană.
Pasul 3:
Se selectează
„Analyze”,
„Descriptives
Statistics” şi
Frequencies…”
Pasul 4:
Se selectează
„atenţie” şi apoi
se apasă butonul
►pentru a
introduce în lista de variabile. Se apasă „OK”.
33
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
A treia coloană
exprimă aceste frecvenţe ca
un procent al numărului total A patra coloană A cincea coloană
incluzând şi datele care exprimă aceste frecvenţe cumulează aceste
lipsesc. ca un procent al numărului procentaje în josul
Exemplu: Din totalul cazurilor, total excluzând datele lipsă. tabelului.
5% au obţinut scorul 55.
IV.3. Histograme.
Histograma este un grafic, folosit în statistica descriptivă şi arată o distribuţie de
frecvenţă. Distribuţia de frecvenţă se referă la numărul de evenimente statistice pe clase
(grupe) de evenimente. Pentru o serie de date statistice cu o distribuţie de frecvenţă după o
variabilă numerică continuă (sau continuă pe porţiuni), reprezentările grafice care ne permit să
vizualizăm distribuţia de frecvenţe sunt histograma şi poligonul frecvenţelor.
Pasul 1:
Se seletează:
„Graphs”,
„Histogram”
Pasul 2:
Se selectează
„Atenţie”şi
apoi se apasă
butonul ►
pentru a o
introduce în
34
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
butonul ► butonul ► pentru a o introduce în
caseta de
în caseta de variabile Se
apasă „OK”.
Variabile.
Se apasă „OK”
35
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
IV.5. Modalitatea.
O distribuţie normală (figura 1)
este o distribuţie unimodală, adică există
Frecvenţa de apariţie
Figura nr. 1.
Înălţimea subiecţilor.
O
di
stribuţie similară distribuţiei din
figura 1, este o distribuţie bimodală
(figura 2), deoarece observăm
existenţa a două categorii cu frecvenţa
egală şi maximă.
36
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Figura nr. 2.
IV.6. Simetria.
O distribuţie este
simetrică, dacă valorile sunt
egal (simetric) răspândite în
jurul tendinţei centrale. Atunci
când rezultatele tind către valori
mici, sunt aglomerate în partea
stângă a distribuţiei, avem de a
spre dreapta (sau distribuţie skewness pozitiv). Când rezultatele tind către valori
mari, se aglomerează în partea dreaptă a distribuţiei, vorbim despre o distribuţie
asimetrică la stânga (skewness negativ). Iată că, asimetria este dată de panta
distribuţiei şi nu de vârful acesteia, aşa cum tratează şi consideră unii.
37
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Nu ne putem limita la o apreciere pur vizuală a simetriei; acest lucru necesită
demonstrarea statistică a simetriei sau asimetriei distribuţiei. În acest scop, există mai mulţi
coeficienţi care pot fi calculaţi.
mai mici decât media este perfect simetrică cu grupa subiecţilor cu scoruri mai
mari decât media. Acest aspect este menţionat din raţiuni teoretice. În practică
nu vom întâlni o distribuţie perfect normală, ci o distribuţie care poate fi
acceptată ca fiind normală.
iar dacă în distribuţie predomină scorurile mici, atunci scorurile mari sunt
considerate ca scoruri extreme. Ştim de la analiza preciziei indicatorilor
38
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
tendinţei centrale, că într-o serie de date în care întâlnim scoruri extreme mari,
media tinde să le pună în valoare. Iată că acest fapt este ilustrat grafic în figura
de mai sus. Observaţi relaţia existentă într-o asemenea distribuţie: Mo<Me<m.
Această relaţie este relaţia caracteristică a unei distribuţii asimetrice pozitiv.
iar dacă în distribuţie predomină scorurile mari, atunci scorurile mici sunt
considerate ca scoruri extreme. Ştim, de la analiza preciziei indicatorilor
tendinţei centrale, că într-o serie de date în care întâlnim scoruri extreme mici,
media tinde să le pună în valoare. Iată că acest fapt este ilustrat grafic în figura
de mai sus. Observaţi relaţia existentă într-o asemenea distribuţie: Mo>Me>m.
Această relaţie este relaţia caracteristică a unei distribuţii asimetrice negativ.
39
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
normală, distribuţie mezocurtică. O distribuţie normală este întotdeauna o
distribuţie mezocurtică.
În figura alăturată,
distribuţia „C” este o distribuţie
leptocurtică, ascuţită. Distribuţia
„B” este o distribuţie platicurtică,
turtită, iar distribuţia „A” este o
distribuţie normală sub aspectul
boltirii, sau mezocurtică.
