Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RURALE
B-dul Carol I, nr. 24, Bucureşti, Sector 3
Tel: 021.3072.414; Fax: 021.3078.631
I. INTRODUCERE:
Prezentul Program naţional apicol prezintă condiţiile de acordare a ajutoarelor comunitare
pentru domeniul apicol precum şi modalităţile de plată şi de control a acţiunilor prezentate în
acest scop.
BAZA DE REGLEMENTARE
2010
Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
estimare
Producţia de
11.746 12.598 13.434 17.409 19.150 18.195 18.195 16.767 20.037 21.500 23.700
miere - tone
2. TIPURI DE MIERE:
În România, există două mari categorii de miere, respectiv: miere florală (miere de nectar)
ce poate fi monofloră sau polifloră şi miere extraflorală (miere de mană sau de pădure).
Cele mai cunoscute sortimente de miere monofloră sunt cele de: salcâm (Robinia
pseudoacacia), de tei (Tilia platiphyla)l, de floarea soarelui (Helianthus anuus), de mentă
(Mentha sp.) si de zmeură (Rubus ideaus L.), rapiţă (Brassica napus oleifera L.), coriandru
(Coriandrum sativum L.), zburătoare (Epilobium augustifolium L.), sânziana de grădină (Solidago
canadenisis L.) şi altele.
În România, intr-un an normal fara probleme meteorologice, sunt realizate in jur de 20.000
de tone de miere, cea mai mare pondere fiind detinuta de mierea poliflora, in proportie de 50%,
urmata de mierea de salcâm – 35% si de cea obtinuta din tei, cu o pondere de 15%.
Datorita conditiilor pedoclimatice specific climatului temperat din tara noastra, calitatea
produselor apicole este considerate a fi superioara. Exemplul mierea de salcim ce a primit medalii
la multe târguri si expozitii internationale (congrese APIMONDIA). De asemenea valoarea
propolisului romanesc este recunoscuta in mediile de specialitate.
În Romania se obţine, de regulă, producţii mari de miere, dar pe piaţa internă se valorifică
cantităţi foarte mici deoarece consumul de miere pe cap de locuitor este printre cele mai scăzute
din Europa, 150 de grame, faţă de 2 kilograme în Germania, urmată de Olanda şi Belgia cu câte
1,5 kilograme.
Un rol important în producţia apicolă este deţinut de produsele secundare între care se pot
enumera: polenul recoltat cu ajutorul colectoarelor, propolisul, lăptişorul de matcă, ceara de
albine, veninul (apitoxină) şi trituratul din larve de trântor cunoscut sub denumirea comercială de
apilarnil.
Aceste produse secundare sunt utilizate la prepararea unei game foarte largi de suplimente
nutritive şi/sau medicamente precum şi pentru producţia de cosmetice.
Pentru producţia de polen se menţionează doar un nivel de circa 50-60 tone anual, mai ales
în zona de centru şi de nord a ţării, dar poate ajunge şi chiar depăşi 100 tone/an.
Dimensiunea
%
exploatatiei Nr. familii de albine
din efectiv
(nr. familii)
1 - 50 627.823 56,56
50 - 150 265.676 23,94
peste 150 216.501 19,50
TOTAL 1.110.000 100
In perioada 2007 - 2009 datorita sustinerii prin Programul Naţional Apicol a repopularii
septelului a crescut media familiilor de albine la categoria de exploatatie 1 - 50, de la 14
familii/stupina la 18 familii/stupină în prezent, iar la restul categoriilor a crescut numărul de
familii cu 2,21% respectiv 1,61%.
2
creşterea albinelor – o activitate ce nu necesită investiţii deosebite, a devenit o profesie pentru
persoanele a căror existenţă este asigurată din veniturile obţinute din stupărit precum şi un mijloc
de relaxare pentru cei care exploatează efective reduse.
Avantajele economice care contribuie la creşterea veniturilor apicultorilor sunt cele care
provin din valorificarea principalelor produse ale stupului. În vederea creşterii producţiei,
metodele utilizate de apicultorii români sunt multiple, dintre acestea remarcându-se:
dimensionarea optimă a stupinei; practicarea stupăritului pastoral intensiv; menţinerea unor
familii puternice; combaterea bolilor şi dăunătorilor; folosirea tehnologiei apicole, etc.
