Sunteți pe pagina 1din 29

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII

RURALE
B-dul Carol I, nr. 24, Bucureşti, Sector 3
Tel: 021.3072.414; Fax: 021.3078.631

PROGRAMUL NAŢIONAL APICOL DIN ROMÂNIA


02.04.2010

I. INTRODUCERE:
Prezentul Program naţional apicol prezintă condiţiile de acordare a ajutoarelor comunitare
pentru domeniul apicol precum şi modalităţile de plată şi de control a acţiunilor prezentate în
acest scop.

BAZA DE REGLEMENTARE

- REGULAMENTUL (CE) nr. 917/2004 a Comisiei care conţine modalităţile de aplicare a


reglementării (CE) nr. 797/2004, cu modificările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene nr. L 163 din 30 aprilie 2004;
- REGULAMENTUL Consiliului Uniunii Europene nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări
comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse
agricole, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 299 din 16 noiembrie 2007

II. SITUAŢIA SECTORULUI APICOL DIN ROMÂNIA:

România deţine o tradiţie îndelungată în domeniul creşterii albinelor şi realizării de


produse apicole, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi
timpuri, iniţial pentru produsele obţinute (miere, polen, lăptişor de matcă, propolis, ceară şi
venin de albine), iar ulterior, inclusiv în prezent, pentru contribuţia pe care aceste insecte o au la
creşterea recoltelor de fructe, legume şi seminţe, prin polenizare.
În prezent, în contextual globalizării, apicultura capătă noi valenţe, practicarea acesteia
vizând nu doar importanţa sa economică, ci şi importanţa ştiinţifică, ecologică, socială etc. În
România, activitatea de creştere a albinelor s-a dezvoltat în condiţii naturale deosebit de
favorabile, ce au contribuit la dezvoltarea continuă a acestei activităţi şi, implicit, la obţinerea
unor producţii apicole însemnate.

1. SITUAŢIA STATISTICĂ A SECTORULUI:

Evoluţia efectivelor de familii de albine:


2010
Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
estimare
Familii de albine
614 745 781 839 888 920 975 1.086 1.109 1.110 1.280
– mii familii

Producţia de miere obţinută în România:

2010
Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
estimare
Producţia de
11.746 12.598 13.434 17.409 19.150 18.195 18.195 16.767 20.037 21.500 23.700
miere - tone
2. TIPURI DE MIERE:

În România, există două mari categorii de miere, respectiv: miere florală (miere de nectar)
ce poate fi monofloră sau polifloră şi miere extraflorală (miere de mană sau de pădure).
Cele mai cunoscute sortimente de miere monofloră sunt cele de: salcâm (Robinia
pseudoacacia), de tei (Tilia platiphyla)l, de floarea soarelui (Helianthus anuus), de mentă
(Mentha sp.) si de zmeură (Rubus ideaus L.), rapiţă (Brassica napus oleifera L.), coriandru
(Coriandrum sativum L.), zburătoare (Epilobium augustifolium L.), sânziana de grădină (Solidago
canadenisis L.) şi altele.

În România, intr-un an normal fara probleme meteorologice, sunt realizate in jur de 20.000
de tone de miere, cea mai mare pondere fiind detinuta de mierea poliflora, in proportie de 50%,
urmata de mierea de salcâm – 35% si de cea obtinuta din tei, cu o pondere de 15%.

Datorita conditiilor pedoclimatice specific climatului temperat din tara noastra, calitatea
produselor apicole este considerate a fi superioara. Exemplul mierea de salcim ce a primit medalii
la multe târguri si expozitii internationale (congrese APIMONDIA). De asemenea valoarea
propolisului romanesc este recunoscuta in mediile de specialitate.

În Romania se obţine, de regulă, producţii mari de miere, dar pe piaţa internă se valorifică
cantităţi foarte mici deoarece consumul de miere pe cap de locuitor este printre cele mai scăzute
din Europa, 150 de grame, faţă de 2 kilograme în Germania, urmată de Olanda şi Belgia cu câte
1,5 kilograme.
Un rol important în producţia apicolă este deţinut de produsele secundare între care se pot
enumera: polenul recoltat cu ajutorul colectoarelor, propolisul, lăptişorul de matcă, ceara de
albine, veninul (apitoxină) şi trituratul din larve de trântor cunoscut sub denumirea comercială de
apilarnil.
Aceste produse secundare sunt utilizate la prepararea unei game foarte largi de suplimente
nutritive şi/sau medicamente precum şi pentru producţia de cosmetice.
Pentru producţia de polen se menţionează doar un nivel de circa 50-60 tone anual, mai ales
în zona de centru şi de nord a ţării, dar poate ajunge şi chiar depăşi 100 tone/an.

Repartizarea pe exploataţii a efectivului de albine existent la data de 31.12.2009:

Dimensiunea
%
exploatatiei Nr. familii de albine
din efectiv
(nr. familii)
1 - 50 627.823 56,56
50 - 150 265.676 23,94
peste 150 216.501 19,50
TOTAL 1.110.000 100

In perioada 2007 - 2009 datorita sustinerii prin Programul Naţional Apicol a repopularii
septelului a crescut media familiilor de albine la categoria de exploatatie 1 - 50, de la 14
familii/stupina la 18 familii/stupină în prezent, iar la restul categoriilor a crescut numărul de
familii cu 2,21% respectiv 1,61%.

În prezent, România se situează printre ţările cu o apicultură bine dezvoltată, această


situaţie fiind o consecinţă a: efectivelor însemnate de familii de albine de care dispunem;
cantităţii de miere obţinută; diversificării producţiei apicole; rezultatelor activităţilor de
cercetare ştiinţifică şi de pregătire a specialiştilor, etc.
În ţara noastră, abundenţa şi varietatea resurselor melifere din flora spontană şi cultivată asigură
hrana albinelor, de primăvara timpuriu, până toamna târziu. În aceste condiţii, în ultimii ani,

2
creşterea albinelor – o activitate ce nu necesită investiţii deosebite, a devenit o profesie pentru
persoanele a căror existenţă este asigurată din veniturile obţinute din stupărit precum şi un mijloc
de relaxare pentru cei care exploatează efective reduse.
Avantajele economice care contribuie la creşterea veniturilor apicultorilor sunt cele care
provin din valorificarea principalelor produse ale stupului. În vederea creşterii producţiei,
metodele utilizate de apicultorii români sunt multiple, dintre acestea remarcându-se:
dimensionarea optimă a stupinei; practicarea stupăritului pastoral intensiv; menţinerea unor
familii puternice; combaterea bolilor şi dăunătorilor; folosirea tehnologiei apicole, etc.

3. SPRIJINUL FINANCIAR ACORDAT SECTORULUI APICOL PRIN PROGRAMUL NAŢIONAL


APICOL ÎN PERIOADA 2008 – 2009 ŞI ESTIMARE 2010:

Total suma
Participarea Participarea
autorizată şi Din care: %
Anii comunitara României
plătită
(€) (lei) (lei) (€) (lei)
2008 1.985.267 6.717.150 2.493.978,28 333.417,76 1.128.119,00 16,80
2009 1.966.151 6.652.471 7.168.424,00 1.059.320,75 3.584.212,51 53,88
2010
1.975.931 6.685.562,5 12.014.808,00 1.775.500,00 6.007.404,00 89,85
estimare
Total 5.927.349 20.055.183,5 21.677.210,28 3.168.238,51 10.719.735,51 -
Curs de schimb la 29.12.2006 – 3,3835

Din analiza sprijinului financiar acordat prin Programul Naţional Apicol se constată o
accesare redusă a fondurilor pentru tratarea varoozei deoarece apicultorii, prin tehnologia apicolă
convenţională sau ecologică aplicată, au folosit atât medicamentele omologate de Institutul
pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de uz veterinar, cât şi suplimentele
nutritive şi fundurile de control, produse care nu au fost incluse în sprijinul prin acest Program
comunitar.
Suplimentele nutritive din categoria adaosurilor proteino vitaminice asigura o rezistenta
crescuta la iernare (mai ales in timpul iernilor grele), precum si mentinerea sistemului imunitar
la cote inalte ceea ce se transpune in longevitate mai mare a albinelor de iernare si o rezistenta
crescuta impotriva parazitului varooa.

În ceea ce priveşte achiziţionarea de material biologic necesar repopulării şeptelului,


situaţia înregistrază o creştere anuală semnificativă care a dus la înlocuirea familiilor de albine
conform practicilor apicole şi implicit la obţinerea unor stupine puternice, sănătoase şi
productive.
De asemenea, această măsură a dat posibilitatea apicultorilor de a-şi mări efectivul de
albine, prin achiziţionarea de material biologic a cărei valoare este acreditată de specialiştii
Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”.
Datorită finanţării prin acest Program comunitar a achiziţionării de material biologic, în
România, s-au acreditat şi dezvoltat în ultimii 2 ani, peste 45 unităţi apicole, ferme de
multiplicare care asigură cererea apicultorilor pentru repopularea şeptelului, faţă de o singura
unitate cât a fost până în anul 2008.
În perioada 2007-2008 un număr de 68 forme asociative au depus dosare de plată, 65 au
fost acceptate iar 3 au fost respinse pentru neîndeplinirea condiţiilor de eligibilitate;
În perioada 2008-2009 au depus dosare de plată 79 de forme asociative şi toate au fost
acceptate la plată;

4. TIPURI DE STUPI ŞI DOTAREA CU ECHIPAMENTE APICOLE

Marea majoritate a apicultorilor din România care practică stupăritul staţionar folosesc
tipul de stup orizontal pe 20 rama Dadant, iar apicultorii care practica stuparitul pastoral folosesc

3
stupi verticali avand cuibul pe 10 rame de tip Dadant, iar corpul pentru stransura fiind fie pe rame
Langstroth-Rooth fie pe jumatati de rama Dadant.
Foarte puţini dintre apicultorii care practica stuparitul pastoral folosesc stupul multietajat
Langstroth.
Peste 50% dintre apicultorii ce practica stuparitul pastoral folosesc sistemul de stup
orizontal (pe rama Dadant), restul folosind tipul de stup vertical (cuibul pe rama Dadant iar
stransura pe rama Langstroth). De asemenea, un procent mic folosesc stupi atipici, pe 12 rame
Dadant sau 16 rame Dadant.

