Sunteți pe pagina 1din 82

Autocontrolul prin Metoda SILVA

Un program revoluţionar pentru obţinerea echilibrului şi controlului mental

Jose Silva, îî n temeietorul metodei de control mental si-a îî n ceput cercetaă rile de parapsihologie
îî n 1944 îî n orasul Laredo, Texas. Autorul acestor cercetaă ri, un autodidact, a iniţiat
experienţele pe proprii saă i copii, dorind saă Ie maă reascaă coeficientul de inteligenta (IQ),
pentru a obţine rezultate şcolare mai bune. Dupaă 28 de ani de cercetaă ri şi experimentaă ri, el a
elaborat Metoda Silva de Control Mental. Pentru prima dataă acest curs a fost ţinut îî n oraşul
Amarillo din statuI Texas, îî n anul 1966. De atunci Metoda Silva a obţinut un succes imens îî n
îî n treaga lume. Philip Miele, expert, de asemenea îî n Controlul Mental, este ataî t scriitor, caî t şi
profesor la Institutul de Tehnologie din New York.

Mulţumiri

Autorii sunt datori saă aducaă mulţumiri la mult mai mulţi prieteni, colaboratori si critici
dezinteresaţi decaî t cei care sunt îî n şiruiţi îî n cele ce urmeazaă . Unii dintre ei sunt: Ruth Alley,
Dr. Stephen Applebaum, Philip Chancellor, Dr. Jeffrey Chang, Dr. George De Sau, Dr. Erwin di
Cyan, Dord Fitz, Paul R. Fransella, Ray Glau, Pat Golbitz, Reynaldo Gonzales, Paul Grivas, sora
Michele Guerin, Blaz Gutierrez, Emilio Guzman, Dr. J. W Hahn, Richard Herro, Joanne Howell,
Adele Hull, Kate Lombardi, Dick Mazza, Clancy McKenzie, M. D., Harry McKnight, Jim
Needham, Alberto Sanchez Vilchis, M. D., Pate Tague, Dr. Andre Weitzenhoffer, Dr. N. E. West şi
Jim Williams.

Soţiei mele Paula, fratelui meu Juan şi tuturor copiilor mei: Jose Silva jr., Isabel Silva de Las
Fuentes, Ricardo Silva, Margarita Silva Cantu, Tony Silva, Ana Maria Silva Martinez, Hilda Silva
Gonzalez, Laura Silva Lares, Delia şi Diana Silva.

Lui Marjorie Miele şi Grace şi Bill Owen

INTRODUCERE
Eşti acum îî n faţa uneia dintre cele mai mari aventuri a vieţii tale. Fiecare rezultat pe care-l
vei obţine va schimba imaginea pe care ai avut-o despre tine şi lumea îî n care te-ai naă scut. Cu
noile tale aptitudini caî ştigate vei deveni responsabil de utilizarea lor "pentru beneficiul
umanitaă ţii ", aşa cum menţioneazaă una din frazele utilizate îî n Controlul Mental. Nu le vei
putea folosi îî n alt mod, aşa cum vei îî nvaă ţa îî n cele ce urmeazaă .

Un arhitect al unui oraş din vestul SUA a îî n chis uşa biroului, laă saî ndu-şi secretara singuraă şi
neliniştitaă îî n camera de primire. Cu puţin timp îî n ainte s-a constatat dispariţia, faă raă urmaă , a
proiectelor centrului comercial. IÎ n zilele urmaă toare trebuia saă aibaă loc tratative decisive cu
oficialitaă ţile oraşului, îî n legaă turaă cu acest centru comercial. Pentru o greşeala mult mai micaă
au fost concediate alte persoane. Arhitectul nostru era totuşi calm, deşi, îî n asemenea situaţii
oricine s-ar fi alertat.

S-a aşezat liniştit la biroul saă u, a îî n chis ochii şi s-a concentrat. Ne-am putea îî n chipui caă el
îî n cerca saă se adune îî n fata dezastrului care va urma.

Dupaă zece minute a deschis ochii, s-a ridicat îî n cet de pe scaun şi s-a dus la secretara. "Cred caă
le-am gaă sit" - a spus el calm. "Saă vedem chitanţele de joia trecutaă , caî nd am fost la Hartford. La
care restaurant am cinat?"

A dat telefon la acel restaurant. Proiectele erau acolo. Arhitectul participase la un curs de
Control Mental Silva, tocmai îî n scopul de a trezi capacitaă ţile care mocnesc îî n mintea noastraă ,
care, la cei mai mulţi dintre noi, nu sunt utilizate niciodataă . Acolo a îî nvaă ţat cum saă -şi
retrezeasca amintirile care s-au ascuns acolo unde o minte neexersataă nu este îî n stare saă le
gaă seascaă .

Aceste capacitaă ţi redesteptate au dus la lucruri uimitoare pentru mai mult de 500.000 de
baă rbaţi si femei care au terminat acest curs.

Ce a faă cut exact arhitectul îî n cele zece minute caî t a stat taă cut îî n biroul saă u? Din relatarea unui
alt absolvent al cursului de Control Mental, ne putem laă muri: "Mi s-a îî n taî mplat un lucru de
necrezut ieri îî n Bermuda.

Mai aveam doar douaă ore paî naă la plecarea avionului la New York şi nu-mi gaă seam nicaă ieri
biletele. Trei persoane, timp de aproape o oraă au caă utat îî n îî n treaga locuinţa. Ne-am uitat sub
covoare, dupaă frigider, peste tot. Paî naă şi valizele le-am golit de trei ori, dar nicaă ieri nu am dat
peste bilete. Paî naă la urmaă m-am hotaă raî t saă -mi caut un loc liniştit şi acolo saă intru îî n nivelul
meu (starea de control mental - vezi mai departe îî n carte - n. tr.) Cum am ajuns îî n nivelul meu
am putut saă vaă d biletele de avion. Totul paă rea aşa de evident şi de clar, ca şi cum eu aş fi fost
îî n mod real îî n faţa lor. Biletele erau (aşa cum le vedeam îî n nivelul meu) neobservate îî n tr-un
dulap printre caă rţi. Am alergat la dulap şi am gaă sit biletele, aşa cum mi le imaginasem."

Pentru cei care nu sunt iniţiaţi îî n Controlul Mental, aceasta relatare pare incredibilaă , dar caî nd
vei ajunge saă parcurgi capitolele lui Jose Silva, fondatorul Controlului Mental vei putea afla şi
despre alte capacitaă ţi uimitoare pe care le are mintea ta. Probabil cel mai surprinzaă tor este caă
poţi îî nvaă ţa uşor şi repede aceastaă metodaă .

Domnul Silva şi-a dedicat cea mai mare parte a vaî rstei sale adulte cercetaă rii modului îî n care
ne putem cultiva mintea. Rezultatele acestei cercetaă ri au dus la realizarea unui curs de 40-48
de ore, îî n care oricine poate îî nvaă ţa cum saă -şi aducaă aminte de situaţii aparent uitate, cum saă -
şi controleze durerea, cum saă -şi accelereze vindecarea, cum saă scape de obiceiuri nedorite,
cum saă - şi trezeascaă intuiţia, prin care cel de al 6-lea simt devine creativ , rezolvaî nd o parte
din problemele vieţii zilnice. Acestea sunt îî n soţite de o pace interioaraă agreabilaă , de un
optimism calm bazat pe remarca caă pentru prima dataă suntem capabili saă ne controlaă m viaţa
mai mult decaî t ne-am fi putut îî n chipui vreodataă .

Acum pentru prima dataă , exista posibilitatea ca cea mai mare parte a cursului saă -l putem
îî nvaă ţa prin cuvinte scrise.

Domnul Silva a îî m prumutat îî n mod liber din îî nvaă ţaă tura orientalaă şi occidentalaă , dar produsul
final este american. Cursul, aşa cum este şi fondatorul sau, este foarte practic. Tot ce el te
îî nvaţaă , te va ajuta saă ai o viaţaă mai fericitaă , mai eficientaă , aici şi acum.

IÎ n timp ce vei face exerciţiile, unul dupaă altul dupaă cum indica domnul Silva, vei obţine
succese tot mai mari , care-ţi vor îî n taă ri îî n crederea îî n tine şi vei obţine îî n cele din urmaă
asemenea performante pe care nu le poţi crede posibile ataî ta timp caî t nu eşti iniţiat îî n
Controlul Mental, consideraî ndu-le imposibil de realizat acum. Aceste afirmaţii sunt susţinute
de dovezi ştiinţifice dupaă care mintea noastraă este capabilaă saă realizeze miracole. De
asemenea, trebuie luataă îî n considerare şi experienţa a milioane de oameni a caă ror viaţaă a fost
schimbataă de Controlul Mental.

Imagineazaă -ţi caă mintea ta este utilizataă pentru a-ti imbunatati vederea. "Pe caî nd faă ceam
primul meu curs cu metoda Silva de Control Mental, am observat caă mi s-a schimbat vederea,
mi s-a îî m bunaă taă ţit, devenise mai puternicaă . IÎ n copilaă rie purtasem zece ani ochelari paî naă la
absolvire. Mai taî rziu la vaî rsta de vaî rsta de 38 de ani, am îî n ceput din nou saă -i port . Ochiul
staî ng a fost îî n totdeauna de trei ori mai slab ca celaă lalt." "Primii mei ochelari i-am avut îî n anul
1945 erau ochelari pentru citire. IÎ n '48 sau îî n '49 purtam lentile bifocale pe care îî n timp, a
trebuit saă le schimb cu unele din ce in ce mai puternice . Dupaă ce am urmat cursul, am
observat caă , deşi nu puteam saă citesc faă raă ochelari, totuşi vederea mi s-a îî m bunaă taă ţit.
Deoarece schimbarea se producea foarte repede, un timp am amaî nat saă -mi examinez vederea.
IÎ n tre timp, pentru uşurinţa, am revenit la ochelarii pe care i-am purtat acum douaă zeci de ani.
Caî nd oculistul mi-a examinat ochii mi-a recomandat ca, paî naă îî m i vor confecţiona noile lentile,
saă le port mai bine pe cele vechi."

Acest lucru poate ţi se pare ceva mistic, dar dupaă ce vei citi capitolul al 10- lea al acestei caă rţi
vei constata cum absolvenţii îî ş i pun mintea îî n interesul vindecaă rii accelerate a organismului.
Tehnicile sunt extrem de simple, aşa cum reiese şi din scrisoarea unei femei care a reuşit saă
slaă beascaă 12 kg îî n patru luni.

"Mai îî n taî i am vizualizat o rama de culoare îî n chisaă îî n care am vaă zut o masa cu multaă
îî n gheţata, dulciuri, etc. - lucruri de care ştiam caă produc îî n graă şarea corpului. Am desenat un
X de culoare neagraă peste masaă şi m-am vaă zut îî n tr-o oglindaă care maă faă cea foarte lataă (cum
sunt cele din parcurile de distracţie, care au capacitatea de a deforma imaginea). Dupaă aceea
am vizualizat o scena îî m prejmuitaă de o lumina auritaă îî n care se gaă seau doar maî ncaă ruri cu
conţinut mare îî n proteine, cum ar fi peştele ton, ouaă , carne slabaă . Am bifat cu auriu aceastaă
imagine şi m-am vaă zut îî n tr-o oglindaă îî n care apaă ream îî n alta şi zvelta. Mi-am spus caă -mi
doresc saă am doar mese cu conţinut mare îî n proteine. De asemenea auzeam cum toţi prietenii
mei îî m i spun caă araă t fantastic şi am vaă zut ca acest lucru se îî n taî mpla îî n tr-o anumitaă dataă ,
(acesta a fost cel mai important pas, deoarece mi-am fixat un scop concret). Şi am reuşit! De
nenumaă rate ori, îî n ainte de aceasta, am îî n cercat cure de slaă bire, dar aceasta din urmaă a dat
rezultatul dorit."

Controlul Mental îî n seamnaă saă ajungi la un nivel de meditaţie profund, unde tu ai posibilitatea
de a-ţi exersa propria ta minte saă preia comanda, utilizaî nd limbajul ei propriu de imagini,
îî n taă rind acestea prin cuvinte, ajungaî nd astfel la rezultate care devin din ce îî n ce mai
spectaculoase.

Aceastaă carte te îî nvaţaă îî n etape, mai îî n taî i cum saă meditezi , apoi îî ţ i face cunoştinţaă cu
numeroase posibilitaă ţi de utilizare a meditaţiei, paî naă caî nd vei ajunge la ultima etapaă sa faci
lucruri care par imposibil de realizat pentru majoritatea oamenilor.

Este o carte îî n carte. Cartea exterioara(capitolele 1 şi 2 şi capitolele 17-20) au fost scrise de


Philip MIELE îî n care facem cunoştinţaă cu raă spaî ndirea explozivaă a metodei Controlului Mental
şi modul îî n care ea a slujit intereselor multor mii de cursanţi. IÎ n cartea interioaraă , domnul
Silva prezintaă o mare parte a tehnicilor care se îî nvaţaă la cursurile de Control Mental.
Deoarece clasele sunt formate din grupe conduse de instructori experimentaţi, rezultatele
obţinute de aceşti cursanţi sunt mai rapide, mai spectaculoase decaî t cele pe care le vei obţine
lucraî nd singur. Totuşi dacaă urmaă reşti cu exactitate indicaţiile d-lui Silva şi execuţi exerciţiile,
îî n mod sigur, rezultatele obţinute o saă -ţi schimbe viaţa îî n mai bine - nu aşa de repede, dar
foarte sigur.