Figura nr. 7
40
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
De exemplu, dacă într-o clasă de 30 de elevi, 27 obţin medii anuale între
7,9 şi 8,1. Iată că, doar două zecimi diferenţiază între aproape întreg efectivul de
elevi. Nu avem nici o problemă cu repartizarea celorlalţi trei elevi. Pe aceia îi
vom considera ori foarte buni, ori foarte slabi, în funcţie de media obţinută – sub
7,9 sau peste 8,1. Ce ne facem însă cu cei 27 de subiecţi? Suntem, iată, în
imposibilitatea de ai-i ierarhiza în vreun fel. Dacă presupunem că cei trei
subiecţi au note mai mici de 7,9, atunci cine va lua, dintre cei 27 de elevi,
premiul I, cine va lua premiul II şi cine va lua premiul III. Decizia ar fi, după
cum se poate vedea, extrem de dificilă, dacă nu chiar imposibilă. Singura
variantă în acest caz, ar putea fi creşterea preciziei. Nu calculăm media cu o
singură zecimală, ci cu 2, 3 sau 4 zecimale. Totuşi, sunt situaţii în care un
asemenea nivel de precizie este ridicol. O evaluare în care distribuţia rezultatelor
este leptocurtică, este o evaluare ce nu poate diferenţia între subiecţii de nivel
mediu, iar o curbă leptokurtică nu este o distribuţie normală;
Analiza unei distribuţii sub aspectul normalităţii este primul pas pe care îl
facem în orice prelucrare de date. Deoarece, în funcţie de rezultatul acestei
analize, vom putea alege tehnicile şi procedeele statistice pe care le putem
folosi, această etapă o întâlnim, de obicei, la începutul oricărui raport de
cercetare, imediat după descrierea eşantionului.
41
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
1. Histograma:
a. este un grafic folosit în statistica descriptivă;
b. arată o distribuţie de frecvenţă;
c. se foloseşte pentru date calitative.
2. Valid procent:
a. exprimă aceste frecvenţe ca un procent al numărului total excluzând
datele lipsă.
b. frecvenţe ca un procent al numărului total lipsesc incluzând şi datele care
lipsesc.
c. frecvenţa valorilor.
42
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
a. modul <mediana<media;
b. modul>mediana>modul;
c. modul=mediana=modul.
43
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
44
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Curs 4
V. Abaterea standard.
________________________________________________________________________________________________________________
Abaterea standard este un indice care arată cât de mult deviază (diferă)
unele scoruri „în medie” faţă de media setului de scoruri din care acestea fac
parte.
Abaterea standard poate fi folosită şi pentru a transforma scoruri pentru
variabile foarte diferite în scoruri Z (sau standard), care sunt uşor de comparat şi
însumat.
Calcularea abaterii standard şi a scorurilor Z este prezentată în exemplul
următor:
Vârstă 20 22 25 26 35 38 28 24 23 24
Pasul 1:
Pasul 2:
În „Data View” din „Data Editor”
se introduc vârstele în prima
45
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
coloană.
Pasul 3:
Se selectează:
„Analyze”
„Descriptive Statistics”
„Descriptives…”
Pasul 4:
Se selectează „vârsta” şi apoi se
apasă butonul ► pentru a o
introduce în lista de variabile.
Se selectează „Options…”
Pasul 5:
Se deselectează „Mean”,
„Minimum”, „Maximum”.
Se selectează „Continue”.
V. 2. Interpretarea output-ului.
V.3. Scorurile Z
Pasul 1:
46
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
La pasul 4 selectaţi „Save standardized values as variables”.
Se apasă „OK”.
Pasul 2:
• Media unei distribuţii „z” este egală cu zero, afirmaţie ce rezultă din
47
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
constantă din fiecare scor particular. Deoarece din formulă rezultă această
diferenţă (se scade fiecare scor particular din medie), în final media va
ajunge la valoarea zero
V.6. Alegeţi
48
răspunsul corect
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
1. Abaterea standard:
a. este un indice care arată cât de mult deviază (diferă) unele scoruri „în
medie” faţă de media setului de scoruri din care acestea fac parte.
b. este un indice care arată cât de simetrică sau asimetrică este o
distribuţie;
c. este un indice care arată cât de turtită sau boltită este o distribuţie.
49
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
50
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Curs4
VI. Relaţiile dintre două sau mai multe variabile.
Diagrame şi tabele.
________________________________________________________________________________________________________________
În foarte multe cercetări se studiază relaţiile dintre două sau mai multe
variabile. Procedurile statistice univariate (cu o singura variabilă) care au fost
descrise până acum pot fi utilizate pentru analiza oricăror date. Dar, cercetarea
poate necesita ca relaţiile şi corelaţiile dintre diferitele variabile să fie studiate.
La fel ca statistica univariată, statistica bivariată a datelor necesită
studierea tendinţelor fundamentale ale datelor utilizând tabele şi diagrame.
Modelele de prezentare a relaţiilor bivariate includ crearea tabelelor scatter.
O condiţie esenţială o constituie etichetarea tabelelor şi diagramelor şi
denumirea acestora.
