Mulic

TEMA I Costul creditului pe termen scurt.
Dobî nda simplă

1.Dobinda simpla
Dobânda constituie o recompensă pentru riscul pe care ş i-l asumă creditorul prin cedarea
temporară a capitalului său. Nivelul dobânzii diferă, î n dependenţ ă de conjunctura economică, de
cererea ş i oferta capitalului de î mprumut, de posibilităţ ile de refinanţ are a băncilor comerciale.
Cea mai mare parte a creditelor pe termen scurt sunt creditele de mobilizare a efectelor
comerciale (credite de scont). Luând drept punct de bază taxa scontului, băncile adaugă o cotă,
care reprezintă cheltuielile administrative ş i profitul, formând, astfel, rata dobânzii la-care oferă
credite pe termen scurt clienţ ilor. La toate creditele pe termen scurt, determinarea cheltuielilor cu
dobândă se realizează aplicând formula de bază a dobânzii simple.
Fie So o sumă de bani care se î mprumută î n anumite condiţ ii, cu un anumit scop, de către
creditor debitorului sau pe o durată de timp t. Perioada de î mprumut (sau de depunere) se
consideră de durata t, măsurată î n ani.
 La terminarea duratei de timp t, creditorului î i revine suma St = S (S0, t) care este o funcţ ie de
sumă plasată S0 ş i de durata de timp t. Evident că suma St trebuie să fie mai mare decât suma
î mprumutată So.
 Diferenţ a dintre aceste două sume S, ş i So poartă denumirea de dobândă.
 Dobânda este o funcţ ie strict crescătoare, î n raport cu fiecare din variabilele independente So
ş i t. Dobânda calculată asupra aceleiaş i sume S0 pe toată durata î mprumutului, se numeş te
dobândă simplă.
Evident că dobânda D,=D(S0,t), ce se cuvine creditorului pentru suma î mprumutată So pe
durata /, î n regim de dobândă simplă, este direct proporţ ională cu acestea.
Notăm cu i factorul de proporţ ionalitate, atunci putem scrie formula de bază a operaţ iei
financiare de dobândă simplă:
D, = D(S0,t)=i *S0 * t.
 Factorul de proporţ ionalitate i are următorul sens economic: reprezintă dobânda pentru suma
S0 = 1 (unitate monetară) pe perioada t = 1 an, cu alte cuvinte, i
este o dobândă unitară anuală.
î n practica financiară, î n locul dobânzii unitare anuale se utilizează procentul, adică dobânda
ce se cuvine pentru 100 unităţ i monetare (u.m.) pe timp de 1 an. Dacă notăm cu p procentul
anual, atunci avem: p = 100*i. î n acest caz, când se utilizează procentul, formula de bază a
operaţ iei financiare, î n regim de dobândă simplă, este:
Dt = D (S0,t) = p/100 * S0 *t
Mărimea procentului anual p depinde de cererea ş i oferta capitalului de î mprumut pe piaţ a
financiar- bancară. Stabilirea de către bănci a procentului anual, î n mod corect, este o problemă
economică de mare importanţ ă. Dacă procentul anual are o valoare prea mare, atunci se poate
produce o stopare î n folosirea creditelor pentru activităţ ile economice productive ş i, dimpotrivă,
un procent anual redus al dobânzii nu-i î ncurajează pe creditori î n plasarea capitalului
Aş adar, apare necesitatea să se găsească, de fiecare dată, acel procent anual de dobândă, care să
corespundă unui punct de optim î n funcţ ionarea resurselor disponibile de capital.
Din cele spuse mai sus, rezultă că dobânda D, depinde nu numai de suma î mprumutată S0 ş i de
durata de timp t, dar ş i de procentul anual p, adică avem:
Dar, atunci suma totală obţ inută de creditor (capitalul valorificat):