Total suma
Participarea Participarea
autorizată şi Din care: %
Anii comunitara României
plătită
(€) (lei) (lei) (€) (lei)
2008 1.985.267 6.717.150 2.493.978,28 333.417,76 1.128.119,00 16,80
2009 1.966.151 6.652.471 7.168.424,00 1.059.320,75 3.584.212,51 53,88
2010
1.975.931 6.685.562,5 12.014.808,00 1.775.500,00 6.007.404,00 89,85
estimare
Total 5.927.349 20.055.183,5 21.677.210,28 3.168.238,51 10.719.735,51 -
Curs de schimb la 29.12.2006 – 3,3835
Din analiza sprijinului financiar acordat prin Programul Naţional Apicol se constată o
accesare redusă a fondurilor pentru tratarea varoozei deoarece apicultorii, prin tehnologia apicolă
convenţională sau ecologică aplicată, au folosit atât medicamentele omologate de Institutul
pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de uz veterinar, cât şi suplimentele
nutritive şi fundurile de control, produse care nu au fost incluse în sprijinul prin acest Program
comunitar.
Suplimentele nutritive din categoria adaosurilor proteino vitaminice asigura o rezistenta
crescuta la iernare (mai ales in timpul iernilor grele), precum si mentinerea sistemului imunitar
la cote inalte ceea ce se transpune in longevitate mai mare a albinelor de iernare si o rezistenta
crescuta impotriva parazitului varooa.
Marea majoritate a apicultorilor din România care practică stupăritul staţionar folosesc
tipul de stup orizontal pe 20 rama Dadant, iar apicultorii care practica stuparitul pastoral folosesc
3
stupi verticali avand cuibul pe 10 rame de tip Dadant, iar corpul pentru stransura fiind fie pe rame
Langstroth-Rooth fie pe jumatati de rama Dadant.
Foarte puţini dintre apicultorii care practica stuparitul pastoral folosesc stupul multietajat
Langstroth.
Peste 50% dintre apicultorii ce practica stuparitul pastoral folosesc sistemul de stup
orizontal (pe rama Dadant), restul folosind tipul de stup vertical (cuibul pe rama Dadant iar
stransura pe rama Langstroth). De asemenea, un procent mic folosesc stupi atipici, pe 12 rame
Dadant sau 16 rame Dadant.
Apicultorii care practica stuparitul pavilionar folosesc stupi orizontali pe 16 rame Dadant,
in pat cald.
Transportul familiilor de albine in pastoral se face folosind o gama larga de mijloace de
transport specializate si autorizate pentru aceasta operatiune.
Apicultorii care deţin exploatatii apicole mici folosesc semiremorci auto tractate de
autoturism.
In Romania, operaţiunile de încărcare – descărcare a stupilor se efectuează în cea mai mare
măsură manual deoarece nu exista mijloace tehnice specializate/mecanizate pentru realizarea
acestei operaţiuni.
Apicultorii care practica pastoral folosesc ca mijloace de transport pavilioane (remorci
agricole adaptate transportului de stupi, unde stupii sunt fixati pe tot parcursul sezonului active).
Pentru extractia mierii (extractor, tava de descapacit, cutit sau furculita de descapacit,
sita dubla pentru filtrarea mierii, recipienti pentru depozitarea mierii), majoritatea apicultorilor
dispun de un minim de echipamente şi dotare tehnică care să le asigure un randament sporit şi un
numar foarte mic de apicultori cu stupine mari şi-au achiziţionat masini de descapacit si
extractoare performante.
5. IMPORTUL ŞI EXPORTUL:
Principala piaţă de desfacere continuă să fie cea externă, unde mai bine de 60% din
producţia locală ajunge în ţări precum Germania, Marea Britanie, Italia, Franţa, Austria dar şi
SUA, Canada, Japonia sau China. Se poate trage concluzia că, deşi mierea românească este foarte
apreciată pe pieţele externe, ea este valorificată la preţ scăzut, deoarece procesatorii externi de
miere oferă preţuri mici care nu acoperă cheltuielile în apicultură
De asemenea o alta cauza a pretului scazut este aceea ca in exportul de miere romaneasca
este preferat sistemul en gros.
SPECIFICATIE 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
*
sursa: Autoritatea Naţională a Vămilor + Institutul Naţional de Statistică
*
sursa: revista Lumea Apicolă
7. COSTURI DE PRODUCTIE:
8. BAZA MELIFERĂ:
În ţara noastră, păşunile şi fâneţele reprezintă peste 4 milioane hectare. Vegetaţia unei
pajişti este reprezentată prin asociaţii de plante foarte variate, alcătuite din câteva sute de
5
specii, unele dintre ele cu o valoare meliferă apreciabilă. Culesurile de nectar şi polen oferite de
pajişti sunt mai puţin legate de schimbările timpului. Pajiştile asigură un cules de intensitate mică
sau mijlocie, însă de lungă durată şi cu un maxim de dezvoltare târzie de vară, după înflorirea
teiului şi a florii-soarelui timpurie, când în majoritatea regiunilor din ţara noastră lipsesc alte
culesuri.
