Partea 4

Utilaje pentru Industrii de Proces

1. RECIPIENTE CU PERE I SUB IRI

1. 1. Rezisten a înveli"urilor de revolu ie

A. Notiuni generale
În principiu corpurile solide de rota ie (de revolu ie) sunt corpuri
geometrice generate prin rotirea dup o anumit lege a unei drepte, a
unei curbe sau a unei suprafe e. Aceste corpuri solide de rota ie sunt
m rginite-delimitate de suprafe e de revolu ie. Conven ional înveli ul
de revolu ie cu perete sub ire poate fi asimilat cu o suprafa de
revolu ie c reia i se atribuie o grosime.
Înveli ul de revolu ie cu perete sub ire (1) se caracterizeaz prin:
(2) suprafa a median , (3) meridian, ( ) grosime, (R1, R2) raze de
curbur , poli.

P oli

Astfel:
• suprafa a median – suprafa a situat la distan egal de
suprafa a interioar i exterioar
• generatoarea - curba prin rotirea c reia se ob ine suprafa a
median

1
• meridianul - curba de intersec ie dintre suprafa a median i un
plan care con ine axa de rota ie
• poli – punctele de intersec ie dintre suprafa a de revolu ie i axa
de simetrie
• fiecare curb care trece printr-un punct oarecare P de pe
suprafa a median are o anumit curbur
• K1 – centrul de curbur al meridianului în punctul P
• K P = R - prima raz principal de curbur a suprafe ei în
1 1
punctul P
• K K P OO sau centrul de curbur al curbei rezultate prin
2 1 1
intersec ia suprafe ei median cu un plan perpendicular pe
meridian în punctul P
• K P = R - a doua raz principal de curbur a suprafe ei în
2 2
punctul P
• - deschiderea punctului P (variabil independent )
• cerc paralel – cercurile rezultate prin intersec ia suprafe ei
median cu plane perpendiculare la axa OO
• raza cerculul paralel ce trece prin punctul oarecare P
OP = r = R sin
1 2
• caracterizarea elementului de suprafa al suprafe ei median

2
 dA = ds ds
1 2
ds = R d , ds = R d( sin
1 1 2 2
rezulta dA = R R d( sin d
1 2

Înveli urile de revolu ie pentru care << ( R , R ) sunt

1 2
caracterizate doar de dou dimensiuni dominante în raport cu a treia
(grosimea). Acest fapt permite adoptarea ipotezei st rii plane de
tensiune. În baza acestei ipoteze înveli ul poate prelua tensiuni doar
în direc ia meridional i inelar .
În mod practic dac convenim s exprim m real sau
conven ional diametrul exterior caracteristic De respectiv diametrul
interior caracteristic Di se poate definii un simplex geometric ,
astfel:
D
= e diametrul exterior
D diametrul interior
i
sau
sp grosimea
=
R raza suprafetei mediane
Deci se vor definii:
• înveli uri de revolu ie cu perete gros, dac* > 1,2 (0,2);
• înveli uri de revolu ie cu perete sub ire, dac* 1,2 (0,2).

B. Înc*rcarea elementului de înveli"

Sarcini exterioare
Se vor analiza doar înveli uri de revolu ie cu perete sub ire
omogene i izotrope solicitate de sarcini exterioare axial simetrice (au
aceea i valoare în lungul unui cerc paralel) distribuite uniform pe
suprafa a înveli ului (sarcini de tipul presiunii).
Conven ional componentele sarcinilor exterioare descompuse
dup axa x care coincide cu direc ia la meridian respectiv dup axa z
normal la meridian sunt X i Z; ele se vor raporta la unitatea de arie a
suprafe ei mediane deci vor avea ca unitate de m sur N/m2.