 St = S0 +Dt = S0 +p/100 *S0*t = S0 *(1+p/100 *t) = = S0 *(1+i*t)
 Această formulă ne permite să calculăm una din mărimile St, S0, p, t, î n dependenţ ă de
celelalte. Din relaţ ia anterioară, de exemplu, dacă se cunoaş te valoarea finală Sh putem
determina valoarea actuală
S0 = St / (1+i*t)
Perioada de timp (numărul anilor) / poate fi număr natural, dar poate fi ş i număr fracţ ionar t =
tk/ k. Astfel,
dacă
k = 12, atunci tk reprezintă numărul de luni pentru care s- a acordat î mprumutul.
Aş adar, avem: tk = k * t.
Dacă, de exemplu, t = 3 ani ş i k = 2, atunci t2 = 2*3 = 6 (semestre), iar dacă k = 4 ş i t = 3 ani,
atunci t4 = 4 *3 = 12 (trimestre). La fel, dacă k = 4 ş i t= 1,5 ani, atunci t2 = 12*1,5 =18 (luni).
Notăm prin ik dobânda unitară corespunzătoare subperioadei anuale. Pentru ca prin formula
de bază a operaţ iei financiare de dobândă simplă să se obţ ină aceeaş i dobândă trebuie ca ik = i/k .
î ntr-adevăr, avem: D = ik * S0 * tk = i/k *S0*k*t = i*S0*t
Aș adar, am obţ inut că ik*tk = i*t
Dobânzile / ş i ik sunt dobânzile unitare echivalente, deoarece ele produc aceeaş i dobândă D
pentru aceeaş i sumă plasată Sg pe aceeaş i perioadă de timp, măsurată î n ani (t), respectiv, î n
fracţ iuni de an (tk). În mod analog, se consideră procente echivalente p (anual) ş i pk (al
subperioadei).
 î n practica financiară, cel mai des caz î ntâlnit este acela, când unitatea de măsură a timpului
este ziua. î n acest caz,
 t = t / 360
1.2. Echivalenţ a prin dobî nd
Se spune că două sisteme de î mprumuturi date, cu valorile iniţ iale, sunt echivalente, î n regim
de dobândă simplă, î n ranort cu dobânda, si scriem
î n cazul dacă ele conduc la aceeaş i dobândă simplă totală, adică are loc
1.4. Calcularea dobânzii la bonurilede casă, bonurile de trezorerie ş i
certificatele de depozit
Bonurile de casă sunt titlurile de î ndatorare pe termen scurt, emise de băncile sau societăţ ile
comerciale ş i subsemnate de diverse unităţ i economice sau bănci. Suma dobânzii se
antecalculează, astfel î ncât la cumpărare se achită valoarea nominală micş orată, cu suma
dobânzii, iar la scadenţ ă se restituie valoarea nominală. Scadenţ a, î n acest caz, de regulă, este
până la 3 luni.
Bonurile sau biletele de trezorerie sunt titlurile de credit pe termen scurt emise de societăţ ile
comerciale. Scadenţ a se stabileş te, de regulă, după un număr fix de săptămâni, care poate varia
î ntre 13, 26 sau 52 săptămâni. î n anumite situaţ ii scadenţ a poate fi extinsă până la 2 ani.
Certificatele de depozit sunt eliberate de bănci, î n sume fixe, pentru primirea unor sume spre
fructificare din partea cetăţ enilor sau a unor persoane juridice.
Dobânda simplă postcalculată. Suma dobânzii se calculează ş i se plăteş te investitorului la
scadenţ a creditului sau certificatelor de depozit. Prin urmare, valoarea de rambursare a creditului
sau a certificatelor de depozit va fi egală cu creditul acordat plus suma calculată a dobânzii.
Dobânda simplă antecalculată. Suma dobânzii se calculează ş i se bonifică investitorului î n

momentul procurării bonului de casă sau biletului de trezorerie, ceea ce î nseamnă că preţ ul plătit
î n momentul î ncheierii contractului (capitalul efectiv investit, S0) este egal cu valoarea nominală
St a bonului minus dobânda antecalculată.
La scadenţ ă, investitorul primeş te valoarea nominală a bonului care, î n acest caz este capitalul
final S,.
Rata efectivă a dobânzii. Randamentul unui plasament, cu dobândă simplă antecalculată, nu
este egal cu rata nominală a dobânzii
Investitorul utilizează un capital mai mic decât valoarea nominală a bonului de casă procurat, î n
schimb beneficiază de o sumă a dobânzii calculată la valoarea nominală. Prin urmare, rata
efectivă pe a dobânzii este mai mare decât rata nominală (pe > p). Rata efectivă a dobânzii se
determină din formula:
1.6. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţ ile depuse î n conturile bancare sau pe
librete la casele de economii
Remuneraţ ia la depozitele bancare ş i la casele de economii se calculează î n funcţ ie de numărul
de chenzine (factorul timp).
Orice depunere reprezintă un credit acordat instituţ iei financiare pentru care aceasta bonifică
dobânzi, iar orice retragere din cont semnifică, dimpotrivă, un î mprumut acordat de instituţ ia
respectivă, pentru care se cuvine dobândă.
Numărul de chenzine se determină din formula: NQ = 2*(13-L) - t