Apicultorii care practica stuparitul pavilionar folosesc stupi orizontali pe 16 rame Dadant,
in pat cald.
Transportul familiilor de albine in pastoral se face folosind o gama larga de mijloace de
transport specializate si autorizate pentru aceasta operatiune.
Apicultorii care deţin exploatatii apicole mici folosesc semiremorci auto tractate de
autoturism.
In Romania, operaţiunile de încărcare – descărcare a stupilor se efectuează în cea mai mare
măsură manual deoarece nu exista mijloace tehnice specializate/mecanizate pentru realizarea
acestei operaţiuni.
Apicultorii care practica pastoral folosesc ca mijloace de transport pavilioane (remorci
agricole adaptate transportului de stupi, unde stupii sunt fixati pe tot parcursul sezonului active).

Pentru extractia mierii (extractor, tava de descapacit, cutit sau furculita de descapacit,
sita dubla pentru filtrarea mierii, recipienti pentru depozitarea mierii), majoritatea apicultorilor
dispun de un minim de echipamente şi dotare tehnică care să le asigure un randament sporit şi un
numar foarte mic de apicultori cu stupine mari şi-au achiziţionat masini de descapacit si
extractoare performante.

5. IMPORTUL ŞI EXPORTUL:

Principala piaţă de desfacere continuă să fie cea externă, unde mai bine de 60% din
producţia locală ajunge în ţări precum Germania, Marea Britanie, Italia, Franţa, Austria dar şi
SUA, Canada, Japonia sau China. Se poate trage concluzia că, deşi mierea românească este foarte
apreciată pe pieţele externe, ea este valorificată la preţ scăzut, deoarece procesatorii externi de
miere oferă preţuri mici care nu acoperă cheltuielile în apicultură
De asemenea o alta cauza a pretului scazut este aceea ca in exportul de miere romaneasca
este preferat sistemul en gros.

În perioada 2000 – 2009 situaţia importurilor/exporturilor se prezintă astfel:

SPECIFICATIE 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

IMPORT - tone - 137 506 739 232 52 21 63 315 777 515,5


EXPORT - tone - 7.501 6.862 5.784 9.633 8.757 6.632 9.606 6.255 7.087 10.654,1

*
sursa: Autoritatea Naţională a Vămilor + Institutul Naţional de Statistică

6. EVOLUŢIA PREŢULUI MIERII ÎN ROMÂNIA

În perioada 2008-2009 s-a constat o evoluţie în general crescătoare a pretului mierii în


România. Preţul a fost influenţat de diferiţi factori ca: evoluţia generală a pieţei pe plan mondial,
evoluţia cursului de schimb valutar, nivelul de trai, conştientizarea importanţei alimentaţiei
sănătoase la nivelul populaţiei României. Piaţa internă a fost caracterizată în ultimii ani de o
dinamizare atât sub aspectul creşterii volumului desfăcut cât şi al diversificării sortimentale şi al
ridicării calităţii.
4
Graficul prezintă evoluţia preţului de achiziţie en gross la procesator şi preţul de desfacere
cu amănuntul în pieţele agroalimentare (vânzare directă) în anii 2008 şi 2009.

*
sursa: revista Lumea Apicolă

7. COSTURI DE PRODUCTIE:

Cheltuieli anuale de producţie pentru o stupina intre 60 familii


Manopera
- martie – octombrie 20 ore pe săptămână
- noiembrie – februarie 5 ore pe săptămână
8 luni x 4 săptămâni x 20 ore = 640 ore
4 luni x 4 săptămâni x 5 ore = 80 ore
Total = 720 ore x 9 lei = 6.480 lei
Alte cheltuieli:
- deplasare cu autoturismul la stupi şi aprovizionare desfacere
1.000 km anual x 7,5 l/100 km x 4 lei/l = 3.000 lei
- biostimulatori: 10 kg zahăr x 6 lei x 60 stupi = 3.600 lei
- medicamente de uz apicol: 10 x 60 stupi = 600 lei
- cheltuieli necesare înmulţirii efectivului 10 x 750.000 lei = 4.500 lei
- cheltuieli pentru vatra de stupină (300.000 lei/lună) = 360 lei
Total cheltuieli de producţie = 18.540 lei

Cheluieli pe familia de albine: 18.540 / 60 stupi = 309 lei


Venit pentru o familie de albine: 25 kg miere x 8 lei/kg = 200 lei

8. BAZA MELIFERĂ:

În ţara noastră, păşunile şi fâneţele reprezintă peste 4 milioane hectare. Vegetaţia unei
pajişti este reprezentată prin asociaţii de plante foarte variate, alcătuite din câteva sute de
5
specii, unele dintre ele cu o valoare meliferă apreciabilă. Culesurile de nectar şi polen oferite de
pajişti sunt mai puţin legate de schimbările timpului. Pajiştile asigură un cules de intensitate mică
sau mijlocie, însă de lungă durată şi cu un maxim de dezvoltare târzie de vară, după înflorirea
teiului şi a florii-soarelui timpurie, când în majoritatea regiunilor din ţara noastră lipsesc alte
culesuri.
Pajiştile bune pot produce anual până la 80 kg miere/ha, cele mijlocii până la 50 kg/ha, iar
cele slabe (de mlaştini) 20 kg/ha.
Romania are un fond forestier de circa 6,4 milioane hectare, reprezentand 27% din
suprafata tarii. Din totalul de fond forestier 4,1 milioane ha (66%) reprezintă proprietate publică a
statului. Fata de media europeana, de 32% acest procent de impadurire nu este foarte bun, dar
nici dramatic. Circa 2 treimi dintre paduri sunt situate in zona montana, ponderea lor fiind foarte
scazuta la campie (sub 10%), unde, din aceasta cauza se resimte puternic efectul exceselor
climatice. Compoziţia pădurilor din România este repartizată astfel: răşinoase 29,9 %, fag 31,5 %,
stejar 18,0 %, diverse alte specii tari 15,7 %, diverse specii moi 4,9 %.
În România, repartizarea pădurilor pe zone geografice este:
- munte (30% din teritoriu) cu păduri de răşinoase şi fag 66 %
- deal (37% din teritoriu) cu păduri de stejar şi fag 24 %

- câmpie (33% din teritoriu) cu păduri de şleauri şi de luncă 10 %

Arborii şi arbuştii din pădurile ţării noastre, în afară de valoarea lor forestieră, constituie o
resursă importantă de nectar şi polen.
Pădurile din ţara noastră se împart în: foioase, mixte (foioase şi conifere) şi conifere.
Pădurile foioase formate din amestecuri de arbori şi arbuşti sunt cele mai bogate în vegetaţie
meliferă. Aici albinele au un cules aproape uniform şi de lungă durată, care începe din primăvară
şi ţine până în vară.
Pădurile mixte sunt de asemenea bogate în plante melifere. Ele sunt cu atât mai bogate cu
cât în amestecul lor predomină speciile de plante foioase. Aici albinele culeg nectarul şi polenul
nu numai de pe florile de arbori şi arbuşti, dar şi de pe vegetaţia erbacee, între care sunt foarte
multe plante melifere de mare valoare, mai ales în poieni.
Pădurile de conifere sunt cele mai puţin melifere; în ţara noastră se găsesc la altitudini
mari. Albinele adună de pe esenţe forestiere conifere numai polen în cantităţi restrânse şi când
nu găsesc alte surse de hrană. Acest cules se limitează la lunile de primăvară. În afară de aceasta,
în unii ani, albinele adună de pe conifere miere de mană. Vegetaţia erbacee din pădurile de
conifere este de asemenea puţin meliferă. în regiunea de munte, cele mai favorabile condiţii
pentru stupărit le oferă amestecul între molid, brad şi fag. Cantităţile mari de polen pe care le
oferă molidul constituie un factor favorabil pentru dezvoltarea familiilor de albine.
Producţia de miere la hectar, stabilită prin cercetări făcute în ţara noastră, este de 1.365
kg pentru păduri şi 643 kg pentru plantaţiile tinere.
Din punct de vedere al suprafetelor ocupate cu specii melifere din fondul agricol cele mai
mari suprafete se inregistreaza in zona colinara si montana la care predomina suprafetele ocupate
de pasuni, fanete, livezi pomi si culturile de leguminoase furajere.
În ţara noastră cresc cca. 150 de specii spontane de plante medicinale, dintre care numai o mică
parte sunt răspândite în cultură. Totuşi, în unele părţi ale ţării, plantele medicinale se cultivă pe
suprafeţe din ce în ce mai mari, ca urmare a cerinţelor mereu crescânde ale industriei
farmaceutice şi a celei producătoare de cosmetice. Aceste suprafeţe cultivate reprezintă
importante surse melifere pentru albine. Cele mai cunoscute plante medicinale cultivate, cu
valoare meliferă, sunt: izma bună (Mentha piperita), levănţica (Lavandula spica), isopul
(Hyssopus officinalis), salvia (Salvia pratensis), etc. Diversitatea geografica si bogatia bazei
melifere ofera culesuri de calitate.