Aceastaă carte trebuie cititaă îî n tr-un mod mai deosebit: prima dataă va fi cititaă ca şi orice carte
obişnuitaă , de la îî n ceput paî naă la sfaî rşit. Totuşi, la prima citire saă nu faci nici un exerciţiu. Pe
urmaă vei reciti cartea de la capitolul 3 la capitolul 14, pentru a avea o imagine caî t mai claraă ,
atotcuprinzaă toare despre drumurile pe care le vei parcurge. IÎ n etapa urmaă toare vei citi
capitolul 3 şi vei executa exerciţiile descrise acolo, şi numai acestea - timp de caî teva
saă ptaă maî ni. Caî nd vei şti caă eşti pregaă tit, treci mai departe la capitolul 4 şi aşa mai departe.

Ajungaî nd la capitolul 14 vei deveni deja un experimentat utilizator al majoritaă ţii din ceea ce
au îî nvaă ţat absolvenţii cursurilor de Control Mental. Pentru a-ţi îî m bogaă ţi experienţa poate vei
dori saă formezi o grupa micaă de prieteni care au exersat aceleaşi exerciţii. Capitolul al 13-lea
descrie modul îî n care se poate face asta.

CAPITOLUL I

CUM SAĂ -ŢI FOLOSEŞTI MINTEA IÎ N TR-UN MOD SPECIAL


Inchipuieşte-ţi caă vii îî n legaă turaă directaă şi activaă cu o Inteligenţa Superioaraă ,
atotcuprinzaă toare şi apoi îî n tr-o clipaă de fericire fantasticaă , îî ţ i dai seama caă e de partea ta. De
asemenea îî n chipuieşte-ţi caă acest contact l-ai faă cut ataî t de uşor, îî n caî t pentru tot restul vieţii
tale nu te vei mai simţi faă raă speranţaă . Este o inteligenta gata saă te ajute, care îî ţ i daă
sentimentul ca laî ngaă tine este o putere mare care te iubeşte. Ce sentiment crezi caă ai avea?

Ar fi o experienţa deosebita care nu s-ar deosebi prea mult - poate nu s-ar deosebi deloc - de
o stare de extaz spiritual.

Acest lucru se simte dupaă patru zile de Control Mental Silva. Paî naă acum au remarcat acest
lucru mai mult de jumaă tate de milion de oameni, fiindcaă au simţit prin exerciţiile de la curs şi
pe maă suraă ce se obişnuiesc mai mult cu folosirea acestor metode care creeazaă asemenea
sentimente, ei sunt mai calmi, mai îî n crezaă tori îî n folosirea noilor capacitaă ţi şi energii,
devenind mai saă naă toşi, mai generoşi şi mai puţin apaă saţi de probleme.

Pe scurt Jose Silva va explica unele din aceste metode, astfel îî n caî t saă puteţi îî n cepe singuri saă
le folosiţi.

Saă vedem cum îî n cepe programul unei clase de Control Mental:

Se îî n cepe cu introducerea de aproximativ o ora şi douaă zeci de minute. Instructorul prezintaă


esenţa Controlului Mental şi remarcaă munca de cercetare de douaă decenii care a dus la
dezvoltarea acestei metode. Apoi, pe scurt, el descrie modul îî n care cursanţii vor aplica cele
îî nvaă ţate pentru îî m bunaă taă ţirea saă naă taă ţii, pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi, pentru
uşurarea îî nvaă ţaă rii şi pentru aprofundarea cunoaşterii spirituale. Urmeazaă o pauza de 20 de
minute. IÎ n timpul pauzei, cursanţii se vor cunoaşte îî n tre ei. Ei provin din cele mai variate
medii: medici, secretare, şoferi de taxi, femei de serviciu, studenţi, îî nvaă ţaă tori, liceeni,
psihiatri, lideri religioşi, pensionari, etc.

Dupaă pauzaă urmeazaă a doua parte de o ora şi douaă zeci de minute, care îî n cepe cu îî n trebaă ri şi
raă spunsuri, apoi se trece la primele exerciţii, care vor conduce la nivelul meditativ al minţii.
Instructorul explica, caă este o stare de relaxare adaî ncaă , mai adaî ncaă decaî t starea de somn,
urmataă de o stare de conştienţaă deosebitaă . De fapt aceasta este o stare schimbataă de
conştienţaă , care se foloseşte îî n aproape toate disciplinele meditative şi îî n rugaă ciunea
intensivaă . Nu sunt utilizate nici medicamente, nici aparate biofeedback (mecanisme senzitivo-
biologice). Instructorii Controlului Mental denumesc atingerea acestei staă ri "intrarea îî n
nivel" sau uneori "intrarea îî n Alfa". IÎ n timpul unui exerciţiu de treizeci de minute, instructorii
conduc îî n mod atent şi prudent pe cursanţi îî n aceastaă stare, cu ajutorul unor instrucţiuni
simple şi clare. Tot limbajul Controlului Mental este clar şi pe îî n ţelesul tuturor. IÎ n acest
limbaj nu figureazaă nici cuvinte de specialitate, nici cuvinte din Extremul Orient.

Unii dintre cursanţi au îî nvaă ţat saă mediteze îî n aintea venirii la curs, unii folosind metode
pentru care este nevoie de caî teva saă ptaă maî ni, alţii au necesitat eforturi de caî teva luni de zile.
Ei sunt fascinaţi de exerciţiul simplu, care necesitaă doar treizeci de minute.

Unul dintre primele lucruri pe care îî l aud este: "IÎ n momentul de fataă , dumneavoastraă îî nvaă ţaţi
saă vaă folosiţi mai mult mintea şi s-o folosiţi îî n tr-un mod special". O declaraţie simplaă , pe care
o fixeazaă îî n inconştient. Semnificaţia ei este nu mai puţin decaî t uimitoare. Toataă lumea, faă raă
nici o excepţie, dar absolut toataă lumea, poseda o minte care poate fi uşor antrenataă ca saă
foloseascaă puteri îî n care îî n cepaă torii nu cred. Numai caî nd vor simţi cu adevaă rat aceste puteri,
vor îî n cepe saă creadaă caă le au şi ei.

O alta propoziţie care se spune cursanţilor este: "Proiectaţi-vaă mental îî n locul dvs. de
relaxare". Un exerciţiu foarte plaă cut , liniştitor, care pe de o parte îî n taă reşte puterea de
imaginaţie, iar pe de altaă parte duce la o mai adaî ncaă relaxare.

Saă ne oprim pentru un moment la semnificaţia cuvaî ntului meditaţie. IÎ n îî n ţelesul de toate
zilele acest cuvaî nt îî n seamnaă a gaî ndi despre ceva. Dacaă îî n acest moment ai pus de o parte
cartea, pentru caî teva minute şi îî n cepi saă te gaî ndeşti ce vei cina maî ine searaă , îî n acel moment
tu meditezi. IÎ n diferite discipline meditative termenul are un îî n ţeles mult mai specific,
marcaî nd un nivel special al minţii. IÎ n unele discipline, atingerea acestui nivel este îî n suşi
scopul final, care ar fi curaă ţirea minţii de toate gaî ndurile conştiente. Acest lucru creeazaă o
stare de calm plaă cuta şi poate saă joace un rol important pentru a îî n laă tura şi a preveni unele
boli cauzate de tensiunile interioare, aşa cum a fost demonstrat prin numeroase studii.

Numai caă aceastaă meditaţie este o meditaţie pasivaă . Controlul Mental merge mult mai
departe. El ne îî nvaţaă cum şi îî n ce fel saă utilizaă m acest nivel al minţii pentru a ne putea rezolva
problemele, fie cele maă runte, fie din cele mai grave. Aceasta meditaţie este o meditaţie
dinamicaă ; puterea ei fiind îî n tr-adevaă r spectaculoasaă . IÎ n zilele noastre se vorbeşte tot mai
mult de nivelul Alfa.

Este un tip al undelor creierului, un fel de energie electricaă produsaă de creier şi poate fi
maă surataă cu electroencefalograful (EEG).

Ritmul acestei energii este maă surat îî n cicli pe secundaă (sau CPS). IÎ n general îî n jur de 14 CPS
şi mai mult se numesc unde Beta; cele cuprinse îî n tre şapte şi paisprezece se numesc unde
Alfa; cele cuprinse îî n tre patru şi şapte se numesc unde Teta; şi sub patru sunt denumite unde
Delta.

Caî nd eşti perfect treaz, lucrezi şi faci una sau alta îî n activitatea de toate zilele, atunci eşti îî n
Beta, sau utilizaî nd cuvintele Controlului Mental traă ieşti îî n "conştienta exterioaraă ". IÎ n timp ce
visezi cu ochii deschişi sau îî n ainte de adormire, sau caî nd te trezeşti dar îî n caă nu te-ai trezit de
tot, te afli îî n Alfa. Specialiştii Controlului Mental denumesc aceastaă stare "conştienţaă
interioaraă ". IÎ n timpul somnului eşti îî n Alfa, Teta sau Delta, nu numai îî n Alfa cum mulţi cred.
Cu ajutorul Controlului Mental, prin exerciţii, poţi intra îî n nivelul Alfa voit şi îî n acelaşi timp
saă te staă paî neşti pe tine. Te poţi îî n treba ce se simte caî nd eşti la aceste nivele ale minţii.

A fi îî n Beta, sau fiind perfect treaz, nu produce nici un fel de simţaă maî nt special. Poţi saă te
simţi sigur pe tine sau poate saă -ţi fie fricaă , poţi saă fi ocupat sau inactiv, poţi saă te adaî nceşti
îî n tr-o anumitaă problemaă sau saă te plictiseşti - numaă rul posibilitaă ţilor îî n Beta este infinit.

La nivele mai adaî nci, pentru cei mai mulţi oameni posibilitaă ţile sunt limitate. Viaţa i-a îî nvaă ţat
saă funcţioneze îî n Beta, nu îî n Alfa sau îî n Teta. La aceste nivele mai adaî nci, activitatea lor se
limiteazaă , de obicei doar la visare, aproape de somn sau somnul îî n suşi. Dar cu ajutorul
exerciţiilor de Control Mental se poate maă ri la infinit numaă rul posibilitaă ţilor utilizate.
Conform lui Harry McKnight, unul dintre directorii Silva Mind Control, "dimensiunea Alfa, la
fel ca şi cea Beta poseda toataă scala posibilitaă ţilor de percepţie". Cu alte cuvinte, îî n Alfa
putem face alte lucruri decaî t ce putem face îî n Beta.
Acesta este conceptul cheie al Controlului Mental. Odataă ce vei cunoaşte aceste capacitaă ţi de
percepţie şi vei îî nvaă ţa saă le foloseşti, vei folosi mai mult mintea ta îî n tr-un mod special.

De fapt vei funcţiona ca un clarvaă zaă tor oricaî nd vei dori intraî nd îî n legaă turaă cu Inteligenţa
Superioaraă .

Cei mai mulţi recurg la Controlul Mental ca o modalitate pentru a se relaxa, pentru a scaă pa de
insomnii, pentru a scaă pa de durerile de cap sau saă îî nveţe saă facaă lucruri care cer a mare
putere de voinţaă , cum ar fi îî n cetarea fumatului, scaă derea îî n greutate, îî m bunaă taă ţirea memoriei
sau pentru a creşte eficienţa îî nvaă ţaă turii. Acestea sunt motive pentru care vin marea
majoritate a cursanţilor; dar ei îî nvaţaă mult, mult mai mult.

Ei îî nvaţaă caă cele cinci simţuri: pipaă it, gust, miros, auz, vaă z, sunt doar o parte a simţurilor cu
care s-au naă scut. Exista îî n saă alte simţuri sau capacitaă ţi, care îî n ainte erau cunoscute doar
unor oameni privilegiaţi şi celor mistici, care le-au dezvoltat îî n cursul vieţii retraşi de lumea
activa. Menirea Controlului Mental este saă ne îî nveţe saă trezim aceste capacitaă ţi.

Ce poate îî n semna aceastaă trezire a fost bine descris de Nadine Bertin, redactorul revistei
Mademoiselle, scris îî n ediţia din 1972:

"Cultura medicamentelor poate saă ne dea tablete, prafuri sau injecţii care ne pot maă ri
capacitaă ţile mentale. Eu utilizez altceva.

Controlul Mental maă reşte capacitaă ţile mentale. Vaă îî nvaţaă CUM saă le dezvoltaţi. Este
corespunzaă tor denumitaă pentru ca faţaă de medicamente sau hipnozaă , VOI aveţi CONTROLUL.

Maă rirea capacitaă ţilor mentale, autocunoaşterea şi ajutarea altora prin Control Mental, sunt
limitate doar la limitele noastre. Orice este posibil. Auziţi caă altora li se îî n taî mpla. Şi deodataă
vedeţi caă vi se îî n taî mpla şi vouaă ."

CAPITOLUL II

SAĂ -L CUNOAŞTEM PE JOSE SILVA

Jose Silva s-a naă scut la 11 august 1914 îî n orasul Laredo, statuI Texas. La patru ani i-a murit
tataă l. Dupaă un scurt timp, mama s-a recaă saă torit. Jose, îî m preunaă cu sora sa mai mare şi cu
fratele mai mic, s-au mutat la bunica lor. Dupaă doi ani a îî n ceput saă -şi îî n treţinaă îî n treaga
familie, vaî nzaî nd ziare, curaă ţind pantofi, faă caî nd diferite treburi. Seara îî ş i urmaă rea sora şi
fratele la pregaă tirea temelor pentru şcoalaă , iar ei l-au ajutat saă îî nveţe saă scrie şi saă citeascaă .
Niciodataă nu a mers la şcoalaă , decaî t pentru a-i îî nvaă ţa pe alţii.

Ridicarea lui Jose din saă raă cie a îî n ceput îî n tr-o zi îî n care îî ş i aştepta raî ndul la frizer. Aşteptaî nd,
a luat ceva saă citeascaă . A pus maî na pe un curs prin corespondenţaă pentru depanatori radio.
Jose i-a cerut frizerului saă -i îî m prumute acest caiet. Frizerul i l-a dat numai contra cost cu
condiţia saă accepte, ca Jose saă completeze testul de pe verso, cu numele frizerului. Jose a
plaă tit pentru aceasta un dolar saă ptaă maî nal, a citit lecţia şi a completat testul.