În continuare se va ilustra elaborarea unui tabel de asociere şi a unei
diagrame cu bare.
Pasul 1:
În „Variable View” din „Data Editor” se denumeşte:
- prima coloană „Instituţionalizare”
- a doua coloană „Genul biologic”;
- A treia coloană „Frecvenţa”.
51
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 2:
Se etichetează cele două valori
ale instituţionalizării:
1 - instituţionalizat;
2 - neinstituţionalizat.
Şi genul biologic:
1. Feminin;
2. Masculin
*Paşii acestei proceduri au fost explicaţi
în capitolul 1.
Pasul 3:
Se introduc aceste numere în „Data
View” din „Data Editor”.
Primul rând se referă la fetele care
au fost instituţionalizate: sunt în număr
de 5.
Al doilea rând se referă la băieţii
care au fost instituţionalizaţi:
sunt în număr de 6.
Al treilea rând se referă la fetele
neinstituţionalizate: sunt în număr de 4.
Al patrulea rând se referă la băieţii
neinstituţionalizaţi: sunt în număr de 5.
Pasul 4:
Pasul 5:
Se selectează „Frecvenţa”,
„Weight cases by” şi apoi se
apasă butonul ►pentru
transfer în căsuţa
variabilei„Frequency
Variable”.
52
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Se apasă „OK”
Pasul 6:
Se selectează:
„Analize”
„Descriptivesc statistics”
„Crosstabs…”.
Pasul 7:
Pentru a pune „instituţionalizare” pe
rândurile tabelului, se selectează şi
apoi se apasă butonul ►de lângă
eticheta „Row(s)”.
Se apasă „OK”.
Pasul 8:
În tabel sunt
prezentate valorile
celor două variabile.
Se observă că sunt 5
fete şi 6 băieţi
instituţionalizaţi (în total 11) şi 4 fete şi 5 băieţi neinstituţionalizaţi (în total 9).
(N=20).
Tabelul de asociere este folosit pentru prezentarea relaţiilor dintre două variabile categoriale.
În fiecare celulă a tabelului este prezentată frecvenţa parţială (adică efectivul care poartă
simultan o valoare a fiecărei variabile).
Observaţie:
1. Dacă într-un crosstabs numărul categoriilor unei variabile este mai mare decât al
alteia, atunci categoriile acelei variabile se plasează pe rânduri.
2. O celulă din crosstabs oferă informaţia despre intersecţia celor două variabile. Pentru
aceasta alegem din fereastra Crosstabs butonul de comandă Cell ce are ca efect
afişarea ferestrei Crosstabs Cell Display.
53
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Curs 5
VII. Coeficienţi de corelaţie.
Coeficienţi de corelaţie Pearson şi Spearman.
_________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________
Pasul 1:
În „Variable „View” din „Data
Editor” se denumeşte primul
rând „muzică”
şi al doilea rând „matematică”. * Se înlătură cele două zecimale.
Pasul 2:
Pasul 1:
Se selectează:
„Analyze”,
„Corelate”,
„Bivariate…”
Pasul 2:
55
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Se selectează „Muzică” şi „Matematică” şi apoi se apasă butonul ►pentru a le
introduce în lista de variabile aşa cum este arătat în figura din dreapta.
Se apasă „OK”.
VII.3. Interpretarea
output-ului.
Corelaţia dintre
„matematică” şi „muzică”
este - 0,845 La un test de
semnificaţie, two-tailed la
nivelul de probabilitate 0,01
sau mai mic, corelaţia este
statistic semnificativă.
Numărul cazurilor pe care este bazată corelaţia este 10. Informaţia apare şi în
această celulă.
*One tailed – dacă distribuţia este unidirecţională.
Two-tailed – dacă distribuţia este bidirecţională.
56
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 1:
Identic corelaţiei Pearson se
selectează „Analyze”, „Correlate”,
„Bivariate” şi variabilele care se
doresc pentru corelaţie.
Se selectează „Spearman” şi se
deselectează Pearson (dacă nu se
doreşte ca şi corelaţie).
Se apasă „OK”.
57
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 1:
Se selectează:
„Graphs”
„Scatter/Dot”
Pasul 2:
Pasul 3:
Se apasă „OK”.
58
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
În diagrama scatter, răspândirea
punctelor este relativ îngustă,
ceea ce indică o corelaţie mare.
59
VII.11. Alegeţi răspunsul corect
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
1. Corelaţia:
a. măsoară variaţia concomitentă a doi factori
b. măsoară parametria distribuţiei între două eşantioane
c. măsoară rangul unei distribuţii trihotomice
2. Corelaţia Pearson(r):
a. evaluează gradul de asociere dintre două variabile măsurate pe scală de
interval/raport.
b. evaluează gradul de asociere dintre două variabile măsurate pe scală
nominală;
c. evaluează gradul de asociere dintre două variabile măsurate pe scală
ordinală.