Pajiştile bune pot produce anual până la 80 kg miere/ha, cele mijlocii până la 50 kg/ha, iar
cele slabe (de mlaştini) 20 kg/ha.
Romania are un fond forestier de circa 6,4 milioane hectare, reprezentand 27% din
suprafata tarii. Din totalul de fond forestier 4,1 milioane ha (66%) reprezintă proprietate publică a
statului. Fata de media europeana, de 32% acest procent de impadurire nu este foarte bun, dar
nici dramatic. Circa 2 treimi dintre paduri sunt situate in zona montana, ponderea lor fiind foarte
scazuta la campie (sub 10%), unde, din aceasta cauza se resimte puternic efectul exceselor
climatice. Compoziţia pădurilor din România este repartizată astfel: răşinoase 29,9 %, fag 31,5 %,
stejar 18,0 %, diverse alte specii tari 15,7 %, diverse specii moi 4,9 %.
În România, repartizarea pădurilor pe zone geografice este:
- munte (30% din teritoriu) cu păduri de răşinoase şi fag 66 %
- deal (37% din teritoriu) cu păduri de stejar şi fag 24 %
Arborii şi arbuştii din pădurile ţării noastre, în afară de valoarea lor forestieră, constituie o
resursă importantă de nectar şi polen.
Pădurile din ţara noastră se împart în: foioase, mixte (foioase şi conifere) şi conifere.
Pădurile foioase formate din amestecuri de arbori şi arbuşti sunt cele mai bogate în vegetaţie
meliferă. Aici albinele au un cules aproape uniform şi de lungă durată, care începe din primăvară
şi ţine până în vară.
Pădurile mixte sunt de asemenea bogate în plante melifere. Ele sunt cu atât mai bogate cu
cât în amestecul lor predomină speciile de plante foioase. Aici albinele culeg nectarul şi polenul
nu numai de pe florile de arbori şi arbuşti, dar şi de pe vegetaţia erbacee, între care sunt foarte
multe plante melifere de mare valoare, mai ales în poieni.
Pădurile de conifere sunt cele mai puţin melifere; în ţara noastră se găsesc la altitudini
mari. Albinele adună de pe esenţe forestiere conifere numai polen în cantităţi restrânse şi când
nu găsesc alte surse de hrană. Acest cules se limitează la lunile de primăvară. În afară de aceasta,
în unii ani, albinele adună de pe conifere miere de mană. Vegetaţia erbacee din pădurile de
conifere este de asemenea puţin meliferă. în regiunea de munte, cele mai favorabile condiţii
pentru stupărit le oferă amestecul între molid, brad şi fag. Cantităţile mari de polen pe care le
oferă molidul constituie un factor favorabil pentru dezvoltarea familiilor de albine.
Producţia de miere la hectar, stabilită prin cercetări făcute în ţara noastră, este de 1.365
kg pentru păduri şi 643 kg pentru plantaţiile tinere.
Din punct de vedere al suprafetelor ocupate cu specii melifere din fondul agricol cele mai
mari suprafete se inregistreaza in zona colinara si montana la care predomina suprafetele ocupate
de pasuni, fanete, livezi pomi si culturile de leguminoase furajere.
În ţara noastră cresc cca. 150 de specii spontane de plante medicinale, dintre care numai o mică
parte sunt răspândite în cultură. Totuşi, în unele părţi ale ţării, plantele medicinale se cultivă pe
suprafeţe din ce în ce mai mari, ca urmare a cerinţelor mereu crescânde ale industriei
farmaceutice şi a celei producătoare de cosmetice. Aceste suprafeţe cultivate reprezintă
importante surse melifere pentru albine. Cele mai cunoscute plante medicinale cultivate, cu
valoare meliferă, sunt: izma bună (Mentha piperita), levănţica (Lavandula spica), isopul
(Hyssopus officinalis), salvia (Salvia pratensis), etc. Diversitatea geografica si bogatia bazei
melifere ofera culesuri de calitate.
9
2011 - 2013
SCOPUL PROGRAMULUI:
Măsurile prevăzute şi aprobate în Programul naţional apicol sunt finanţate 50% prin
participare comunitară şi 50% finanaţare prin buget naţional.
Condiţii de eligibilitate:
- elaborarea ghidului de bune practici pentru apicultură se face de către specialişti în
apicultură;
- ghidul de bune practici pentru apicultură se va aviza de către specialişti ai Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cei ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor;
- difuzarea ghidului de bune practici pentru apicultură şi a materialelor informative,
respectiv, flayere, afişe, broşuri se face la instituţiile publice judeţene cu atribuţii în
apicultură, dar şi în cadrul târgurilor şi expoziţiilor;
- măsura se accesează anual;
Cheltuieli eligibile:
- costul/preţul fără TVA pentru tipărirea şi multiplicarea ghidului de bune practici pentru
apicultură;
- costul/preţul fără TVA pentru tipărirea şi multiplicarea materialelor informative, respectiv,
flayere, afişe, broşuri.