Curaî nd, pe peretele frizeriei ataî rna o diploma de absolvire a cursului de depanator radio, iar
Jose la vaî rsta de cincisprezece ani, a îî n ceput saă repare peste tot îî n oraş aparatele de radio.
Dupaă caî ţiva ani afacerea cu depanaă rile a devenit cea mai mare din zonaă , asiguraî nd banii
pentru şcolarizarea sorei şi fratelui, mijloace pentru caă saă toria lui, precum şi suma de
aproximativ jumaă tate de milion de dolari pentru a finanţa cercetarea de douaă zeci de ani care
a condus la Controlul Mental. Un alt om cu diplome, obţinute îî n tr-un mod mult mai
economicos decaî t frizerul, l-a ajutat faă raă saă vrea îî n aceste cercetaă ri. Acel om era un psihiatru
care chestiona baă rbaţii îî n rolaţi îî n formaţiile de transmisiuni îî n cursul celui de al doilea
raă zboi mondial.

"Obişnuiţi saă faceţi pe dumneavoastraă îî n pat?" Jose era uluit.

"Vaă plac femeile?" Jose care era atunci tataă a trei copii şi predestinat ca mai taî rziu saă aibaă
zece, s-a mirat.

Cu siguranţaă , gaî ndea el, acest om ştie mai mult despre mintea omului decaî t frizerul despre
radio. La ce bun aceste îî n trebaă ri stupide?

Aceasta uimire l-a determinat pe Jose saă porneascaă îî n tr-o odisee de cercetaă ri ştiinţifice, prin
care - faă raă a avea diplome sau certificate - a devenit unul din cei mai creativi elevi ai epocii
sale. Prin scrierile lor, îî nvaă ţaă torii din perioada de îî n ceput i-au fost Freud, Jung şi Adler.

IÎ n trebaă rile stupide au caî ştigat sensuri mai adaî nci şi in curaî nd Jose era pregaă tit saă punaă
îî n trebarea lui: este posibilaă maă rirea capacitaă ţii de îî nvaă ţare a omului utilizaî nd hipnoza, de
fapt saă -i maă rim I.Q.-ul ? Pe acea vreme se susţinea caă indicele I.Q. (indicele de inteligenta),
este ceva cu care ne naştem, dar Jose nu era chiar ataî t de sigur despre asta. Aceastaă îî n trebare
a trebuit saă aştepte, îî n timp ce studia electronica superioaraă ca saă devinaă instructor la
Unitatea de Transmisiuni. Caî nd a fost demobilizat, cu economiile cheltuite şi cu numai 200 de
dolari îî n buzunar, a îî n ceput saă -şi dezvolte din nou propria lui afacere. IÎ n acelaşi timp, s-a
angajat cu jumaă tate de program la Junior College din Laredo, unde el supraveghea alţi trei
profesori şi avea sarcina de a îî n fiinţa laboratorul de electronicaă a şcolii.

Dupaă cinci ani, odataă cu apariţia televiziunii, atelierul lui de depanare a îî n ceput saă
îî n floreascaă şi Jose şi-a îî n cheiat cariera de profesor. Atelierul saă u a devenit din nou cel mai
mare din oraş. IÎ n fiecare zi lucra paî naă la ora nouaă seara. Caî nd venea acasaă , dupaă cinaă , ajuta saă
fie culcaţi copiii şi dupaă ce casa se liniştea, se apuca saă îî nveţe îî n caă aproximativ trei ore.
Studiile sale l-au condus mai departe spre hipnoza. Cu ceea ce a îî nvaă ţat despre hipnoza şi cu
ceea ce ştia despre electronicaă , îî m preunaă cu notele slabe din carnetele copiilor saă i, l-au
determinat saă -şi punaă din nou îî n trebarea mai veche: poate fi îî m bunaă taă ţitaă capacitatea de
îî nvaă ţare, indicele IQ, cu ajutorul unor exerciţii mentale?

Jose cunoştea de asemenea, ca, creierul genereazaă electricitate - a citit despre experienţele
care au pus îî n evidenţaă ritmul Alfa la îî n ceputul secolului. Şi el ştia din activitatea de
electronist caă circuitul electric ideal este unul care are rezistenta sau impedanţa cea mai
micaă , deoarece acest circuit utilizeazaă îî n maă sura mai mare energia saă electricaă . Poate creierul
saă funcţioneze mai eficient dacaă impedanţa sa este mai micaă ? Şi poate fi micşorataă impedanţa
sa?

Jose a îî n ceput saă utilizeze hipnoza pentru liniştirea creierului copiilor saă i şi a descoperit ceea
ce pentru mulţi paă rea a fi ceva paradoxal. El a gaă sit caă , creierul este mai energetic caî nd este
mai puţin activ. La frecvenţe mai scaă zute, creierul primea şi îî n magazina mai multe informaţii.
Problema crucialaă era saă menţii treazaă mintea la aceste frecvente care sunt legate mai mult
de stare a de visare şi de starea de somn, decaî t de activitate practicaă .

Hipnoza permitea receptivitatea minţii pe care Jose o caă uta, dar nu şi gaî ndirea independentaă
care duce la cugetarea lucrurilor, astfel îî n caî t saă fie îî n ţelese. A avea capul plin de fapte
amintite nu este de ajuns; perceperea şi îî n ţelegerea erau la fel de necesare. Curaî nd Jose a
renunţat la hipnozaă şi a îî n ceput saă experimenteze asemenea exerciţii de antrenament mental,
care produceau liniştirea creierului şi care totuşi saă -l menţinaă mai independent şi treaz decaî t
îî n hipnoza. IÎ n acest mod considera caă se vor îî m bunaă taă ţi procesele de memorare şi de
îî n ţelegere a lucrurilor şi îî n consecinţaă un indice IQ mai crescut. Aceste exerciţii din care s-a
dezvoltat Controlul Mental, cereau o concentrare relaxataă şi o vizualizarea mentalaă vie ca
mod de atingere a unor nivele mai adaî nci. Odataă ce a fost atins, acest nivel s-a dovedit a fi mai
eficient îî n îî nvaă ţare decaî t ritmul Beta. Dovada pentru aceastaă eficienţaă au fost rezultatele
obţinute de copiii saă i la îî nvaă ţaă turaă , care s-au îî m bunaă taă ţit permanent îî n cei trei ani caî t el şi-a
dezvoltat tehnicile.

Jose a obţinut astfel pentru prima dataă rezultate foarte semnificative, pe care alţi cercetaă tori
le-au confirmat prin biofeedback. El a fost prima persoanaă care a demonstrat caă noi putem saă
funcţionaă m îî n stare de veghe, la frecvenţele Alfa şi Teta ale creierului.

O altaă "pentru prima dataă " la fel de surprinzaă toare ca prima, urma saă vinaă îî n curaî nd.

IÎ n tr-o searaă fiica lui Jose a intrat îî n "nivelul" saă u (folosind terminologia utilizataă astaă zi îî n
Controlul Mental) şi Jose a îî n ceput saă punaă îî n trebaă ri despre lecţia pe care o îî nvaă ţase. IÎ n timp
ce ea daă dea raă spunsul, Jose îî ş i formulaă îî n minte urmaă toarea îî n trebare. Astfel procedase paî naă
atunci şi meditaţia nu era diferitaă de cele caî teva sute de meditaţii de paî naă acum. Dar deodataă
mersul obişnuit s-a schimbat. Fata a raă spuns la o îî n trebare pe care tataă l saă u nu a avut timp saă
o punaă . Apoi la o alta. Şi la alta. Ea îî i citea gaî ndurile! Asta se îî n taî mpla îî n anul 1953, caî nd îî n
urma publicaţiilor faă cute de Dr. J. B. Rhine, de la Universitatea Duke, percepţia
extrasenzorialaă (ESP: extrasensory perception) era îî n atenţia oamenilor de ştiinţaă . Jose i-a
scris dr-lui Rhine despre observaţiile faă cute cu fiica sa şi i-a raportat caă a antrenat-o saă aplice
ESP-ul, dar raă spunsul profesorului l-a dezamaă git. Dr. Rhine punea problema posibilitaă ţii ca
fata de la îî n ceput avea aceste capacitaă ţi. Faă raă testarea fetei îî n ainte de antrenament, nu se
putea dovedi. IÎ n tre timp vecinii lui Jose au constatat caă rezultatele obţinute de copiii saă i la
îî nvaă ţaă turaă s-au îî m bunaă taă ţit simţitor. La îî n ceputul experienţelor ei erau preocupaţi de
cercetarea necunoscutului, necunoscutul care poate era protejat de forţe îî n care e mai bine saă
nu te amesteci. Totuşi succesele obţinute de un om cu proprii lui copii nu puteau raă maî ne
neobservate. Oare Jose i-ar instrui şi pe copiii lor?

Dupaă primirea scrisorii de la Dr. Rhine, Jose a avut îî n cele din urmaă confirmarea de care avea
nevoie. Dacaă ceea ce a reuşit cu un copil ar reuşi şi cu alţii, ar fi avut un fel de experimente
repetabile, care stau la baza metodelor ştiinţifice. IÎ n urmaă torii zece ani a instruit îî n caă 39 de
copii din Laredo, cu care a obţinut rezultate chiar mai bune ca cele dinainte, fiindcaă îî ş i
îî m bunaă taă ţea metoda, caî te puţin cu fiecare copil. Astfel a ajuns îî n caă o data la "pentru prima
dataă ": a dezvoltat prima metodaă îî n istorie, prin care ESP-ul putea fi utilizataă de orice
persoanaă şi el a confirmat acest lucru prin cele 39 de experienţe perfect reproductibile. Acum
trebuia perfecţionataă metoda.

Nu s-a putut primi nici un îî m prumut pentru astfel de cercetaă ri, din partea universitaă ţilor,
fundaţiilor sau guvernului.

IÎ n urmaă torii trei ani, Jose a elaborat un curs de instruire, care astaă zi este standard. Trebuie
doar 40 sau 48 de ore, fiind la fel de eficient adulţilor, caî t şi copiilor. Paî naă acum a fost validat
de aproximativ 500.000 de astfel de "experienţe", un numaă r reproductibil care nu poate fi
ignorat de nici un om de ştiinţaă . Aceşti ani lungi, de cercetaă ri, au fost finanţaţi de afacerea de
electronicaă , a lui Jose. Astaă zi organizaţia Controlului Mental este o afacere de familie
îî n floritoare, din a caă ror profituri sunt continuate cercetaă rile şi este finanţataă dezvoltarea sa
accelerataă . Lectorii sau centrele organizaţiei Controlului Mental, sunt îî n toate cele cincizeci
de state americane şi îî n douaă zeci şi nouaă de ţaă ri straă ine. (Astaă zi cursul de bazaă se predaă îî n
105 ţaă ri de caă tre peste 1000 de instructori; Romaî nia este a 1oo-a ţaraă unde se predau astfel
de cursuri - n. ed.).

Cu toate aceste succese, Jose nu a devenit un om celebru, nici un guru sau un lider spiritual cu
aderenţi sau discipoli. El este un om simplu, care vorbeşte cu voce caldaă , cu accent fin
mexican-american. El este un baă rbat cu o constituţie fizica robustaă , îî n desat, cu o faţa blaî ndaă ,
prietenoasaă , braă zdataă de ridurile zaî mbetului.

Oricine îî l îî n treabaă pe Jose ce a îî n semnat succesul pentru el, va raă spunde cu o multitudine de
fapte de succes. Saă vedem caî teva exemple din acestea:

O femeie a trimis o scrisoare la "Herald American" din Boston, pentru a cere ajutor pentru
soţul sau, care suferea de dureri de cap chinuitoare, dureri sub formaă de migrenaă . Scrisoarea
ei a apaă rut îî n ziar, iar a doua zi altaă scrisoare cerea ajutor tot pentru o astfel de suferinţaă .

Un medic a citit aceste scrisori şi le-a raă spuns caă şi ea a suferit toataă viaţa de asemenea
dureri de cap. A participat îî n saă la un curs de Control Mental şi de atunci i-au dispaă rut
migrenele. Şi îî n chipuiţi-vaă urmaă torul curs introductiv a fost asaltat de o mulţime de oameni.
Absolut o mulţime."

Un alt medic, un psihiatru celebru, recomandaă tuturor pacienţilor saă i Controlul Mental pentru
caă acesta creeazaă o asemenea stare pentru care ar fi necesar un tratament de doi ani.

O îî n treagaă companie de marketing a fost organizataă ca o firma cooperatistaă de caă tre


absolvenţi care foloseau cunoştinţele de Control Mental, pentru a inventa noi produse şi
modul lor de plasare pe piaţaă . IÎ n al treilea an compania avea deja optsprezece astfel de
produse pe piaţaă .
Un specialist îî n domeniul reclamelor avea nevoie de douaă luni pentru a organiza o campanie
de publicitate pentru un client nou - ceea ce este media îî n domeniul lui. Astaă zi cu ajutorul
Controlului Mental ideile de bazaă se nasc îî n 20 de minute, iar pentru restul muncii este
nevoie de douaă saă ptaă maî ni.

Paisprezece jucaă tori din echipa "White Sox" din Chicago, au urmat cursul de Control Mental.
Toate mediile lor individuale s-au îî m bunaă taă ţit şi multe îî n tr-o maă suraă extraordinaraă .

Soţul unei femei obeze i-a sugerat acesteia saă îî n cerce Controlul Mental, deoarece toate
îî n cercaă rile sale de curaă de slaă bire s-au dovedit inutile. Ea a fost de acord, cu condiţia ca şi el
saă o urmeze la cursuri. El a îî n soţit-o, ea a slaă bit nouaă kilograme îî n şase saă ptaă maî ni, iar el s-a
laă sat de fumat. Un profesor la un colegiu de farmacie îî nvaţaă studenţii tehnicile de Control
Mental. "Notele lor s-au îî m bunaă taă ţit la toate cursurile; iar îî n acelaşi timp ei studiau mai puţin
şi erau mult mai calmi ...