60
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
7. O corelaţie pozitivă semnifică faptul că:
d. în timp ce scorurile unei variabile cresc, scorurile pentru cealaltă variabilă
descresc;
e. că scorurile unei variabile se măresc odată cu creşterea scorurilor
celeilalte variabile).
f. nu există nicio legătură între variabile.
61
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
62
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
VIII. Regresia.
Predicţia cu precizie.
_________________________________________________________________________________________________________________
Dacă există o relaţie între două variabile atunci sunt posibile estimarea
sau predicţia scorului unei persoane la o variabilă pornind de la scorul obţinut la
cealaltă variabilă. Cu cât este mai puternică corelaţia cu atât este mai bună
predicţia. Variabila independentă este variabila folosită pentru a realiza
predicţia, aceasta fiind cunoscută şi ca variabilă predictor sau variabila X.
*Este foarte important a nu se confunda variabila independentă cu cea dependentă. Cel
mai bun mod de a evita aceste probleme este de a examina scatterplot-ul sau diagrama scatter
a relaţiei dintre cele două variabile. Axa orizontală X este variabila independentă şi axa
verticala Y este variabila dependentă. Se poate investiga şi punctul de tăiere, acesta fiind
punctul în care panta se intersectează cu axa verticală.
Regresia devine o tehnică mult mai importantă atunci când sunt folosite
mai multe variabile pentru predicţia valorilor unei alte variabile.
În continuare este ilustrată procesarea unei regresii simple şi a unei
diagrame de regresie folosind datele din tabelul următor.
Scor muzica 3 7 8 9 9 6 4 3 4 7
Scor 7 5 4 4 5 8 9 9 7 6
matematică
Unul din principalele capitole ale statisticii are în vedere posibilitatea de a face
predictii. Desi nu se gasesc relatii perfecte în lumea reala, prin intermediul regresiei se pot
face predictii ale unei variabile, în functie de valoarea alteia. Predictia este procesul de
estimare a valorii unei variabile cunoscând valoarea unei alte variabile.
Regresia se leaga foarte mult de conceptul de corelatie. O asociere puternica între
doua elemente conduce la cresterea preciziei predictiei unei variabile pe seama alteia. Daca
am avea o corelatie perfecta (+1 sau –1) estimarea ar fi extrem de precisa
VIII.1. Introducerea datelor.
Pasul 1:
În „Variable „View” din „Data
Editor” se denumeşte primul
rând „muzică”
63
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
şi al doilea rând „matematică”. * Se înlătură cele două zecimale.
Pasul 2:
Pasul 1:
Se selectează:
„Analyze”
„Regression”
„Linear…”
Pasul 2:
Pasul 3:
Se selectează „Confidence
Intervals”.
Se selectează „Continue”.
Se apasă „OK” din ecranul
precedent care reapare.
64
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
În acest tabel, B este panta liniei de regresie (în SPSS fiind denumită
coeficient de regresie nestandardizat).
Intervalul de încredere de 95% pentru aceşti coeficienţi este de la -1,59 la
-0,50. Intervalul de încredere de 95% arată intervalul pantelor de regresie în care
putem fi siguri într-o proporţie de 95% că panta pentru populaţie se va găsi.
Cota denumită „Beta” are valoarea -0,845. Aceasta este de fapt corelaţia
Pearson între cele două variabile.
Regresia simplă - o variabila dependenta si una independent
Pasul 1:
Se selectează:
„Graphs”
„Scatter/Dot”
Pasul 2:
65
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Se selectează „define”; „simple” este deja selectat.
Pasul 3:
Pasul 4:
Se selectează „Elements” şi
„Fit Line at Total”.
66
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
În regresie axa orizontală este variabila predictor sau independentă (în
cazul nostru „matematică”).
67
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
* Linia de regresie oblică, de la stânga sus spre dreapta jos, indică o relaţie negativă între cele
două variabile.
68
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Stima de sine 5 7 3 6 4 5
Pasul 1:
Se introduc datele în „Data Editor”.
Se etichetează variabila „Stima”.
Pasul 1:
Se selectează:
„Analyze”
„Descriptive Statistics”
„Descriptive…”
Pasul 2:
69
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 3:
Se selectează „continue”.
X. Testul t.
Compararea a două eşantioane
de scopuri corelate/relaţionate.
_________________________________________________________________________________________________________________
70
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
* Testul t pentru eşantioane perechi este optim dacă distribuţia diferenţelor dintre
cele două seturi de valori se prezintă (aproximativ) sub formă de clopot (atunci când
distribuţia este normală). Dacă distribuţia este foarte diferită de forma de clopot ar trebui luată
în considerare utilizarea unei tehnici statistice relaţionate nonparametrică pentru eşantioane
perechi, cum ar fi testul de perechi Wilcoxon.