2011
Suma solicitata pentru anul 2011: 4.075,0 € / 2 = 2.037,5 € UE şi 2.037,5 € RO
- tipărirea şi multiplicarea ghidului de bune practici pentru apicultură: 3.750 lei
886,0 € / 2 = 443,0 € UE şi 443,0 € RO
- tipărirea şi multiplicarea materialelor informative:
3.189,0 € / 2 = 1.594,5 € UE şi 1.594,5 € RO
2012
Suma solicitata pentru anul 2012: 3.780,2 € / 2 = 1.890,1 € UE şi 1.890,1 € RO
- tipărirea şi multiplicarea ghidului de bune practici pentru apicultură: 3.000 lei
708,8 € / 2 = 354,4 € UE şi 354,4 € RO
- tipărirea şi multiplicarea materialelor informative:
3.071,4 € / 2 = 1.535,7 € UE şi 1.535,7 € RO
2013
Suma solicitata pentru anul 2013: 3.071,4 € / 2 = 1.535,7 € UE şi 1.535,7 € RO
- tipărirea şi multiplicarea materialelor informative:
3.071,4 € / 2 = 1.535,7 € UE şi 1.535,7 € RO
2. Controlul varoozei
11
parazit, in acest scop fiind necesara protejarea imunitatii albinelor prin hraniri cu suplimente
nutritive de calitate, specifice albinelor.
Pentru a avea rezultate eficiente, in acest domeniu, toate familiile de albine, trebuie sa fie
tratate in perioada optima cu substante autorizate precum si hranirea acestora cu suplimente
nutritive de calitate. Supravegherea acestei activitati este asigurata de catre reprezentantii
Autoritatii naţionale sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.
Fundul de control este caracterizat prin existenţa unei plase ce acoperă în întregime
suprafaţa liberă aflată sub rame şi a unui sertar aflat sub plasa care colecteaza detritusul rezultat
în urma activităţii albinelor din stup. Plasa metalică trebuie sa aiba ochiuri îndeajuns de mari
pentru a permite trecerea paraziţilor ajunşi pe fundul stupului dar îndeajuns de mici pentru a
împiedica trecerea albinelor. Sertarul, de regulă realizat din tablă, trebuie sa fie dispus la o
distanţă îndeajuns de mare de plasă încât albinele să nu poată ajunge la detritusul colectat acolo
pentru a-l indepărta. Principala utilitate a fundului de control constă în faptul că prin aşezarea
unei foi de control (lipicioasă) în sertarul de tablă apicultorul, la examinarea detritusului colectat
poate afla care este stadiul de infestare cu varooa a respectivei colonii de albine atât înainte cât
şi după efectuarea tratamentelor anti varooa. În acest mod se poate recurge la alegerea cea mai
raţională a măsurilor de combatere adoptate. O altă utilitate evidenţiată de literatura de
specialitate este legată de faptul că cercetările demonstrează că aproximativ 15% dintre paraziţii
varooa cad de pe albine. În absenţa fundului antivarooa aceştia ar reveni pe albinele care se
deplasează pe fundul stupului în timp ce în cazul de faţă ei cad pe taviţa de sub plasă sau, în
12
absenţa acesteia, sub stup nemaiputând reveni pe albine. În acest fel se obţine o reducere a
infestaţiei cu varooa chiar în lipsa oricărui tratament.
Condiţii de eligibilitate:
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- să deţină şi să completeze carnetul de stupină, document elaborat de forma asociativă şi
aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor,
conform legislaţiei în vigoare, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse
controalelor veterinare oficiale;
- s../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #ă aibă
pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă,
conform legislaţiei în vigoare;
- măsura se accesează anual;
- familiile de albine sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
- medicamentele si suplimentele nutritive achizitionate sa faca parte din lista produselor
omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz
Veterinar;
- medicamentele si suplimentele nutritive să fie achizitionate pentru întreg efectivul de
familii de albine deţinut de apicultor;
- fundurile de control să fie noi şi să respecte în totalitate descrierea prezentată mai sus.
- tratamentele sa se desfasoare in baza unui calendar intocmit anual de apicultor, aprobat şi
urmarit de reprezentantii formei asociative.
Cheltuieli eligibile:
- preţul/costul fără TVA a medicamentelor combaterii varoozei;
- pretul/costul făra TVA pentru achiziţionarea suplimentelor nutritive şi a fundurilor de
control /antivarooa noi.