3
 Sarcini interioare
Un înveli aflat sub ac iunea unui sistem de sarcini exterioare
se deformeaz , iar în acesta iau na tere sarcini interioare ca r spuns
al înveli ului la înc rcarea cu sarcini exterioare. În contextul
precizat, în starea de echilibru în înveli pot ac iona numai:
/ - momente încovoietoare meridionale M care tind s
roteasc fe ele elementului de înveli în jurul cercurilor paralele
/ - eforturi meridionale S, normale la fe ele elementului de
înveli orientate în direc ia meridianului
/ - eforturi transversale Q, normale la fe ele elementului de
înveli orientate în direc ia razelor de curbur ale suprafe ei
mediane
/ - eforturi inelare T egale i de sens contrar, normal la fe ele
elementului de înveli
/ - momente încovoietoare inelare K egale i de sens contrar,
care tind s roteasc fe ele elementului de înveli în jurul tangentei
la meridianul respectiv
Not*
• Eforturile interioare S, T, Q se raporteaz la unitatea de lungime
a curbei pe care ac ioneaz , deci vor avea ca unitate de m sur
N/m.
• În ceea ce prive te semnul acestor eforturi s-a adoptat conven ia
prin care S, T sunt considerate pozitive atunci când solicit
înveli ul la întindere, iar Q sunt considerate pozitive atunci este
orientat în sensul z > 0 i ac ioneaz pe suprafa a elementar a
c rei normal exterioar este dirijat în sensul lui x pozitiv.
• Momentele încovoietoare M, K se raporteaz i ele la unitatea de
lungime a curbei pe care ac ioneaz , deci vor avea ca unitate de
m sur Nm/m.
• În ceea ce prive te semnul acestor momente s-a adoptat
conven ia prin care sunt considerate pozitive atunci când tind s
m reasc raza de curbur a suprafe ei median .

Tensiuni
Atât timp cât solicitarea r mâne în domeniul elastic liniar (adic
tensiunile din înveli nu dep esc limita de elasticitate) tensiunile sunt
rezultatul suprapunerii efectelor sarcinilor interioare.

4
 Prin conven ie s-au notat:

• 1 – tensiunea meridional total

• 2 – tensiunea inelar total
Deci conform celor stabilite anterior (vezi i Partea 1)

Tensiunea meridional total

7 = S ± 6M
1 5 52
Tensiunea meridional total
7 = T ± 6K
2 5 52
Tensiunea de forfecare tangen ial
8=Q
5

Not*
• pentru înveli uri solicitate axial simetric este neglijabil în
compara ie cu 1 sau 2
• semnele + din rela iile precedente se refer la suprafe ele
interioare (momentele încovoietoare produc întindere) iar cele -
se refer la suprafe ele exterioare (momentele încovoietoare
produc compresiune)

C. Rela ii "i ecua ii între sarcinile exterioare "i eforturile din

peretele înveli"ului

Forma rela iilor i a ecua iilor de echilibru depind de ipotezele

care se fac în leg tur cu sarcinile interioare:
• ipoteza (teoria) înveli ului f r momente încovoietoare
(deformarea înveli ului are loc ca i cum acesta nu ar avea
grosime-deci nu este împiedecat -adic nu s-a considerat
interac iunea straturilor vecine de material)
• ipoteza (teoria) înveli ului cu momente încovoietoare
(deformarea înveli ului este împiedecat prin interac iunea
reciproc a straturilor vecine de material)

5
Not*
În cele ce urmeaz* vom aborda numai elemente de calcul în
limitele ipotezei-teoriei înveli"ului f*r* momente încovoietoare-
corespunz*toare unui num*r însemnat de cazuri practice.

Ecua ii de echilibru

(a)-echilibrul elementului de suprafa al înveli ului

(b)-proiec ii pe axa z
(c)-proiec ii pe planul meridional (axa de simetrie OO )

6
 • din proiec ia pe axa z

rezult ecua ia de echilibru a elementului de înveli sau ecua ia lui

Laplace.
• din proiec ia pe axa de simetrie a înveli ului OO

rezult ecua ia de echilibru a zonei înveli ului, în care constanta Po are

semnifica ia componentei dup axa de simetrie a for elor exterioare
concentrate, care ar înc rca conturul inferior.
• din legea lui Hooke pentru starea plan de tensiuni înlocuind
expresia sarcinilor interioare-rezult rela iile pentru deforma iile
specifice

D. Aplica ii ale teoriei f*r* momente a înveli"ului

Înveli# oarecare aflat sub ac iunea presiunii interioare p

uniform distribuite #i constante

7
 • în cazul înveli ului închis la vârf, adic la r0 = 0 din
rela iile precedente rezult :

• dac înveli ului închis la vârf nu este solicitat cu sarcina

concentrat Po din rela ia precedent rezult :
pR
S= 2
2
• prin înlocuirea lui S în ecua ia lui Laplace rezult
pR R
T= 2 2 2
2 R
1

