STANDARD DE STAT STAS 2745-90 EDITIE OFICIALA ROMANIA INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE, "TUREN DE FUNDARE sti Hien URMARIREA TASARILOR CONSTRUCTULOR PRIN METODE Clastiaren alfenurerl TOPOGRAFICE eat Foundation soil Sol de fondation Ocwosanne BUILDING SETTLEMENTS SURVEILLANCE DES FAIX PAR HABIIOAERVE OCAJIKH, TRACING BY SURVEYING METHODES TOPOGRAPHIQUES KOHCTPYKUMIt METHODS. TONOTPAGHYECKHMH. METOAMI q ERALITAL S| g 1.1 Obiect si domeniu de aplicare 5 Prezentul standard se refer Ja urmarirea prin metode topografice a tasirilor constructiilor, & in timpul exccutiei si al exploatirii acestora, “Tasirile sint deplasirt pe verticalé ale construcfillor, datorate, in principal, indestri terenu- 3 sub acfiunea incircérilor transmnise de fundagie. : Prezentul standard se refer’, de asemenca, Ia urmarirca deplasirilor pe verticals ale con- E fiilor datorate gi altor cauze: contracjit si umflari ale argilelor, lichefierea nisipurilor, migciri | seismice, alunceasi de teren, goluri subterane (formate prin antrenarea pimintulus, prin dizolvarea E ‘nor roci solubile, prin excavatii subterane etc.), pribusiri ale structurit piminturilor mactoporice 3 Ta umezire ca urmare a saturdrii ete ‘ Prevederile prezentului standard se aplict la toate categorille de constructii g 12 ea tasixilor constructillor prin metode topografice face parte integranti din activi tatea de urmirire a comportirii constructilor. Rispunderile care revin in activitatea de urmarire a comportirii constructillor, atit in faza de exceutie cit si de exploatare, beneficiarulul, proiectantului si executantului sint stabilite im re- AL] Hlementitile Iegate in igoare a 1.3. Urmirirea tasirilor poate fi organizati la construcfii existente sau constructii noi, incepind Z| ca taza de executie 41 continuind pe parcursul exploatari a 14 Prin urmarinca tasirilor constructiilor se detcrntin deplasirile sau deformatiile constrac- = | filor, generate de tastri ale tecenului. ‘de fundate, cx de exemplu: tasarea medic, taséile rela. E | ENer ini ate tundatior sau ale construc{iei in ansambla, incovoicri relative ale tipilor con- | tino de fundare ete, dupt care accslea se compart cu deplasirile sas deformilecalealate : Ca datele astiel objinute Z verified indeplinirea condiilor de siguranf si de exploatare normali a construcfillor; — so obfin elemente pentru perfectionarea metodelor de calcul al tasirilor, pentru stabili- rea valorilor deplasarilor sau deformatiilor admisibile atit din punct de vedere tehnotogic cit, si al structurii de rezistenfa gi ale unor caracteristici de comportare ale piminturilor gi rocilor din cuprinsul terenului de’ fundare; Elborat de: Aprobat de: Data intririt fa vigoare : linstrruTUL CENTRAL DE CERCETARE’ PRO- | INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE JECTARE §I OIRECTIVARE IN CONSTRUCTII situa de Curet In Cosi 9) Ene | Bd: Me Pol nr. 5 BUCURESTT roms Construction feinisreRUL EDUCATIE! st INVATAMINTULUI owe 12 ERS 1990-03-01 J Insicutal de Construcgii Bucurest Pag. 12 Profal Lei 12,00—se elarifick cauzele unor degradiri ale constructiilor ; OBSERVATIE — Asomenea degradisi pot f datorate compresibiltais nas i reusiforme a terensi de Snare aera ae aeemah iatluenjel nor constructs} not executate fa vecinstate, supraincircritterenuls prin Fe cr aee Gaaproplcte, cine sau creten! nich apes subterane,executir fn zo & anor forje sou seem ealleariifings san sub constructie & nor Tucrari sebterane ete — se definitiveazi programul de exec utie si regimul de exploatare a constructiei. OBSERVATIE, — Mésorasea tasiilor pe parcorselexceufiel permite prognorarca evoluie in tip a deforma: QRSERYATIE ail Gelormafilor totale jrobabile ale constrwtih fm acest ms se poate sta moment cad Lies Fe iat Ente trontoano sau part ale constuche, ccondarit definitive ire constmetie diverse ele 5 feck Logarta dinure ramblce 91 culelle de poduri, realists suprastructuci Ta et de comunicatie aving oer ate Ea mart compreaible et. Masurarea facil in petioada primo Sncrcirt poste stale boca Gt fc xe coet 8 uno conte served rept deporte cv dete ‘destiaagit lores ‘Se cereale, rezcrvoare etc 15 Oportunitatea urmiririt tastiilor constructiilor noi se stabileste de protectant, jar al ce lor existente de beneficiar. ‘Urmirirea tasirilor se prevede in mod obligatori Ae Matiile precizate th, STAS 3300/2-85 in care calculul definitiv al terenului de fundare trebuie si se facd Ia starea limit de deformatie; "ie fonstiucfil findate pe piminturi, in apropierea efrora se pot, produce supraincirelri importante ale terenulai de fandare (exeeujia unor construesit inalte sat Iucrari de terasamente, depouitiri de materiale ete.) ; “la constructii care” prezintis cripitturi ote. sau deplas care pot fi atribuite defarmatiilor terenului’ de fundare sau altor caw Ja pet. 14 dupa anumite_calamititi naturale _(scisme, inundatit, alunecisi de teren ete.); —hatmodificiti