UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA TIINE ECONOMICE: FINANE I BNCI

CATEDRA TEORIE ECONOMIC I METODOLOGIA CERCETRII

NUMELE PRENUMELE AUTORULUI: DEDOV CRINA

TITLUL REFERATULUI: POLITICA SOCIAL

Lucrul Individual

Autorul: DIVIZA IURIE

Conductor tiinific: BRADU MARGARETA

Numele, prenumele, gradul tiinific

CHIINU-2015

CUPRINS

Introducere...... 3
Capitolul I ...... 4
Abordari teoretice......... 4
Conceptul de politica social ....................................................................................... 5
Politica social - component a politicii de stat ..... 6
Capitolul II .. 7
Cum se constituie resursele statului in vederea finantarii politicilor sociale . 7
Formele de interventie ale statului prin politicile sale sociale ... 9
Politici sociale n Republica Moldova .......................................................................... 13
Strategia de reducere a saraciei ..................................................................................... 14
Analiza comparativ politicilor sociale din UE i cele din RM .................................... 15
Concluzie.. 18
Bibliografie... 20

INTRODUCERE
2

Actualitatea temei: Politicile sociale sunt parte a politicilor publice:

politicile publice cuprind politicile statului n toate domeniile relevante funcionrii unei societi:
politici economice, politici demografice, politici fiscale, politici salariale,politici n domeniul
proteciei mediului nconjurtor, politici de urbanizare etc. Politicile sociale reprezint deci un
set de programe, activiti, msuri ceau ca scop adresarea unor nevoi (elementare) umane de
protecie social,educaie, sntate, locuire i n general creterea bunstrii sociale,
prinintermediul (re)distribuirii unor resurse considerate a fi relevante (bani,servicii, timp etc.)

Scopul: Prezentarea politicilor sociale comunitare i modalitilor de preluare a acestora n ara

noastr .

Ociectivul: Obiectivele politicilor sociale, adic obiectivele sociale,

vizeaz protecia social. Protecia social este un rezultat al politicilor sociale, dar ea se poate
realiza pe mai multe ci. Politicile sociale nu sunt dect una dintre strategiile ce au ca obiectiv
protecia social. Sectorul non-guvernamental reprezint, de exemplu, o alt modalitate de
adresare a proteciei sociale.

Metodologia: Politica social, folosete concepte i metode din economie, tiina politic,
sociologie, asisten social, psihologie, management, filozofie i drept. Politica social studiaz
o gam larg de fenomene sociale i economice legate de bunstarea la nivel individual, familial
sau la nivelul colectivitii.

Cuvinte cheie: politica social, politica public, politica statului, stat, legislaie, bunstare,
furnizori, prestaii, subvenii, buget de stat, buget local, taxe, impozite, cotizaii sociale, benificii,
transferuri sociale ,comunitate.

CAPITOLUL I
Abordari teoretice
Politica social rmne a fi una dintre cele mai importante pentru statele de drept din cea de-a
doua jumtate a sec. XX, nceputul sec. XXI. Pe lng protecia drepturilor i libertilor
fundamentale ale omului, statele bunstrii, precum tinde a fi i Republica Moldova, sunt ferm
angajate n aprarea i garantarea drepturilor sociale. Un astfel de stat poate fi conceput ca
rezultat al aciunii actorilor politici i a instituiilor politice de a dezvolta colectiv i sistematic
realitatea politic i cea economic. Deinnd resurse importante i pe baza unei voine generale
de compensare a limitelor sociale ale economiei de pia, poate fi constituit un sistem social de
tip nou.
n rile UE politica social a devenit o parte indispensabil a politicii de prosperitate a tuturor
membrilor societii, bazele acesteia fiind nscrise chiar n Tratatul de la Roma (titlul III, partea a
III-a Politici sociale), unde erau prevzute msuri de ameliorare a condiiilor de via i de
munc, armonizarea sistemelor sociale din diferite state membre. Pentru a realiza prevederile
politicii sociale, statul se implic tot mai activ n viaa economic i politica de repartizare a
bunurilor societii, protejnd anumite categorii ale populaiei. Aceste msuri conduc la
minimalizarea conflictelor i a diferenierii sociale. Evaluarea eficienei acestui sistem social (n
ce msur se rezolv problemele sociale, evoluia acestora, cu ce costuri, care sunt efectele
secundare etc.) pot servi drept repere de baz pentru constituirea Politicii sociale a Republicii
Moldova. O prezentare succint, dar deplin a evoluiei istorice a Politicii sociale n UE devine
important din punctul de vedere al devenirii acesteia ca exemplu pentru ara noastr, iar studiul
asupra mecanismului de coordonare i corelaie a politicii economice cu politica social
promovat de UE ni se pare foarte actual pentru guvernanii moldoveni. Neglijarea insistent a
existenei acestei interdependene pentru o ar n tranziie spre o economie de pia, desechilibrul
ntre declaraiile fcute pentru organismele financiare externe i ndeplinirea cerinelor acestor
organisme fa de politicile sociale, conduc doar la agravarea situaiei interne i declinul nivelului
de trai n Republica Moldova.
Prezentarea politicilor sociale comunitare i modalitilor de preluare a acestora n ara noastr n
cap. al II-lea a studiului este un imperativ al zilei. Politicile sociale urmeaz s primeasc un
4