Procesarea unui Test t este ilustrată cu datele din tabelul următor unde
sunt prezentate numărul de cuvinte pe care aceeaşi copii le-au verbalizat cu
mamele lor la 18 luni şi la 24 luni.
Numărul de cuvinte verbalizate într-un minut la vârste diferite.
71
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 1:
În „Variable View” din „Data
Editor” se etichetează primul rând cu
„optsprezece” şi al doilea rând cu
„douăzeci şi patru”.
* Se înlătură cele două zecimale.
Pasul 2:
Pasul 1:
Se selectează:
„Analyze”
„Compare Means”
„Paired-Samples T Test…”
Pasul 2:
Se selectează „optsprezece”
şi se pune această variabilă
lângă eticheta „Variable1” sub
„Curent Selections”.
Se selectează „douăzeci şi
patru” şi se pune această
variabilă lângă eticheta
„Variable2” sub „Curent
Selections”.
Se apasă butonul ►pentru a
pune aceste două variabile în
lista variabilelor relaţionale.
Se apasă „OK”.
72
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Al doilea tabel arată gradul în care cele două seturi de valori sunt corelate.
Corelaţia dintre ele 0,94. Aceasta este o corelaţie mare, nivelul de semnificaţie
fiind de 0,00.
Primele trei coloane care conţin cifre sunt componentele fundamentale ale
calcului unui Test t relaţionat. Media de -2,000 este de fapt diferenţa dintre
mediile pe 18 şi 24 luni, deci în realitate este media diferenţei. Valoarea lui t
este bazată pe această medie a diferenţei (-2,00), divizată cu eroarea standard a
mediei (0,267). Calculul oferă valoarea lui t (-7,483).
73
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
XI. Testul t.
Compararea a două eşantioane de
scoruri necorelate/nerelaţionate.
_________________________________________________________________________________________________________________
74
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
copii care provin din familii biparentale şi 10 copii care provin din familii
monoparentale. Scopul analizei este de a aprecia dacă valorile emotivităţii sunt
diferite la copii care provin din familii cu doi părinţi faţă de copii care provin
din familii monoparentale.
Familii 12 18 14 10 19 8 15 11 10 13
biparentale
monoparentale 6 9 4 13 14 9 8 12 11 9
Pasul 1:
În „Variable View” din „Data Editor”, se etichetează pe rând „Familii”.
Aceasta va defini cele două tipuri de familii.
Pasul 2:
75
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 1:
Se selectează:
„Analyze”
„Compare Means”
„Independent Samples T test…”
Pasul 2:
Se selectează
„Emotivitate” şi apoi se
apasă butonul ► pentru
a introduce această
variabilă în lista
variabilelor de test.
Se selectează „Familie”
şi apoi se apasă butonul
◄pentru a introduce
această variabilă în
căsuţa „Grouping
Variable”.
Pasul 3:
Se introduce:
- valoarea 1 (codul pentru familiile
biparentale) lături de eticheta „Group 1”
- valoarea 2 (codul pentru familiile
monoparentale) alături de eticheta „Group
2”.
Se selectează „Continue”
76
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Primul tabel arată , pentru fiecare grup în parte, numărul de cazuri, media
şi abaterea standard. Media pentru familiile biparentale este 13,00. După cum se
observă există o diferenţă între cele două tipuri de familii, dar, întrebarea este
dacă mediile diferă semnificativ.
Valoarea lui t este media diferenţei (3,500) divizată cu eroarea standard a
diferenţei (1,493), diviziune ce produce valoarea 2,345.
77
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Dacă se preferă folosirea intervalelor de încredere , se poate scrie:
„Diferenţa dintre valorile testelor de emotivitate ale copiilor ce provin din
familii cu doi părinţi (M=13,00, SD=3,55) şi cei proveniţi din familii cu un
singur părinte (M=9,50, SD=3,10) este de 3,50. Intervalul de încredere de 95%
pentru această diferenţă este de la 0,36 la 6,63.Deoarece intervalul nu conţine
punctul 0,00 diferenţa este statistic semnificativă la nivelul de semnificaţie two-
tailed de 5%.
78
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
79
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
8. Testul t:
a. este folosit pentru evaluarea semnificaţiei statistice a diferenţei dintre
mediile pentru două seturi de scoruri;
b. este potrivit atunci când variabila dependentă este măsurată pe scală
cantitativă (interval-raport).
c. este utilizat pentru a calcula dacă mediile pentru două seturi de variabile
sunt diferite semnificativ una faţă de cealaltă.
80
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
1. b. eşantioanelor independente;
2. a. dacă mediile a două grupe sunt egale;
3. a. compararea a două seturi de date pentru identificarea diferenţelor;
4. c. se testează dacă media unei variabile este egală cu o constantă
specificată;
5. c. compară mediile pentru un singur grup observat în momente
diferite
6. c. cele două seturi de variabile provin din două eşantioane diferite de
oameni.
