Sunteți pe pagina 1din 3

FICATUL

învelit de
peritoneu visceral – seroasă
• nu este prezent acolo unde ficatul aderă la
• pereții trunchiului
• alte organe
• învelește capsula Glisson
capsula Glisson –țesut conjunctiv fibros

embriologic
se dezvoltă ca o evaginare a endodermului proenteronului
→ diverticul hepatic → (proliferează)
• → hepatocitele
• → (din evaginarea inițială) ductul biliar comun
• → (se prelungește) diverticulul cistic
→ vezica biliară
→ ductul cistic

vascularizație
intrări
• trunchiul celiac → a. hepatică
• vv. sistem digestiv → v. portă
• ambele dau rr. terminale care
alături de ductul biliar formează triada portală
se anastomozează → capilare sinusoide → v. centrală → v. hepatică → v. cavă inferioară
ieșiri
• v. hepatică → v. cavă inferioară

organizarea structurală a ficatului


parenchimul
• hepatocite
stroma
• continuarea capsulei Glisson
• traversată de
• aa.
• vv.
• nn.
• vase limfatice
• ducte biliare
sinusoidele
• canale vasculare delimitate de hepatocite
spațiile perisinusoidale
• aflat între
• endoteliul sinusoidal
• hepatocite

lobulul clasic
• în centru are vena centrală
• de la v. centrală radiază straturile de hepatocite
• hepatocitele sunt separate între ele de sinusoide

la vârfurile hexagonului $ canalele portale (ariile portale)
• scăldate în țesut conjunctiv lax ce aparține stromei

între canalele portale și hepatocite $ spațiul periportal
• se crede că de aici originează limfa ficatului

lobulul portal
• triunghi ale cărui laturi unesc puncte reprezentate de vene centrale aflate cât mai aproape de o triadă hepatică
• important dpv. al structurii exocrine a ficatului

acinul hepatic
• formă romboidă
• format din 2 axe
• scurtă – unește 2 triade
• lungă – unește 2 vv. centrale
• hepatocitele cad în una din cele trei zone eliptice ce pornesc de la axa scurtă și se deplasează pe axa lungă

• zona 1
cea mai apropiată de axa scurtă
primesc primele O2
deci mor ultimele ca urmare a hipoxiei
primesc primele substanțele toxice
• zona 2
între axa scurtă capătul celei lungi
• zona 3
cea mai apropiată de capătul axei scurte
primesc ultimele O2
deci mor primele ca urmare a hipoxiei
primesc ultimele substanțele toxice

Sinusoidele
endoteliul lor prezintă fenestrații mari
pe lângă endoteliu sunt delimitate și de celule Kupffer (macrofage)

Spațiul perisinusoidal
limitat de
• fața bazală a hepatocitelor
• fața bazală a celulelor endoteliale și Kupffer
hepatocitele trimit microvili ce măresc suprafața de absorbție
la acest nivel $ celule ITO
• depozit de vitamină A
• în condiții de patogenitate se diferențiază în miofibroblaste și sintetizează colagen

Hepatocitele (funcții+ secretă bilă)


mari, poligonale (6+ suprafețe), cu microvili
nucleul
• mare, sferic și central
• central
• celulele sunt de obicei binucleate
• fiecare nucleu are 2 nucleoli
• sunt tetraploide
durata de viață de 5 luni
grad crescut de regenerare
citoplasma
• acidofilă
• are zone bazofile cu
• RER
foarte bine dezvoltat
degradează toxine și medicamente
sintetizează
colesterol
componenta lipidică a lipoproteinelor
se hipertrofiază în consumul exagerat de
alcool
medicamente
• ribozomi liberi
• număr ↗ mitocondrii
• multiple complexe Golgi mici
• depozite de glicogen
• picături lipidice
• conține mulți peroxizomi cu enzime ce
• fac gluconeogeneză
• scindează acizii grași
• (oxidazele) generează H2O2 (peroxid de hidrogen)
dispunere (cele 6 fețe)
• 2 fețe privesc către spațiul perisinusoidal
• 2 fețe privesc către celulele învecinate
• 1 față privește către celule învecinate
• 1 față către canaliculul biliar
funcții
• secretoare de
• proteine precum albumina
• factori de coagulare
• lipoproteine și glicoproteine
• elemente ale sistemului complement
• catabolic
• carbohidrați → acizi grași
• anabolice - gluconeogeneză
Celulele endoteliale
prezintă discontinuități pe porțiuni întinse sub forma
• la nivelul celulelor epiteliale – fenestrații (fără diafragmă)
• între celulele epiteliale – zone libere
printre ele se găsesc celule Kupffer

Celulele Kupffer (sinusoidale stelate)


derivate din monocite
căptușesc, alături de celulele endoteliale, sinusoidele
nu formează joncțiuni cu celulele învecinate
au prelungiri pe care le trimit în lumenul sinusoidal
• uneori obstrucționează lumenul
prezintă în citoplasmă
• fragmente eritrocitare
• Fe în formă de feritină
=» rol în
degradarea finală a eritrocitelor
• deficitare
• senile
• hemosiderină
• feritina convertită la forma de depozit
• cantități mari sunt întâlnite a pacienții cu splenectomie
ficatul compensând pentru activitatea splinei

Căile biliare intrahepatice


încep la nivelul canaliculelor biliare →
• limitate de hepatocite
canalele Hering →
• sunt scurte
• se găsesc înaintea ieșirii din lobulul hepatic
• sunt delimitate de
• hepatocite
• cholangiocite
• reprezintă un rezervor de celule stem
duct biliar intrahepatic →
• delimitat doar de cholangiocite
• inițial cuboide
• apoi columnare (pe măsura ↗ diametrului ductului)
în apropierea hilului →
• se formează ductele hepatice drept și stâng
• începe să apară țesut muscular
ductul hepatic comun → ductul cistic (al vezicii biliare)
rol căi intrahep.: transportul secreției biliare către ductele hepatice

Căile biliare extrahepatice


reprezentat de ductul biliar comun (=» din hepatic + cistic)
tapetat cu celule epiteliale cilindrice
ajunge la duoden la nivelul ampulei Vater + sfincterul Oddi
rol căi extrahep.: transportul secreției biliare la nivelul duodenului
• bila
• rol de agent emulsionat asupra lipidelor în scopul
ușurării digestiei
facilitării absorbției

Vezica biliară
în formă de pară
de natură distensibilă
mucoasa
• prezintă numeroase plici
• alcătuită din celule epiteliale columnare
• au microvili apicali
• au complexe joncționale apicale
=» izolare între lumen și domeniul intercelular
• mitocondrii concentrate în zonele
apicală
bazală
• plicaturări la nivelul domeniului lateral
• funcția lor este cea de absorbție
a electroliților (pompa Na/K) și implicit a
H2O

• lamina propria (LP + celule epiteliale = mucoasă)


• are multe capilarii fenestrate
• are multe limfocite și celule plasmatice
• sub lamina propria - musculara externă
• compusă din
musculatură netedă
aleator orientată
contracția ei „golește” vezica biliară
fibre elastină
fibre colagen
• musculara externă este acoperită de țesut conjunctiv dens
• conține
vase sanguine (mari)
rețea limfatică densă
nn. pentru musculatura netedă
funcții
• depozitare bilă
• concentrare bilă
• eliminarea a 90% din apă →
• concentrarea de 10x a
sărurilor
colesterolului
bilirubinei

S-ar putea să vă placă și