statut de politic de prim-plan, cu caracter stabil i durabil, capabil s conduc spre eradicarea
srciei i ridicarea nivelului de trai a cetenilor de rnd din republic.

CONCEPTUL DE POLITICA SOCIAL

Politicile sociale reprezint msuri i aciuni ale statului (strategii, programe, proiecte, instituii,
legislaie etc) care se adreseaz nevoilor de protecie social, educaie, sntate, locuire i care n
general vizeaz promovarea bunstrii sociale. Politicile sociale au ca scop modificarea
caracteristicilor vieii sociale a comunitii, avnd ca element central bunstarea individului, a
familiei, a colectivitii i a societii n
general.
Statul este doar unul dintre furnizorii bunstrii. Sursele bunstrii individuale sunt:
Economia/Piaa: venituri din munc, salarii, profit, etc, i venituri private/individuale din
proprieti (rente, chirii), din vnzri, din asigurri private, din mprumuturi, etc.
Familia i comunitatea (familia, rude mai ndeprtate, vecini, prieteni, instituii
sociale, etc)
Sectorul neguvernamental (ONG-urile, fundaii, asociaii)
Statul prin politicile sociale
Principalul obiect a politicilor sociale ale statului este protecia social a populaiei, ns aceasta
se realizeaz prin efortul tuturor factorilor implicai economia, piaa muncii,sectorul
neguvernamental, comunitate, stat.
Politicile sociale n sensul lor restrns vizeaz numai aciunile statului (i parteneriate, aciuni
comune cu alte organizaii), ns n sens larg pot fi circumscrise i aciunile actorilor
neguvernamentali pentru asigurarea proteciei sociale.
Politicile sociale sunt parte a politicilor publice. Politicile publice cuprind politicile
statului

toate

domeniile

funcionrii

societii:

politici

economice,

demografice,

fiscale,salariale, politici de mediu, etc. Toate celelalte politici publice au influene majore asupra
politicilor sociale (mai ales cele economice), adesea aciunile se ntreptrund i nu se poate face o
delimitare strict a acestora.
Ca urmare, i disciplina politicilor sociale este o disciplin de grani. Preia concepte, teorii,
metode din tiinele sociale n general sociologie, economie, tiine politice, asisten sociala,
etc.
5