În urmă întâlnirilor avute cu reprezentanţii formelor asociative legal constituite conform


legislaţiei în vigoare s-a desprins necesitatea definirii şi elaborării a unui set de recomandari,
unanim acceptate de specialistii in tehnica apicola precum si de specialistii in siguranta
6
alimentara si sanatate animala care sa asigure o productie apicola eficienta, cu valoare
alimentara incontestabila si fara să pună in pericol sănătatea oamenilor sau sanatatea albinelor.
Un asemenea set de recomandari, deobicei cunoscut sub denumirea de ghid de bune practici
apicole se regaseste in UE la nivelul apiculturii multora dintre statele membre, dar nu exista inca
in Romania. Pentru Romania, la conceperea unui asemenea ghid de bune practici va trebui sa se
tina cont atat de practica apicola generala cat si de specificitatea apiculturii in Romania ce
decurge din conditii concrete cum ar fi:
- rasa locala, atent selectionata si a carei puritate reprezinta o permanenta preocupare in
Romania atat sub aspectul general al valorii genetice, cvasiunanim recunoscute, cat si prin
adaptarea la conditiile climatice si vegetale locale
- tipurile constructive de stupi folositi in Romania
- metodele si conditiile specifice de practicare a pastoralului
- dimensiunile si conditiile de functionare a stupinelor
- reglementarile legislative care afecteaza apicultura in Romania
Elaborarea acestui ghid va fi un sprijin real pentru apicultura şi se va reflecta asupra
eficientei acestei activitati, al calitatii mierii si a celorlalte produse apicole, al imbunatatirii starii
de sanatate a albinelor, toate acestea conducand in final in mod implicit la marirea venitului
tuturor apicultorilor.
Susţinerea financiară prin Programul comunitar pentru diseminarea informaţiei cuprinsă în
acest ghid este în beneficiul tuturor celor interesaţi, respectiv, apicultori – membri ai formelor
asociative, dar şi a reprezentanţilor instituţiilor publice responsabile cu activitatea apicolă ş.a.
Direcţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, Centele judeţene ale Agenţiei de Plăţi
şi Intervenţie pentru Agricultură, Consilii locale sau Camere agricole.
Acest ghid de bune practici în apicultură, avizat de MADR şi ANSVSA, oferă apicultorului
începător, dar şi celui care practică de mult această activitate un pachet de informaţii de bază
conform tehnologiei apicole dar şi a legislaţiei sanitare veterinare.
În apicultură poate fi ocupat un segment important al forţei de muncă, în activităţi de
cercetare ştiinţifică, învăţământ, producţie apicolă şi industrială, sectoare de valorificare,
sănătate şi altele.

9. ACREDITAREA / AUTORIZAREA STUPINELOR:

Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G.K.


Constantinescu” este institutia publica, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat
în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie este autoritatea
competenta ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00127389.HTM - #care
coordonează şi controlează activităţile tehnice la nivel naţional şi în profil teritorial, după o
concepţie strategică unitară, fundamentată ştiinţific şi managerial, de ameliorare genetică şi
reproducţie la animalele de fermă, de identificare, individualizare şi înregistrare a ecvinelor, de
evaluare, conservare şi protecţie a resurselor genetice animale, de conservare a băncii de gene
zootehnice, de evaluare genetică a animalelor, de creare a bazei de date naţionale, de acreditare
şi autorizare în zootehnie, de omologare de noi populaţii de animale, rase, linii, hibrizi, de
control pe teren al efectivelor de animale, de efectuare de analize în laboratoare proprii, precum
şi de efectuare a inspecţiei de stat în zootehnie: creşterea, ameliorarea, reproducţia şi nutriţia
animalelor, menţinerea şi utilizarea suprafeţelor de păşuni şi fâneţe, calitatea bazei furajere,
precum şi producerea de nutreţuri, conservarea şi managementul resurselor genetice animale.
Prin adoptarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 413/2008, publicat
în Monitorul Oficial al României nr. 472/2008, au fost aprobate Criteriile de acreditare a stupinei
de multiplicare de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof.
Dr. G.K. Constantinescu” care controlează modul de îndeplinire şi respectare a criteriilor în
vederea acreditării stupinelor de elită şi a stupinelor de multiplicare.
Acreditarea confirmă faptul că stupina de multiplicare are o schemă de multiplicare şi
tehnologie de creştere proprie aprobată de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în
7
Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", minimum 10% din mătcile utilizate pentru activitatea
de multiplicare provin din stupinele de elită acreditate de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi
Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", iar diferenţa mătcilor se asigură din
stupina de multiplicare proprie, dimensiunea minimă a stupinei de multiplicare este de 50 de
familii de albine, înscrise în registrul agricol, astfel încât să asigure producţia de mătci
selecţionate şi fecundate, precum şi evitarea consangvinizării, individualizarea mătcilor se face
conform unui sistem unitar, respectiv conform codului internaţional al culorilor, precum şi faptul
că familiile de albine sunt indemne de boli contagioase şi potenţial transmisibile.

10. SUPREVEGHEREA SANITARA VETERINARA PENTRU SECTORUL MIERII DE ALBINE:

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) este


autoritate de reglementare si control în domeniul sanitar-veterinar si pentru siguranta
alimentelor, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, în
subordinea Guvernului si în coordonarea Primului - Ministru.
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor este
reprezentata la nivel judetean de 42 Directii Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
judetene (DSVSA), iar la nivel local de Circumscriptiile Sanitare Veterinare Zonale (activitatea de
sanatate animala) si Circumscriptiile Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
(activitatea de igienă veterinară)
Supravegherea sanitara veterinara a sectorului apicol se realizeaza in baza Programului
actiunilor strategice din domeniul sanitar veterinar care este aprobat prin ordin al preşedintelui
ANSVSA, in care sunt incluse toate masurile care trebuie luate de serviciile veterinare pentru
asigurarea de catre operatori a sanatatii animalelor si sigurantei produselor.
Incepand cu anul 2010 inspectiile, controalele, auditurile si recoltarile de probe in cadrul
programului strategic pentru unitatile care proceseaza miere si alte produse apicole se realizeaza
in baza unei analize de risc si incadrarea acestora pe grupe de risc.
Astfel, frecventa controalelor oficiale va fi mai mare in cazul in care unitatile sunt
incadrate intr-o grupa de risc mai mare si va scadea semnificativ pentru unitatiile incadrate in
grupe de risc scazut.
Toti apicultorii si toti procesatorii care obtin miere de albine pe care o comercializeaza
catre consumatorul final trebuie sa implementeze proceduri de autocontrol (de la cateva analize
pentru apicultori si pana la sisteme complexe de HACCP pentru marii procesatori) şi trebuie să fie
înregistraţi/autorizaţi de către serviciile veterinare de la nivel judeţean sau central.
Principalele analize calitative care sunt solicitate pentru miere sunt cele cuprinse in
Directiva Comisiei 2001/110 CEE si sunt reprezentate de:
- conţinutul de fructoză şi glucoză;
- conţinutul de fructoză şi glucoză (suma celor două, exprimată ca zahăr invertit);
- conţinutul de zaharoză;
- conţinutul de apă;
- conţinutul de materii insolubile;
- aciditate, indice diastazic, HMF;
- conductivitate electrică.
Pe langa aceste analize, se realizeaza deasemenea si determinari ale continutului de
reziduri de substante medicamentoase, conform Directivei Comisiei 96/23 CEE astfel:
- pentru grupa A6 (Cloranfenicol, AMOZ, AOZ, ADH/SEM);
- pentru grupa B1 (Streptomicina, Tetracicline, Sulfamide);
- pentru grupa B2c (Cypermetrin, Deltametrin, Permetrin);
- pentru grupa B2f (Amitraz);
- pentru grupa B3a (Aldrin, DDT, Dieldrin, Endrin, HCH, precursori de dioxina etc);
- pentru grupa B3b (Cumaphos, Diazion, Ethion, Malathion, Parathion, Phorate etc).

Analizele de laborator pentru determinarea reziduurilor in cadrul controalelor oficiale se


realizeaza numai in laboratoarele sanitare veterinare judetene autorizate sanitar veterinar care
8
dispun de personal instruit si care detin echipamentele necesare si metodele de lucru validate
pentru aceste determinari.
In prezent in Romania sunt 7 astfel de laboratoare cu sectii zonale pentru determinarea
reziduurilor in cadrul controalelor oficiale, 27 unitati de procesare a mierii de albine autorizate
pentru schimburi intracomunitare de la nivelul ANSVSA si peste 14.000 de stupine inregistrate de
catre DSVSA judetene.

11. FORMELE ASOCIATIVE ALE CRESCĂTORILOR DE ALBINE ŞI A PROCESATORILOR DE


MIERE

Crescătorii de albine, procesatorii de miere de albine şi produse apicole precum şi ceilalti


parteneri pe filiera apicola sunt organizati in asociaţii, cooperative, grupuri de producători,
federaţii, şi sunt constituite conform legislaţiei în vigoare.
Asociaţiile de apicultori au personalitate juridică şi sunt cu reprezentare locală, judeţeană
sau naţională.
Reprezentanţii formelor asociative legal constituite organizează periodic întâlniri între
apicultori, procesatori şi reprezentanţi ai instituţiilor publice locale şi centrale în vederea
informării membrilor acestora asupra legislaţiei specifice, despre modalitatea accesării formelor
de ajutor de stat, precum şi a celor europene.

12. APICULTURA ECOLOGICĂ


În România, apicultura ecologica este un sector dinamic. Astfel primii producatori
certificati in apicultura ecologica se inregistreaza in anul 2000.
Numarul producatorilor din acest sector a crescut in fiecare an, astfel ca in anul 2005 s-au
inregistrat 132 producatori certificati in apicultura ecologica. In anul 2006 numărul producatorilor
certificati in apicultura ecologica a fost de 335, procesatori 9 si 2 exportatori. În anul 2008 s-au
înregistrat 584 producători, 15 procesatori, 22 comercianţi, 1 importator şi 8 exportatori. În anul
2009 numărul celor care practica apicultura ecologică a crescut la 1018.
Structura exploatatiilor din apicultura ecologica cuprind atat apicultori individuali cat si un
numar de asociatii in apicultura.
Productiile de miere de albine si de produse apicole din agricultura ecologica cunosc
deasemenea realizari semnificative. Astfel daca in anul 2000, Romania producea 6 tone de miere
de albine certificata ecologic, in anul 2005 productia de miere ecologica a fost de 610 tone, iar in
anul 2006 s-a realizat o productie de miere ecologica de peste 700 de tone .În anul 2008 producţia
de miere a fost de 2.357,307 tone, iar in anul 2009 estimăm o cantitate de 3.200 tone.
Mierea si produsele apicole certificate ecologic sunt comercializate atat pe piata interna
cat si pe cea externa. Astfel în anul 2006 peste 65 % din mierea ecologica a fost destinata
exportului. În anul 2008 o cantitate de 1.100 de tone au fost exportate catre pieţele U.E.