2011
Suma solicitata pentru anul 2011:
2.256.350,6 € / 2 = 1.128.175,3 € UE şi 1.128.175,3 € RO
- pentru medicamente:
956.881,2 € / 2 = 478.440,6 € UE şi 478.440,6 € RO
- pentru suplimente nutritive:
886.002,2 € / 2 = 443.001,0 € UE şi 443.001,0 € RO
- pentru funduri de control / antivarooa:
413.467,2 € / 2 = 206.733,6 € UE şi 206.733,6 € RO
2012
Suma solicitata pentru anul 2012:
2.581.213,8 € / 2 = 1.290.606,9 € UE şi 1.290.606,9 € RO
- pentru medicamente:
1.063.201,4 € / 2 = 531.600,7 € UE şi 531.600,7 € RO
- pentru suplimente nutritive:
1.063.201,4 € / 2 = 531.600,7 € UE şi 531.600,7 € RO
- pentru funduri de control / antivarooa:
454.811,0 € / 2 = 227.405,5 € UE şi 227.405,5 € RO
2013
Suma solicitata pentru anul 2013:
2.906.083,6 € / 2 = 1.453.041,8 € UE şi 1.453.041,8 € RO
- pentru medicamente:
13
1.169.521,4 € / 2 = 584.760,7 € UE şi 584.760,7 € RO
- pentru suplimente nutritive:
1.240.401,6 € / 2 = 620.200,8 € UE şi 620.200,8 € RO
- pentru funduri de control / antivarooa:
496.160,6 € / 2 = 248.080,3 € UE şi 248.080,3 € RO
14
Cheltuieli eligibile:
- pretul/costul făra TVA a produselor ecologice pentru combaterea varoozei ce au la bază
acizi organici, uleiuri esenţiale, produse naturale;
- pretul/costul făra TVA pentru achiziţionarea suplimentelor nutritive şi a fundurilor de
control/antivarooa noi.
2011
Suma solicitata pentru anul 2011:
176.727,6 € / 2 = 88.363,8 € UE şi 88.363,8 € RO
- pentru medicamente:
39.692,8 € / 2 = 19.846,4 € UE şi 19.846,4 € RO
- pentru suplimente nutritive:
66.154,8 € / 2 = 33.077,4 € UE şi 33.077,4 € RO
- pentru funduri de control / antivarooa:
70.880,0 € / 2 = 35.440,0 € UE şi 35.440,0 € RO
2012
Suma solicitata pentru anul 2012:
229.178,8 € / 2 = 114.589,4 € UE şi 114.589,4 € RO
- pentru medicamente:
56.704,0 € / 2 = 28.352,0 € UE şi 28.352,0 € RO
- pentru suplimente nutritive:
94.506,8 € / 2 = 47.253,4 € UE şi 47.253,4 € RO
- pentru funduri de control / antivarooa:
77.968,0 € / 2 = 38.984,0 € UE şi 38.984,0 € RO
2013
Suma solicitata pentru anul 2013:
274.070,0 € / 2 = 137.035,0 € UE şi 137.035,0 € RO
- pentru medicamente:
70.880,0 € / 2 = 35.440,0 € UE şi 35.440,0 € RO
- pentru suplimente nutritive:
118.134,0 € / 2 = 59.067,0 € UE şi 59.067,0 € RO
- pentru funduri de control / antivarooa:
85.056,0 € / 2 = 42.528,0 € UE şi 42.528,0 € RO
15
îmbunătăţirea calităţii produselor apicole prin reducerea folosirii mijloacelor chimice şi
farmacologice, datorită refacerii septelului apicol cu albine mai rezistente la boli.
Condiţii de eligibilitate:
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă,
conform legislaţiei în vigoare;
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #să deţină şi
să completeze Carnetul stupinei, conform legislaţiei în vigoare;
- sa deţina minimum 25 de familii în cazul achiziţionării mătcilor;
- măsura se accesează anual;
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #familiile de
albine să fie înregistrate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
- mătcile provenite din ferme de elită sau multiplicare sunt achiziţionate de la unităţi
acreditate de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof.
dr. G. K. Constantinescu", conform criteriilor de acreditare a stupinei de elită sau
multiplicare, prevăzute în legislaţia în vigoare;
- achiziţionarea de roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine se face numai de la
unităţile autorizate sanitar-veterinar, conform legislaţiei în vigoare;
- achizitia de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine se desfasoara in baza unui
program etapizat intocmit de apicultor, aprobat şi urmarit de reprezentantii formei
asociative.
Cheltuieli eligibile:
- pretul/costul făra TVA pentru achizitia de maximum 100 matci/apicultor;
- preţul/costul fără TVA pentru achiziţia de roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine
pentru maxim 150 colonii/apicultor.