POLITICA SOCIAL COMPONENT A POLITICII DE STAT

n plan practic, politica social se concretizeaz n seturi de msuri orientate spre:
-obiective sociale globale (eradicarea srciei, etc.);
-realizarea unor obiective pe domenii sociale (sntatea, nvmntul, locuinele, securit social);
-realizarea unor programe sociale ce vizeaz segmente ale sferei sociale (ex.: programe de
susinere a unor categorii defavorizate ale populaiei btrni, tineri, copii, handicapai
programe de ocupare i protecie a omerilor, programe de susinere a familiilor i de protecie a
copiilor, etc.). Elementul de referin l constituie problemele sociale reale ce se manifest n
planul naional n anumite perioade. Odat ce se contureaz un acord asupra obiectivelor politicii
sociale, alegerea mijloacelor, a metodelor de aciune devine o problem tehnic. n acest fel
politica social poate fi caracterizat prin totalitatea prestaiilor orientate spre gospodrii sau
persoane. Din raiuni de analiz, acestea pot fi grupate n:
-prestaii (venituri ) sociale n bani: pensii, ajutor de omaj, etc.;
-prestaii (venituri) sociale n natur: servicii de sntate, de asisten social, nvmnt, etc.;
-subvenii pentru bunuri i servicii de consum;
-prestaii fiscale: reduceri sau scutiri de impozite i taxe. Pentru o ct mai corect nelegere a
configuraiei politicii sociale, considerm utile urmtoarele precizri:
- politicile sociale sunt i rezultatul jonciunii ntre obiectivele de realizare a echilibrelor
macroeconomice i a eficienei, pe de o parte, cu cele care se refer la bunstarea individual, pe
de alt parte. tiina econom. poate sprijini nelegerea acestui concept prin analize referitoare la:
-efectele pe care msurile de politic social le au n realizarea obiectivelor fixate i sesizarea
modificrilor nregistrate n nivelul de trai sau n alte segmente ale vieii umane;
-confruntarea dintre problemele de funcionare pieei i implicarea statului, n special
n problemele de (re)distribuire;
-concordana, corelaiilor dintre parametrii i componentele economice ale dezvoltrii, n scopul
sesizrii unor dezechilibre sau a unor surse pentru posibile dezechilibre (ex.: aspecte legate de
finanare). Prin urmare, politica social are ca produs modern statul bunstrii sociale, care
urmrete activiti specifice referitoare la condiiile de via ale populaiei att pe termen scurt,
ct i cu deschideri de perspectiv.
6

CAPITOLUL II
Cum se constituie resursele statului in vederea finantarii politicilor sociale

Bugetul de stat i bugetele locale sunt principalele resurse de caredispune statul i autoritile
locale pentru a finana politicile n domeniul public.Bugetul de stat i bugetele locale se constituie
prin colectarea de taxe iimpozite. Alte resurse ale statului sunt
fondurile sociale,constituite prinintermediul unor contribuii speciale i avnd o destinaie
specific.
(a)

Taxele

reprezint

pli

fcute

de

ctre

persoanele

fizice

deregul pentru servicii prestate sau activiti specifice realizate de ctreinstituiile

juridice,

publice

favoarea acestora. Ele se caracterizeaz prin faptul c suntobligatorii, i nu voluntare. Exemple:

taxa pentru drumuri, pltit de deintoriide autoturisme
(b) Impozitele = reprezint acele pli obligatorii pentru toate persoanele fizicei juridice,
stabilite prin lege, fr a exista o obligaie a statului de a prestapltitorului direct i imediat un
serviciu echivalent.
Impozitul direct:se aplic nemijlocit persoanelor fizice i juridice pentruveniturile i bunurile
prevzute n lege, Ex.: Impozitul pe venit, impozitul pe salariu, impozitul pe proprieti.
Impozitul indirect: se aplic consumului Ex.:-Taxa pe valoarea adugat (TVA)
-Accizele:care se aplic consumului anumitor produse considerate a fide lux sau care prezint
externaliti negative ca de exemplu cafeaua,tutunul, alcoolul, hainele din blan nattural; n
general cererea pentruaceas categorie de produse este inelastic, adic cretereapreurilor nu
duce la o scdere proporional a cererii
(c) O alt categorie de venituri ale statului sunt cotizaiile sociale
(contribuii la diferitele Fonduri Sociale): Fondul de asigurri sociale, Fondul deomaj, Fondul de
Asigurri sociale de sntate, Fondul Special de Solidaritate Social etc.

Formele de interventie ale statului prin politicile sale sociale

Statul intervine prin acordarea de:

(a) Beneficii sau transferuri sociale:
-transferuri monetare
-transferuri n bunuri sau n natur
(b)Servicii sociale
(servicii educaionale, servicii de sntate, servicii acordateunor categorii sau grupuri sociale
considerate a fi vulnerabile)
(c)Gratuiti prin producerea unor servicii sau plata integral a celui ce le produce
(d)Subvenii:celor care produc anumite servicii sau pentru cumprtor
(e)Scutiri de taxe i impozite
Beneficiile (transferuri) i servicile sociale pot fi:
1. De tip contributoriu sau asiguratoriu:Acordarea beneficiilor estecondiionat de plata unei
contribuii, obligatorie pentru toi cei ce auvenituri din munc: pensiile (de vrst, de invaliditate,
de boal), plataconcediului de maternitate, ajutorul de omaj, serviciile de sntate nRomnia.n
principiu, n funcie de opiunea pentru un model de justiie social saualtul, aceste beneficii pot
fi: independente de veniturile individului (respectivde contribuia pltit de acesta) sau pot fi nalt
corelate, i deci dependendede nivelul acestora (i.e. de nivelul venitului sau/ i contribuiei).
2. De tip non-contributoriu :
2.1. Beneficii/ servicii universalist categoriale:
acest tip de beneficii seacord tuturor indivizilor (universale) sau anumitor categorii de
indivizi(categoriale). Criteriul de eligibilitate se bazeaz pe includerea ntr-oanumit categorie
sau grup social (e.g. copii, familii cu copii, familii cumuli copii, persoane vrstnice etc.)

2.2. Beneficii/ servicii de asisten social:

Beneficii acordate numai aceloraconsiderai a fi n nevoie, segmentului celui mai defavorizat al
uneisocieti

/comuniti,

sracilor,

sau

persoanelor

cu

risc

aajunge n srcie (familii dezorganizate, familii cu risc crescut deabandonare

crescut
a

de

copiilor,

persoane cu diferite disabiliti)Aceast categorie de beneficii se acord prin testarea nevoilor,

tradusprin testarea mijloacelor de trai. Aceast testare se refer n fapt laanaliza situaiei unui
individ/ familie/ gospodrie n termeni monetari i nonmonetari, ce vizeaz tipurile de bunuri din dotarea gospodriei, accesul laservicii, climatul
familial

etc.Testarea mijloacelor de trai se poate realiza prin intermediul unororganizaii ale

administraiei publice pe cale birocratic (atunci cndtestarea se reduce la criterii simple i

omogene ca de exemplu nivelulveniturilor) sau se poate realiza prin intermediul sistemului
expert, asistenasocial, care - prin mijloace profesionale - identific nivelul de trai
alindividului i nevoile individuale ale acestuia (crescnd astfel nivelul depersonalizare

adecvare a beneficiilor acordate).Serviciile de asisten social pot fi acordate att persoanelor

trind nmediul lor natural, social, ct i prin instituionalizarea acestora, o form deprotecie ce
impune condiii rezideniale speciale.
Asistena social este considerat a reprezenta ultima plas n sistemul de protecie social a
individului.
Individul, prin modul su de via (profesie,ocupaie, tip de familie etc.) i poate asigura, pn la
un punct, singur nevoilesale individuale i sociale.Atunci cnd acesta eueaz (pierderea locului
de munc, btrnee) estecaptat de ctre sistemele asiguratorii. Sistemele asiguratorii ns i las
pedinafar pe toi cei ce nu au pltit o contribuie, i cel mai adesea aceastcategorie i definete
pe cei neinclui n mod sistematic pe piaa muncii.O nou plas vine n ajutorul celor ce se
scurg printre ochiurile primelor:sistemul de beneficii universalist-categoriale (copii,
vrstnici etc.).O ultim plas este cea a asistenei sociale care recupereaz toi individiziisau
familiile ce nu reuesc s se descurce n baza resurselor proprii sau princombinarea resurselor
proprii cu diferitele plase ale proteciei sociale. Acestsistem este gndit
s fie responsiv i sensibil la orice conjunctur particular, ce plaseaz individul sau familia
ntr-o stare de srcie sau imposibilitate de a supravieui, tri decent sau integrat n comunitate.

10

Transferurile sociale (i.e. transferurile monetare i cele n bunuri sau nnatur)