Înveli# sferic solicitat cu presiune interioar p uniform

distribuit #i constant
Înveli ul sferic prezint particularitatea geometric cunoscut i sub
denumirea de simetria sferic : R1 = R2 = R, grosimea înveli ului =
constant. În consecin prin particularizarea eforturilor interioare S, T
i înlocuirea lor în expresiile tensiunilor meridional 1 i inelar 2
rezult :
pR
S=T=
2
pR
7 =7 =
1 2 25

Înveli# cilindric solicitat cu presiune interioar p uniform

distribuit #i constant
Înveli ul cilindric prezint particularit ile geometrice: R1 = , R2 =
R= constant, grosimea înveli ului = constant. În consecin prin
particularizarea eforturilor interioare S, T i înlocuirea lor în expresiile
tensiunilor meridional 1 i inelar 2 rezult :
pR
S= , T = pR
2
pR pR
7 = , 7 = 27 =
1 25 2 1 5

8
 Înveli# conic solicitat cu presiune interioar p uniform
distribuit #i constant
Înveli ul conic prezint particularit ile geometrice:
R1 = , grosimea înveli ului = constant,
= ? ( , d = 0, R1 d = ds1 = dx
2
R2 = x tg , r= x sin .

În consecin prin particularizarea eforturilor interioare S, T i

înlocuirea lor în expresiile tensiunilor meridional 1 i inelar 2
rezult :
p x tg(
S= , T = p x tg(
2
p x tg( p x tg(
7 = , 7 = 27 =
1 25 2 1 5

9
1. 2. Recipiente cu pere i sub iri

1.2.1. Clasificare: Tipuri functionale de recipiente

a. b. c. d. e.

f. g. h. i. j.

k. l. m. n. o.

Fig. Diverse tipuri constructive de recipiente.

a. Vertical cu capac i fund plan; b. Vertical cu capac plan i fund plan racordat;
c. Vertical cu capac plan i fund bombat; d. Vertical cu capac plan i fund
bombat / manta exterioar ; e. Vertical cu capac plan i fund conic / manta
exterioar ; f. Vertical cu capac bombat i fund plan / manta exterioar ; g.
Vertical cu capac bombat i fund plan racordat; h. Vertical cu capac i fund
bombat neracordat; i. Vertical cu capac bombat neracordat i fund bombat
racordat / manta exterioar ; j. Vertical cu capac bombat neracordat i fund
tronconic rcordat sau nu / manta exterioar ; k. Vertical cu capac demontabil i
fund bombat racordat / manta exterioar ; l. Orizontal cu capace bombate
neracordate; m. Vertical cu capac i fund bombat racordat nedemontabile /
manta exterioar ; n. Orizontal cu capace bombate racordate; o. Vertical cu capac
bombat racordat nedemontabil i fund tronconic racordat.

10
A. Rezervoarele
C - sunt utilaje de tip recipient care servesc fie pentru depozitarea
temporar* a unor fluide tehnologice, fie pentru m*surarea
substan elor lichide sau solide pulverulente, între fazele
tehnologice ale unui proces

B. Reactoarele chimice
C - spre deosebire de rezervoare ele constituie în mod direct
incinta de suport pentru desf*"urarea unor procese tehnologice
(constructiv seam*n* în multe situa ii cu rezervoarele).

Reactoarele chimice si rezervoarele se construiesc în marea lor

majoritate din laminate din o el carbon, sau din o el aliat i înalt aliat.
Numai în situa ii tehnice deosebite, bine justificate, se va recurge
la utilizarea o elurilor turnate, font sau materiale neferoase. Atunci
când nu exist condi ion ri de proces, se prefera forma cilindrica
datorita execu iei relativ u oar .

Ca principale categorii de materiale utilizate în construc ia

recipientelor, se pot men iona:
• materiale feroase: font , o el turnat, o el laminat;
• materiale neferoase: aluminiu, cupru, nichel, plumb, argint;
• materiale nemetalice: materiale plastice; policlorur de vinil dur ,
polietilen , polipropilen , poliester armat cu fibre de sticl , etc.

11
1.2.2. Elemente specifice de calcul

Modalit* i de evaluare a rezisten ei mecanice

• pe baza valorii limit a tensiunilor ce pot fi suportate de

construc ie care presupune c în întreaga construc ie
tensiunile nu vor dep i domeniul limit -- uzual cel elastic
de solicitare al materialui, respectiv limita de curgere
tehnic 0,2 .
• pe baza valorii limit a sarcinilor ce pot fi suportate de
construc ie, f r apari ia derforma iilor remanente, care
presupune o trecere par ial a materialului, în sec iunile
cele mai solicitate, în stare elasto-plastic deci o utilizare
mai complet a rezisten ei materialului.