importante ale condifitlor de cxploatare. i, denivelisi, inclinari ete, de felul color mengionate lode topografics se efectueazi pe baza unui 1.6 Urmrirea tasirilor unei constractii prin ‘a comportiii construct program care se incadreaz in proiectul de wrmirire 1.6.1 ‘Tema pentre intocmirca progtamului privind masurarea, (asiilor se elaboreaza de citre pitetantal steucturi in colaborare cu executants! studinlu geologico-tehnic st geotehnie al amplass- mentului. i anexa A la ptezentul standard se prezinti. exemplificativ, confinutuladra al temci- 162. Programul privind misurarca tasirilor se intocmeste de citre unitatea, care efectucazt 162 ss Tnceiee, de comun acord ct proicctantal, executantul si beneficiaral constructit. areca B la. precentul standard se prezints, exemplificativ, continutul cadru al progra mului privind misurarea tasiei lor. 17 Terminologia cste conform STAS 3950-81; STAS 3300/1-85; STAS 3300/2-85 si STAS 7488-82 2 CERINTE DE BAZA ALE URMARIRIL TASARILOR CONSTRUCTIILOR PRIN METODE TOPOGRAFICE 21 Urmiitea tasirilor nei constructii_prin metode topografice consti din, misurares mod; 2 gtolce uno: puncie izolate, materializate prin marci de tasare, fixate solidar de constructic, Ca Seportare la repore de relcrin{t (cepere fixe) amplasate conform prevederilor de 18 pet BL pro 3.2 Motodele pentra masurarea deplasitilor verticale ale constructiilor se precizear’ ii, de aul privind masurarea tasirllor i se leg im func ie de precisia necesard a misur Sraticulabititile constructive ale constructiet si de natura terenalut de fandoxe 23 Precizia necesari a misurirti deplasirilor verticale,. in funefie de valoarea estimats prin iroiect a tasttii absolute mania Say S° determin’ preliminar conform precizirilor din tabe- iol 1 Tabetel 1 Vatoarea estimata prin. proieet @ area adimisibl | chp Casa convention ntre 100 si 500 reds > | “ee oe Rate mia | Cov gard | Cap oma, | ae wai °—3— STAS 2745-90 OBSERVATHT constructive gale conditillr de explostare, reaps sioave pavied precizia p> baza altor Ham de depiavari sam deformatii estimats (task slativs, Igsavaior relieve, mca et) 2a lips dateloe priviad valorle estimate ale deplastrilor, casa cnaveafiousla depreciate se poate deteemina Gopi cum urmeas AS constractit din class I de importants, stsbiliet conform STAS 10100/0-75, construcfiiaflate tn exploatare ani, construct fundate pe torenuri stlncaase 3i semi-stincoase; B—‘construstii fundats po terenurh bun’, definite conform SEAS 3300)2-83, ch exceptia terenurilor stincoase i Semistincoase; © = Sonstrnchit fondate pe tes D— consteactit de" pamtat. 24 — Deplasitile verticale ale constructiifor se recomanda si fie mfsurate cu una din urmi- toarcle metode sau cu o combinatie intre acestea: nivelment geometric si_nivelment hidrostatic. Metodele de nivelment ce se rccomanda a fi utilizate, in functie de clasa conventionala de precizie, sint indicate in tabelul 2. nutk dificil Tabetel 2 Clasa convontionald de ps Motode de nivelment recomandate AB | Nivolment geometric de_precieie Nivelment hideostatie do’ precise | cp | Nivetment goometsic Nivelnent OBSERVATIE ~ In fanctie de paseicularitiile ori, pot fl wtlzate gia fealizarea acslelagh prea, ca de exewnpte tactate fotogranimetsce, inetede de uivelment care asigae 2.4.1 — Nivelmentul geometric reprozint’ metoda de bazli pentru misuratca deplastvilor yerticale le construcfiilor. Principalels eonditfi teimice pentru nivelmontul geometric, in functie de clasa comenfionali de’ precizie sint date in tabelal 3. - Tabet $ Taogalitatea intee portee (distanja de fa aparat In mirs),-m, po static, max Neinchiderca admiaibil, mm, 12 dvumuiee this foontmaral de stp) 03 ven os va | OBSERVATTE ~ Exeostantid sivelmentalsi geometric poate adopta gale valosi penta difritele euracteratel, ack asigund ladeplinires cerinfei de. precise tpt 24.2 Nivelmentul hidrostatic este indicat in cazul cind trebuie efectuatd misurarea_deplasizilor verticale relative ale unui mare num&r de puncte, ceca ce ar prezenta dificultati Ia_utilizarea altor metode. De asemenea, se foloseste atunci cind’sint de misurat puncte in interiorul cliditii spre care vizarca direct’ este impicdicat’, Utilizarea acestei metode nu este indicat’ in cazal unor construct supuse unor acfiuni di- namice. 3 REPERE DE REPERINTA 3.1 Reperele de reforin} (reperele struefillor cu metode topografic> pot de adincime de suprafati fix2) uliliats la misurarea deplastrilor verticale ale con~ 3.11 Tipul reperatai de refering se alege im funetis de precizia impusi misw urmeazi ___ in cazul unor misuriri cu precizie foarte ridicata si ridicat’, se utilizeaz’ repere de re- ferint& de adincims, avind baza incastrat in formatiuni geologic practic incompresibile. Ca repere de refering de adincime pot fi utilizati si pilofit past in oper in zon’ pentru incercarea in teren sub solicitari axiale, al ciror capit superior ajange la supratafa terenului; tii, dup can