Evoluţia efectivelor de familii de albine în conversie şi certificate ecologic:


2010
Anii 2007 2008 2009 estimar
e
Familii de albine 62.937 66.079 84.705 92.000

Programul Naţional Apicol

9
2011 - 2013

SCOPUL PROGRAMULUI:

Romania, conform Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 1.234/2007 de instituire


a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite
produse agricole, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 299 din 16 noiembrie 2007 ,
trebuie să stabilească pentru o perioadă de trei ani un program naţional care să vizeze
îmbunătăţirea condiţiilor de producere şi comercializare a produselor apicole în Uniunea
Europeană.
Scopul de bază al programului este sprijinirea activităţilor de profilactică şi combatere a
varoozei, a analizelor fizico-chimice ale mierii, achiziţionarea materialului biologic pentru
refacerea şeptelului apicol care favorizează obţinerea produselor apicole de cea mai înaltă
calitate în stupine, tipărirea şi multiplicarea ghidului de bune practici în apicultură precum şi
achiziţionarea stupilor şi inventarierea administrativ-geografica si melifera a tuturor masivelor
melifere de pe teritoriul României, analiza aspectelor geografice judetene si de infrastructura
rutiera.

Măsurile prevăzute şi aprobate în Programul naţional apicol sunt finanţate 50% prin
participare comunitară şi 50% finanaţare prin buget naţional.

Programul apicol a fost elaborat în colaborare cu reprezentanţii organizaţiilor


profesionale apicole constituite conform legislaţiei în vigoare şi cuprinde acţiunile de:
a) asistenţa tehnică pentru apicultori şi grupuri de apicultori;
b) lupta contra varoozei;
c) raţionalizarea transhumanţei;
d) măsuri de asistenţă pentru laboratoarele de analiză a caracteristicilor fizico-chimice ale
mierii;
e) măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol comunitar;

Măsura privind colaborarea cu organismele specializate în realizarea de programe de


cercetare aplicată în domeniul apiculturii şi al produselor apicole este exclusă de la programul
naţional apicol.

Activităţile realizate în cadrul programului cuprind întregul sector apicol. Beneficiarii


programului naţional pentru sprijinirea apiculturii sunt apicultorii, persoane fizice, persoane fizice
autorizate sau juridice organizaţi în asociaţii de crescatori de albine, federaţii, uniuni apicole,
cooperative agricole sau grupuri de producători recunoscute, conform legislatiei in vigoare.

Programul national apicol este elaborat pentru perioada 2011 – 2013.

Beneficiarii trebuie să prezinte proiecte legate de realizarea activităţilor cuprinse in


program.

1. ASISTENŢA TEHNICĂ PENTRU APICULTORI ŞI GRUPURI DE APICULTORI;

Tipărirea şi multiplicarea Ghidului de bune practici pentru apicultura


10
Ghidul de bune practici se va realiza prin redactarea documentului de catre un grup de
lucru alcatuit in acest scop de catre reprezentantii principalelor forme asociative existente in
apicultura, însuşit şi avizat de specialişti ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cei ai
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Buna diseminare a informatiei este un aspect de importanta egala cu cea a elaborarii


ghidului de bune practici in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor acestui proiect şi se va
realiza atât prin tipărirea şi multiplicarea ghidului cât şi prin alte materiale informative,
respectiv, flayere, afişe, broşuri.

Condiţii de eligibilitate:
- elaborarea ghidului de bune practici pentru apicultură se face de către specialişti în
apicultură;
- ghidul de bune practici pentru apicultură se va aviza de către specialişti ai Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cei ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor;
- difuzarea ghidului de bune practici pentru apicultură şi a materialelor informative,
respectiv, flayere, afişe, broşuri se face la instituţiile publice judeţene cu atribuţii în
apicultură, dar şi în cadrul târgurilor şi expoziţiilor;
- măsura se accesează anual;

Cheltuieli eligibile:
- costul/preţul fără TVA pentru tipărirea şi multiplicarea ghidului de bune practici pentru
apicultură;
- costul/preţul fără TVA pentru tipărirea şi multiplicarea materialelor informative, respectiv,
flayere, afişe, broşuri.

2011
Suma solicitata pentru anul 2011: 4.075,0 € / 2 = 2.037,5 € UE şi 2.037,5 € RO
- tipărirea şi multiplicarea ghidului de bune practici pentru apicultură: 3.750 lei
886,0 € / 2 = 443,0 € UE şi 443,0 € RO
- tipărirea şi multiplicarea materialelor informative:
3.189,0 € / 2 = 1.594,5 € UE şi 1.594,5 € RO

2012
Suma solicitata pentru anul 2012: 3.780,2 € / 2 = 1.890,1 € UE şi 1.890,1 € RO
- tipărirea şi multiplicarea ghidului de bune practici pentru apicultură: 3.000 lei
708,8 € / 2 = 354,4 € UE şi 354,4 € RO
- tipărirea şi multiplicarea materialelor informative:
3.071,4 € / 2 = 1.535,7 € UE şi 1.535,7 € RO

2013
Suma solicitata pentru anul 2013: 3.071,4 € / 2 = 1.535,7 € UE şi 1.535,7 € RO
- tipărirea şi multiplicarea materialelor informative:
3.071,4 € / 2 = 1.535,7 € UE şi 1.535,7 € RO

2. Controlul varoozei

Combaterea varoozei este o actiune extrem de importantă din cauza ameninţării


şetptelului de albine, ce atrage după sine micşorarea producţiei de miere si se dovedeste
necesara, pentru ca aceasta boala nu poate fi eradicata complet si trebuie trata numai cu produse
autorizate. De asemenea exista boli de natura bacteriana si virotica ce sunt propagate de acest

11
parazit, in acest scop fiind necesara protejarea imunitatii albinelor prin hraniri cu suplimente
nutritive de calitate, specifice albinelor.

În prezent, pe teritoriul Romania, nu există o regiune care sa nu fi fost atinsă de această


boală, de aceea este necesară coordonarea acţiunilor preventive pe teritoriul întregii ţări.

2.1. Achiziţionarea de medicamente, produse biologice si suplimente nutritive pentru


apicultura convenţională

Pentru a avea rezultate eficiente, in acest domeniu, toate familiile de albine, trebuie sa fie
tratate in perioada optima cu substante autorizate precum si hranirea acestora cu suplimente
nutritive de calitate. Supravegherea acestei activitati este asigurata de catre reprezentantii
Autoritatii naţionale sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

Susţinerea financiară a costurilor tratamentelor cu medicamente si suplimente nutritive de


calitate omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz
Veterinar va fi un sprijin important pentru apicultorii din România.
Pentru a avea familii de albine sănătoase şi rezistente, apicultorii, pe timpul iernii folosesc
pentru hrana familiilor de albine suplimentele nutritive omologate de Institutul pentru Controlul
Produselor Biologice şi Medicamentelor de uz veterinar
Se are în vedere finanţarea medicamentelor contra varoozei, a suplimentelor nutritive
autorizate, dar şi a fundurilor de control/antivarooa.
In lupta contra varoozei folosirea numai a medicamentelor nu este de ajuns pentru
pastrarea unei infestatii reduse. Este bine cunoscut ca parazitul Varooa Jacobsoni afecteaza
organismul albinei si prin transmitere unei pleiade de virusi (ex. virusul paraliziei acute). Prin
urmare un sistem imunitar scazut nu poate lupta impotriva virozelor ce apar la albine datorita
parazitului varoa, fenomen ce se manifesta in special in perioada de iernare (albina de iernare).
Adaosul de suplimente nutritive vitamino-minerale iar in ultima parte a iernarii suplimente
proteino vitamino-minerale, mentin un sistem imunitar al albinelor, puternic, capabil sa faca fata
invaziei de varooa din primavara. Folosirea unei strategii de lupta impotriva varooa in care sunt
incluse medicamente ce afecteaza direct parazitul si suplimente nutritive ce intaresc sistemul
imunitar al albinei, poate asigura un nivel redus de infestatie cu acest parazit.
In acest scop, in lupta contra varozei, se are in vedere finantarea suplimentelor nutritive in
perioada de iernare.

Fundul de control, cunoscut şi sub denumirea de fund antivarooa este o componentă a


stupului a cărei utilitate în controlul varoozei este unanim recunoscută în toate ţările unde se
practică o apicultură modernă.

Fundul de control este caracterizat prin existenţa unei plase ce acoperă în întregime
suprafaţa liberă aflată sub rame şi a unui sertar aflat sub plasa care colecteaza detritusul rezultat
în urma activităţii albinelor din stup. Plasa metalică trebuie sa aiba ochiuri îndeajuns de mari
pentru a permite trecerea paraziţilor ajunşi pe fundul stupului dar îndeajuns de mici pentru a
împiedica trecerea albinelor. Sertarul, de regulă realizat din tablă, trebuie sa fie dispus la o
distanţă îndeajuns de mare de plasă încât albinele să nu poată ajunge la detritusul colectat acolo
pentru a-l indepărta. Principala utilitate a fundului de control constă în faptul că prin aşezarea
unei foi de control (lipicioasă) în sertarul de tablă apicultorul, la examinarea detritusului colectat
poate afla care este stadiul de infestare cu varooa a respectivei colonii de albine atât înainte cât
şi după efectuarea tratamentelor anti varooa. În acest mod se poate recurge la alegerea cea mai
raţională a măsurilor de combatere adoptate. O altă utilitate evidenţiată de literatura de
specialitate este legată de faptul că cercetările demonstrează că aproximativ 15% dintre paraziţii
varooa cad de pe albine. În absenţa fundului antivarooa aceştia ar reveni pe albinele care se
deplasează pe fundul stupului în timp ce în cazul de faţă ei cad pe taviţa de sub plasă sau, în

12
absenţa acesteia, sub stup nemaiputând reveni pe albine. În acest fel se obţine o reducere a
infestaţiei cu varooa chiar în lipsa oricărui tratament.