unde:
L - luna depunerii sau retragerii din
cont de pe libret;
t - coeficientul de timp.
Pentru stabilirea numărului de chenzine instituţ iile financiare aplică următoarele reglamentări:
> La depunere. Dacă ziua este î ntre 1-15 ale lunii, atunci t = 1, iar dacă ziua depunerii este î ntre
16-30 ale lunii, atunci t = 2.
La retragere. Dacă ziua retragerii este î ntre 1-15 ale lunii, atunci t = 0, iar dacă ziua retragerii
este î ntre 16-30 ale lunii, atunci t = 1
1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţ iunile de î ncasare şi plăţ ile î n contul curent
Calcularea dobânzilor este o operaţ iune periodică, anuală, trimestrială sau la alte termene
stabilite î n prealabil cu banca, î n baza formulei dobânzii simple, adoptată pentru punerea pe
calculator a acestor operaţ iuni financiare.
La contul curent sumele sau soldurile produc dobânzi debitoare sau creditoare, după natura
soldurilor, pornind de la o anumită dată numită „zi-valoare" ş i care corespunde î nscrierii
operaţ iunii de cont de către bancă. Termenul până la care se calculează dobânzile (sau data
î nchiderii contului curent) se numeş te epocă.
Pot fi utilizate metode de calculare a dobânzilor:
- met directa
-met indirecta
-met hamburgheza sau in scara
De fiecare dată pentru calcularea dobî nzii se foloseș te formula:
metoda curentă metoda indirectă
metoda hamburgheză sau î h scară.
unde: Ni = Si • ti - numere debitoare sau creditoare, Si -sume debitoare sau creditoare
ti - numărul de zile până la operaţ iunea următoare sau până la epocă.
Metoda directă cu dobânzi reciproce se caracterizează prin faptul că rata dobânzii este aceeaş i
atât pentru numerele debitoare, cât ş i pentru cele creditoare, precum ş i prin faptul că numerele se
obţ in î nmulţ ind sumele debitoare ş i cele creditoare cu numărul de zile de la î nregistrarea
operaţ iunilor de cont, până la epocă. După aceea, se totalizează numerele debitoare ş i, separat,
numele creditoare, se face diferenţ a dintre ele, obţ inându-se soldul numerelor care poate fi
debitor sau creditor.
Se î nmulţ eş te soldul numerelor cu p / (100*360) ş i ca rezultat se obţ ine volumul dobânzii cu care
se caracterizează soldul contului curent.
Metoda directă cu dobânzi diferite. Procedeul de calcul este asemănător cu cel utilizat la
metoda directă cu dobânzi reciproce. Caracteristic este faptul că nu se mai stabileş te soldul
numerelor, ci se aplică rate diferite de dobândă separat pentru numerele debitoare ş i separat
pentru cele creditoare.
In final, se obţ ine suma dobânzii cuvenite numerelor debitoare ş i suma cuvenită numerelor
creditoare, se face diferenţ a dintre ele, obţ inându-se soldul dobânzilor care poate fi debitor sau
creditor.
Metoda hamburgheză sau î n scară. Particular este faptul că operaţ iunile din extrasul de cont se
ordonează cronologic, ceea ce ne permite să determinăm soldul după fiecare operaţ iune. Un sold
oarecare generează dobânzi de la data t operaţ iunii următoare.
Din cele spuse mai sus, rezultă că numerele se calculează î nmulţ ind soldul cu numărul de zile de
la o operaţ iune la alta (ş i nu până la epocă, cum se procedează î n cazul metodei directe).
Metoda hamburgheză permite aplicarea unor rate de dobânzi diferite (pentru solduri debitoare ş i
creditoare) ş i variabile de la o etapă la alta.
Scontarea reprezintă o operaţ iune financiară prin care o bancă comercială cumpără o cambie
sau un bilet la ordin de la beneficiarul ei î nainte ca aceasta să ajungă la scadenţ ă.
Aş adar, beneficiarul unei cambii sau emitentul unui bilet la ordin pot prezenta efectele
comerciale respective unei bănci comerciale spre scontare, primind imediat, î n schimb,
contravaloarea lor mai puţ in cu taxa de scont.
Scontul este, de fapt, un credit pe termen scurt (credit de mobilizare) acordat de bancă
prezentatorilor de efecte comerciale spre scontare. Scontul poate fi:
comercial ş i raţ ional.
Scontul comercial (Sc) reprezintă costul operaţ iunii de scontare, adică suma dobânzii la
creditele de scont, suportată de prezentatorul efectului comercial. Scontul comercial, practic,
reprezintă o dobândă simplă antecalculată.
Scontul raţ ional (Sr) reprezintă diferenţ a dintre valoarea tratei î n ziua prezentării la scontare ş i
valoarea sa la scadenţ ă. Scontul raţ ional este mai mic decât scontul comercial, deoarece se
calculează asupra valorii actuale a tratei ş i nu asupra valorii nominale.
Tema 2:Costul creditului pe termen lung. Dobinda compusa