pot fi:
- unice
se acord deci o singur data - sistematice
acordate sptmnal/ lunar pentru o perioad de timp delimitat,indefinit (pn cnd
beneficiarul devine ne-eligibil) sau pe via (unele beneficiiextinzndu-se chiar i asupra
descendenilor direci sau persoane aflate n ntreinerea beneficiarului, dup moartea acestuia).
Cele mai importante categorii de servicii sociale sunt:
(a) n domeniul educaional:
colarizarea gratuit sau suvenionat a copiilorpn la o anumit vrst
(b) n domeniul sntii: serviciile pot fi gratuite sau de tip asiguratoriu. Pentrucele de tip
asiguratoriu serivicile oferite pot reflecta nu numai nevoiaindividului dar i nivelul contribuiei
(c) n domeniul proteciei sociale a unor categorii sociale defavorizate sau curisc crescut: de
ex. copiii abandonai, persoanele cu handicap
(d) n domeniul asistenei sociale
n general:- Servicii de prevenie- Servicii de consiliere n vederea creterii capacitilor de
raportare lamediul social ale unor categorii defavorizare- Servicii acordate celor n nevoie: e.g.
cantina de ajutor social
Gratuitile:
Gratuitatea anumitor bunuri sau servicii duce la ncurajarea consumului acestora, n unele cazuri
nsoit de obligativitatea consumului acestora (de ex. serviciileeducaionale primare)Gratuitile
cresc egalitatea de ans a indivizilor i echitatea distribuirii unorresurse n societate
Subveniile:
Duc la ncurajarea consumului anumitor bunuri i servicii considerate de bazla productor, la
beneficiar etc.
Scutiri de taxe i impozite
Anumite categori sociale sunt scutite parial sau total de plata impozitelor sautaxelor; de
exemplu, n Romnia, un procent din venitul unuia dintre prini estescutit de impozitare pentru
fiecare copil n ntreinere

11

Principalii piloni ai politicilor sociale sunt:

12

POLITICI SOCIALE IN REPUBLICA MOLDOVA

Data fiind situatia Republicii Moldova, Ministerul Economiei stabileste o strategie de dezvoltare
social - economica pe termen mediu. In aceste conditii se impune crearea unui cadru institutional,
legislativ si organizatoric propice dezvoltarii unei noi societati in care primordial sa fie rolul jucat
de individ, si care in acelasi timp sa-i poata satisface nevoile in materie de bunastare, ocrotire a
sanatatii si protectie impotriva somajului.
Ministerul Economiei defineste asadar obiectivele sociale ale acestei strategii, care vor constitui
principalul punct de reper in ducerea la indeplinire a acesteia:

formarea unui potential uman adecvat exigentelor moderne pe plan educational,

stiintific,tehnologic, inovational, cultural si moral;

crearea conditiilor economice pentru populatia apta de munca in vederea ridicarii

substantiale a nivelului bunastarii in baza propriilor venituri;

realizarea strategiei de reducere a saraciei, diminuarea discrepantelor in ceea ce priveste

nivelul de trai, asigurarea protectiei sociale a celor mai vulnerabile categorii ale populatiei,
dezvoltarea sistemului de asistenta sociala echitabila, cu destinatie precisa;

asigurarea accesului general la serviciile social-culturale (ocrotirea sanatatii, invatamant,

cultura etc.);

majorarea pensiilor si perfectionarea sistemului de pensii;

crearea noilor locuri de munca si cresterea gradului de ocupare in campul muncii;

crearea unui sistem de protectie a drepturilor cetatenilor Republicii Moldova pe pietele

muncii din strainatate.

Avand drept punct de reper obiectivele sociale stabilite deja de Ministerul Economiei in cadrul
strategiei de dezvoltare social-economica, sunt conturate bineinteles si principalele masuri ce vor
conduce la indeplinirea obiectivelor, acestea vizand cu precadere:

Sanatatea;

Educatia;

Locuintele;

Aprovizionarea cu energie si apa potabila;

Ocuparea si migratia fortei de munca, includerea saracilor in activitatile economice;

Politici ale veniturilor;

13

Protectia sociala;

Asistenta pentru categoriile vulnerabile si marginalizate ale populatiei;

Modalitatile de includere a saracilor in luarea deciziilor.

Pana in momentul de fata Ministerul Economiei al Republicii Moldova a elaborat strategii in ceea
ce priveste:

Reducerea saraciei

Ocuparii fortei de munca

Introducerea asigurarilor obligatorii de sanatate.

Strategia de reducere a saraciei

In cazul Republicii Moldova principalele doua cauze ale saraciei sunt indiscutabil, urmatoarele:

Evolutia PIB

Datoria externa (aceasta depasind ca marime PIB-ul).