2011
Suma solicitata pentru anul 2011:
3.116.360,6 € / 2 = 1.558.180,3 € UE şi 1.558.180,3 € RO
- pentru achiziţie mătci:
141.760,0 € / 2 = 70.880,0 € UE şi 70.880,0 € RO
- pentru achiziţie roiuri la pachet:
23.626,6 € / 2 = 11.813,3 € UE şi 11.813,3 € RO
- pentru achiziţie roiuri pe faguri:
56.704,0 € / 2 = 28.352,0 € UE şi 28.352,0 € RO
- pentru achiziţie familii de albine:
2.894.270,0 € / 2 = 1.447.135,0 € UE şi 1.447.135,0 € RO
2012
Suma solicitata pentru anul 2012:
3.584.169,2 € / 2 = 1.792.084,6 € UE şi 1.792.084,6 € RO
- pentru achiziţie mătci:
170.112,2 € / 2 = 85.056,1 € UE şi 85.056,1 € RO
- pentru achiziţie roiuri la pachet:
35.440,0 € / 2 = 17.720,0 € UE şi 17.720,0 € RO
- pentru achiziţie roiuri pe faguri:
70.880,0 € / 2 = 35.440,0 € UE şi 35.440,0 € RO
- pentru achiziţie familii de albine:
3.307.737,0 € / 2 = 1.653.868,5 € UE şi 1.653.868,5 € RO
2013
16
Suma solicitata pentru anul 2013:
3.678.676,0 € / 2 = 1.839.338,0 € UE şi 1.839.338,0 € RO
- pentru achiziţie mătci:
236.267,0 € / 2 = 118.133,5 € UE şi 118.133,5 € RO
- pentru achiziţie roiuri la pachet:
35.440,0 € / 2 = 17.720,0 € UE şi 17.720,0 € RO
- pentru achiziţie roiuri pe faguri:
99.232,0 € / 2 = 49.616,0 € UE şi 49.616,0 € RO
- pentru achiziţie familii de albine:
3.307.737,0 € / 2 = 1.653.868,5 € UE şi 1.653.868,5 € RO
4. RAŢIONALIZAREA TRANSHUMANŢEI
Conform legislaţiei naţionale actuale, apicultorii îşi pot amplasa gratuit stupii în pastoral în
fondul forestier şi agricol de stat, pentru valorificarea resurselor melifere, însă marea problemă
cu care se confuntă apicultorii români este faptul că acţiunea de stupărit pastoral (numită si
transhumanţă) nu este organizată şi planificată, motiv pentru care la multe masive melifere apar
mari aglomerări de stupi având drept urmare riscuri de sănătate a albinelor, eficienţă redusă a
culesului şi conflicte între apicultori, în timp ce alte masive cu potenţial melifer, rămân
nevalorificate îndeajuns. Această situaţie se datorează în mare parte lipsei de informare a
apicultorilor, dar şi carenţelor de ordin institutional.
În vederea utilizării raţionale a acestor resurse melifere, organele apicole, silvice şi agricole, sunt
preocupate de găsirea unor soluţii de repartizare corectă către apicultori a masivelor melifere
care se pretează cel mai bine practicării unui stupărit pastoral cu maximă eficienţă, însă o
repartizare justă a acestor masive necesită, pe de o parte o evaluare prealabilă a producţiei de
miere recoltabilă, în vederea asigurării încărcăturii optime a familiilor de albine/unitatea de
suprafaţă aduse la cules, iar pe de altă parte o cunoaştere cât mai exactă a acestor masive
melifere. În plus, este necesar ca şi apicultorii să aibă acces la toate informaţiile legate de
posibilităţile de practicare a stupăritului pastoral în masivele melifere ale României.
În contextul celor spuse mai sus, scopul principal al propunerii de proiect este
achiziţionarea echipamentului informatic (hardware, software) si elaborarea si realizarea unui
sistem informatic integrat si complex pentru optimizarea stuparitului pastoral, proiect necesar
implementării Programului Naţional de Management al Resurselor Melifere (PNMR) de origine
silvică şi agricolă.
17
Pentru realizarea aplicaţiei on-line pilot au fost alese masivele melifere de origine silvică,
mai exact salcâmul (Robinia pseudaccacia L.) şi teiul (Tilia ssp.). Aceste specii formează
importante bazine melifere, cu înflorire eşalonată pe parcursul unui an apicol, valorificate de
către apicultorii din întreaga ţară prin practicarea stupăritului pastoral (transhumanţă). În
condiţiile în care trei sferturi din cantitatea de miere valorificată anual de apicultorii români se
bazează pe mierea de salcâm şi tei se poate afirma că baza producţiei de miere marfă a României
o constituie salcâmul şi teiul, ceea ce impune ca aceste resurse să fie valorificate corespunzător
din punct de vedere apicol.