Condiţii de eligibilitate:
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- să deţină şi să completeze carnetul de stupină, document elaborat de forma asociativă şi
aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor,
conform legislaţiei în vigoare, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse
controalelor veterinare oficiale;
- s../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #ă aibă
pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă,
conform legislaţiei în vigoare;
- măsura se accesează anual;
- familiile de albine sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
- medicamentele si suplimentele nutritive achizitionate sa faca parte din lista produselor
omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz
Veterinar;
- medicamentele si suplimentele nutritive să fie achizitionate pentru întreg efectivul de
familii de albine deţinut de apicultor;
- fundurile de control să fie noi şi să respecte în totalitate descrierea prezentată mai sus.
- tratamentele sa se desfasoare in baza unui calendar intocmit anual de apicultor, aprobat şi
urmarit de reprezentantii formei asociative.
Cheltuieli eligibile:
- preţul/costul fără TVA a medicamentelor combaterii varoozei;
- pretul/costul făra TVA pentru achiziţionarea suplimentelor nutritive şi a fundurilor de
control /antivarooa noi.

2011
Suma solicitata pentru anul 2011:
2.256.350,6 € / 2 = 1.128.175,3 € UE şi 1.128.175,3 € RO
- pentru medicamente:
956.881,2 € / 2 = 478.440,6 € UE şi 478.440,6 € RO
- pentru suplimente nutritive:
886.002,2 € / 2 = 443.001,0 € UE şi 443.001,0 € RO
- pentru funduri de control / antivarooa:
413.467,2 € / 2 = 206.733,6 € UE şi 206.733,6 € RO

2012
Suma solicitata pentru anul 2012:
2.581.213,8 € / 2 = 1.290.606,9 € UE şi 1.290.606,9 € RO
- pentru medicamente:
1.063.201,4 € / 2 = 531.600,7 € UE şi 531.600,7 € RO
- pentru suplimente nutritive:
1.063.201,4 € / 2 = 531.600,7 € UE şi 531.600,7 € RO
- pentru funduri de control / antivarooa:
454.811,0 € / 2 = 227.405,5 € UE şi 227.405,5 € RO
2013
Suma solicitata pentru anul 2013:
2.906.083,6 € / 2 = 1.453.041,8 € UE şi 1.453.041,8 € RO
- pentru medicamente:
13
1.169.521,4 € / 2 = 584.760,7 € UE şi 584.760,7 € RO
- pentru suplimente nutritive:
1.240.401,6 € / 2 = 620.200,8 € UE şi 620.200,8 € RO
- pentru funduri de control / antivarooa:
496.160,6 € / 2 = 248.080,3 € UE şi 248.080,3 € RO

Mentionam ca în Programul Naţional Apicol pentru perioada 2008-2010 accesarea parţială a


fondurilor destinate masurii lupta contra varooa s-a datorat si faptului ca apicultorii au folosit în
tehnologia apicolă suplimentele nutritive ce nu au fost cuprinse la finanţare in acest program.

2.2. Metode ecologice de combatere a varoozei

Achiziţionarea de medicamente, produse biologice si suplimente nutritive pentru apicultura


ecologică

Apicultorii autorizati ca producatori ecologici sau care sunt in perioada de conversie,


pentru combaterea varoozei, folosesc numai metode ecologice în combaterea varoozei.

Pentru aceasta se preconizează lucrări în domeniul cercetării eficienţei şi perioadei de


folosire a diferitelor metode ecologice în combaterea varoozei. Aceste lucrări au ca scop
optimizarea diferitelor tratamente şi introducerea lor în stupinele din Romania.
În cazul apiculturii ecologice utilizarea fundului de control are o mare însemnătate
cunoscută fiind dificultatea controlului infestării cu varroa în condiţiile restricţionării severe a
intervenţiilor cu tratamente. O bună cunoaştere a nivelului de infestare este o condiţie esenţială
în stabilirea măsurilor de combatere în acest caz. Faptul că o parte din paraziţi dispar din colonia
de albine fără o altă intervenţie în afara dotării cu fundul anti varroa este deasemeni de mare
utilitate.
Folosirea în tratamentele antivarooa a diverselor reţete având la bază acizi organici,
specifice apiculturii bio, care pot fi agresivi faţă de părţile metalice ale stupului impun o anumită
calitate a plasei fundului de control (de regulă se utilizează oţel inoxidabil).
Condiţii de eligibilitate:
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- să deţină şi să completeze carnetul de stupină, document elaborat de forma asociativă şi
aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor,
conform legislaţiei în vigoare, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse
controalelor veterinare oficiale;
- s../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #ă aibă
pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă,
conform legislaţiei în vigoare;
- măsura se accesează anual;
- familiile de albine să fie înregistrate la Directia pentru agricultura si dezvoltare rurala
judeţeană privind producţia ecologică sau este in perioada de conversie;
- familiile de albine sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
- produsele si suplimentele nutritive achizitionate sa faca parte din lista
medicamentelor/produselor biologice de uz veterinar omologate de Institutul pentru
Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar;
- medicamentele si suplimentele nutritive să fie achizitionate pentru întreg efectivul de
familii de albine deţinut de apicultor;
- tratamentele sa se desfasoare in baza unui calendar intocmit anual de apicultor, aprobat şi
urmarit de reprezentantii formei asociative.
- fundurile de control să fie noi, iar plasa pentru fund să fie confecţionată din oţel inox.

14
Cheltuieli eligibile:
- pretul/costul făra TVA a produselor ecologice pentru combaterea varoozei ce au la bază
acizi organici, uleiuri esenţiale, produse naturale;
- pretul/costul făra TVA pentru achiziţionarea suplimentelor nutritive şi a fundurilor de
control/antivarooa noi.
2011
Suma solicitata pentru anul 2011:
176.727,6 € / 2 = 88.363,8 € UE şi 88.363,8 € RO
- pentru medicamente:
39.692,8 € / 2 = 19.846,4 € UE şi 19.846,4 € RO
- pentru suplimente nutritive:
66.154,8 € / 2 = 33.077,4 € UE şi 33.077,4 € RO
- pentru funduri de control / antivarooa:
70.880,0 € / 2 = 35.440,0 € UE şi 35.440,0 € RO

2012
Suma solicitata pentru anul 2012:
229.178,8 € / 2 = 114.589,4 € UE şi 114.589,4 € RO
- pentru medicamente:
56.704,0 € / 2 = 28.352,0 € UE şi 28.352,0 € RO
- pentru suplimente nutritive:
94.506,8 € / 2 = 47.253,4 € UE şi 47.253,4 € RO
- pentru funduri de control / antivarooa:
77.968,0 € / 2 = 38.984,0 € UE şi 38.984,0 € RO
2013
Suma solicitata pentru anul 2013:
274.070,0 € / 2 = 137.035,0 € UE şi 137.035,0 € RO
- pentru medicamente:
70.880,0 € / 2 = 35.440,0 € UE şi 35.440,0 € RO
- pentru suplimente nutritive:
118.134,0 € / 2 = 59.067,0 € UE şi 59.067,0 € RO
- pentru funduri de control / antivarooa:
85.056,0 € / 2 = 42.528,0 € UE şi 42.528,0 € RO

3. Susţinerea refacerii şeptelului apicol pe teritoriul naţional

Scopul programului consta in sprijinirea apicultorilor pentru inlocuirea materialului apicol


biologic cu material de calitate garantata, precum si achizitionarea de familii de albine.
Achizitionarea materialului biologic si a familiilor de albine se face numai de la fermele
autorizate in acest sens, conform legislaţiei în vigoare.
Activităţile întreprinse în cadrul acestui mijloc de susţinere – refacerea şeptelului de albine
în Romania trebuie, să asigure polenizarea plantelor pe un teritoriu cât mai mare al ţării, şi să
contribuie la creşterea producţiei produselor apicole, mai ales a productiei de mierii.
Accesarea acestei masuri va permite:
 dezvoltarea stupinelor deja existente;
 infiinţarea de stupine de reproducţie noi;
 creşterea productivităţii familiilor de albine;
 îmbunătăţirea sănătăţii stupinelor;
 creşterea recoltei plantelor entomofile;
 îmbunătăţirea biodiversităţii prin polenizarea plantelor;

15
 îmbunătăţirea calităţii produselor apicole prin reducerea folosirii mijloacelor chimice şi
farmacologice, datorită refacerii septelului apicol cu albine mai rezistente la boli.

Condiţii de eligibilitate:
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă,
conform legislaţiei în vigoare;
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #să deţină şi
să completeze Carnetul stupinei, conform legislaţiei în vigoare;
- sa deţina minimum 25 de familii în cazul achiziţionării mătcilor;
- măsura se accesează anual;
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #familiile de
albine să fie înregistrate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
- mătcile provenite din ferme de elită sau multiplicare sunt achiziţionate de la unităţi
acreditate de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof.
dr. G. K. Constantinescu", conform criteriilor de acreditare a stupinei de elită sau
multiplicare, prevăzute în legislaţia în vigoare;
- achiziţionarea de roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine se face numai de la
unităţile autorizate sanitar-veterinar, conform legislaţiei în vigoare;
- achizitia de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine se desfasoara in baza unui
program etapizat intocmit de apicultor, aprobat şi urmarit de reprezentantii formei
asociative.

Cheltuieli eligibile:
- pretul/costul făra TVA pentru achizitia de maximum 100 matci/apicultor;
- preţul/costul fără TVA pentru achiziţia de roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine
pentru maxim 150 colonii/apicultor.