7. a. cele două seturi de scoruri ce trebuie comparate provin dintr-un
singur eşantion
b. coeficientul de corelaţie între cele două seturi este mare
8. a. este folosit pentru evaluarea semnificaţiei statistice a diferenţei
dintre mediile pentru două seturi de scoruri;
b. este potrivit atunci când variabila dependentă este măsurată pe
scală cantitativă (interval-raport).
c. este utilizat pentru a calcula dacă mediile pentru două seturi de
variabile sunt diferite semnificativ una faţă de cealaltă.
81
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
82
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 2:
Se introduc valorile adecvate în meniul
„Data View” din meniul „Data Editor”.
Fiecare rând reprezintă una dintre cele şase
celule din tabelul prezentat anterior.
Paul 3:
Pasul 4:
Se selectează
„Frecvenţa”, „Weight
cases by” şi apoi se
apasă butonul ◄.
Se apasă „OK”.
Se selectează:
„Analyze”
„descriptives statistics”
„Crosstabs…”(tabele de asociere)
83
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 2:
Se selectează „Gen” şi se
apasă butonul ► pentru
„Row(s)”: pentru a-l
introduce în caseta
respectivă.
Se selectează „Site” şi se
apasă butonul ◄ pentru
„Column(s)”: pentru a-l
introduce în caseta
respectivă.
Ser selectează
„Statistics…”
Pasul 3:
Se selectează „Chi-square”.
Se seletează „Continue”.
Pasul 4:
Se selectează „Cells..”
Pasul 5:
84
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
În secţiunea „Counts” se selectează „Expected”. Se selectează „Unstandardized”
în secţiunea „Residuals”. Se selecteaze „Continue”, apoi se apasă „OK în
ecranul anterior care reapare.
* Termenul „rezidual” se referă la diferenţe.
85
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
86
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Coloana finală din tabel etichetată „Total” conţine numărul de cazuri din
respectivul rând, urmat de numărul aşteptat de cazuri din tabel.
Astfel primul rând are 60 de cazuri, urmat de numărul aşteptat de cazuri
din tabel. Astfel, primul rând are 60 de cazuri, număr care va fi identic
numărului de cazuri aşteptate (adică 60).
În mod similar, rândul final din acest tabel (etichetat „Total) prezintă mai
întâi numărul de cazuri din respectiva coloană urmat de numărul aşteptat de
cazuri din tabel pentru coloana respectivă. Astfel, prima coloană are 44 de
cazuri, număr care ca fi întotdeauna egal cu numărul aşteptat de cazuri (adică
44,0).
Valoarea chi-square, gradul său de liberate şi nivelul său de semnificaţie sunt
afişate în al treilea tabel care începe cu „Pearson” (cel care a elaborat acest test).
Valoarea chi-square este de 13,518, care, rotunjită la un număr cu două
zecimale, devine 13,52. Gradul său de libertate este 2, iar probabilitatea two-
tailed exactă este 0,001.
Sub acest tabel se mai poate vedea şi mărimea „minimum expected count” a
oricărei celule din tabel, care este 13,88 pentru ultima celulă (fetele care preferă
site-urile cu muzică). Dacă diferenţa minimă aşteptată este mai mică decât 5.0,
atunci trebuie să se acorde foarte multă atenţie Testului chi-square.
* Dacă se foloseşte un tabel 2x2 de tip chi-square şi apar frecvenţe anticipate reduse, este
recomandat să se folosească testul Fisher, pe care aplicaţia SPSS îl include în output în astfel
de situaţii.
87
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
88
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 1:
89
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 2:
Se selectează „Transform”,
„recode”
Şi „Into Different Variables”
Pasul 3:
Se selecteaă „Vârstă” şi se
apasă butonul ◄ pentru a
introduce „Vârsta” în
caseta „Numeric Variable
– Output variable”.
Se introduce numele noii
variabile.
Se selectează „Change”
pentru a adăuga acest nume Se selectează „Old and New values”.
nou în caseta „Numeric variable
– Output Variable”.
Pasul 4:
Se selectează „Lowest
through” şi se scrie 9 în
caseta alăturată.
Se selectează „Value”
din meniul „new value”
şi se scrie 1 în căsuţa
alăturată.
Se selectează „Add” şi
se introduce „lowest
throught 9→1 „ în caseta
„Old→New”.
90
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 5:
Se selectează
„Range: through
highest” şi se scrie
10 în caseta de
lângă el.
Se selectează
„value” şi se scrie
2 în caseta
alăturată.
Se selectează
„Add” şi se
introduce „10
through
Highest→2” în
caseta „Old→New”. Se apasă „OK” în ecranul care va reapărea.
Pasul 6:
Noua variabilă şi valorile sale sunt
afişate în meniul „Data View”.
91
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Prin clic pe butonul de comandă Continue se revine în fereastra Record into Different
Variables în care acţionăm OK pentru recodificarea variabilei.