Pentru implementarea aplicaţiei on-line pilot au fost selectate, pe baza unor criterii
melifere şi geo-spaţiale, judeţele Timis, Prahova, Mehedinţi şi Tulcea, tinand cont de necesitatea
extinderii sistemului până la acoperirea totală a suprafeţei naţionale pentru toate zonele de
interes exclusiv apicol (atât suprafeţele forestiere cât şi cele agricole).
Având ca punct de pornire existenţa acestor factori de influenţă se are în vedere ca în faza
de început a proiectului să se determine, pe teren, valoarea lor şi măsura în care ei acţionează
atât asupra producţiei de miere, cât şi asupra indicilor de cules, urmând ca în faza a doua a
proiectului să se stabilească o corelaţie cât mai general valabilă între valorile obţinute pe teren,
sub forma unei formule, astfel încât odată cu lansarea aplicaţiei on-line pilot să se poată face o
exprimare corectă a încărcăturii maxime admisă de familii de albine a masivelor melifere de
salcâm şi tei aflate pe raza judeţelor ţintă.
Se mai are în vedere ca după finalizarea proiectului să se meargă mai în detaliu pentru
perfecţionarea acestei formule astfel încât să se mărească gradul de precizie a predicţiei
potenţialului de miere recoltabila/ha oriunde în România în funcţie de câţiva parametri specifici
locului şi anului respectiv.
18
beneficiază de acest privilegiu datorită faptului că în zona de sud a Romaniei salcâmul a fost
plantat pe trepte de altitudine, începând de la Dunăre până în zonele colinare şi submontane.
Prin derularea acestei etape ne propunem, ca pe parcursul celor trei ani să culegem şi să
stocăm cât mai multe şi diverse informaţii fito-pedoclimatice şi melifere, socio-demografice şi de
economie apicolă, dintre care menţionăm caracterizarea salcâmului din punct de vedere
fiziologic, inclusiv pragurile termice calibrate, date culese din teren privind declanşarea şi
derularea fenofazei de înflorire, decalările de înflorire de la un masiv la altul, în cadrul fiecărui
judeţ sau miniregiune, date meteorologice istorice etc.
Datele, care vor fi atât descriptive cât şi brute, obţinute în teren, vor constitui, pe viitor
suportul necesar elaborării sistemului informatic de planificare a deplasărilor pe tipuri de culesuri
apicole (salcâm 1, salcâm 2, salcâm 3), după un grafic melifero-fenologic bine elaborat, în funcţie
de prognozarea datei anuale de înflorire a salcâmului pe teritoriul României.
19
Rezultatul proiectului va fi prin urmare realizarea si punerea in functiune a unui sistem
informatic integrat si complex de optimizare a stuparitului pastoral care sa fie pus la dispozitia
apicultorilor prin simpla accesare a unei pagini de Internet.
Faza III (al 2-lea an). După definitivarea şi stabilirea sistemului informatic ca fiind “on-line”
(“on-line” reprezinta statusul de funcţionare optimă în parametrii necesari, accesibil pe internet
a sistemului informatic) se va trece la execuţia efectivă a aplicaţiei
1. Stabilirea şi executarea structurii logice a bazei de date (câmpuri, identificatori,
tabele, interconexiuni etc.)
2. Stabilirea şi executarea structurii logice şi a design-ului interfeţei web (format
grafic, număr pagini etc.) – programare HTTP.
3. Programarea funcţionalităţii interfeţei web, interconectarea cu baza de date
(interogări ale bazei de date, formate de prezentare on-line, etc.) – programare PHP cunostinte
Postgre SQL.
4. Implementarea modulelor geografice şi a datelor spaţiale introduse în aplicaţia GIS
în interfaţa web, stabilirea legăturilor şi modul de interconectare a datelor existente în baza de
date şi a modului de afişare al acestora pe internet, gestionarea hartilor GIS şi a modului de
vizualizare al acestora.
Faza IV (al 3-lea an). Posibilitatea identificării, selectării şi rezervării punctelor de pastoral
pe baza informaţiilor oferite de sistemul informatic şi pe baza unui program dezvoltat în strânsă
legătură cu aplicaţia web.