2011
Suma solicitata pentru anul 2011:
3.116.360,6 € / 2 = 1.558.180,3 € UE şi 1.558.180,3 € RO
- pentru achiziţie mătci:
141.760,0 € / 2 = 70.880,0 € UE şi 70.880,0 € RO
- pentru achiziţie roiuri la pachet:
23.626,6 € / 2 = 11.813,3 € UE şi 11.813,3 € RO
- pentru achiziţie roiuri pe faguri:
56.704,0 € / 2 = 28.352,0 € UE şi 28.352,0 € RO
- pentru achiziţie familii de albine:
2.894.270,0 € / 2 = 1.447.135,0 € UE şi 1.447.135,0 € RO

2012
Suma solicitata pentru anul 2012:
3.584.169,2 € / 2 = 1.792.084,6 € UE şi 1.792.084,6 € RO
- pentru achiziţie mătci:
170.112,2 € / 2 = 85.056,1 € UE şi 85.056,1 € RO
- pentru achiziţie roiuri la pachet:
35.440,0 € / 2 = 17.720,0 € UE şi 17.720,0 € RO
- pentru achiziţie roiuri pe faguri:
70.880,0 € / 2 = 35.440,0 € UE şi 35.440,0 € RO
- pentru achiziţie familii de albine:
3.307.737,0 € / 2 = 1.653.868,5 € UE şi 1.653.868,5 € RO

2013
16
Suma solicitata pentru anul 2013:
3.678.676,0 € / 2 = 1.839.338,0 € UE şi 1.839.338,0 € RO
- pentru achiziţie mătci:
236.267,0 € / 2 = 118.133,5 € UE şi 118.133,5 € RO
- pentru achiziţie roiuri la pachet:
35.440,0 € / 2 = 17.720,0 € UE şi 17.720,0 € RO
- pentru achiziţie roiuri pe faguri:
99.232,0 € / 2 = 49.616,0 € UE şi 49.616,0 € RO
- pentru achiziţie familii de albine:
3.307.737,0 € / 2 = 1.653.868,5 € UE şi 1.653.868,5 € RO

4. RAŢIONALIZAREA TRANSHUMANŢEI

4.1. Realizarea şi implementarea Programului Naţional de Management al Resurselor


Melifere (PNMR) de origine silvică şi al culturilor entomofile sub aspectul eficientizării
stupăritului pastoral din România

Conform legislaţiei naţionale actuale, apicultorii îşi pot amplasa gratuit stupii în pastoral în
fondul forestier şi agricol de stat, pentru valorificarea resurselor melifere, însă marea problemă
cu care se confuntă apicultorii români este faptul că acţiunea de stupărit pastoral (numită si
transhumanţă) nu este organizată şi planificată, motiv pentru care la multe masive melifere apar
mari aglomerări de stupi având drept urmare riscuri de sănătate a albinelor, eficienţă redusă a
culesului şi conflicte între apicultori, în timp ce alte masive cu potenţial melifer, rămân
nevalorificate îndeajuns. Această situaţie se datorează în mare parte lipsei de informare a
apicultorilor, dar şi carenţelor de ordin institutional.
În vederea utilizării raţionale a acestor resurse melifere, organele apicole, silvice şi agricole, sunt
preocupate de găsirea unor soluţii de repartizare corectă către apicultori a masivelor melifere
care se pretează cel mai bine practicării unui stupărit pastoral cu maximă eficienţă, însă o
repartizare justă a acestor masive necesită, pe de o parte o evaluare prealabilă a producţiei de
miere recoltabilă, în vederea asigurării încărcăturii optime a familiilor de albine/unitatea de
suprafaţă aduse la cules, iar pe de altă parte o cunoaştere cât mai exactă a acestor masive
melifere. În plus, este necesar ca şi apicultorii să aibă acces la toate informaţiile legate de
posibilităţile de practicare a stupăritului pastoral în masivele melifere ale României.

În contextul celor spuse mai sus, scopul principal al propunerii de proiect este
achiziţionarea echipamentului informatic (hardware, software) si elaborarea si realizarea unui
sistem informatic integrat si complex pentru optimizarea stuparitului pastoral, proiect necesar
implementării Programului Naţional de Management al Resurselor Melifere (PNMR) de origine
silvică şi agricolă.

Pentru demonstrarea funcţionării echipamentului informatic se urmăreşte, ca în paralel cu


achiziţionarea echipamentului să se realizeze şi o aplicaţie on-line pilot de planificare informatică
a stupăritului pastoral la masivele melifere.
Se va avea în vedere ca sistemul informatic să fie astfel conceput încât să permită ulterior
extinderea prin includerea şi a altor aplicaţii, cum ar fi înfiinţarea şi punerea in functiune a unei
Burse Electronice, unde pe de o parte să se întâlneasca cererea de servicii de polenizare a
fermierilor cu cererea de pastoral a apicultorilor la culturile melifere entomofile, iar pe de altă
parte să pună la dispoziţie instrumentele pentru încheierea on-line a contractelor de polenizare.
Planificarea stupăritului la masivele melifere cultivate şi încheierea contractelor de polenizare se
va putea realiza astfel într-un mod eficient, transparent şi uşor, singura condiţie fiind accesul la o
sursă de Internet.

17
Pentru realizarea aplicaţiei on-line pilot au fost alese masivele melifere de origine silvică,
mai exact salcâmul (Robinia pseudaccacia L.) şi teiul (Tilia ssp.). Aceste specii formează
importante bazine melifere, cu înflorire eşalonată pe parcursul unui an apicol, valorificate de
către apicultorii din întreaga ţară prin practicarea stupăritului pastoral (transhumanţă). În
condiţiile în care trei sferturi din cantitatea de miere valorificată anual de apicultorii români se
bazează pe mierea de salcâm şi tei se poate afirma că baza producţiei de miere marfă a României
o constituie salcâmul şi teiul, ceea ce impune ca aceste resurse să fie valorificate corespunzător
din punct de vedere apicol.

Pentru implementarea aplicaţiei on-line pilot au fost selectate, pe baza unor criterii
melifere şi geo-spaţiale, judeţele Timis, Prahova, Mehedinţi şi Tulcea, tinand cont de necesitatea
extinderii sistemului până la acoperirea totală a suprafeţei naţionale pentru toate zonele de
interes exclusiv apicol (atât suprafeţele forestiere cât şi cele agricole).

Pentru realizarea şi implementarea aplicaţiei pilot on-line este necesar să se parcurgă


următoarele etape:

Etapa 1 - Crearea unei baze de date administrativ geografica a masivelor melifere


forestiere/judeţ Aceasta se va realiza în mediu GIS (Geographic Information Systems) prin
crearea cu ajutorul metodelor specifice acestor sisteme a straturilor de informaţii pentru
localizarea cât mai precisă şi rapidă a masivelor forestiere melifere (limite administrative,
hidrografie, căi de comunicaţie, limite administrativ forestiere).

Etapa 2 - Determinarea potentialului melifer local şi a incărcăturii maxime admise de


familii de albine/masiv melifer de origine silvică. Pentru că datele din literatura de specialitate
românească dau numai o orientare generală asupra producţiei de miere/ha recoltabilă la salcâm şi
tei, fără a se ţine cont că în cursul perioadei de cules apicol există variaţii de la o regiune la alta,
chiar şi de la un judeţ la altul şi că producţia recoltabilă de miere/ha variază în raport cu mai
mulţi factori de influenţă, dintre care primează variaţia genetică a speciei botanice, compoziţia
floristică a masivului, vârsta arborilor şi condiţiile pedoclimatice, apare deci ca fiind foarte
necesară corelarea acestor factori de influenţă, sub forma unor relaţii matematice, prin care să
se facă o exprimare corectă a producţiei potenţială de miere/ha.

Având ca punct de pornire existenţa acestor factori de influenţă se are în vedere ca în faza
de început a proiectului să se determine, pe teren, valoarea lor şi măsura în care ei acţionează
atât asupra producţiei de miere, cât şi asupra indicilor de cules, urmând ca în faza a doua a
proiectului să se stabilească o corelaţie cât mai general valabilă între valorile obţinute pe teren,
sub forma unei formule, astfel încât odată cu lansarea aplicaţiei on-line pilot să se poată face o
exprimare corectă a încărcăturii maxime admisă de familii de albine a masivelor melifere de
salcâm şi tei aflate pe raza judeţelor ţintă.

Se mai are în vedere ca după finalizarea proiectului să se meargă mai în detaliu pentru
perfecţionarea acestei formule astfel încât să se mărească gradul de precizie a predicţiei
potenţialului de miere recoltabila/ha oriunde în România în funcţie de câţiva parametri specifici
locului şi anului respectiv.

Etapa 3 – Culegerea şi procesarea informaţiilor brute climatice, de fond melifer şi socio-


demografice în vederea stabilirii paralelismului şi interdependenţei dintre elementele
meteorologice, dezvoltarea sezonală a familiilor de albine şi producţia apicolă. Succesul
salcâmului din România se datorează nu numai suprafeţelor relativ intinse pe care le ocupă ci şi
datorită faptului ca oferă apicultorilor posibilitatea să realizeze, în cadrul aceluiaşi sezon apicol,
două şi uneori chiar şi trei culesuri apicole pe an. Aceasta este de fapt particularitatea cea mai
importantă a salcâmului din ţara noastră care trebuie subliniată şi valorificată la maxim. România

18
beneficiază de acest privilegiu datorită faptului că în zona de sud a Romaniei salcâmul a fost
plantat pe trepte de altitudine, începând de la Dunăre până în zonele colinare şi submontane.

Prin derularea acestei etape ne propunem, ca pe parcursul celor trei ani să culegem şi să
stocăm cât mai multe şi diverse informaţii fito-pedoclimatice şi melifere, socio-demografice şi de
economie apicolă, dintre care menţionăm caracterizarea salcâmului din punct de vedere
fiziologic, inclusiv pragurile termice calibrate, date culese din teren privind declanşarea şi
derularea fenofazei de înflorire, decalările de înflorire de la un masiv la altul, în cadrul fiecărui
judeţ sau miniregiune, date meteorologice istorice etc.

Datele, care vor fi atât descriptive cât şi brute, obţinute în teren, vor constitui, pe viitor
suportul necesar elaborării sistemului informatic de planificare a deplasărilor pe tipuri de culesuri
apicole (salcâm 1, salcâm 2, salcâm 3), după un grafic melifero-fenologic bine elaborat, în funcţie
de prognozarea datei anuale de înflorire a salcâmului pe teritoriul României.

Etapa 4 - Realizarea de harti digitale privind repartizarea geografică a salcâmului şi


teiului în cadrul judeţelor luate în considerare. Pentru realizarea acestor hărţi se are în vedere
crearea unei baze de date geospaţială care să cuprindă atât date descriptive cu importanţă în
determinarea potenţialului melifer (ponderea speciilor melifere în cadrul trupurilor de pădure,
vârsta medie a celor două specii melifere, altitudinea, panta medie) cât şi date cu informaţie
spaţială. Informaţia spaţială va fi obţinută în urma vectorizării trupurilor de pădure de pe hartile
amenajistice cele mai recente în a căror compoziţie se află cele două specii melifere, respectiv
salcâm şi tei.
Aceste hărţi digitale privind repartizarea geografică a salcâmului şi teiului în cadrul
judetelor luate în considerare şi a posibilelor locaţii de vetre temporare pentru fiecare masiv
melifer forestier vor fi puse la dispoziţia apicultorilor prin intermediul unui portal web.
În primul an al proiectului se va realiza baza de date geo-spaţială pentru judeţul Tulcea, in
al doilea an pentru judetele Mehedinţi şi Timis iar în al treilea an pentru judetul Prahova.
Se are în vedere ca sistemul să devina funcţional la sfârşitul celui de-al doilea an al
proiectului.