Ipoteze generale
• materialele metalice utilizate în construc ia acestor aparate sunt
o eluri care au o elasticitate i plasticitate bun
• materialele metalice respect legea lui Hooke,
• se considerâ definitorie starea plan de tensiune

Consecinta tensiunea echivalenta ech se va calcula pe baza a dou

dintre teoriile de rezisten consacrate

• teoria a IV-a de rezisten * sub forma teoriei energiei de varia ie

a formei
1/2
2 + 2 (A)
ech 1 1 2 2
• teoria a III-a de rezisten *, teoria eforturilor tangen iale
maxime
(B)
ech 2

In consecinta si calculele (dimensionare sau verificare) se pot aborda

diferit pe baza celor doua Teorii de rezistenta mentionate.

12
Calculul corpurilor cilindrice solicitate la presiune interioar*

In sec iunile situate la distan e suficient de îndep rtate fa de

• zona de rezemare,
• fa de îmbinarea cu funduri, flan e, etc.
în general în sec iuni suficient îndep*rtate de zonele cu solicit*ri
de contur starea de tensiune caracteristic este cea f r momente
(starea de membran ). Tensiunile principale au fost definite prin
rela iile:
p Dm p Dm
= respectiv = , în care:
1 4s 2 2s
0 0
p - este presiunea interioar ,
Dm - este diametrul mediu al înveli ului
s0 - grosimea de rezisten a elementului de invelis cilindric

Prin înlocuirea lor în rela iile (A)-(B) se ob in expresiile tensiuni

echivalente:
p Dm
= 3 ac (A)
echIV 4 s
0
respectiv,
p Dm
= ac (B)
echIII 2 s
0
Dar
• Dm = D + s = D + s , sau D m = De s .
i
• ac ac

13
rezulta prin inlocuire rela iile specifice pentru dimensionare:
pD p De
s = i =
0IV 2,3 Gac p 2,3 Gac + p
pD p De
s = i = ,
0III 2 Gac p 2 Gac + p

(a) - Grosimea de proiectare sau de fabrica ie a peretelui

recipientului cilindric se calculeaz* cu rela ia:
s p = s + c + c + cr
0 1 2
în care c1 , c2 , cr sunt adaosuri tehnologice i de exploatare

Adaos “c” Explicitare

c1 = vc Tu
c1-adaos pentru Ia în considera ie sub ierea ulterioar a
condi ii de peretelui prin coro-ziune sau eroziune.
exploatare [mm] Pentru recipiente care lucreaz în con-
di ii de coroziune atmosferic se
recomand c1 =1...3mm.
Ia în considera ie abaterea în minus la
c2-adaos pentru grosime a laminatelor de tabl STAS 437-
condi iile de 87 i de eav STAS 404/1..3-87 sau
execu ie [mm] STAS 530/1..3-87. În lipsa
recomand rilor standardizate se poate
considera orientativ c2 = 1 mm, pentru sp-
c1 20 mm, sau c2 = 0 mm, pentru sp-c1>
20 mm.
c3-adaos de Face trecerea la valoarea imediat
rotunjire [mm] superioar standardizat a grosimii
semifabricatului.
vc – viteza de coroziune/eroziune [mm/an];
Tu – durata de utilizare a recipientului [ani];

(b) - presiunea de calcul de verificare a elementului cilindric:

2 Gac s*p
pc = p
*
D sp
s*p = s p c c , este grosimea echivalent de rezisten .
1 2

14
1.2.3. Asambl ri cu flan#e

Aspecte generale

Conditii :
• s asigure strângerea elementelor componente
• s asigure etan eitatea asambl rii
• sa prezinte rezistenta si rigiditate

Rezisten a si rigiditatea flan elor este asigurat din condi iile de

calcul i de execu ie .
Etan#eitatea flan elor este asigurat prin solu ia constructiv
adoptata, precizia fabric rii flan elor (planeitatea i rugozitatea
suprafe elor de etan are) i calitatea garniturii.
Cu cât produsul p ×·D, dintre presiunea de etan at p i diametrul
nominal al asambl rii D, este mai mare cu atât flan a trebuie s fie
mai rigid i în consecin , masa acesteia mai mare.

Strângerea asambl rii

• în condi ii normale prin uruburi.
• în condi ii grele de func ionare, p de 4 MPa i T
3000C, prin prezoane.