In ceea ce priveste prima dintre cauze, Ministerul Economiei rezuma evolutia indicatorului dupa
cum urmeaza:
- declin brusc in anii 1990-1994;
- stagnare depresiva in 1995-1999;
- relansare (in 2001- cu 6,1%, in 9 luni ale anului 2002 - 5,9%).
In incercarea de a dezvolta o strategie eficienta si de a se asigura ca tinta acestei strategii este
elocvent si punctual descrisa, este adoptata definitia din Raportul anual al Bancii Mondiale,
conform careia principalele coordonate sunt:
- venituri si consumuri reduse;
- nutritie insuficienta;
- sanatate afectata;
- acces redus la educatie;
- vulnerabilitatea la diferite fenomene naturale, sociale si politice;
- lipsa posibilitatilor de participare la luarea deciziilor.
Obiectivele care au fost avute in vedere in elaborarea strategiei se pot imparti in doua categorii:

Fundamentale

14

Omul, care in calitate de valoare suprema a societatii beneficiaza de pace, sanatate,

bunastare, mediu sanatos.

-

Integrarea europeana.

Reintegrarea teritoriala a Republicii Moldova.

Nationale

Consolidarea stabilitatii politice.

Asigurarea stabilitatii macroeconomice

Reducerea riscurilor de soc economic

Cresterea economica ce genereaza la randul ei reducerea saraciei

Masurile de reducere a saraciei detaliate in cadrul strategiei sunt:

Consolidarea cadrului macroeconomic, modernizarea economiei.

Reforma sectorului privat.

Politici si masuri pentru dezvoltarea sferei de productie si a infrastructurii, care vizeaza

industria, agricultura, energia, constructiile, transporturile si drumurile, telecomunicatiile,

turismul.

Consolidarea ordinii publice

Reintegrarea teritoriala a tarii

ANALIZA COMPARATIVA A POLITICILOR SOCIALE DIN UNIUNEA

EUROPEANA SI CELE DIN REPUBLICA MOLDOVA
Uniunea Europeana. Prin adoptarea, in 1992, odata cu Tratatul de la Maastricht, a Protocolului
privind politica sociala (anexat Tratatului instituind Comunitatea Europeana), statele membre siau exprimat dorinta ca Uniunea sa continue eforturile in domeniu. Mai mult, conform
protocolului, Uniunea putea "recurge la institutiile, procedurile si mecanismele prevazute de
Tratat in scopul adoptarii actelor si deciziilor necesare pentru a pune in practica acest acord". In
urma intrarii in vigoare in 1999 a Tratatului de la Amsterdam, Protocolul privind politica sociala
a fost incorporat in Tratatul instituind Comunitatea Europeana. Ca urmare a acestor modificari, in

15

prezent baza legala a politicii sociale europene se regaseste in Tratatul instituind Comunitatea
Europeana, in primul rand sub forma unor dispozitii cu caracter de principiu si "orizontal" trebuind sa fie respectate de oricare din celelalte politici comunitare si de actele normative care le
materializeaza. Ele sunt completate de dispozitii speciale privind politica sociala.

Astfel, Art. 2 arata ca intre obiectivele Comunitatii, si deci si ale Uniunii in ansamblul
sau, se numara "un nivel inalt de ocupare a fortei de munca si de protectie sociala, si
asigurarea egalitatii intre barbati si femei"

Art. 3 prevede ca - in vederea realizarii scopurilor aratate - in toate activitatile sale

Comunitatea va urmari eliminarea inegalitatilor si promovarea egalitatii intre barbati si
femei.

Art. 12 al Tratatului interzice discriminarea pe baza de cetatenie,

Art. 141 intareste principiul nediscriminarii dintre barbati si femei.

De asemenea, Art. 13 da posibilitatea institutiilor Uniunii sa intreprinda actiuni de sine

statatoare pentru combaterea diverselor forme de discriminare.

Articolele 136 si 137 vizeaza promovarea masurilor de combatere a excluderii sociale.

Promovarea egalitatii privind persoanele cu deficiente este impusa de Art. 95,

Art. 119 impune principiul platii egale pentru munca egala.

Rolul partenerilor sociali este recunoscut in Tratatul de la Amsterdam prin Art. 137, prin
care statele membre trebuie sa asigure un dialog intre angajati si angajatori.

La nivelul Comunitatii, Comisia Europeana are sarcina de a promova consultarile cu

patronatele si sindicatele si sa ia masurile considerate necesare pentru facilitarea
dialogului prin acordarea unui sprijin echilibrat partilor (Art. 138).