Fiecare ştia deja cum saă -şi foloseascaă puterea de imaginaţie; eu doar impulsionam studenţii
saă practice caî t mai mult aceste tehnici. Le araă taă m caă imaginaţia are valoare şi caă existaă o
formaă a realitaă ţii îî n imaginaţie, pe care ei o pot utiliza."

Deşi Jose zaî mbeşte uşor, atunci caî nd aude "Jose tu mi-ai schimbat viaţa!", zaî mbetul lui
dispare şi el raă spunde: "Nu eu ţi-am schimbat-o. Tu ţi-ai schimbat- o, mintea ta a faă cut-o".

Iar acum îî n urmaă toarele capitole, chiar Jose îî ţ i va prezenta, cum poţi saă -ţi foloseşti mintea
pentru a-ţi schimba viaţa.

CAPITOLUL III

CUM SA MEDITEZI

(Notaă : acest capitol şi urmaă toarele paî naă la capitolul 16 inclusiv ale acestei caă rţi, sunt scrise
de Jose Silva şi pot fi dintre cele mai importante pe care le-ai citit vreodataă . Jose te va îî nvaă ţa
elementele de bazaă ale cursului sau, Metoda Silva de Control Mental. Pentru a beneficia îî n
totalitate de aceste capitole, trebuie saă ai clar îî n minte, modul îî n care le vei citi. Vei gaă si
aceste sfaturi îî n Introducere).

O saă te ajut saă îî nveţi saă meditezi. Caî nd vei face acest lucru, te vei afla la un nivel al minţii de
unde vei fi capabil saă -ţi eliberezi imaginaţia, pentru a-ţi rezolva problemele. Dar acum ne
vom preocupa numai de meditaţie; de rezolvarea problemelor ne vom ocupa mai taî rziu.
Pentru caă vei îî nvaă ţa faă raă ajutorul unei persoane experimentate (instructor), voi utiliza o
metoda puţin diferitaă şi mult mai îî n ceataă decaî t cea folositaă de noi la cursurile de predare a
Controlului Mental. Nu vei îî n taî mpina îî n saă , nici o dificultate. Dacaă vei îî nvaă ţa cum saă meditezi
şi te vei opri aici, vei putea saă -ţi rezolvi oricum problemele. Ceva foarte frumos se îî n taî mpla îî n
meditaţie şi frumuseţea pe care o vei gaă si este liniştea. Cu caî t meditezi mai mult, vei
paă trunde mai adaî nc îî n interiorul taă u şi sentimentul de pace laă untrica va deveni din ce îî n ce
mai puternic, astfel îî n caî t nimic nu-l va mai putea zdruncina. Şi corpul taă u va beneficia de
aceasta meditaţie. La îî n ceput - vei sesiza caă îî n grijoraă rile şi sentimentele de vinovaă ţie sunt
absente îî n timp ce meditezi. Una din frumuseţile meditaţiei la nivel Alfa, o reprezintaă
imposibilitatea de a lua cu tine sentimentele de vinovaă ţie şi supaă rare. Dacaă acestea vor
paă trunde, pur şi simplu vei ieşi afaraă din nivelul meditativ. Ele vor sta deoparte mai mult
timp, odataă cu scurgerea timpului, paî naă îî n tr-o zi caî nd vor dispaă rea definitiv. Aceasta
îî n seamnaă caă acele activitaă ţi ale minţii care determina îî m bolnaă virea corpului, vor fi
neutralizate. Corpul omenesc este prin structura sa destinat saă fie saă naă tos. Are propriile lui
mecanisme de vindecare. Acestea sunt blocate de caă tre minţile neantrenate îî n autocontrol.
Meditaţia este primul pas îî n Controlul Mental; prin aceasta, dupaă un drum lung, corpului îî i
vor fi eliberate puterile de vindecare, energie risipitaă altaă dataă de staă rile de nervozitate.

Iataă tot ceea ce ai de faă cut pentru a ajunge îî n Alfa, sau nivelul meditativ al minţii: Caî nd te
trezeşti dimineaţa, du-te la baie dacaă este nevoie, apoi îî n toarce-te îî n pat. Fixeazaă ceasul saă
sune peste 15 minute, pentru cazul caă vei adormi îî n timpul exerciţiului. IÎ n chide ochii şi
priveşte îî n sus, dincolo de pleoape, îî n tr-un unghi de 20 de grade. Din motive îî n caă neîî n ţelese,
aceastaă poziţie a ochilor declanşeazaă producerea undelor Alfa, de caă tre creier. Acum îî n cet, la
intervale de aproximativ douaă secunde, numaă raă îî n apoi de la o sutaă la unu. IÎ n acest timp
concentreazaă -te asupra numaă raă torii şi vei ajunge la nivelul Alfa pentru prima oaraă . Studenţii
din clasele de Control Mental, au reacţii diverse la prima lor experienţaă , îî n cepaî nd de la "A fost
frumos!", paî naă la "Nu am simţit nimic". Diferenţa constaă mai puţin îî n ceea ce a simţit fiecare,
cat gradul de familiarizare al minţii fiecaă ruia cu acest nivel Va fi mai mult sau mai puţin
obişnuit pentru toţi. Explicaţia acestui fapt este caă dimineaţaă , caî nd ne trezim, suntem adesea
îî n nivelul Alfa pentru un timp. Pentru a merge din Teta, nivelul somnului, îî n Beta, nivelul
trezirii, trebuie saă trecem prin Alfa şi adesea petrecem o perioadaă mai îî n delungataă îî n aceastaă
stare, îî n timpul activitaă ţilor de dimineaţa devreme. Dacaă simţi ca nimic nu s-a îî n taî mplat îî n
timpul acestui prim exerciţiu, aceasta îî n seamnaă pur şi simplu caă ai fost îî n nivelul Alfa, de mai
multe ori îî n ainte, far a a fi conştient de aceasta. Relaxeazaă -te, nu te gaî ndi la acest lucru şi
continua exerciţiile. Chiar dacaă vei reuşi saă intri îî n nivelul Alfa din prima îî n cercare dacaă te
concentrezi, mai ai nevoie de şase saă ptaă maî ni de practicaă pentru a atinge nivelele mai adaî nci
îî n Alfa şi apoi îî n Teta . Foloseşte metoda numaă raă rii de la o sutaă la unu timp de zece dimineţi.
Apoi numaă ra de la cincizeci la unu, douaă zeci şi cinci la unu, zece paî naă la unu şi îî n final, de la
cinci la unu, timp de zece dimineţi pentru fiecare numaă rat. IÎ n cepaî nd de la prima intrare îî n
Alfa, utilizeazaă o singura metodaă pentru a ieşi de aici. Aceasta îî ţ i va asigura un grad mai mare
de control îî m potriva ieşirii din nivel, îî n mod spontan. Calea utilizataă de noi îî n Controlul
Mental este de a spune mental: ,o saă ies îî n cet, numaă raî nd de la unu la cinci voi fi complet treaz
şi maă voi simţi mai bine decaî t îî n ainte. Unu-doi pregaă teşte-te saă deschizi ochii, trei-patru-
cinci ochii deschişi, sunt complet treaz, maă simt mai bine decaî t îî n ainte." Vei stabili deci douaă
rutine, una pentru a intra îî n nivel şi cealaltaă pentru a ieşi din el. Dacaă vei schimba aceasta
rutinaă va trebui saă îî nveţi saă foloseşti noua versiune exact cum ai faă cut cu prima. Este îî n saă o
muncaă faă raă sens. Odataă ce ai îî nvaă ţat saă intri îî n nivel dimineaţa, cu metoda de la cinci la unu,
vei putea saă faci acest lucru la alegere, oricaî nd îî n timpul zilei. Nu vei avea nevoie decaî t de
zece sau cincisprezece minute libere. Deoarece atunci intrarea îî n nivel o vei face din Beta, nu
de la limita nivelului Alfa, pentru aceasta vei avea nevoie de un pic de antrenament
suplimentar.

Aşeazaă -te confortabil îî n tr-un scaun, sau pe pat, cu picioarele pe podea. Lasaă -ţi maî inile libere
îî n poalaă . Dacaă preferi, stai cu picioarele îî n crucişate, îî n poziţia lotus. Ţineţi capul îî n echilibru,
nu-l laă sa saă cadaă . Acum concentreazaă -te asupra unei paă rţi a corpului, apoi asupra celeilalte,
pentru a-l relaxa conştient. IÎ n cepe cu laba piciorului staî ng, piciorul staî ng, apoi laba
piciorului drept şi aşa mai departe, paî naă vei ajunge la gaî t, fata, ochi şi creştetul capului. Vei fi
surprins saă constaţi caî t de tensionat ţi-a fost corpul. Acum fixeazaă un punct la 45 de grade
deasupra nivelului ochilor, pe tavan sau pe peretele din faţa ta. Priveşte-l intens paî naă caî nd
pleoapele îî ţ i devin grele, apoi lasaă -le saă se îî n chidaă . IÎ n cepe saă numeri de la cincizeci la unu. Faă
acest lucru zece zile, apoi numaă ra de la zece la unu, dupaă aceea de la cinci la unu, de fiecare
dataă zece zile. Fiindcaă exerciţiul nu este limitat doar dimineaţaă , stabileste-ţi un program de
meditaţie de douaă sau trei ori pe zi, cu o durata de aproximativ cincisprezece minute. Odataă
ajuns îî n nivelul taă u, ce faci? La ce te gaî ndeşti? Chiar de la îî n ceput caî nd ai ajuns îî n nivelul
propriu de meditaţie, practica vizualizarea. Acesta este punctul central al Controlului Mental.
Experienţa cu Controlul Mental va fi cu ataî t mai puternicaă cu caî t vizualizarea va fi mai bunaă .

Primul pas constaă îî n crearea unei unelte pentru vizualizare, un ecran mental. El va fi
asemenea unui ecran de cinematograf, dar care nu-ţi va umple îî n totalitate viziunea ta
mentalaă . Imagineazaă -ţi ecranul nu îî n spatele pleoapelor, ci la aproximativ doi metri îî n faţa ta.
Vei proiecta pe acest ecran, orice, asupra caă reia vei dori saă te concentrezi. Mai taî rziu îî l vei
folosi pentru alte lucruri. Odataă ce ţi-ai construit acest ecran îî n minte, proiecteazaă pe el ceva
familiar şi simplu, o portocala sau un maă r, de exemplu. De fiecare dataă caî nd intri îî n nivel,
fixeazaă - te doar asupra unei imagini; o poţi schimba data viitoare. Concentreazaă -te saă o faci saă
devinaă din ce îî n ce mai realaă - îî n trei dimensiuni, colorataă , îî n toate detaliile. Nu te gaî ndi la
nimic altceva. Se spune caă creierul este o maimuţaă beataă ; sare faă raă astaî mpaă r de la un obiect la
altul. Este surprinzaă tor caî t de puţin control avem asupra propriului nostru creier, îî n ciuda
muncii fantastice pe care acesta o face uneori pentru noi. Uneori, totuşi, opereazaă îî n spatele
nostru reuşind saă ne creeze îî n mod perfid o durere de cap, apoi o urticarie şi îî n cele din urmaă
ulcer. Acest creier este puternic, mult prea puternic, pentru a fi laă sat faă raă control. Odataă ce
am îî nvaă ţat saă folosim mintea ca saă -l controleze, va face lucruri surprinzaă toare pentru noi, aşa
cum vei vedea îî n curaî nd. Paî naă atunci fi raă bdaă tor cu acest exerciţiu simplu. Folosindu-ţi
mintea, îî nvaţaă -ţi creierul saă intre liniştit îî n Alfa şi saă se ocupe îî n exclusivitate doar de crearea
unei simple imagini, din ce îî n ce mai reale. La îî n ceput dacaă apar alte gaî nduri, iertaţi-l cu
tandreţe. IÎ n depaă rteazaă -le îî n cet şi îî n toarce-te la imaginea pe care ţi-ai propus-o. Dacaă vei
deveni nervos sau tensionat, vei ieşi din Alfa. Aceasta, deci, este meditaţia care se practicaă pe
scaraă largaă peste tot îî n lume. Dacaă faci asta şi nimic altceva, vei experimenta ceea ce William
Wordsworth a denumit: ,o fericitaă imobilitate a minţii" şi, mai mult, o adaî ncaă şi durabila pace
interioaraă . O vei simţi ca pe o experienţaă incitantaă , pe maă suraă ce vei atinge nivele mai adaî nci
ale minţii; apoi o vei accepta ca un lucru normal şi entuziasmul va dispaă rea. Caî nd se îî n taî mplaă
aceasta, mulţi renunţa. Ei uitaă caă aceasta nu este o "caă laă torie" cu un scop îî n sine, ci primul
pas, îî n ceea ce poate deveni cea mai importantaă caă laă torie pe care am faă cut-o.