Etapa 5 - Achiziţia echipamentului informatic (hardware, software), instalarea şi


configurarea sistemului de servere ce va reprezenta suportul necesar funcţionării aplicaţiei soft
pentru expunerea pe Internet a informaţiilor necesare deplasării apicultorilor în pastoral
disponibile în această etapă a proiectului.
Din punct de vedere informaţional, această etapă se va derula pe parcursul a a patru faze.
Faza I (primul an). Faza de început a proiectului reprezintă achiziţia tehnologiei hardware şi
software care să susţină aplicaţia online.
Cunoscând complexitatea aplicaţiei informatice se va lua în considerare posibilitatea
extinderii sistemului până la acoperirea totală a suprafeţei naţionale pentru zonele de interes
exclusiv apicol (atât suprafeţele forestiere cât şi cele agricole).
Faza II (al 2-lea an). Odată intrat în posesia echipamentului informatic se va executa pasul
următor respectiv implementarea sistemului software pe platforma hardware. Acest pas se
execută prin instalarea sistemului de operare (Linux Red Hat Enterprise Server), odată instalat
sistemul de operare se vor executa toate setările necesare (Apache HTTP Server, FTP Server,
etc.). Pe platforma sistemului de operare se va instala şi configura serviciul pentru baze de date
(MySQL sau PostgreSQL) în funcţie de sistemul de operare ales. În momentul în care sistemul de
operare cât şi serviciul de baze de date funcţionează la parametri optimi se va trece la instalarea
serverului de date geo-spaţiale.
Se va lua în calcul o săptămână de teste la finalizarea instalărilor şi configurărilor detaliate
mai sus pentru a garanta stabilitatea sistemului şi a corectitudinii functionalităţii acestuia.
Perioada totală luată în calcul, necesară testării şi punerii în funcţiune a sistemului, este
considerată ca fiind de şase luni din momentul intrării în posesie a echipamentului.

19
Rezultatul proiectului va fi prin urmare realizarea si punerea in functiune a unui sistem
informatic integrat si complex de optimizare a stuparitului pastoral care sa fie pus la dispozitia
apicultorilor prin simpla accesare a unei pagini de Internet.
Faza III (al 2-lea an). După definitivarea şi stabilirea sistemului informatic ca fiind “on-line”
(“on-line” reprezinta statusul de funcţionare optimă în parametrii necesari, accesibil pe internet
a sistemului informatic) se va trece la execuţia efectivă a aplicaţiei
1. Stabilirea şi executarea structurii logice a bazei de date (câmpuri, identificatori,
tabele, interconexiuni etc.)
2. Stabilirea şi executarea structurii logice şi a design-ului interfeţei web (format
grafic, număr pagini etc.) – programare HTTP.
3. Programarea funcţionalităţii interfeţei web, interconectarea cu baza de date
(interogări ale bazei de date, formate de prezentare on-line, etc.) – programare PHP cunostinte
Postgre SQL.
4. Implementarea modulelor geografice şi a datelor spaţiale introduse în aplicaţia GIS
în interfaţa web, stabilirea legăturilor şi modul de interconectare a datelor existente în baza de
date şi a modului de afişare al acestora pe internet, gestionarea hartilor GIS şi a modului de
vizualizare al acestora.

Faza IV (al 3-lea an). Posibilitatea identificării, selectării şi rezervării punctelor de pastoral
pe baza informaţiilor oferite de sistemul informatic şi pe baza unui program dezvoltat în strânsă
legătură cu aplicaţia web.

Etapa 6 - Diseminarea informatiei – se va organiza un workshop pentru prezentarea


produsului informatic obtinut in care vor fi invitati factorii interesati si responsabili in utilizarea
aplicatiei on-line.

2011
Suma solicitată pentru anul 2011 ptr PNMR:
57.244,0 € / 2 = 28.622,0 € UE şi 28.622,0 € RO

2012
Suma solicitată pentru anul 2012 ptr PNMR :
56.094,0 € / 2 = 28.047,0 € UE şi 28.047,0 € RO

2013
Suma solicitată pentru anul 2013 ptr PNMR:
47.370,0 € / 2 = 23.685,0 € UE şi 23.685,0 € RO

4.2. Achiziţionarea de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi

In vederea obtinerii de productii mai mari, si deci de eficientizare a activitatii apicole,


apicultorii sunt obligati sa deplaseze familiile de albine catre bazine melifere specifice activitate
denumita ,,pastoral,, sau transhumanta).
Pentru a putea deplasa familii de albine, apicultorii au nevoie in primul rând de stupi de
calitate, acest element fiind supus unei uzuri excesive datorita actiunilor de incarcare -
descarcare repetate, amplasarii pe teren inadecvat (citeodata umed), manipularilor repetate
ocazionate de extractia mierii, sau pregatirilor de deplasare.
Consideram necesar sustinerea financiara a reformarii mai dese a stupilor, actiune ce va
avea ca rezultat scaderea costurilor cu reformarea inventarului.

Cheltuieli eligibile:

20
- Pretul/costul fara TVA al cutiilor pentru stupi (orizontali, verticali sau multietajati)
deplasati in pastoral;

Conditii de eligibilitate
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă,
conform legislaţiei în vigoare;
- să deţină minimum 25 familii de albine înregistrate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru
siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în
registrul agricol;
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #să deţină şi
să completeze Carnetul de stupina – rubrica Deplasari in pastoral;
- măsura se accesează anual;

2011
Suma solicitată pentru anul 2011:
2.362.669,8 € / 2 = 1.181.334,9 € UE şi 1.181.334,9 € RO

2012
Suma solicitata pentru anul 2012:
3.248.670,0 € / 2 = 1.624.335,0 € UE şi 1.624.335,0 € RO

2013
Suma solicitata pentru anul 2013:
3.839.338,0 € / 2 = 1.919.669,0 € UE şi 1.919.669,0 € RO

5. Asistenţă pentru laboratoarele de analiză a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii;

In conditiile in care apicultorii profesionisti dar si semiprofesionisti aleg sa isi valorifice


singuri productia apicola, pe piata libera, conform normelor sanitar veterinare, trebuie realizat
controlului calitatii acesteia prin efectuarea buletinului de analiza a mierii. Costul acestor
analize se regaseste in pretul mierii.
Garantarea calitatii mierii puse pe piata de catre apicultori are o mare importanta atat sub
aspectul sanatatii publice cat si in ceea ce priveste buna imagine a mierii ca aliment si a
apiculturii ca activitate.
Pentru a veni în sprijinul apicultorilor în obţinerea unui preţ mai bun care să le asigure
venituri mulţumitoare din această activitate este necesar susţinerea financiară prin Programul
Naţional Apicol a costurilor acestor analize.
Susţinerea financiară a setului de bază de analize care să ateste calitatea mierii este
compus din:
- Determinarea HMF din miere
- Determinarea glucozei si fructozei din miere
- Determinarea conţinutului de apa
- Examen organoleptic
- Determinarea indicelui colorimetric

Condiţii de eligibilitate:
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #apicultorul să
fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #familiile de
albine să fie înregistrate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
21
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #să aibă
pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă,
conform legislaţiei în vigoare;
../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #să deţină şi
să completeze carnetul de stupină, document elaborat de forma asociativă şi aprobat de
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform
legislaţiei în vigoare, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor
veterinare oficiale;
- să deţină documentul de inregistrare sanitar veterinara ce atesta valorificarea mierii pe
piata;
- să execute analizele la un laborator acreditat conform legislaţiei în vigoare.

Cheltuieli eligibile
-preţul/costul fără TVA al analizelor fizico-chimice ale mierii

2011
Suma solicitata pentru anul 2011:
92.144,0 € / 2 = 46.072,0 € UE şi 46.072,0 € RO

2012
Suma solicitata pentru anul 2012:
110.573,0 € / 2 = 55.286,5 € UE şi 55.286,5 € RO

2013
Suma solicitata pentru anul 2013:
138.216,0 € / 2 = 69.108,0 € UE şi 69.108,0 € RO

Beneficiarii Programului, respectiv apicultorii, solicită anual ajutorul financiar prin


intermediul formei asociative din care fac parte, legal constituită conform legislaţiei în vigoare, şi
depun la sediul acesteia documente justificative.
Forma asociativă legal constituită, pe baza cererilor şi a documentelor depuse de membrii
săi, depune la centrul judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al
municipiului Bucureşti, pe raza căruia îşi are sediul înregistrat în actele de constituire, documente
justificative care atestă eligibilitatea accesării măsurilor din Program.
Forma asociativă legal constituită, pe parcursul unui an, prezintă o singură dată, la prima
solicitare, actele de identificare, în copie, precum şi originalele pentru autentificare.
Forma asociativă legal constituită va anunţa orice modificare privind identificarea ei la
centrul judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului
Bucureşti, în termen de 5 de zile lucrătoare de la respectiva modificare.

7. Activităţi de control şi evaluarea programului

Activităţile prevăzute în Programul naţional apicol sunt urmărite şi gestionate de AGENŢIA


DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ.

Verificarea cererilor de plata;

A) Verificarea administrativa

1. Cerere - Verificarea formei si continutului cererii şi a documentelor justificative ataşate;


2. Devizul de cheltuieli care va totaliza facturile justificative aferente cheltuirilor.
3. Facturi
4. Documentele fiscale de efectuare a plăţilor
22
B) Control pe teren – se desfasoara la sediul formei asociative unde se verifica existenta
documentelor anexe la cererea de plata si existenta evidentei economico-financiare a acestora
confirmat printr-un raport de control.
In funcţie de rezultatul controlului, sumele solicitate pot fi aprobate in totalitate sau numai
partial.