Politica sociala se numara printre competentele partajate intre statele membre si Uniune, in unele
dintre componentele acesteia, Uniunea fiind chemata sa asigure numai o coordonare a politicilor
nationale, in timp ce in altele poate initia masuri ale caror modalitati de aplicare concrete sunt
lasate in seama statelor membre. Carta Sociala Europeana (atat in forma sa initiala, semnata la
Torino in 1961, cat si in cea revizuita in 1996), Cartea Alba "Politica Sociala Europeana" (1993),
precum si "Carta comunitara privind drepturile sociale fundamentale" (1989) au stabilit
obiectivele politicii sociale.
Acestea se refera la:
16

promovarea ocuparii fortei de munca;

imbunatatirea conditiilor de viata si de munca;

protectie sociala corespunzatoare;

asigurarea unui dialog intre angajati si angajatori;

dezvoltarea resurselor umane in vederea obtinerii si mentinerii unei rate inalte de ocupare
si a fortei de munca;

combaterea excluderii sociale.

Avand in vedere obiectivele stabilite pentru a fi implementate si respectate in cadrul Uniunii

Europene se poate spune ca fiecare dintre acestea a fost abordat si in cadrul Republicii Moldova.
Singurele si realele discrepante existente intre politicile sociale din UE si cele din Republica
Moldova sunt:

Cadrul initial de implementare. Atata vreme cat in cazul Uniunii Europene grefarea
politicilor sociale se face in conditiile unui mediu stabil, educat din acest punct de vedere,
dat fiind faptul ca fiecare dintre tarile membre raspunde cel putin unui nivel mediu de
abordare a socialului, in cazul Republicii Moldova mediul este fundamental tulburat in
urma culturii si educatiei comuniste aplicat pentru o perioada indelungata. Dintre toate
dezavantajele care pot fi enumerate, etatizare sistemului social este cea mai grava si cu
cele mai dureroase efecte.

Dificultati intampinate in implementarea cadrului legislativ. In primul rand datorita lipsei

de cultura sociala, si a persoanelor cu o pregatire superioara in acest domeniu. Spre
diferenta de cadrul legislativ al Uniunii Europene, care este puternic consolidat si
temeinic intocmit, tinand cont de necesitatile sociale ale tuturor membrilor, si ale
cetatenilor sai.

Dificultati in diseminarea informatiei legate de social. Daca in Uniunea Europeana toate

tarile membre au deja sisteme sociale consolidate, iar diseminarea informatiilor in randul
cetatenilor este foarte bine coordonata avand rezultate excelente, in Republica Moldova
aceasta este mult ingreunata de gradul de civilizatie sociala a populatiei, in randul careia
campaniile de diseminare nu au efecte vizibil benefice.

17

Concluzie

Cunoaterea etapelor principale n evoluia construciei europene, precum i a mecanismului de

corelaie dintre domeniul economic i cel social permit unele concluzii importante pentru
Republica Moldova. Evoluia Politicii sociale comunitare poate fi un model demn de urmat, att
din considerentele efectului pozitiv a acestei politici, ct i pentru a nu repeta unele greeli i
confuzii comise n anumite perioade n UE. Modelul poate deveni viabil n ara noastr doar n
cazul prelurii creative a acestuia, fiind luate n considerare realitile i imperativele populaiei
Republicii Moldova n perioada de tranziie la economia de pia.
Menionm corelaia strns dintre economic i social, n mod deosebit ncepnd cu anii 90 i
pn astzi i impactul politicii sociale asupra celorlalte domenii comunitare: economic, politic,
ideologic, psihologic etc.
Deja primele comuniti europene atrag o atenie sporit aspectului agrar. n Republica Moldova
urmeaz a fi continuat reforma agrar prin ridicarea nivelului de trai i a capacitii de
cumprare a ranilor, prin elaborarea unui set de garanii pentru achiziionarea i realizarea
produselor agricole, prin elaborarea proiectelor de renzestrare tehnic a gospodriilor steti,
prin crearea i susinerea unui grup social de fermieri, capabil s definitiveze reforma agrar, prin
micorarea impozitelor i acordarea creditelor prefereniale. Extrem de important devine i
problema reorientrii i recalificrii profesionale a populaiei rurale. Aceste msuri, bine
structurate i coordonate cu dezvoltarea industriei prelucrtoare, pot deveni o temelie a politicii
sociale rurale. Politica activ de redistribuire i reorientare a veniturilor dintr-un sector n altul nu
are dect un efect temporar, iluzoriu i instabil, dac politica social nu este de prim importan
n stat (n corelaie cu politica economic).
Pentru toi productorii locali este extrem de important posibilitatea de vnzare a mrfurilor
produse. UE a hotrt problema prin crearea zonei de liber schimb comunitar i metode de
protecie.
Msurile din acest domeniu ar conduce direct la deschiderea a noi locuri de munc, la reutilarea
tehnic a ntreprinderilor, la ridicarea atractivitii noilor locuri de munc prin mbuntirea
18