CAPITOLUL IV

MEDITATIA DINAMICA

Meditaţia pasivaă , despre care tocmai ai citit (şi pe care sper caă o vei experimenta) se poate
obţine şi îî n alte moduri. IÎ n afara concentraă rii pe o imagine vizualaă , te poţi concentra pe un
sunet, ca de exemplu OM sau AMIN, rostit cu voce tare sau îî n gaî nd, sau prin maă rirea propriei
respiraţii. Te poţi concentra asupra unui punct energetic al corpului, sau asupra ritmului
tobei îî n timpul dansului, sau caî nd asculţi un caî ntec Gregorian maiestuos şi raă sunaă tor îî n timp
ce urmaă reşti un ritual religios cunoscut. Toate aceste metode şi caî teva combinaţii ale lor te
vor aduce îî n tr-un nivel meditativ mental, calm. Pentru a te aduce acolo eu prefer numaă rarea
inversaă , pentru caă îî n caă de la îî n ceput este necesaraă concentrarea, iar concentrarea este cheia
succesului. Odataă ce ai ajuns la nivelul taă u de mai multe ori prin aceasta metodaă , îî n mintea ta,
metoda va fi corelataă cu rezultate de succes şi procesul va deveni automat. IÎ n Controlul
Mental, fiecare succes devine "punct de referinţaă ", conştient sau inconştient revenim la acel
eveniment, repetaă m şi de aici mergem mai departe. Nu este suficient saă atingi nivelul de
meditaţie, saă stai acolo şi saă aştepţi saă se îî n taî mple ceva. Este plaă cut, liniştitor şi contribuie la
îî m bunaă taă ţirea saă naă taă ţii, dar comparaî nd cu ceea ce se poate realiza, este un succes modest.
Mergi mai departe de meditaţia pasivaă , îî nvaţaă -ţi mintea caă tre o activitate dinamicaă ,
organizataă - pentru care a fost creataă , dupaă cum cred eu - şi rezultatele te vor copleşi. Punctez
aici pentru caă este momentul saă trecem peste tehnica meditaţiei pasive, despre care tocmai ai
citit şi saă îî nveţi saă utilizezi meditaţia îî n mod dinamic, pentru a rezolva unele probleme. Vei
îî n ţelege acum de ce exerciţiul simplu de vizualizare a unui maă r sau altceva ce ţi-ai ales pe
ecranul mental, este aşa de important.

Acum îî n ainte de a intra îî n nivelul taă u, gaî ndeşte-te la ceva plaă cut, indiferent caî t de banal -
ceea ce s-a îî n taî mplat ieri sau astaă zi. Analizeazaă pe scurt îî n mintea ta, apoi intraă temeinic îî n
nivelul taă u şi proiecteazaă pe ecranul taă u mental evenimentul îî n îî n tregime. Ce ai vaă zut, ai
mirosit, ai auzit şi simţit atunci? Aminteşte-ţi toate amaă nuntele. O saă fi surprins de diferenţa
îî n tre amintirea evenimentului îî n Alfa şi memoria evenimentului îî n Beta. Este aproape la fel
de mare ca diferenţa îî n tre a spune cuvaî ntul "îî n ot" şi a îî n ota efectiv. Care este valoarea
tuturor acestora? Mai îî n taî i este o treaptaă caă tre ceva superior şi apoi este ceva folositor îî n
sine. Iataă cum îî l poţi utiliza: Gaî ndeşte-te la ceva ce-ţi aparţine, care nu s-a pierdut, dar care
ar necesita caî tva timp de caă utare pentru a fi gaă sit. De exemplu, gaî ndeşte-te la cheile maşinii
tale. Sunt pe birou, îî n buzunarul taă u, îî n maşina ta? Dacaă nu eşti sigur, intra îî n nivelul taă u,
aminteşte-ţi de ultima dataă caî nd le-ai avut şi retraă ieşte acea clipaă . Acum mergi îî n ainte îî n timp
şi le vei localiza dacaă sunt acolo unde le-ai laă sat. (Dacaă cineva le-a luat de acolo, atunci vei
avea de rezolvat un alt tip de problemaă , pentru soluţionarea caă reia este nevoie de o tehnica
mai avansataă ).

Imagineazaă -ţi un student, care şi-l aminteşte pe profesor spunaî nd caă examenul va avea loc
miercuri, dar miercurea asta, sau miercurea viitoare? El poate rezolva aceasta îî n Alfa.

Acestea sunt probleme tipice, mici, de toate zilele, pe care le poţi rezolva prin aceastaă simplaă
tehnicaă de meditaţie. Acum saă facem un pas uriaş îî n ainte. Vom lega un eveniment real cu un
eveniment dorit pe care ţi-l vei imagina şi vom urmaă ri ce se va îî n taî mpla cu cel pe care l-ai
imaginat. Dacaă vei lucra ţinaî nd cont de caî teva legi foarte simple, evenimentul imaginar va
deveni real.

Legea 1: Trebuie saă doreşti ca evenimentul saă se îî m plineascaă .

"Vreau ca prima persoanaă pe care o voi vedea maî ine pe trotuar saă îî ş i sufle naşul" este un
proiect ataî t de inutil îî n caî t mintea ta o va respinge şi deci nu va funcţiona. Şeful taă u saă fie mai
prietenos, un anumit cumpaă raă tor saă fie mai receptiv la ceea ce vinzi, saă gaă seşti satisfacţie îî n
sarcina pe care îî n mod obişnuit o gaă seşti dezagreabilaă , acestea pot fi obiective care pot angaja
o cantitate rezonabilaă de dorinţaă .

Legea 2: Trebuie saă crezi caă evenimentul se poate realiza. Dacaă cumpaă raă torul taă u este supra-
aprovizionat cu ceea ce vinzi, este rezonabil saă crezi caă nu va fi neraă bdaă tor saă cumpere. Dacaă
nu poţi crede caă evenimentul poate saă se îî n taî mple, atunci mintea ta va lucra îî m potriva
îî n deplinirii acestui eveniment.

Legea 3: Trebuie saă aştepţi ca evenimentul saă se îî n taî mple. Aceasta este o lege subtilaă . Primele
douaă sunt simple şi pasive, iar cea de-a treia introduce o nouaă dinamicaă . Se poate dori un
eveniment, se poate crede caă va avea loc şi totuşi saă nu ne aşteptam saă aibaă loc. Vrei ca maî ine
şeful taă u saă fie amabil, ştii caă poate saă fie, dar totuşi saă existe diferenţa la ceea ce te aştepţi.
Acesta este punctul îî n care apar Controlul Mental şi vizualizarea efectivaă , aşa cum o saă vedem
imediat.

Legea 4: Nu poţi crea probleme. Nu e vorba caă nu ai voie, ci nu poţi. Aceasta este legea de
bazaă atotstaă paî nitoare. N-ar fi grozav dacaă aş putea saă fac ca şeful meu saă se facaă de raî s, îî n aşa
fel îî n caî t saă fie dat afaraă , iar eu saă -i iau locul? Lucraî nd dinamic îî n Alfa, eşti îî n legaă turaă cu
Inteligenţa Superioaraă , iar din punctul de vedere al Inteligenţei Superioare nu ar fi tocmai
grozav. Poţi saă -l sapi pe şeful taă u şi saă fie dat afaraă , dar aceasta o faci complet singur - şi îî n
Beta. IÎ n Alfa pur şi simplu nu va merge.

Dacaă , la nivelul taă u meditativ, îî n cerci saă iei legaă tura cu un fel de inteligenţaă care te va asista
îî n tr-un plan ticaă los, aceasta ar fi o îî n cercare inutilaă , aşa cum ai îî n cerca saă receptezi la radio o
staţie inexistentaă .

Din acest punct de vedere, unii maă acuzaă caă sunt un fel de Pollyanna. (Pollyanna - eroul
principal al romanului cu acelaşi nume (1913), a lui E. Porter, persoana de un optimism
nestaă paî nit, cu tendinţa ca îî n orice saă gaă seascaă un lucru bun. (n. tr.)

Mii de oameni au zaî mbit cu indulgenţaă caî nd eu spuneam caă este imposibil saă faci raă u îî n Alfa,
paî naă caî nd s-au convins singuri. Pe planetaă existaă foarte mult raă u şi noi oamenii suntem
vinovaţi pentru mai mult decaî t ar trebui saă fie partea noastraă . Acesta este faă cut îî n Beta şi nu
îî n Alfa sau Teta şi probabil nici îî n Delta. Cercetarea mea a demonstrat acest lucru. Niciodataă
nu recomand irosirea timpului, dar dacaă trebuie saă ţi-o dovedeşti singur, intra îî n nivelul taă u şi
îî n cearcaă saă faci pe cineva saă -l doaraă capul. Dacaă vei vizualiza acest "eveniment" ataî t de real
caî t este necesar, ca saă se îî n taî mple ceva, va rezulta una sau amaî ndouaă îî n taî mplaă rile care
urmeazaă : te va durea pe tine capul şi nu pe victima ta şi/sau vei ieşi din Alfa.

Acesta nu este un raă spuns la toate îî n trebaă rile pe care ai putea saă le pui îî n legaă turaă cu
capacitaă ţile bune şi rele ale minţii. Dar la aceste fapte vom reveni mai taî rziu. Deocamdataă ,
alege un eveniment care îî n seamnaă soluţia unei probleme, pe care-l doreşti, crezi caă se va
îî n taî mpla şi cu ajutorul exerciţiului urmaă tor, vei îî nvaă ţa saă -l aştepţi. Iataă ce este de faă cut: Alege
o problemaă realaă , curentaă şi care paî naă acum nu s-a rezolvat. De exemplu saă spunem caă şeful
taă u a fost morocaă nos îî n ultimul timp. Sunt trei paşi care trebuie urmaţi dupaă ce ai intrat îî n
nivel: Pasul 1: Pe ecranul taă u mental creeazaă din nou îî n amaă nunt un eveniment recent, care
are legaă turaă cu problema. Retraieste evenimentul timp de o clipa. Pasul 2: Daă la o parte îî n cet
aceastaă scenaă de pe ecranul taă u, deplasaî nd-o spre dreapta. Apoi introdu alunecaî nd pe ecran,
o altaă scenaă care va avea loc maine. IÎ n aceastaă scenaă toataă lumea din jurul şefului este veselaă ,
iar şeful tocmai primeşte veşti bune. Acum este îî n mod clar îî n tr-o dispoziţie mai bunaă . Dacaă
ştii concret cauza problemei, atunci vizualizeazaă soluţionarea ei. Vizualizeazaă soluţionarea ei,
tot ataî t de viu, cum ai faă cut cu problema. Pasul 3: Deplaseazaă apoi aceastaă scenaă de pe
ecranul taă u îî n partea dreapta şi îî n locuieşte-o cu alta îî n staî nga. Acum şeful e fericit, este un
om plaă cut, aşa cum ştii caă poate saă fie. Ataî t de viu trebuie saă traă ieşti aceastaă scenaă , aşa cum
dacaă s-ar îî n taî mpla deja îî n realitate. Raă maî i la aceastaă scenaă un timp şi simte-o îî n toataă
plenitudinea ei. Acum numaă ra paî naă la cinci, vei fi complet treaz, simţindu-te mai bine ca
îî n ainte. Fii sigur caă ai pus nişte forţe saă lucreze pentru tine îî n direcţia creaă rii evenimentului
dorit. Va funcţiona acest lucru permanent, invariabil, faă raă impedimente? Nu.

Totuşi, iataă ce vei simţi dacaă vei persevera! Una din primele meditaţii pentru rezolvarea
problemei, va avea succes. Caî nd se îî n taî mpla, cine ar putea spune caă nu e vorba de
coincidenţaă ? La urma urmelor, evenimentul pe care l-ai ales trebuie saă fie suficient de
probabil pentru a crede îî n materializarea lui. Apoi va fi eficient a doua oaraă şi a treia oaraă .
"Coincidenţele" se vor îî n mulţi. Abandoneazaă Controlul taă u Mental şi vei avea mai puţine
coincidenţe. Reia-l şi coincidenţele se vor îî n mulţi. Mai taî rziu caî nd caî ştigi experienţa, vei
observa caă vei fi capabil saă crezi şi saă te aştepţi la evenimente care sunt din ce îî n ce mai puţin
probabile. Cu timpul, prin exersare, rezultatele tale vor fi din ce îî n ce mai surprinzaă toare. IÎ n
timp ce lucrezi la fiecare problemaă , îî n cepe prin a retraă i pe scurt experienţa anterioaraă cu
succesul cel mai mare. Caî nd obţii un succes şi mai mare, utilizeaza-l pe acesta ca punct de
referinţaă , abandonaî ndu-l pe celaă lalt. IÎ n acest fel vei deveni "mai bun şi mai bun", ca saă
utilizaă m o frazaă cu îî n ţeles special de bogat pentru noi toţi, îî n Controlul Mental. Tim Masters,
student la Colegiul Fort Lee din New Jersey şi şofer de taxi, îî ş i utilizeazaă timpul liber, îî n tre
transporturi, pentru meditaţie. Caî nd afacerea localaă este slabaă , pune o soluţie pe ecranul saă u
mental, - cineva cu bagaje care doreşte saă ajungaă la aeroportul Kennedy. "Am îî n cercat de
caî teva ori ... nimic. Apoi s-a îî n taî mplat, un om cu bagaje dorea saă meargaă la Kennedy. A doua
oaraă am vizualizat pe acest om pe ecranul meu, animaî nd acel sentiment, care apare caî nd
lucrurile se îî m plinesc şi a venit o altaă persoanaă pentru Kennedy. Merge! Este o licaă rire de
succes, care nu se îî n trerupe."

IÎ n ainte de a trece la alte exerciţii şi tehnici, saă -ţi explic ceva la care probabil te gaî ndeşti: de
ce pe ecranul nostru mental mutaă m scenele de la staî nga la dreapta? Acum, dau un raă spuns
scurt la aceastaă îî n trebare, dar mai taî rziu o saă ne ocupaă m de el mai detaliat. Experienţele mele
au araă tat caă nivelele profunde ale minţii noastre, percep trecerea timpului de la staî nga la
dreapta. Cu alte cuvinte, viitorul este perceput ca fiind îî n staî nga, iar trecutul îî n dreapta.

Este tentant saă tratezi aceasta acum, dar sunt alte lucruri de faă cut îî n ainte de toate.