Întreprinderile au nevoie de î mprumuturi pe termen lung pentru a acoperi nevoile durabile legate
de dezvoltări, modernizări, de la care se scontează o rentabilitate î naltă, pe viitor.
Costul capitalului î mprumutat poate fi acceptat de către î ntreprindere numai î n măsura î n care
rentabilitatea proiectelor sale, finanţ ate prin credit, este î naltă (acoperitoare).
Pentru un credit bancar pe termen lung sau mijlociu, costul se reduce la plata dobânzilor, la
nivelul ratei dobânzii stabilite prin contract. Prin contract pot fi stabilite diferite acorduri: pentru
un număr de ani, debitorul nu va rambursa creditul, procesul de rambursare poate î ncepe numai
după un număr de ani de la obţ inerea creditului etc.
În aceste condiţ ii (perioade î ndelungate de creditare), apare necesitatea calculării dobânzii
compuse, ceea ce presupune că la sfârş itul fiecărui an suma dobânzilor neplătite se adaugă la
capitalul î mprumutat, generând ea î nsăş i dobândă. Se spune că o sumă de bani este plătită cu
dobândă compusă dacă, la sfârş itul primei perioade, dobânda simplă a acestei perioade se adaugă
la suma î mprumutată pentru a produce, la rândul ei, dobândă î n perioada următoare ş .a.m.d.
Aş adar, dacă perioada de timp pe care este î mprumutată suma depăş eş te perioada de timp la care
se referă procentul de dobândă, atunci avem de afacere cu operaţ iuni financiare de dobândă
compusă. î n operaţ iunile financiare pe termen lung, unitatea de timp cel mai des folosită este
anul (uneori, semestrul sau trimestrul).
2.1. Formula de fructificare î n regim de dobândă compusă

Să presupunem că suma iniţ ială S0 este depusă (î mprumutată) pe o perioadă de t ani, unde t -
număr natural. Aplicând conceptul de dobândă compusă, avem:
În baza noţ iunii de procente echivalente, putem extinde formula de fructificare, î n regim de
dobânda compusă, î n cazul când perioada de timp / este un număr fracţ ionar.
Problemele privind echivalenţ a sistemelor de î mprumuturi pot fi formulate ş i î n cazul
operaţ iunilor financiare de dobândă compusă. Pot fi ş i aici examinate cazurile particulare de
echivalenţ ă a sistemelor de î mprumuturi, când se cere de determinat suma medie î nlocuitoare a
sumelor plasate, procentul mediu, scadenţ a comună ş i scadenţ a medie.
Două operaţ iuni financiare de plasare (de depunere) a sumei S0, pe durata t, prima, î n regim de
dobândă simplă, cu procentul anual p{ ş i cea de a doua, î n regim de dobândă compusă, cu
procentul p2, vor fi echivalente dacă determină aceeaş i dobândă si, deci, are loc:
2.2 Modalitatile echivalente de plata a dobinzii
Fie S0 - suma iniţ ială plasată, sub formă de credit pe durata /, cu procentul anual de dobândă p.
Se spune că operaţ iunea financiară de plasament este cu dobândă precalculată (anticipată), dacă
dobânda se reţ ine la î nceputul duratei operaţ iunii din capitalul î mprumutat S0, cu condiţ ia că D <
S0.
La fel, se spune că operaţ iunea financiară de plasament are loc cu dobândă postcalculată
(posticipată), dacă dobânda se plăteş te la sfârş itul duratei operaţ iunii î mpreună cu capitalul
î mprumutat S0.
Aş adar, î n cazul dobânzii anticipate se î mprumută î n realitate suma S0 - Dt ş i se rambursează