2011
Suma solicitată pentru anul 2011 ptr PNMR:
57.244,0 € / 2 = 28.622,0 € UE şi 28.622,0 € RO
2012
Suma solicitată pentru anul 2012 ptr PNMR :
56.094,0 € / 2 = 28.047,0 € UE şi 28.047,0 € RO
2013
Suma solicitată pentru anul 2013 ptr PNMR:
47.370,0 € / 2 = 23.685,0 € UE şi 23.685,0 € RO
Cheltuieli eligibile:
20
- Pretul/costul fara TVA al cutiilor pentru stupi (orizontali, verticali sau multietajati)
deplasati in pastoral;
Conditii de eligibilitate
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă,
conform legislaţiei în vigoare;
- să deţină minimum 25 familii de albine înregistrate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru
siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în
registrul agricol;
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #să deţină şi
să completeze Carnetul de stupina – rubrica Deplasari in pastoral;
- măsura se accesează anual;
2011
Suma solicitată pentru anul 2011:
2.362.669,8 € / 2 = 1.181.334,9 € UE şi 1.181.334,9 € RO
2012
Suma solicitata pentru anul 2012:
3.248.670,0 € / 2 = 1.624.335,0 € UE şi 1.624.335,0 € RO
2013
Suma solicitata pentru anul 2013:
3.839.338,0 € / 2 = 1.919.669,0 € UE şi 1.919.669,0 € RO
Condiţii de eligibilitate:
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #apicultorul să
fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #familiile de
albine să fie înregistrate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
21
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #să aibă
pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă,
conform legislaţiei în vigoare;
../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #
- ../../AppData/Local Settings/user/Sintact 2.0/cache/Legislatie/temp/00112256.HTML - #să deţină şi
să completeze carnetul de stupină, document elaborat de forma asociativă şi aprobat de
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform
legislaţiei în vigoare, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor
veterinare oficiale;
- să deţină documentul de inregistrare sanitar veterinara ce atesta valorificarea mierii pe
piata;
- să execute analizele la un laborator acreditat conform legislaţiei în vigoare.
Cheltuieli eligibile
-preţul/costul fără TVA al analizelor fizico-chimice ale mierii
2011
Suma solicitata pentru anul 2011:
92.144,0 € / 2 = 46.072,0 € UE şi 46.072,0 € RO
2012
Suma solicitata pentru anul 2012:
110.573,0 € / 2 = 55.286,5 € UE şi 55.286,5 € RO
2013
Suma solicitata pentru anul 2013:
138.216,0 € / 2 = 69.108,0 € UE şi 69.108,0 € RO
A) Verificarea administrativa
23
9. ORDINUL ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 66 din 29 iulie 1998 privind constituirea
Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral de pe langa Ministerul Agriculturii si
Alimentatiei, nepublicat in Monitorul Oficial;
10. ORDINUL ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 67 din 29 iulie 1998 privind
aprobarea Regulamentului de organizare a stuparitului pastoral in Romania, nepublicat in
Monitorul Oficial;
11. ORDINUL ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 68 din 29 iulie 1998 - Norme
metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul
albinelor, nepublicat in Monitorul Oficial;
12. ORDONANTA DE URGENTA A GUVERNULUI nr. 34 din 17 aprilie 2000 privind produsele
agroalimentare ecologice, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie 2000;
13. ORDINUL ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 413/2008 privind aprobarea
Criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare, publicat în Monitorul Oficial al
României nr. 472/2008;
14. ORDINUL nr. 45 din 6 aprilie 2005 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea
analizelor şi examenelor de laborator, precum şi a unor activităţi sanitare veterinare cu
modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr 333 din 20 aprilie 2005;
15. ORDINUL presedintelui autoritatii nationale sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor nr. 111 din 16 decembrie 2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru
siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a
produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de
producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de
origine nonanimală, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 895 din 30
decembrie 2008;
16. ORDONANTA GUVERNULUI nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 39 din 31 ianuarie 2000;
17. ORDINUL presedintelui autoritatii nationale sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor nr. 95/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor
acestora la animalele vii şi la produsele de origine animală, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr 272 din 24 aprilie 2007;
24
Costurile estimate la nivel national si planul de finantare
Costurile prognozate
2.433.078,2
Masuri contra varoozei 1.216.539,1 1.216.539,1
2.256.350,6
Apicultura convenţională 1.128.175,3 1.128.175,3
25
- Cheltuieli pentru medicamente 956.881,2 478.440,6 478.440,6
Optimizarea şi rationalizarea
2.419.913,8 1.209.956,9 1.209.956,9
transhumanţei
26
Costurile estimate la nivel national si planul de finantare
Costurile prognozate
2.810.392,6
Masuri contra varoozei 1.405.196,3 1.405.196,3
2.581.213,8
Apicultura convenţională 1.290.606,9 1.290.606,9
27
- Achiziţie roiuri pe faguri 70.880,0 35.440,0 35.440,0
Optimizarea şi rationalizarea
3.304.764,0 1.652.382,0 1.652.382,0
transhumanţei
Costurile prognozate
28
3.180.153,6
Măsuri contra varoozei 1.590.076,8 1.590.076,8
2.906.083,6
Apicultura convenţională 1.453.041,8 1.453.041,8
Optimizarea şi rationalizarea
3.886.708,0 1.943.354,0 1.943.354,0
transhumanţei
29