condiiilor de lucru i mrirea salariilor. Toate mpreun ar conduce la diminuarea problemelor

sociale, la angajarea tinerilor n cmpul de munc, la stoparea fluxului de resurse umane n
strintate i la regenerarea potenialului economic al rii.
Lupta cu omajul a devenit o realitate strigent, dei aproximativ o treime din populaia apt de
munc se afl peste hotarele rii. Este important elaborarea unei strategii clare n domeniu,
asistat de mbuntirea climatului investiional i acordarea unor privilegii i faciliti pentru
crearea locurilor de munc. n aceast direcie statul urmeaz a se implica mai activ n politica de
orientare a investiiilor nu att n jurul capitalei, ct n judeele din nordul i sudul republicii. O
politic regional bine coordonat ar fi n stare s diminueze tensiunea social.
Un aspect ce nu trebuie neglijat este situaia cetenilor moldoveni plecai peste hotare. Statul
urmeaz s ia un ir de msuri, ce ar conduce la mbuntirea situaiei compatrioilor notri,
chiar dac majoritatea cetenilor moldoveni a ajuns n strintate n mod ilegal. Printre msurile
de prim ordin aici ar fi: recunoaterea diplomelor i certificatelor de studii moldoveneti pe
teritoriul altor ri, posibilitatea continurii studiilor peste hotare i facilitarea acestui proces,
legiferarea aflrii cetenilor moldoveni pe teritoriul acestor ri, posibilitatea angajrii la lucru n
baz de contract i alte msuri cu efect social, menite s apropie situaia ceteanului moldovean
de cea a localnicilor.
Conducerea de vrf a Republicii Moldova urmeaz s iniieze elaborarea unei Politici sociale de
durat medie i lung, obligatorie pentru toate partidele ce pot eventual veni la putere n urmtorii
ani. Politica trebuie s fie racordat la documentele europene n domeniu, s fie elaborat n
condiii de transparen total cu implicarea reprezentanilor societii civile, ONG-urilor,
partidelor politice i ministerelor de resort. Numai un astfel de Proiect poate deveni un program
real de activitate n domeniu social i poate ameliora situaia din republic, avnd drept model
Politica social comun din UE.

19

Bibliografie

1. http://www.academia.edu
2. http://www.e-democracy.md
3. O succint continuare n acest domeniu a fost: Crearea Fondului social european (FSE); Actul
Unic European (art. 118 A i B, cap. I, titlul III din fosta parte a II)); amendamentele n vederea
adaptrii i lrgirii obiectivelor FSE (art. 123, nlocuirea art. 125, 126 i 127 cu art. 125);
Protocolul asupra politicii sociale; Carta social din 1989 a Consiliului Europei las o amprent
obligatorie tuturor statelor membre, iar UE va fi prima care se va conforma acestor prevederi;
Tratatul de la Maastricht din 1992, n care Politica social (partea a II, art. G(3)) devine o politic
comunitar prioritar; Tratatul de la Amsterdam din 1997 (titlul Politica social, educaie,
formare profesional i tineret).
4.The OECD Observer. 1984. - 126. P. 5
5. Hotrrea cu privire la aprobarea strategiei preliminare de reducere a srciei nr. 1337 din 29
decembrie 2000 // Monitorul oficial al Republicii Moldova. nr. 16-18.
6. Hotrrea cu privire la aprobarea strategiei preliminare de reducere a srciei nr. 670 din 18
mai 2002 // Monitorul oficial al Republicii Moldova. nr. 65. P. 9-21

20

21