suma S0, iar î n cazul dobânzii posticipate se î mprumută suma S0 ş i se rambursează suma S0 +
Dt.
Se spune că procentele anuale p1 de precalculare ş i, respectiv,
p2depostcalculareadobânzilorsunt echivalente
2.3. Operaţ iunile financiare echivalente î n regim de dobândă compusă

Să presupunem că este necesar de a î nlocui un sistem de î mprumuturi (datorii), cu sumele finale
S‘1, S2*, .... , S*n, evaluate, respectiv, cu procentele anuale p1, p2,---, Pn la scadenţ ele
respective t1, t2,---, tn, printr-un alt sistem cu suma finală unică S*.
Suma medie î nlocuitoare S*, procentul mediu ş i scadenţ a medie se vor determina î n baza
echivalenţ ei operaţ iunilor financiare, î n regim de dobândă compusă, prin valoarea actuală totală.
2.4. Plasamentul î n condiţ iile inflaţ ioniste. Inflaţ ia şi rata reală a dobânzii
În economia de piaţ ă există inflaţ ia. Prin inflaţ ie se î nţ elege creş terea generală ş i continuă a
preţ urilor la bunuri ş i servicii. De aceea, pentru a determina efectul real al operaţ iunii financiare,
de rând cu rata nominală (rata fără a lua î n consideraţ ie inflaţ ia), este necesar să ne referim ş i la
rata reală a dobânzii.
Rata dobânzii reale pentru o investiţ ie reprezintă o măsură a venitului pentru acea investiţ ie
exprimat î n bunuri ş i servicii ş i nu î n masă monetară. Să urmărim relaţ ia dintre rata dobânzii
reale (r) ş i rata dobânzii nominale (i) pentru o investiţ ie, atunci când ne confruntăm cu o anumită
rată a inflaţ iei (a).
Să presupunem că avem următoarea situaţ ie: investiţ ia este de 1 u.m., rata dobânzii nominale i =
0,22 ş i rata inflaţ iei este a = 0,08 (î n cadrul perioadei de 1 an). Pentru a menţ ine puterea de
cumpărare constantă fiecare unitate monetară ar trebui să fie î nlocuită peste un an cu
1+a=1+0,08=1,08
Aceasta î nseamnă că valoarea reală a unei unităţ i monetare peste 1 an va fi: 1:1,08 = 0,926, iar
valoarea reală a sumei totale de care beneficiază investitorul va fi:
Tema 3: Platile esalonate

Prin plată se va î nţ elege o operaţ iune financiară î ntre doi parteneri de afaceri (creditorul ş i
debitorul), prin care unul din ei plasează celuilalt o anumită sumă de bani î n anumite condiţ ii ş i
cu un anumit scop.
Plasarea sumei de bani poate fi efectuată o singură dată sau fragmentat, la anumite intervale de
timp egale sau nu, cu sume egale sau nu ş i cu procente egale sau nu. Se spune că avem de
afacere cu plăţ i eşalonate, dacă operaţ iunea de plată constă î n plasarea unor sume de bani la
anumite intervale de timp.
După clasificarea pe tipuri a variabilităţ ii sumei plasate sau plătite, avem: plăţ i eş alonate
constante (se plăteş te de fiecare dată aceeaş i sumă); plăţ i eş alonate variabile (nu se plăteş te de
fiecare dată aceeaş i sumă).
După momentul când se face plata/plasamentul, avem: plăţ i eş alonate anticipate (când plata
se face la î nceputul perioadei); plăţ i eş alonate posticipate (când plata se face la sfârş itul
perioadei).
După procentul, cu care se operează, avem: plăţ i eş alonate cu procentul constant pe î ntreaga
durată a eş alonării; plăţ i eş alonate cu procent variabil de la o perioadă la alta.
După momentul, de la care î ncepe eşalonarea, avem: plăţ i eş alonate imediate (plăţ ile î ncep
imediat); plăţ i eş alonate amânate (plăţ ile î ncep cu o î ntârziere, faţ ă de un moment luat ca reper
sau ca bază de evaluare).
După numărul de plăţ i (sau de plasamente), avem: plăţ i eş alonate temporare (număr de plăţ i
finit stabilit î ntre parteneri); plăţ i eş alonate perpetuie (număr de plăţ i nelimitat).
In practica financiară sunt situaţ ii când plata (sau plasamentul) unor sume de bani nu se face o
singură dată, ci eş alonat, î n rate, la date fixate. Dacă operaţ iunea financiară de plată constă î n
plasarea unor sume de bani la anumite momente de timp, atunci se spune că avem plăţ i
eş alonate.
3.1 Anuităţ ile posticipate temporare imediate