CAPITOLUL V

IÎ M BUNAĂ TAĂ ŢIREA MEMORIEI


Tehnicile de memorare îî nvaă ţate îî n Controlul Mental, vor reduce folosirea carnetului de
telefoane, totodataă uimind pe prietenii noştri. Caî nd doresc saă ştiu un numaă r de telefon, îî l
caut. Poate unii absolvenţi utilizeazaă Controlul Mental, pentru aducerea aminte a numerelor
de telefon, dar dupaă cum am amintit şi îî n capitolul anterior, condiţia importantaă este dorinţa,
pentru ca acest lucru saă se realizeze, iar dorinţa mea de a reţine numerele de telefon este
foarte micaă . Dacaă ar trebui saă traversez oraşul ori de caî te ori am nevoie de un numaă r de
telefon, atunci dorinţa s-ar intensifica. Din cauza trilogiei: dorinţaă - credinţaă -aşteptare, este
inutil saă utilizez tehnicile controlului Mental pentru lucruri neesenţiale. Dar, oare caî ţi dintre
noi au memoria ataî t de eficientaă caî t şi-o doresc? S-ar putea ca prin executarea celor descrise
îî n capitolele anterioare, saă -ţi îî m bunaă taă ţeşti memoria îî n tr-un mod surprinzaă tor. Capacitatea
ta nouaă de a vizualiza şi recrea evenimente trecute, îî n timp ce eşti îî n Alfa, se transmite îî n tr-
un fel şi îî n Beta, aşa îî n caî t, faă raă eforturi deosebite, mintea ta poate lucra îî n tr-un mod nou
pentru tine. Totuşi existaă loc de îî m bunaă taă ţire îî n continuare. La cursuri de Control Mental
avem , exerciţii speciale de vizualizare. IÎ n timpul exerciţiului, instructorul scrie numere de la
unu la treizeci pe o tablaă , apoi cursanţii spun denumirea obiectelor - bulgaă re de zaă padaă ,
patine cu rotile, dop pentru ureche - orice le vine îî n minte. Instructorul scrie fiecare cuvaî nt
laî ngaă un numaă r, pe urmaă se îî n toarce cu spatele caă tre tablaă şi reproduce îî n ordine ceea ce a
scris. Cursanţii numesc apoi lucrurile de pe tablaă , iar instructorul spune numaă rul
corespunzaă tor. Acesta nu este un numaă r de circ, ci o lecţie de vizualizare. Deja instructorul a
ataşat la fiecare numaă r caî te un cuvaî nt; astfel fiecare numaă r evoca o imagine vizualaă caă reia îî i
corespunde un cuvaî nt. Noi numim aceste imagini "cheile de memorie". Caî nd cursantul
numeşte un obiect, atunci instructorul o coreleazaă îî n tr-un mod îî n ţelegaă tor, sau fantezist cu
imaginea pe care a asociat-o cu numaă rul cuvaî ntului. Cheia de memorie pentru numaă rul 10
este de exemplu "tuse", dacaă un cursant spune "bulgaă re de zaă padaă " la al zecelea cuvaî nt,
imaginea rezultataă , poate fi un baă rbat tuşind un bulgaă re de zaă padaă . Acest fapt nu este dificil
pentru o minte care a exersat vizualizarea. Cursanţii îî n cep saă îî nveţe Cheile de Memorie, fiind
îî n nivelul lor îî n timp ce instructorul le repetaă îî n cet. Mai taî rziu caî nd îî n cep saă memoreze îî n
Beta, sarcina este mult mai uşoaraă , deoarece cuvintele sunt deja cunoscute. Nu voi trata in
aceastaă carte Cheile de Memorie, din cauzaă caă este nevoie de prea mult timp şi spaţiu pentru
a le îî nvaă ţa. De altfel, tu dispui de o tehnicaă eficientaă pentru îî m bunaă taă ţirea vizualizaă rii şi
memoriei tale îî n acelaşi timp: ecranul mental.

Fiecare lucru pe care crezi caă l-ai uitat, este asociat cu un eveniment. Dacaă este vorba de un
nume, evenimentul este acel moment îî n care l-ai auzit sau l-ai citit. Odataă ce ai îî nvaă ţat deja saă
lucrezi cu ecranul taă u mental, atunci trebuie saă vizualizezi un eveniment trecut, îî m prejuraă rile
îî n care a avut loc un incident pe care crezi caă l-ai uitat şi el o saă aparaă . Vorbesc despre un
incident pe care crezi caă l-ai uitat, dar pe care de fapt nu l-ai uitat de loc. Simplu, nu-l ţii
minte. Aceasta este o diferenţaă esenţialaă . Lumea reclamelor ne oferaă o ilustrare concludentaă a
diferenţei dintre memorie şi evocare. Cu toţii ne uitam la reclamele televiziunii. Sunt aşa de
multe şi aşa de scurte, caă dacaă ar trebui saă îî n şiram cinci sau zece din ele, pe care le-am vaă zut
saă ptaă maî na trecutaă , am putea cita trei sau patru cel mult. Reclama maă reşte vaî nzarea îî n tr-un
mod deosebit, producaî nd "aducerea aminte" a unui produs sub nivelul de conştientaă . Este
îî n doielnic caă uitaă m vreodataă ceva. Creierul nostru depoziteazaă imagini şi despre evenimente
dintre cele mai nesemnificative. Cu caî t este mai vie imaginea, cu caî t este mai importantaă
pentru noi, cu ataî t mai uşor o putem evoca. Dacaă îî n timpul unei operaţii pe creier, se atinge
foarte uşor cu un electrod o porţiune din creier, va apaă rea un eveniment uitat "de mult timp",
cu toate detaliile, ataî t de viu, îî n caî t sunetele, mirosurile şi scenele, sunt efectiv retraă ite.
Atunci, desigur, se atinge creierul şi nu mintea. Oricaî t de realaă ar fi amintirea pe care creierul
o oferaă conştiinţei pacientului, el va şti - ceva îî i spune - ca el nu a retraă it îî n realitate
evenimentul. Aceasta este mintea îî n funcţiune care este un super-observator, un interpret - şi
nici un electrod n-a atins-o vreodataă . Mintea, spre deosebire de vaî rful nasului nostru, nu
exista îî n tr-un loc anume. Saă ne îî n toarcem la memorie. Undeva, la o depaă rtare de mii de
kilometri de acel loc unde stai acum, o frunzaă cade dintr-un copac. Nu-ţi vei aminti şi nici nu
poţi saă evoci acest eveniment, din cauzaă caă pe de o parte nu l-ai traă it şi pe de altaă parte nu
este important pentru tine. Totuşi, creierul nostru, reţine mult mai multe evenimente decaî t
am crede. Citind aceastaă carte, treci prin mii de experienţe, de care nu eşti conştient. IÎ n
maă sura îî n care te concentrezi, acum nu eşti conştient de ele. Aici sunt sunete şi mirosuri,
imagini prinse cu coada ochiului, poate inconfortul datorat pantofilor care te straî ng,
atingerea scaunului, temperatura camerei, - se pare caă nu existaă sfaî rşit. Noi suntem
conştienţi de aceste senzaţii, dar nu conştientizaă m existenţa lor, fapt care pare
contradictoriu, paî naă nu luaă m îî n considerare cazul unei femei sub anestezie generalaă . IÎ n
timpul perioadei de graviditate aceastaă femeie a avut cu medicul saă u o relaţie excepţionalaă ,
îî n tre ei se crease prietenie şi îî n credere. A venit timpul naşterii şi a trecut printr-o anestezie
generalaă de rutinaă , aducaî nd pe lume un copil saă naă tos. Mai taî rziu caî nd doctorul a vizitat-o îî n
camera de spital, ea a fost surprinzaă tor de distantaă , chiar ostilaă faţaă de doctor. Nici unul
dintre ei nu a putut explica care ar fi cauza schimbaă rii de atitudine şi amaî ndoi doreau saă
gaă seascaă o explicaţie. Ei au hotaă raî t saă îî n cerce prin hipnozaă , saă descopere caî teva amintiri
ascunse care ar putea explica aceastaă schimbare bruscaă . Sub hipnozaă ea a fost condusaă îî n apoi
îî n timp, prin experienţa cea mai recentaă cu doctorul ei paî naă la cele dinainte. Nu a trebuit saă
meargaă prea departe. IÎ n transaă profundaă , îî n loc saă treacaă peste perioada caî nd era
"inconştientaă " îî n camera de naştere, ea a relatat tot ceea ce au spus doctorul şi surorile. Ceea
ce spuneau îî n prezenţa pacientului anesteziat era uneori condiţionat clinic, uneori umoristic
şi din timp îî n timp exprimau plictisealaă din cauza naşterii îî n cete. Pentru ei ea reprezenta un
lucru, nu o persoana; sentimentele ei nu au fost luate îî n considerare. IÎ n fond, ea nu era
conştientaă , nu-i aşa?

Eu îî m i pun îî n trebarea dacaă este posibil vreodataă saă fim inconştienţi. Fiecare experienţaă pe
care o avem, se imprimaă pe creierul nostru, indiferent dacaă aceastaă experienţaă poate fi
evocataă sau nu. Aceasta ar îî n semna oare saă -ţi aminteşti dupaă zece ani numaă rul acestei pagini,
folosind tehnicile de memorie pe care le vei îî nvaă ţa? Poate caă nu te-ai uitat, dar el este acolo,
saă spun aşa, l-ai vaă zut deja cu coada ochiului. S-ar putea saă -l ştii sau nu. Acest lucru nu este
important şi probabil nu va deveni niciodataă important pentru tine. Dar oare îî ţ i aduci aminte
de numele acelei persoane, plaă cute, cu care te-ai îî n taî lnit saă ptaă maî na trecutaă la cinaă ? Caî nd ai
auzit prima dataă numele ei a fost un eveniment. Vei auzi numele ei din nou, dacaă vei recrea
îî m prejuraă rile evenimentului pe Ecranul Mental, dupaă cele spuse îî n ainte. Relaxeazaă -te, intraă îî n
nivelul taă u, creeazaă ecranul, traă ieşte evenimentul. Aceasta va dura 15 sau 20 de minute.
Exista îî n saă şi o altaă cale, un fel de metodaă de urgenţaă , care te va duce rapid la un asemenea
nivel al minţii, unde evocarea informaţiei se va face mai uşor. Aceasta metodaă include un
mecanism simplu de declanşare, care îî n clipa caî nd ţi l-ai îî n suşit, devine tot mai eficient prin
utilizare. Este nevoie de mai multe şedinţe de meditaţie pentru îî n suşirea acestui procedeu.
Iataă caî t de simplu e: uneşte degetul mare cu urmaă toarele douaă degete ale oricaă rei maî ini şi
mintea ta va intra rapid la un nivel mai adaî nc. IÎ n cearcaă acum si nimic nu se va îî n taî mpla,
deoarece nu este îî n caă un mecanism declanşator. Pentru a realiza acest lucru, intra îî n nivelul
taă u şi spune-ţi (îî n cet sau tare): "De caî te ori unesc astfel degetele - acum uneşte degetele -"
pentru un scop serios, voi atinge acest nivel al minţii, pentru a realiza orice doresc.
Procedeazaă astfel timp de o saă ptaă maî na, zilnic, utilizaî nd aceleaşi cuvinte. IÎ n curaî nd se va
forma o legaă tura fermaă îî n mintea ta intre unirea degetului mare cu celelalte douaă şi atingerea
rapida unui nivel de meditaţie eficient. Mai taî rziu vei dori saă evoci ceva - un nume de
exemplu - dar numele nu va veni. Insistaă şi cu o mai mare îî n caă paă ţaî nare nu va veni. Dorinţa nu
va fi numai nefolositoare, dar va fi şi deranjantaă . Acum relaxeazaă -te. Aminteşte-ţi caă ai o
metoda pentru declanşarea amintirii. O îî nvaă ţaă toare a clasei a patra din Denver, utilizeazaă
Ecranul Mental şi Tehnica celor Trei Degete caî nd îî ş i îî nvaţaă elevii saă citeascaă literaă cu literaă .
Saă ptaă maî nal se parcurg 20 de cuvinte. Pentru a-i testa, îî n loc saă meargaă de la un cursant la
altul ceraî ndu-le saă citeascaă literaă cu litera corect, ea le cere elevilor saă scrie toate cuvintele
pe care le-au îî nvaă ţat îî n saă ptaă maî na trecutaă . Ei îî ş i amintesc cuvintele şi cum se citesc ele - prin
unirea celor trei degete, ei vaă d cuvintele pe ecranul lor mental. IÎ nvaă ţaă toarea spune caă "cei
lenţi realizeazaă testul îî n 15 minute". Utilizaî nd aceastaă tehnicaă îî nvaă ţaă toarea îî i îî nvaţaă pe
copilaşii clasei a patra tabla îî n mulţirii paî naă la 12 noiembrie, ceea ce îî n condiţii obişnuite se
îî nvaă ţa timp de un an. Tim Masters, studentul taximetrist menţionat la capitolul anterior,
gaă seşte adesea pasageri, care doresc saă meargaă la adresele din oraşele din apropiere, unde
Tim a fost demult dar nu-şi mai aduce aminte traseul. Nu mulţi din pasagerii graă biţi ar
îî n ţelege meditaţia lui îî n ainte de a pleca, dar cu ajutorul celor trei degete, Tim "retraă ieşte"
ultimul drum faă cut acolo. IÎ n ainte de a face Controlul Mental Tim a avut la Institutul de
Tehnologie din New York, numai note de B şi un singur A. "Acum eu am note de A şi un singur
B". El utilizeazaă îî nvaă ţarea Rapidaă - care va fi tratataă îî n capitolul urmaă tor - iar la examen
utilizeazaă Tehnica celor Trei Degete. Tehnica celor Trei Degete are şi alte utilizaă ri, despre
care vei citi mai taî rziu. O utilizaă m îî n nenumaă rate cazuri neobişnuite. Timp de secole a fost
asociataă eu alte discipline meditative. Dacaă îî n curaî nd vei vedea o pictura sau sculpturaă a unei
persoane din Extremul Orient, poate un yoghin, meditaî nd îî n şezut cu picioarele îî n crucişate,
observaă caă cele trei degete ale maî inii sunt unite îî n mod similar.