3. Chi – Square
a. testează egalitatea a două sau mai multe proporţii
b. testează egalitatea unei proporţii cu o valoare specificată
c. testează egalitatea mediilor a două eşantioane independente
d. testează egalitatea mediilor a două eşantioane perechi
92
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
a. transform/recode/into different variables;
b. transform/recode/into same variables;
c. nicio variantă de mai sus.
93
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
94
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Aceşti itemi se pot folosi pentru a determina nivelul de satisfacţie
profesională a angajaţilor, prin adunarea răspunsurilor date tuturor celor patru
afirmaţii.
Întru totul De acord dezacord Total dezacord
de acord
Respondent 1
Respondent 2
Respondent 3
Deoarece este nevoie de scoruri mari pentru a indica satisfacţia
profesională, se va inversa evaluarea, astfel:
4. total de acord; 3. de acord;
2. dezacord; 1. total dezacord.
Pasul 4:
Pentru a salva această
procedură sub formă de fişier
de sintaxă, se selectează
„Paste” în caseta principală.
95
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Această comandă de sintaxă va apărea în fereastra „Syntax”.
96
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
capitolul X şi care indică numărul de cuvinte pe care aceeaşi copii le-au
verbalizat cu mamele lor la 18 luni şi la 24 luni.
Pasul 1:
Pasul 2:
Se selectează:
„Analyze”
„Nonparametric Tests”
„2 Related Samples…”
Pasul 3:
Se selectează
„Optsprezece” şi
„douăzecisipatru” şi se
apasă butonul ◄ pentru
a introduce aceste două
variabile în caseta „Test
Pair(s) List”.
97
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Se deselectează „Wilcoxon”.
Se selectează „Sign”.
Se apasă „OK”.
98
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Se poate ignora primul dintre cele două tabele de output. Acestea indică
numărul de diferenţe negative (0), pozitive (8) şi inexistente (0) în ceea ce
priveşte datele ordonate după cele două vârste, şi media şi suma catalogate
negative şi pozitive. Valorile pentru „două zeci şi patru „ de luni sunt mai mari
decât cele pentru „optsprezece” luni.
Al doilea tabel indică nivelul de
semnificaţie al acestui test. În loc să
folosească tabelul valorilor critice,
computerul utilizează o formulă care
stabileşte o conexiune cu distribuţia Z.
Scorul Z este de – 2,558, care are o
probabilitate two-tailed de 0,011. Aceasta înseamnă că diferenţele dintre cele
două variabile sunt semnificative din punct de vedere statistic la un nivel de 5%.
99
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
10 copii care provin din familii biparentale şi 10 copii care provin din familii
monoparentale.
Familii 12 18 14 10 19 8 15 11 10 13
biparentale
monoparentale 6 9 4 13 14 9 8 12 11 9
Pasul 1:
- este acelaşi ca şi cel prezenta la capitolul XI.
Pasul 2:
Se selectează:
„Analyze”
„Nonparametric tests”
„2 Independent Samples…
Pasul 3:
Se selectează
„Emotivitate” şi se
apasă butonul
►pentru a introduce
parametrul
„Emotivitate” în
caseta „Test Variable
List”.
Se selectează
„Familie” şi se apasă
butonul ◄pentru a
introduce „Familie” în
caseta „Grouping
Variables”.
100
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 4:
Se poate ignora primul dintre cele două tabele de output. Acest tabel
indică faptul că rangul mediu dat parametrului „Emotivitate” pentru primul grup
(adică valoarea 2) este 13,15, iar rangul mediu pentru al doilea grup (adică
valoarea 1) este de 7,85. Aceasta înseamnă că valorile din grupul 2 (biparentale)
au tendinţa să fie mai mari decât cele din grupul 1 (monoparentale).
102
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
ANOVA simpla permite compararea simultana a trei sau mai multe
grupe menţinând nivelul α la valoarea dorita, de maxim 0,05.
Procesarea analizei one-way de varianţă cu scoruri nerelaţionate este
exemplificată folosind datele din tabelul următor, care indică rezultatele obţinute
de către diferiţi participanţi în condiţii diferite. Este vorba despre un studiu
asupra efectului unor tratamente hormonale şi placebo asupra depresiei.
Astfel, medicamentul este variabila independentă şi depresia este
variabila dependentă.
Date studiu
Grup 1 Grup 2 Grup 3
Tratament hormonal Tratament hormonal Placebo
8 4 4
11 2 6
8 4 4
Pasul 1:
Se introduc datele.
Se codifică cele trei
condiţii cu valorile 1, 2, 3.
Se etichetează „Hormon 1”,
„Hormon 2” şi „Placebo”.
Pasul 2:
Se selectează:
„Analyze”
103
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
„Comparea Means”
„One-Way ANOVA”.
Pasul 3:
Se selectează „depresie” şi se
apasă butonul ►de lângă
caseta „Dependent List” –
pentru a introduce
parametrul în casetă.