Se spune că avem de afacere cu anuităţ i posticipate temporare imediate, dacă operaţ iunile de
plată (sau de plasament) se efectuează î n următoarele condiţ ii: anual, la sfârş it de an; prin sume
(anuităţ i) constante sau nu de la un an la altul; un anumit număr de ani bine precizaţ i; imediat ce
a fost fixat î nceputul plăţ ilor; cu un procent anual constant sau variabil de la un an la altul.
Vom nota:
n - numărul de plăţ i (sau de plasamente) anuale;
ak - valoarea sumei plătite (sau plasate) î n anul k, k = 1,n ;
pk - procentul anual de dobândă din anul k, k = 1,n;
V(o)- valoarea iniţ ială (sau actualizată î n momentul fixat pentru î nceperea plăţ ilor) a operaţ iunii
financiare de plăţ i eş alonate desfăş urate î n regim de dobândă compusă;
V(n)- valoarea finală (acumulativă) a operaţ iunii financiare de plăţ i eş alonate (evaluată la
sfârş itul ultimului an de plată) desfăş urată î n regim de dobândă compusă.
Dacă operaţ iunea financiară de plăţ i eş alonate se desfăş oară î n condiţ iile expuse mai sus ş i î n
regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală (acumulată) a tuturor plăţ ilor, evaluată
(apreciată) la sfârş itul ultimului an de plată.
3.2. Anuităţ ile posticipate temporare amânate
Caracteristic pentru anuităţ ile posticipate temporare amânate (î ntârziate) este faptul că are loc
o î ntârziere, î n raport cu momentul fixat pentru î nceperea plăţ ilor. Notăm prin r -numărul de ani
după care î ncepe plata sau plasamentul (r < n).
3.3. Anuităţ ile posticipate perpetue
Acest tip de plăţ i constituie un cazparticular de plăţ i prezentate î n subiectele 3.1 ş i 3.2, î n
sensul că au aceleaş i elemente definitorii, cu excepţ ia numărului de anuităţ i n care, acum, este
oricât de mare (nelimitat). Deoarece durata operaţ iunii este destul de mare, determinarea valorii
finale nu are sens.
Are sens doar valoarea actuală a operaţ iunii financiare.
3.4. Anuităţ ile anticipate temporare imediate
Operaţ iunile financiare de plăţ i eş alonate anticipate diferă de cele cu plăţ ile posticipate doar prin
faptul că plăţ ile se fac anticipat (la î nceputul fiecărei perioade de plată sau plasament).
3. 5. Anuităţ ile anticipate temporare amânate
Dacă operaţ iunea financiară de plăţ i eş alonate se desfăş oară prin anuităţ ile anticipate temporare
amânate, î n regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală a tuturor plăţ ilor, evaluată la
sfârş itul ultimului an de plată.
3.6. Anuităţ ile anticipate perpetue
Deoarece durata operaţ iunii financiare este oricât de mare (nelimitată), determinarea valorii
finale nu are sens, deoarece aceasta creş te nemărginit. Are sens doar valoarea actuală a
operaţ iunii financiare.
3.7. Echivalenţ a î n operaţ iunile financiare de plăţ i eşalonate
Conceptul de echivalenţ ă, î n regim de dobândă simplă sau compusă ş i de elemente
î nlocuitoare, î ş i găseş te aplicaţ ie ş i î n cazul operaţ iunilor financiare de plăţ i eş alonate.
Se spune că două modele de plăţ i eş alonate referitoare la un acelaş i efort economic sunt
echivalente, la un moment dat oarecare, dacă la acest moment au aceeaş i valoare actuală (sau
actualizată).
Ne vom referi numai la unele variante de echivalenţ ă î n operaţ iunile financiare de plăţ i eş alonate,
care prezintă interes practic.
Tema 4. RAMBURSAREA CREDITELOR (ÎMPRUMUTURILOR)