CAPITOLUL VI

IÎ N VAĂ ŢAREA RAPIDAĂ

Dupaă ce îî nveţi tehnicile de memorare, descrise îî n capitolul anterior, eşti pregaă tit pentru a
trece la etapa urmaă toare: Invaă ţarea Rapidaă . Pe scurt, iataă cum vei proceda: Vei îî nvaă ţa saă intri
îî n nivelul de meditaţie; apoi la acel nivel vei crea ecranul mental, care este folosit îî n diverse
scopuri, unul dintre acestea fiind evocarea informaţiei. Apoi ca o scurtaă turaă , vei îî nvaă ţa
Tehnica celor Trei Degete, pentru o evocare rapidaă . Dupaă ce ai îî n deplinit toate acestea, vei fi
pregaă tit pentru obţinerea de informaţii pe noile caă i, faă caî nd evocarea şi mai uşoaraă . La fel de
important este caă aceste noi caă i de îî nvaă ţare, nu numai caă fac reamintirea mai uşoaraă , dar vor
duce şi la o accelerare şi aprofundare a ceea ce îî nveţi.

Existaă douaă tehnici de îî nvaă ţare. Saă îî n cepem cu cea mai simplaă , deşi ea nu este neapaă rat şi cea
mai uşoaraă .

Tehnica celor Trei Degete, odataă ce îî n tr-adevaă r o staă paî neşti îî n caî t poţi uşor saă ajungi la
nivelul taă u şi saă operezi conştient, poate fi utilizataă la audierea unui curs, sau la citirea unei
caă rţi. Aceasta îî ţ i va îî m bunaă taă ţi îî n tr-o mare maă suraă concentrarea, iar informaţia va fi fixataă
mult mai puternic. Mai taî rziu, vei fi capabil saă -ţi aminteşti cele îî nvaă ţate mai uşor la nivelul
Beta şi mult mai uşor îî n nivelul Alfa. Un student care scrie lucrarea, cu cele trei degete unite,
poate aproape saă vadaă cartea pe care a citit-o şi saă audaă vocea profesorului, îî n timp ce explica
lecţia îî n clasaă .
Cealaltaă tehnicaă nu este ataî t de simplaă , dar vei fi pregaă tit pentru ea îî n ainte, îî n timp ce
practici Controlul Mental. Are toataă eficienţa îî nvaă ţaă rii îî n Alfa şi un plus de intensificare a
îî nvaă ţaă rii îî n Beta. Pentru aceasta vei avea nevoie de un casetofon.

Saă presupunem caă ai de îî nvaă ţat un capitol mai greu dintr-o carte; nu numai caă trebuie saă -l ţii
minte, dar saă -l şi îî n ţelegi. IÎ n prima fazaă nu intra îî n Alfa, ci raă maî i îî n tr-o stare exterioaraă de
conştienţaă , îî n Beta. Citeşte capitolul cu voce tare îî n casetofon. Acum intraă îî n nivelul taă u, pune
caseta şi concentreazaă -te pe vocea pe care ai îî n registrat-o pe casetaă citind materialul.

IÎ n etapa de îî n ceput îî n Controlul Mental, mai ales dacaă nu eşti obişnuit cu aparatul pe care îî l
foloseşti, poţi saă aluneci îî n Beta, îî n momentul apaă saă rii butonului, iar vocea pe care o auzi saă -
ţi ingreuneze trecerea îî n apoi îî n Alfa. Paî naă vei reuşi saă treci îî n apoi vei scaă pa o parte sau chiar
toataă lecţia. Prin exersare vei constata caă acest neajuns se va produce din ce îî n ce mai rar. Iataă
caî teva sfaturi:

Intra îî n nivelul taă u ţinaî nd degetul pe buton. IÎ n acest fel nu va trebui saă cauţi butonul
deschizaî nd ochii.

Roagaă pe cineva saă apese pe butonul casetofonului, caî nd îî i vei face semn. Utilizeazaă Tehnica
celor Trei Degete pentru a reintra mai rapid îî n Alfa.

Problema poate saă paraă mult mai serioasaă decaî t este. IÎ n realitate, poate saă fie un indicator al
progresului taă u. Caî nd te vei instrui mai bine, vei îî n cepe saă simţi altfel nivelul Alfa. El va fi
perceput din ce îî n ce mai mult ca Beta, din cauzaă caă vei îî nvaă ţa saă -l utilizezi conştient. O
caracteristica specialaă a Controlului Mental constaă îî n aceea caă eşti îî n stare de veghe, cu
eficienţa mentalaă totalaă , îî n timp ce eşti îî n Alfa. Caî nd vei progresa şi vei retraă i din nou
simţaă mintele pe care le-ai avut fiind îî n Alfa, vei intra cu adevaă rat îî n tr-un nivel mai adaî nc,
probabil îî n Teta. La cursurile de Control Mental am vaă zut adesea cursanţi care lucrau efectiv
la nivele adaî nci cu ochii deschişi, erau total îî n stare de veghe cum eşti şi tu acum, vorbeau
clar, raă spundeau la îî n trebaă ri şi le spuneam glume. Saă revenim la casetofon: Pentru
consolidarea suplimentaraă , lasaă saă treacaă timpul, caî teva zile dacaă poţi, apoi citeşte materialul
îî n Beta şi reasculta-l îî n Alfa. Acum ţi-ai îî n suşit cu adevaă rat informaţia. Dacaă îî nveţi îî n Control
Mental şi cu alţi colegi, utilizaî nd aceastaă carte, poţi face schimb de casete cu ceilalţi, pentru a
economisi timp, ca un fel de diviziune a muncii. Asta merge perfect, deşi existaă un uşor
avantaj caî nd îî ţ i asculţi propria voce. Prin aplicarea IÎ nvaă ţaă rii Rapide şi a Tehnicii celor Trei
Degete, cursanţii de la Controlul Mental economisesc timpul îî n numeroase domenii: îî n special
îî n asiguraă ri, vaî nzari, studii universitare, îî nvaă ţaă maî nt, drept şi artaă ca saă amintesc doar caî teva.
Un bun agent de asiguraă ri de viaţaă din Canada, nu-şi mai enerveazaă clienţii, scotocind prin
geanta diplomat dupaă acte pentru a da raă spunsuri legate de probleme imobiliare sau de
impozitare. Prin aplicarea IÎ nvaă ţaă rii Rapide şi a Tehnicii celor Trei Degete, el dispune de toate
datele de care are nevoie. Un avocat din Detroit s-a "eliberat" de notiţe, atunci caî nd expune
juraţilor un caz complicat. El a îî n registrat pledoaria, iar seara a ascultat-o îî n Alfa, apoi din
nou a doua zi dimineaţaă . Mai taî rziu staă îî n faţa juraţilor plin de îî n credere, menţinaî nd un
contact vizual liniştitor cu ei. Datoritaă acestui fapt vorbeşte mult mai convingaă tor decaî t dacaă
şi-ar fi consultat notiţele, iar nimeni nu observaă ce face cu cele trei degete de la maî na staî ngaă .

Un umorist de la un club de noapte din New York îî ş i schimbaă programul îî n fiecare zi: El "face
comentarii" asupra ştirilor. Cu o oraă îî n ainte de program el ascultaă imprimarea de pe caseta
faă cutaă de el şi apoi este pregaă tit pentru un program de 20 de minute cu un umor spontan de
bunaă calitate. "Eu îî m i ţineam pumnii speraî nd îî n mai bine. Acum eu îî m i unesc cele trei degete
şi ştiu ce urmeazaă - raî sete îî n cascadaă ".

IÎ nvaă ţarea Rapidaă şi Tehnica celor Trei Degete sunt ideale pentru studenţi.

Acesta este motivul pentru care Controlul Mental a fost predat îî n 24 de colegii şi universitaă ţi,
16 licee şi 8 şcoli primare. Datoritaă acestor tehnici, mii de studenţi îî nvaţaă îî n mai puţin timp,
asimilaî nd mai mult.

CAPITOLUL VII

SOMNUL CREATIV

Caî t de liberi suntem caî nd visam! Barierele timpului, limitele spaţiului, regulile logicii,
constraî ngerile conştiinţei, toate se risipesc şi noi devenim zeii propriilor noastre creaţii
trecaă toare. Freud a considerat visele noastre de o importanţaă centralaă , din cauzaă caă fiind
create de noi, sunt unice. IÎ n ţelege visele omului şi vei îî n ţelege omul, pare saă spunaă el.

IÎ n Controlul Mental noi luaă m îî n considerare îî n mod serios visele, dar îî n tr-un mod diferit, din
cauzaă caă îî nvaă ţaă m saă folosim mintea noastraă îî n moduri diferite. Freud s-a ocupat de visele
create de noi spontan. Nu este aşa îî n Controlul Mental. Interesul nostru este de a crea
asemenea vise pentru rezolvarea unor anumite probleme. Pentru ca programaă m conţinutul
temei lor îî n ainte, le interpretaă m diferit - cu rezultate spectaculoase. Chiar dacaă acest lucru
limiteazaă spontaneitatea impresiilor viselor noastre, totuşi caî ştigaă m o libertate
considerabilaă : un control mai mare asupra propriei noastre vieţi.

Caî nd interpretaă m un vis care a fost dinainte programat, adaă ugaî nd paă trunderea îî n patologia
psihicului propriu, gaă sim soluţii pentru problemele noastre zilnice. Sunt trei etape pentru
îî nvaă ţarea Controlului Viselor si toate includ un nivel de meditaţie al minţii.

Prima este saă îî nvaă ţaă m saă ne aducem aminte visele proprii.

Mulţi spun: "Eu nu visez deloc", dar acest lucru nu este adevaă rat. S-ar putea saă nu ne aducem
aminte, dar toţi visaă m. Dacaă se îî n laă turaă visele, apar dereglaă ri mentale şi emoţionale îî n caî teva
zile. Caî nd am îî n ceput cercetaă rile îî n 1949, privind eventualele utilizaă ri ale viselor pentru
rezolvarea unor probleme, nu eram prea sigur de ceea ce voi gaă si. Am auzit la fel ca şi voi,
multe îî n taî mplaă ri de premoniţii bazate pe vise. Cezar, cum bine ştim, a fost prevenit printr-un
vis despre "Ideile lui Marte", tocmai îî n acea zi şi a fost asasinat. Şi Lincoln a visat caă va fi
asasinat. Dacaă aceste vise şi multe altele ca ele sunt îî n taî mplaă ri care nu se pot repeta, atunci
îî m i pierdeam timpul.

A existat un moment caî nd eram foarte convins caă îî m i pierd timpul. Timp de patru ani am
studiat psihologia lui Freud, Adler, Jung şi cu caî t studiam mai mult, cu atat ştiam mai puţin.
Era îî n jur de ora douaă dimineaţa caî nd am aruncat cartea pe jos şi m-am culcat îî n pat, hotaă raî t
saă nu mai irosesc timpul pentru proiecte inutile, cum ar fi studierea marilor spirite cu care nu
au putut fi de acord nici unii nici alţii. De acum îî n colo maă voi ocupa de afacerea cu electronicaă
şi nimic altceva. Am neglijat-o şi eram îî n crizaă de bani.

Aproximativ douaă ore mai taî rziu m-am trezit dintr-un vis.

Nu era un şir de îî n taî mplaă ri ca majoritatea viselor, ci pur şi simplu o lumina. Lumina era
foarte puternicaă , aurie, avea straă lucirea soarelui la amiazaă . Am deschis ochii şi îî n jurul meu îî n
dormitor, era îî n tuneric. Am îî n chis ochii şi din nou am vaă zut lumina. Am repetat de mai multe
ori: ochii deschişi - îî n tuneric; ochii îî n chişi - luminaă . Dupaă ce am îî n chis ochii de trei sau patru
ori, am vaă zut trei numere:3-7-3. Apoi un alt şir de numere:3-4-3. Dupaă aceea a apaă rut primul
şir, apoi al doilea şir. Cele şase numere m-au interesat mai puţin decaî t lumina, care devenea
tot mai palidaă , îî n cetul cu îî n cetul.

Maă îî n trebam dacaă acesta este sfaî rşitul vieţii, asemaă naă tor unui bec electric care se stinge,
emiţaî nd brusc o licaă rire de luminaă . Caî nd am îî n ţeles caă nu voi muri, am îî n cercat saă readuc
lumina ca saă o pot studia. Am modificat ritmul respiraţiei, am schimbat poziţia corpului îî n
pat, pe urmaă nivelul de meditaţie. Nu s-a îî n taî mplat nimic. Lumina se stingea îî n continuare. IÎ n
total lumina a durat aproximativ cinci minute. Poate caă totuşi numerele aveau o semnificaţie.
Am raă mas treaz paî naă dimineaţa îî n cercaî nd saă -mi amintesc numere de telefon, adrese, numere
de îî n matriculare, orice ar fi putut da un sens acestor numere. IÎ n acele zile eram la îî n ceputul
cercetaă rii asupra sensului viselor, dar îî n prezent dispun de o metodaă eficienta. A doua zi fiind
foarte obosit, dupaă douaă ore de somn am îî n cercat saă corelez numerele cu ceva cunoscut.
Acum trebuie saă reconsider caî teva îî n taî mplaă ri banale care conduc la dezlegarea enigmei şi
prin aceasta la o parte importantaă a cursului de Control Mental. Cu cincisprezece minute
îî n ainte de a îî n chide atelierul meu de electronicaă , m-a vizitat un prieten care m-a invitat la o
cafea. IÎ n timp ce maă aştepta, a venit soţia mea şi a spus: "Dacaă tot te duci la cafea, de ce nu
treci pe partea mexicanaă a straă zii şi cumpaă ra puţin alcool de frecţie pentru mine". Laî ngaă pod
este o praă vaă lie unde alcoolul este mai ieftin. Pe drum i-am povestit prietenului meu ce am
visat şi îî n timp ce îî i povesteam mi-a venit o idee: poate caă acele numere reprezintaă numaă rul
unui bilet de loterie. Am trecut pe laî ngaă o praă vaă lie care era sediul central pentru loteria
mexicanaă , dar era deja îî n chis. Nu-i nimic, a fost o idee prosteascaă oricum şi ne-am dus un bloc
mai departe pentru a cumpaă ra alcoolul pentru soţia mea. IÎ n timp ce vaî nzaă torul ambala
alcoolul, prietenul meu care era îî n cealaltaă parte a magazinului, îî m i spune: "Care erau
numerele pe care le caă utai"? "Trei-sapte- trei, Trei-patru-trei" am raă spuns.