15
 Dimensiunile principale i de leg tur ale flan elor sunt
standardizate : STAS 9801/1-76…STAS 9801/10-90.
Se întâlnesc îns multe cazuri, justificate tehnic, în care
trebuie s se utilizeze flan#e cu dimensiuni nestandardizate.

Forme constructive ale flan#elor

Criteriul de Forme constructive

clasificare
Forma talerului • flan e rotunde;
• flan e p trate;
• flan e ovale;
• flan e triunghiulare;
Forma sec iunii • flan e plate;
flan ei • flan e cu gât;
Procedeul de • flan e turnate;
fabricare • flan e forjate;
• flan e sudate;
Modul de asamblare • flan e asamblate prin sudare;
• flan e asamblate prin
mandrinare sau filetare;
• flan e libere;
Natura mediului • flan e normale;
tehnologic • flan e c ptu ite anticoroziv;
Forma suprafe ei de • flan cu suprafa a plan ;
etan are • cu suprafa a înclinat -tronconic ;

16
a. Flan#e plate
Domeniu uzual de utilizare :
Dmax = 1000…2100 mm
pmax = 2,5…1 MPa.

b. Flan#e plate cu nervuri

Domeniu uzual de utilizare :
Dmax = Dmax = 2100
pmax = pmax 1,6 MPa.

c. Flan#e cu gât
Sunt flan e cu rezisten i rigiditate mare.
Un dezavantaj major al acestor flan e, este consumul relativ ridicat de
material.

e. Flan#e libere

f. Flan#e speciale

17
Etan#eitatea asambl rilor cu flan#e

Capacitatea acestor asambl ri de a asigura separarea permanent #i

complet a mediului tehnologic de cel ambiant, atât la montaj cât #i
în exploatare.

În principiu etan eitatea asambl rii cu flan e depinde de trei

grup ri de factori :
• A. -- forma suprafe elor de etan are
• B. -- dimensiunile geometrice - rigiditatea flan elor
• C. -- caliatea execu iei (a suprafe elor de etan are) i caracteristicile
materialelor, în special caliatea garniturii de etan are.

Tipul Domeniu specific de Natura mediului

suprafe ei utilizare [pmax×T] tehnologic
Plan simpl pmax 2,5 MPa; Mediu inert, normal pu in
(Fig. .a ) Tmax 5400C; agresiv.
Cu prag i pmax 10…40 MPa i Tmax Mediu inert, normal relativ
adâncitur 5400C; agresiv.
(Fig. . .b) vid &i T= -30..+2000C;
Orice mediu.
Cu canal i vid &i pmax 40 MPa; Mediu agresiv, toxic,
pan Tmax 5400C; periculos (inflamabil,
(Fig. ..c) exploziv) sau letal.

a.

b.

c.

18
Efectul dimensiunilor geometrice - rigiditatea flan"elor

• În cazul presiunilor ridicate -- din cauza dimensiunilor mari sau

a solu iilor constructive alese ale flan elor nu apar probleme
deosebite de rigiditate.
• În cazul presiunilor mici i medii -- din cauza unor dimensiuni
relativ mai modeste la flan elor, la acela i diametru nominal,
rigiditatea flan elor poate devenii insuficient .

Efectele nedorite :

• rotire excesiv a talerelor flan ei cu încovoierea suplimentar a

virolelor sau a uruburilor,

• încovoierea flan elor între dou uruburi învecinate

19
 Atenuarea – Eliminarea efectelor nedorite :

• Încovoierea flan elor între dou uruburi învecinate poate fi

compensat par ial i prin mic orarea pasului dintre uruburi.
Dac în condi ii normale distan a-pasul t dintre dou uruburi se
ia t < 5d, pentru a atenua încovoierea flan elor între uruburi
învecinate se recomand mic orarea acestuia la valoarea t =
(2,25…4)d,

• Încovoierea i rotirea talerelor i a zonei de cap t a virolei se

poate atenua prin m rirea rigidit ii acesteia, prin adoptarea unor
solu ii constructive adecvate. Una dintre acestea o constituie
utilizarea unui tronson de cap t îngro at .

20
1.2.4. Calculul asambl rilor cu flan#e

A. Principii

• Dimensiunile flan elor trebuie verificate din punct de vedere al

asigur rii rezisten ei, rigidit ii i etan eit ii.
• Rezisten a asambl rilor cu flan e se rezov relativ u or
• Rigiditatea i implicit etan eitatea acestora este dependent
strâns de valoarea dimensiunilor flan elor.