Se selectează „Condiţie” şi
se apasă butonul ◄ de lângă
caseta „Factor” – pentru a
introduce parametrul acolo.
Se selectează „Options…
Pasul 4:
Se selectează metodele statistice
„descriptive” şi „Momogenity of variance
test”.
Se selectează „Continue…”.
Se apasă „OK” din ecranul anterior, care
va reapărea.
104
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
105
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
106
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
privare de somn
3 ore 6 ore 9 ore
Consum alcool 14 16 20
10 14 22
15 23 30
Fără alcool 9 11 10
9 8 14
12 11 12
Pasul 1:
Se introduc datele. Cele ouă coduri pentru
„Alcool” (1=alcool; 2= fără alcool) – în prima
coloană.
Pasul 2:
Se selectează:
„Analyze”
„General Linear Model”
„Univariate…”
107
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 3:
Se selectează „Erori” şi
se apasă butonul ► de
lângă caseta „Dependent
Variable”pentru a
introduce parametrul
acolo.
Se selectează „Alcool”
şi „Privare de somn” fie
împreună, fie separat, şi
se apasă butonul „Fixed
factor(s)” pentru a le
introduce în casetă.
Se selectează
„Options…”
Pasul 4:
Se selectează
„Descriptives
statistics” şi
„Homogeneity test”.
Se selectează
„Continue”.
În ecranul anterior,
care va reapărea, se
selectează „Plots…”.
Pasul 5:
Se selectează „Alcool”
şi se apasă butonul ►
de lângă caseta
„Horizontal axis” –
pentru a introduce
parametrul acolo.
Se selectează „Privare
de somn” şi se apasă
108
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
butonul ◄ de lângă caseta „Separate Lines” - pentru a introduce opţiunea în
casetă.
Se selectează „Add”
.
Se selectează „Continue”. Se apasă „OK” din ecranul anterior
care va reapărea.
Al patrulea
tabel indică
nivelele de
semnificaţie
109
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
pentru cele două variabile „Alcool” şi „Privare de somn”, şi interacţiunea dintre
acestea.
Pentru prima variabilă, cea a alcoolului, Raportul F este 22,891, ceea ce este
semnificativ la nivelul 0,000. Deoarece sunt numai două condiţii pentru ca acest
efect să se producă, se poate conhide că scorul mediu al uneia dintre condiţii
este mult mai mare decât pentru cealaltă.
Pentru a doua variabilă a privării de somn, aceasta este egală cu 5,797,
valoare care are un nivel exact de semnificaţie de 0,017. Astfel, Raportul f este
semnificativ din punct de vedere statistic la un nivel de 0,05, ceea ce înseamnă
că mediile celor trei condiţii legate de somn nu sunt similare.
Mediile care diferă de celelalte pot fi determinate ulterior prin folosirea
testelor de comparaţii multiple, cum este Testul t pentru eşantioane
independente.
raportul F pentru interacţiunile dintre cele două variabile (Alcool şi Privare
de somn) este de 2,708 → nivelul de semnificaţie al acestui raport este de
0,107→ nu este nicio interacţiune semnificativă.
Acest grafic este realizat pentru mediile celor şase condiţii. El a fost editat
cu ajutorul comenzii “Chart Editor”.
privare de somn
3 ore
22,50 6 ore
9 ore
Estimated Marginal Means
20,00
17,50
15,00
12,50
10,00
alcool
110
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
111
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Date studiu
Grup 1 Grup 2 Grup 3
Tratament hormonal Tratament hormonal Placebo
8 4 4
11 2 6
8 4 4
Pasul 1:
Se introduc datele.
Se codifică cele trei
condiţii cu valorile 1, 2, 3.
Se etichetează „Hormon 1”,
„Hormon 2” şi „Placebo”.
Pasul 2:
Se selectează:
„Analyze”
„Comparea Means”
„One-Way ANOVA”.
112
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Pasul 3:
Se selectează „depresie” şi se
apasă butonul ►de lângă
caseta „Dependent List” –
pentru a introduce
parametrul în casetă.
Se selectează „Condiţie” şi
se apasă butonul ◄ de lângă
caseta „Factor” – pentru a
introduce parametrul acolo.
Pasul 4:
Se selectează:
„Tukey”
„Duncan”
„Scheffe”.
Se apasă
„Continue”.
Se selectează „OK”
în ecranul care va
apărea din nou.
113
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
Subgrupele omogene.
Grupul hormonului 2 şi al
controlului Placebo
aparţin aceleiaşi
subgrupe, ceea ce
înseamnă că nu sunt
semnificativ diferite.
114
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
grupe.
* Sunt reprezentate mediile grupelor din subgrupele omogene.
a. Foloseşte Media armonică a dimensiunilor eşantioanelor
=3,000.
115
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
116
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
117
Introducere în SPSS 2011 Mihaela Naidin
118