După finalizarea procesului de verificare a cererilor depuse de formele asociative legal


constituite, se stabiliste nivelul ajutorului financiar, în limita sumei aprobate prin Decizia
Comisiei Europene pentru fiecare acţiune în parte.

Asigurarea fondurilor aferente


Fondurile necesare pentru implementarea programului sunt asigurate de catre Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Referitor la folosinta fondurilor, ministerul va elabora ordine.

Programul a fost pregătit în baza legislaţiei naţionale în vigoare:

1. LEGEA nr. 89 din 28 aprilie 1998 a apiculturii, cu modificarile si completarile ulterioare,


publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998;
2. HOTARAREA GUVERNULUI nr. 921 din 20 noiembrie 1995 privind unele masuri pentru
stimularea practicarii apiculturii si asigurarea protectiei familiilor de albine, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 281 din 04 decembrie 1995;
3. ORDIN comun al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, ministrului sanatatii
si al presedintelui autoritatii nationale pentru protectia consumatorilor nr. 522/798/317 din
2003 pentru aprobarea Normelor privind denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile
si compozitia mierii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 650 din 12
septembrie 2003;
4. ORDONANTA DE URGENTA A GUVERNULUI nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfăşurarea
activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi
întreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008;
5. LEGE nr. 566 din 9 decembrie 2004 a cooperatiei agricole cu completarile si modificarile
ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.236 din 22 decembrie
2004;
6. ORDONANTA GUVERNULUI nr. 37 din 14 iulie 2005 privind recunoasterea si functionarea
grupurilor de producatori, pentru comercializarea produselor agricole si silvice, cu
completarile si modificarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 652 din 22 iulie 2005;
7. LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie
2003;
8. ORDONANTA GUVERNULUI nr. 42 din 29 ianuarie 2004 privind organizarea activitatii
veterinare; cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr.94 din 31 ianuarie 2004;

23
9. ORDINUL ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 66 din 29 iulie 1998 privind constituirea
Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral de pe langa Ministerul Agriculturii si
Alimentatiei, nepublicat in Monitorul Oficial;
10. ORDINUL ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 67 din 29 iulie 1998 privind
aprobarea Regulamentului de organizare a stuparitului pastoral in Romania, nepublicat in
Monitorul Oficial;
11. ORDINUL ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 68 din 29 iulie 1998 - Norme
metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul
albinelor, nepublicat in Monitorul Oficial;
12. ORDONANTA DE URGENTA A GUVERNULUI nr. 34 din 17 aprilie 2000 privind produsele
agroalimentare ecologice, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie 2000;
13. ORDINUL ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 413/2008 privind aprobarea
Criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare, publicat în Monitorul Oficial al
României nr. 472/2008;
14. ORDINUL nr. 45 din 6 aprilie 2005 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea
analizelor şi examenelor de laborator, precum şi a unor activităţi sanitare veterinare cu
modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr 333 din 20 aprilie 2005;
15. ORDINUL presedintelui autoritatii nationale sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor nr. 111 din 16 decembrie 2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru
siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a
produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de
producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de
origine nonanimală, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 895 din 30
decembrie 2008;
16. ORDONANTA GUVERNULUI nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 39 din 31 ianuarie 2000;
17. ORDINUL presedintelui autoritatii nationale sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor nr. 95/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor
acestora la animalele vii şi la produsele de origine animală, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr 272 din 24 aprilie 2007;

24
Costurile estimate la nivel national si planul de finantare

Descrierea măsurilor si finantarea lor

Tara membru: România Program: 2011

Costurile prognozate

Măsurile finantate Total EUR 50% finanţare Ro 50 % finantare UE

Asistenţa tehnică pentru apicultori şi


4.075,0 2.037,5 2.037,5
grupuri de apicultori

- Tipărirea şi multiplicarea Ghidului de


886,0 443,0 443,0
bune practici pentru apicultura

- Tipărirea şi multiplicarea materialelor


3.189,0 1.594,5 1.594,5
informative

2.433.078,2
Masuri contra varoozei 1.216.539,1 1.216.539,1

2.256.350,6
Apicultura convenţională 1.128.175,3 1.128.175,3

25
- Cheltuieli pentru medicamente 956.881,2 478.440,6 478.440,6

- Cheltuieli pentru suplimente nutritive 886.002,2 443.001,1 443.001,1

- Cheltuieli pentru fundurile de control /


413.467,2 206.733,6 206.733,6
antivarooa

Apicultura ecologică 176.727,6 88.363,8 88.363,8

- Cheltuieli pentru medicamente ecologice 39.692,8 19.846,4 19.846,4

- Cheltuieli pentru suplimente nutritive


66.154,8 33.077,4 33.077,4
ecologice

- Cheltuieli pentru fundurile de control /


70.880,0 35.440,0 35.440,0
antivarooa ecologice

Refacerea şeptelului apicol 3.116.360,6 1.558.180,3 1.558.180,3

- Achiziţie mătci 141.760,0 70.880,0 70.880,0

- Achiziţie roiuri la pachet 23.626,6 11.813,3 11.813,3

- Achiziţie roiuri pe faguri 56.704,0 28.352,0 28.352,0

- Achiziţie familii de albine 2.894.270,0 1.447.135,0 1.447.135,0

Optimizarea şi rationalizarea
2.419.913,8 1.209.956,9 1.209.956,9
transhumanţei

- Realizarea şi implementarea PNMR 57.244,0 28.622,0 28.622,0

- Achiziţie stupi 2.362.669,8 1.181.334,9 1.181.334,9

Finanţarea analizelor fizico -chimice


92.144,0 46.072,0 46.072,0
ale mierii

TOTAL PROGRAM 8.065.571,6 4.032.785,8 4.032.785,8

26
Costurile estimate la nivel national si planul de finantare

Descrierea măsurilor si finantarea lor

Tara membru: România Program: 2012

Costurile prognozate

Măsurile finantate Total EUR 50% finanţare Ro 50 % finantare UE

Asistenţa tehnică pentru apicultori şi


3.780,2 1.890,1 1.890,1
grupuri de apicultori

- Tipărirea şi multiplicarea Ghidului de


708,8 354,4 354,4
bune practici pentru apicultura

- Tipărirea şi multiplicarea materialelor


3.071,4 1.535,7 1.535,7
informative

2.810.392,6
Masuri contra varoozei 1.405.196,3 1.405.196,3

2.581.213,8
Apicultura convenţională 1.290.606,9 1.290.606,9

- Cheltuieli pentru medicamente 1.063.201,4 531.600,7 531.600,7

- Cheltuieli pentru suplimente nutritive 1.063.201,4 531.600,7 531.600,7

- Cheltuieli pentru fundurile de control /


454.811,0 227.405,5 227.405,5
antivarooa

Apicultura ecologică 229.178,8 114.589,4 114.589,4

- Cheltuieli pentru medicamente ecologice 56.704,0 28.352,0 28.352,0

- Cheltuieli pentru suplimente nutritive


94.506,8 47.253,4 47.253,4
ecologice

- Cheltuieli pentru fundurile de control /


77.968,0 38.984,0 38.984,0
antivarooa ecologice

Refacerea şeptelului apicol 3.584.169,2 1.792.084,6 1.792.084,6

- Achiziţie mătci 170.112,2 85.056,1 85.056,1

- Achiziţie roiuri la pachet 35.440,0 17.720,0 17.720,0

27
- Achiziţie roiuri pe faguri 70.880,0 35.440,0 35.440,0

- Achiziţie familii de albine 3.307.737,0 1.653.868,5 1.653.868,5

Optimizarea şi rationalizarea
3.304.764,0 1.652.382,0 1.652.382,0
transhumanţei

- Realizarea şi implementarea PNMR 56.094,0 28.047,0 28.047,0

- Achiziţie stupi 3.248.670,0 1.624.335,0 1.624.335,0

Finanţarea analizelor fizico -chimice


110.573,0 55.286,5 55.286,5
ale mierii

TOTAL PROGRAM 9.813.679,0 4.906.839,5 4.906.839,5

Costurile estimate la nivel national si planul de finantare

Descrierea măsurilor si finantarea lor

Tara membru: România Program: 2013

Costurile prognozate

Măsurile finantate Total EUR 50% finanţare Ro 50 % finantare UE

Asistenţa tehnică pentru apicultori şi


3.071,4 1.535,7 1.535,7
grupuri de apicultori

- Tipărirea şi multiplicarea materialelor


3.071,4 1.535,7 1.535,7
informative

28
3.180.153,6
Măsuri contra varoozei 1.590.076,8 1.590.076,8

2.906.083,6
Apicultura convenţională 1.453.041,8 1.453.041,8

- Cheltuieli pentru medicamente 1.169.521,4 584.760,7 584.760,7

- Cheltuieli pentru suplimente nutritive 1.240.401,6 620.200,8 620.200,8

- Cheltuieli pentru fundurile de control /


496.160,6 248.080,3 248.080,3
antivarooa

Apicultura ecologică 274.070,0 137.035,0 137.035,0

- Cheltuieli pentru medicamente ecologice 70.880,0 35.440, 35.440,0

- Cheltuieli pentru suplimente nutritive


118.134,0 59.067,0 59.067,0
ecologice

- Cheltuieli pentru fundurile de control /


85.056,0 42.528,0 42.528,0
antivarooa ecologice

Refacerea şeptelului apicol 3.678.676,0 1.839.338,0 1.839.338,0

- Achiziţie mătci 236.267,0 118.133,5 118.133,5

- Achiziţie roiuri la pachet 35.440,0 17.720,0 17.720,0

- Achiziţie roiuri pe faguri 99.232,0 49.616,0 49.616,0

- Achiziţie familii de albine 3.307.737,0 1.653.868,5 1.653.868,5

Optimizarea şi rationalizarea
3.886.708,0 1.943.354,0 1.943.354,0
transhumanţei

- Realizarea şi implementarea PNMR 47.370,0 23.685,0 23.685,0

- Achiziţie stupi 3.839.338,0 1.919.669,0 1.919.669,0

Finanţarea analizelor fizico -chimice


138.216,0 69.108,0 69.108,0
ale mierii

TOTAL PROGRAM 10.886.825,5 5.443.412,5 5.443.412,5

29