1|Page

PSIHOLOGIA MILITARĂ

Psihologia militară poate fi văzută ca aplicarea

principiilor, teoriilor, metodelor,cunoştințelor de
psihologie generală, socială etc. în interiorul ambientului
militar. Domeniile consacrate ale psihologiei
(experimentală, clinică etc.) sunt aplicate, relaționate la o
populație specifică.Psihologia militară este un domeniu
larg şi foarte complex, nu există domeniu al psihologiei
(teoretic sau aplicativ) care să nu aibă aplicabilitate în
armată. Pentru a înțelege acest lucru, vom enumera
problematica psihologiei militare:

Selecția, evaluarea şi repartizarea

Potențialilor militari pe arme, specialitățile militare –

de fapt aici a început să se dezvolte psihologia militară:
SUA, în Primul Război Mondial, a repartizat peste 1
milion de persoane pe specialități, după aptitudini, iar în
al Doilea RăzboiMondial peste 7 milioane de persoane;

1
2|Page

Instruirea şi evaluarea performanțelor

– instruirea militară:

-are un caracter stresant;

-se desfăşoară într-un context nespecific (nu se pot simula
perfect condițiile de război, deci implicarea este mai mică
față de situația reală);
-rezultatele instruirii pe câmpul de luptă se evaluează în
termenii de viu sau mort!

Diferențele de performanță

-în luptă ale unor militari cu aceeaşi dotare tehnică se

datorează unui complex de factori care trebuie studiați:
conducerea, moralul, experiența,motivația, disciplina,
cultura, instruirea etc.; referitor la disciplina militară, se
consideră că„armata te dresează”, dar acest „dresaj”
înseamnă condiționarea executării fără proteste a unui
ordin, ceea ce reduce pierderile de vieți în război;

personalul militar este deseori solicitat să acționeze în

condiții grele sau care amenință viața

- într-o multitudine de ambiente: altitudine, temperaturi

ridicate/joase, radiații,vibrații etc. ale căror efecte asupra

2
3|Page

personalului trebuie cunoscute (vibrațiile puternice au

foarte multe efecte, printre care impotența sexuală);

lupta armată poate dura perioade mai mari de timp

- ceea ce duce la deprivări de somn, oboseală, pierderi de

efective, psiho-traumatisme (trebuie cunoscute efectele şi
găsite măsuri de combatere a acestor efecte, măsuri pentru
a pregăti oamenii să reziste);

Influența comandanților asupra subordonaților

– nu este întâmplător faptul că o orientare recentă în
leadership accentuează necesitatea formării unor calități
charismatice la conducătorul militar (diferența manager-
leader: leaderul îşi motivează subordonatul, managerul îl
tratează ca pe un angajat);

socializarea militară

-prin sistemul de norme, prin cerințele de încadrare în

disciplina militară, urmăreşte să formeze acele conduite
care asigură acțiunea în condiții de certitudine, atât în
situații de rutină, cât şi în situații extreme (în lupta
armată); instituția militară are toleranță zero la
incertitudinea comportamentală;

3
4|Page

- în armată trebuie realizată o cât mai mare

compatibilitate om-maşină, om-progrestehnic
- instruirea militară trebuie să prevină Reacțiile de tip
dezadaptativ şi psihiatric
pe timp de pace şi de război; personalul militar îşi
îndeplineşte multe din funcțiile sale
în unități, grupuri mici
ori aici formarea coeziunii de grup, asigurarea
compatibilității personale este foarte
importantă;activitatea în grup poate veni de multe ori în
contradicție cu cerințele şi individualismul societății
moderne;

Programe de tratament psihologic şi reabilitare

- schimbările politice şi economice din ultimul timp au

dus la schimbarea misiunilor:misiuni de menținere a păcii,
misiuni ce presupun contact cu populația civilă, ce
presupun
instruire şi pregătire psihologică deosebită
- alte probleme în atenția psihologiei militare: dezvoltarea
programelor pentru operații speciale (propagandă),
operații psihologice; programe de evadare, supraviețuire,
negocierea ostatecilor, tehnici de persuasiune, pregătirea
populației pentru cazuri de terorism etc.

2. Scurt istoric al psihologiei militare

4
5|Page

Robert MearnsYerkes a elaborat testele Army Apha şi

Army Beta, pe baza cărora au fosttestaŃi şi repartizaŃi
1,7 milioane oameni şi 42.000 ofiŃeri, în timpul Primului
Război Mondial. Totel s-a mai ocupat de perfecŃionarea
sistemului de instruire militară, proceduri de asistare
amilitarilor cu afecŃiuni neuro-psihiatrice.După 1930 se
elaborează AGCT (Army General Clasification Test) care
a înlocuit ArmyAlpha şi cu care au fost testaŃi 12
milioane oameni.1948 apare
The American Soldier
, scrisă de Stuffer, care descrie observaŃiile sociologice
şi psihologice în al Doilea Război Mondial.În România,
există preocupări dinaintea Primului Război Mondial la
nivel de literatură;1903-1904, apar cărŃi de psihologie
militară; în 1939 apar 2 reviste de psihologie
militară.1940 – se înfiinŃează Institutul de Psihologie al
armatei, unde activau peste 100 psihologi.La ora actuală,
în toate unităŃile militare există un psiholog.
3. Caracteristicile organizaŃiei militare
Nu putem înŃelege psihologia militară fără a înŃelege
caracteristicile organizaŃiei militare.Toate instituŃiile
militare din lume sunt foarte asemănătoare între ele,
indiferent de sistemul politic, social, cultural al Ńării de
apartenenŃă (izomorfism substanŃial).Caracteristici:a)
acŃiunea militară are drept latură lupta armată, dusă în
scopul distrugerii forŃelor umaneşi materiale ale
inamicului – se înfruntă forŃe care urmăresc scopuri
diametral opuse; b) pregătirea pentru acŃiunea militară se
5
6|Page

face în timp de pace, ceea ce creează anumitedificultăŃi;

acŃiunea militară este pregătită, prefigurată în condiŃii
fizice şi psihologice diferite decele în care va fi executată
acŃiunea;c) deşi toate organizaŃiile moderne acceptă ca
posibile situaŃiile incontrolabile, armatasuportă cel mai
puŃin factorul de incertitudine, tocmai pentru a
condiŃiona tot mai puternic şi aobŃine factorul control;
ca atare, controlul social în armată foloseşte o formulă
specifică araportului convingere-constrângere;