Operaţ iunea financiară prin care debitorul plăteş te creditorului suma de bani de care a
beneficiat, precum ş i dobânzile aferente acestei sume de bani, conform contractului de creditare,
se numeş te rambursare (sau amortizare) a î mprumutului. Împrumutul apare ca o operaţ iune
financiară vectorială, una din componente fiind creditarea, iar cealaltă - rambursarea.
Fiecare componentă a operaţ iunii financiare vectoriale reprezintă o operaţ iune de plăţ i
eş alonate ş i, de aceea, toate consideraţ iile din tema precedentă rămân valabile ş i î n continuare.
Clasificarea plăţ ilor eş alonate ne conduce la o anumită clasificare a î mprumuturilor, atât după
modul î n care se face creditarea, cât ş i după modul î n care se face rambursarea.
Dacă cele două operaţ iuni, respectiv, de creditare ş i de rambursare, se desfăş oară succesiv (nu se
suprapun, î n timp), atunci valoarea finală a creditării coincide cu valoarea actuală a rambursării.
Aici apare, firesc, problema operaţ iilor financiare echivalente ş i, î n particular, a plăţ ilor
echivalente.
Restituirea (rambursarea, amortizarea) î mprumutul se poate face: o singură dată (printr-o plată
unică) sau î n rate (prin plăţ i eş alonate, amortizate). Sumele băneş ti rambursate anual, care au
rolul de a amortiza treptat suma î mprumutată, se numesc amortismente.
4.1. RAMBURSAREA PRIN ANUITĂŢILE
Fie S0 - suma î mprumutată; t - durata î mprumutului (durata de timp pe
care urmează a se face amortizarea, care, de obicei, se ia un număr î ntreg n de
ani); p - procentul, cu care a fost î mprumutată suma S0 ş i utilizat, î n regim de
dobândă simplă sau compusă; tk - momentele de timp î n care se vor plăti ratele (î n
regim de anuităţ i), de obicei tk = k .
Dacă rk este rata aferentă perioadei k (anuitatea plăţ ilor posticipat î n anul
k), Qk - partea din datoria amortizată î n anul k (sau amortismentul care se plăteş te la sfârş itul
anului k), iar Dk este dobânda corespunzătoare datoriei rămase la î nceputul
4.2. RAMBURSAREA PRIN ANUITĂŢILE ANTICIPATE TEMPORARE IMEDIATE
Se spune că rambursarea se efectuează prin anuităţ ile anticipate temporare
imediate dacă plăţ ile, respective, se fac î n următoarele condiţ ii: anual, la î nceput de
an; prin sume (anuităţ i) constante sau nu de la un an la altul; î ntr-un număr de ani bine
precizat; imediat ce s-a fixat î nceperea rambursării; cu procente egale sau nu de un an
la altul.

Mulic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mulic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA I Costul creditului pe termen scurt.

Dobî nda simplă

Dar, atunci suma totală obţ inută de creditor (capitalul valorificat):

Dobânda simplă antecalculată. Suma dobânzii se calculează ş i se bonifică investitorului î n

Numărul de chenzine se determină din formula: NQ = 2*(13-L) - t

Tema 2:Costul creditului pe termen lung. Dobinda compusa

2.1. Formula de fructificare î n regim de dobândă compusă

Aş adar, î n cazul dobânzii anticipate se î mprumută î n realitate suma S0 - Dt ş i se rambursează

2.3. Operaţ iunile financiare echivalente î n regim de dobândă compusă

Tema 3: Platile esalonate

3.1 Anuităţ ile posticipate temporare imediate

Tema 4. RAMBURSAREA CREDITELOR (ÎMPRUMUTURILOR)

S-ar putea să vă placă și