Nota
În general flan ele pentru presiuni mari nu pun probleme din acest
punct de vedere; flan ele pentru presiuni mici i medii au nevoie de
condi ii suplimentare de execu ie i montaj pentru a satisface cerin ele
de rigiditatea i etan eitate.

B. Metode de calcul al asambl*rilor cu flan"e

• metoda bazat pe codul american ASME

• metoda codului german AD-M
• metoda calculului la sarcini limit
• metode teoretice aproximative

C. Categorii de flan"e dupa Metoda codului ASME

• flan e de tip integral sunt acele flan e care prin construc ia lor
garanteaz solicitarea simultan i în aceea i m sur a flan ei
(talerului) i a virolei (flan e cu gât, flan e plate cu sudur p truns
pe toat grosimea);
• flan e de tip liber sunt flan ele care datorit construc iei lor nu
asigur solicitarea simultan i în aceea i m sur a flan ei
(talerului) i a virolei (flan ele libere, flan ele mandrinate sau
filetate, flan ele sudate cu p trundere incomplet );
• flan e de tip op ional sunt flan ele care prin construc ia lor asigur
numai par ial solicitarea simultan i în aceea i m sur a flan ei
(talerului) i a virolei;

21
 a. b. c.

Nota
Flan#ele de tip op ional se pot calcula fie ca flan#e de tip liber
fie, ca flan#e de tip integral. Se recomand ca aceste flan#e s fie
calculate ca flan#e de tip liber, dac sunt îndeplinite condi iile: sp
<16 mm, D/s 300, p 2,1 MPa, t < 3700C.

D. Ipoteze simplificatoare de calculul a flan"elor:

• garnitura de etan are dispus în interiorul diametrului de amplasare

al uruburilor
• flan ele se încovoaie sub influen a momentelor meridionale de
încovoiere.
• regim sta ionar de func ionare la temperatura de montaj T = T0,

E. Sarcini principale de solicitare

• For a de strângere a garniturii la montaj

F = " Dm b q
0
• For a de comprimare-etan#are pe garnitur :
Fg = 2" Dm b m pc
• For a de serviciu, datorat ac iunii presiunii:
F = 0,25" Dm pc
• For a de expulzare a garniturii sub ac iunea presiunii:

22
 Fex = " D hg pc
ic
• For a de strângere în exploatare -- trebuie s asigure etan eitatea
asambl rii i s împiedece desfacerea uruburilor:
Fe = F + Fg

F. Efectul for elor de prestrângere asupra elementelor asamblate

Din diagrama precedent se constat :

F < F+F
t 0
F = F + F'
t 0

23
 Varia ia for ei din exploatare F, între 0 "i F, produce o
varia ie a for ei din "urub cuprins* între F0 "i Ft.
Asamblarea în totalitatea ei, flan"e, "uruburi "i garnitur*,
trebuie s* reziste si sa asigure o rigiditate suficient* astfel ca în
exploatare garnitura s* r*mân* strâns* cu o for * egal* cel pu in
cu valoarea Fg F' unde F’0 for a remanent* de etan"are.
0

G. Verificarea flan#elor prin Metodele teoretice aproximative

În aceast situa ie aceste verific ri se formuleaz pe baza unor

solicit ri echivalente simple, f r a se apela la diver i coeficien i de
form i corec ie, a a cum se procedeaz la verific rile realizate dup
diverse normative.
În cele ce urmeaz se prezint un calcul simplificat de verificare
a flan elor de tip integral.
Conform acestei metode de verificare se consider :
• solicitarea simpl de încovoiere a flan elor este solicitarea cea
mai periculoas
• tensiunile maxime de încovoiere se produc în sec iunea “n-o”
pentru talerul flan ei, respectiv în sec iunea “m-n” pentru gâtul
flan ei

24
Deci tensiunile pe cele dou sec iuni principale:
• tensiunea de încovoiere pentru talerul flan ei,
M 6F l
= ino = t 2 T
no W aif
zno " D h2
2
• tensiunea de încovoiere pentru gâtul flan ei,
M 2,4 F l
imn t 1 T
no = W =
aif
zmn " D spg2
1
în care:
Mno, Mmn sunt momentele încovoietoare în cele dou sec iuni,
Wno, Wmn sunt modulele de rezisten ale sec iunilor

25