"Vino şi te uitaă "!

Era jumaă tatea unui loz cu numerele 3-4-3. Pe tot cuprinsul Republicii Mexic, sute de mii de
praă vaă lii, ca şi aceastaă micaă praă vaă lie, primeau lunar lozuri care au aceleaşi primele trei cifre.
Aceasta era singura praă vaă lie îî n toataă ţara care vindea numaă rul 343. Cele cu seria 373 s-au
vaî ndut îî n Mexico City. Dupaă caî teva saă ptaă maî ni am aflat caă , cu acea jumaă tate de loz, primul din
viaţa mea, am caî ştigat 10.000 de dolari, bani de care aveam mare nevoie. Aşa bucuros cum
eram, am caă utat totuşi dinţii de cal daă ruit, iar ceea ce am gaă sit a fost mult mai valoros decaî t
cadoul primit. Era baza unei certitudini solide, caă studiile mele aveau valoare. Cumva am
intrat îî n contact cu Inteligenţa Superioaraă . S-ar putea ca şi îî n ainte de mai multe ori saă fi luat
legaă tura cu ea faă raă a şti; dar acum eu ştiam.

Uitaţi-vaă la şirul evenimentelor aparent îî n taî mplaă toare care m-au condus paî naă aici. IÎ n tr-un
moment de deznaă dejde am visat un numaă r îî n tr-un mod impresionant - cu lumina - de care
trebuia saă -mi aduc aminte. Pe urmaă a venit un prieten care m-a invitat la o cafea şi deşi eram
obosit, am acceptat. Soţia mea a venit apoi şi m-a rugat saă -i cumpaă r alcool medicinal şi astfel
am ajuns la unicul loc din Mexic, unde era de vaî nzare acel bilet caî ştigaă tor.

Cine consideraă caă toate acestea sunt simple coincidenţe ar putea explica greu fapte uimitoare,
care pot fi verificate uşor: Patru absolvenţi de la Controlul Mental din Statele Unite, au
caî ştigat la loterie utilizaî nd diferite metode, pe care le-am pus la punct mai taî rziu. Ei sunt:
Regina M. Fornecker din Rockford, Illinois, care a caî ştigat 30.000 de dolari, David Sikich din
Chicago, care a caî ştigat 30.000 de dolari; Frances Morroni din Chicago, care a caî ştigat 50.000
de dolari şi John Fleming din Buffalo New York, care a caî ştigat 50.000 de dolari.

Noi nu avem nici o obiecţie îî m potriva cuvaî ntului "coincidenţaă " îî n Controlul Mental, dar îî i daă m
un îî n ţeles special. Dacaă un şir de îî n taî mplaă ri, care nu pot fi explicate uşor, conduc la un
rezultat constructiv, aceasta o denumim coincidenţaă . Caî nd se obţine un rezultat distructiv,
atunci acesta îî l denumim accident. IÎ n Controlul Mental îî nvaă ţaă m cum saă declanşaă m
coincidenţele. "E doar o coincidenţaă " este o expresie pe care noi nu o folosim.

Visul care m-a faă cut saă caî ştig la loto, m-a convins de existenţa unei Inteligenţe Superioare şi
de capacitatea ei de a comunica cu mine. Caă acest lucru s-a îî n taî mplat îî n timp ce dormeam şi
eram adaî nc nemulţumit de munca vieţii mele, nu este decaî t un lucru remarcabil cum îî l vaă d eu
astaă zi. Mii de oameni au primit informaţii prin visele lor, printr-un mod paranormal, caî nd
erau disperaţi sau îî n pericol sau îî n tr-un punct crucial al vieţii lor. IÎ n Biblie au fost relatate
multe asemenea vise. Atunci îî n saă caî nd acest lucru mi s-a îî n taî mplat mie, am simţit caă este nu
mai puţin decaî t un miracol. Mi-am adus aminte de cele citite din Freud, care spunea caă
somnul creeazaă condiţii favorabile pentru telepatie. Pentru explicarea visului meu, a trebuit
saă merg mai departe şi saă spun caă somnul creeazaă condiţii favorabile pentru receptarea
informaţiilor de la Inteligenţa Superioaraă . Am mers apoi mai departe şi m-am gaî ndit caă nu
trebuie saă fiu ca unii care aşteaptaă pasiv saă sune telefonul. Oare nu s-ar putea saă luaă m
iniţiativa şi saă formaă m noi acest numaă r de telefon pentru a comunica cu Inteligenţa
Superioaraă ? Ca o persoanaă religioasaă , m-am gaî ndit caă dacaă putem ajunge la Dumnezeu prin
rugaă ciune, cu siguranţaă putem dezvolta o metoda pentru a ajunge la Inteligenţa Superioaraă .
IÎ n capitolul XV unde vorbesc de Dumnezeu şi Inteligenţa Superioaraă , vorbesc de douaă lucruri
diferite. Da, experienţele mele au araă tat caă putem ajunge la Inteligenţa Superioaraă îî n mai
multe feluri. Unul dintre acestea care este foarte simplu şi uşor de îî nvaă ţat este Controlul
Viselor.

Ca saă -ţi aminteşti visele nu poţi conta pe lumini straă lucitoare, ci te poţi baza pe efectul
cumulativ al programaă rii proprii îî n timp ce eşti la nivelul taă u, ca saă -ţi aduci aminte. IÎ n timpul
meditaţiei chiar îî n ainte de a adormi, spune:

"Vreau saă -mi aduc aminte un vis, voi ţine minte un vis". Pune pe noptiera un creion şi o haî rtie
şi culcaă -te. Caî nd te trezeşti dimineaţa sau noaptea, noteazaă tot ceea ce îî ţ i aminteşti despre
vis. Seara de seara exerseazaă , astfel şi evocaă rile vor fi din ce îî n ce mai clare şi mai complete.
Caî nd vei fi mulţumit de îî m bunaă taă ţirea capacitaă ţii tale, atunci vei fi gata pentru al doilea pas.

IÎ n ainte de a adormi îî n timpul meditaţiei, gaî ndeşte-te la o problema care poate fi rezolvataă pe
bazaă de informaţii sau sfaturi. Alege o problemaă a caă rei rezolvare te preocupaă cu adevaă rat;
îî n trebaă ri prosteşti evocaă raă spunsuri prosteşti. Acum programeazaă -te cu aceste cuvinte:
"Doresc saă am un vis, care va conţine informaţia pentru a rezolva problema pe care o am îî n
minte.

"Voi avea un asemenea vis, pe care mi-l voi aminti şi-l voi îî n ţelege".

Caî nd te vei trezi dimineaţa sau noaptea, analizeazaă visul pe care ţi-l aminteşti cel mai viu şi
îî n cearcaă saă -l îî n ţelegi.
Aşa cum am menţionat anterior, metoda noastraă de interpretare a viselor trebuie saă se
deosebeascaă de cea Freudianaă , pentru caă produce îî n mod intenţionat vise. Astfel, dacaă eşti
sensibilizat cu interpretarea Freudiana a viselor, este necesar saă o uiţi pentru scopurile
Controlului Mental.

Imagineazaă -ţi cum ar fi interpretat Freud acest vis: Un om era îî n junglaă îî n conjurat de
saă lbatici. Ei se apropiau ameninţaă tor, au ridicat şi apoi au coboraî t suliţele. Fiecare suliţaă avea
o gauraă îî n vaî rf. Dupaă trezire, a îî n ţeles caă acest vis este raă spunsul la o problema care nu-i
daă dea pace: cum saă proiecteze o maşinaă de cusut. A reuşit saă imprime acului mişcarea sus -
jos, dar nu reuşea saă coasaă , paî naă ce visul i-a araă tat caă îî n vaî rful acului trebuie faă cutaă o gauraă .
Omul a fost Elias Howe, care a inventat maşina de cusut.

Un absolvent al Controlului Mental considera caă , Controlul Viselor i-a salvat viaţa. IÎ n ainte de
plecare el a programat un vis pentru a-l avertiza asupra oricaă rui pericol care ar fi apaă rut îî n
timpul unei excursii de şapte zile cu motocicleta. IÎ n timpul excursiilor anterioare a avut
probleme minore: odataă s-a gaă urit cauciucul; altaă dataă s-a îî n fundat carburatorul, iar ultima
dataă a îî n ceput saă ningaă .

El a visat caă este îî n casa unui prieten. La cinaă maî nca o farfurie plinaă cu fasole verde crudaă , îî n
timp ce ceilalţi savurau o budincaă delicioasaă . Ar trebui ca îî n timpul excursiei saă nu maă naî nc
fasole verde crudaă ? Pericolul era minor pentru caă nu-i plaă cea fasolea verde şi mai ales crudaă .
Sau ar putea îî n semna caă nu mai este bine venit îî n casa prietenului saă u? Nu, pentru caă era
sigur de temeinicia acestei prietenii şi pentru caă nu avea nici o legaă tura cu excursia cu
motocicleta.

Dupaă douaă zile, îî n zori gonea pe o autostradaă din New York. Era o dimineaţa minunataă ,
autostrada era îî n stare perfectaă , nu era nici un vehicul, îî n afaraă de camioneta din faţa lui.

Apropiindu-se a vaă zut caă era îî n caă rcataă cu fasole verde crudaă . Şi-a adus aminte visul si a
micşorat viteza de la 65 mile pe oraă la 20 mile pe oraă . El a rulat apoi cu 15 mile pe oraă , caî nd
îî n tr- o curbaă , roata din spate a alunecat puţin pe caî teva paă staă i de fasole verde care au caă zut
din camionetaă . La o vitezaă mai mare alunecarea putea produce urmaă ri mult mai serioase,
chiar fatale.

Numai tu poţi interpreta visele pe care ai decis saă le ai.

Dupaă autoprogramarea corespunzaă toare dinainte a visului, vei avea o presimţire a modului
cum trebuie îî n ţeles. Subconştientul nostru faă raă grai comunicaă cu noi prin "presimţiri".
Exersaî nd vei avea din ce îî n ce mai multaă îî n credere îî n aceste "presimţiri" programate.

Cuvintele care sugerez saă le utilizezi pentru autoprogramare sunt aceleaşi cu cele utilizate îî n
clasele de Control Mental. Şi alte cuvinte vor da rezultate, dar dacaă vreodataă vei participa la
un curs de Control Mental va fi mult mai uşor şi vei obţine o experienţaă mult mai bogataă dacaă
ai fixat exact aceste cuvinte dinainte caî nd eşti îî n Alfa.

Dacaă vei exersa raă bdaă tor Controlul Viselor, vei descoperi una din cele mai mari resurse
mentale. Nu te poţi aştepta saă caî ştigi la loto; este îî n natura loteriei saă caî ştige foarte puţini
oameni. Dar îî n natura vieţii este caă oricine poate saă caî ştige mult mai mult decaî t îî ţ i oferaă
loteria.

CAPITOLUL VIII
CUVINTELE TALE AU PUTERE

IÎ n introducere s-a propus ca la prima lecturaă saă nu execuţi nici un exerciţiu. Cel care urmeazaă
acum face îî n saă excepţie; pe acesta îî n cearcaă -l chiar acum. Concentreazaă -ţi toataă puterea ta de
imaginaţie. Saă vedem ce implicaţii cuprinde. IÎ n chipuieşte-ţi caă eşti îî n bucaă taă rie şi ţii îî n maî na
o laă maî ie, pe care chiar acum ai scos-o din frigider. Simţi raă cealaă îî n maî na. Uitaă -te la exteriorul
ei, la coaja ei galbenaă . Coaja laă maî ii este galbenaă , cerataă , iar la cele douaă capete se termina
printr-o umflaă turaă mica verde. Apas-o apoi şi vei simţi duritatea şi greutatea ei.

Acum ridicaă laă maî ia paî naă la nasul taă u şi miroase-o. Nimic nu miroase ca o laă maî ie, nu-i aşa?
Taie-o îî n douaă şi miroase-o din nou. Mirosul este şi mai puternic.

Acum muşcaă din ea o bucataă mare şi lasaă ca zeama saă -ţi umple gura. Nimic nu are un gust ca o
laă maî ie, nu-i aşa?

IÎ n acest punct dacaă ai utilizat bine imaginaţia ta îî n cepi saă salivezi. Saă cercetaă m mai atent
fenomenul. Cuvintele, "doar" cuvintele au influenţat funcţia glandei tale salivare. Cuvintele
nici n-au reflectat realitatea, ci doar ceea ce ţi-ai îî n chipuit. Caî nd ai citit aceste cuvinte despre
laă maî ie, ai transmis creierului taă u, caă ai o laă maî ie, deşi îî n realitate nu aveai aceastaă intenţie.
Creierul taă u a luat lucrurile îî n serios şi a spus glandelor salivare: "Acest om muşcaă dintr-o
laă maî ie. Graă biţi-vaă şi spaă laţi repede gura". Glandele salivare s-au supus comenzii. Cei mai
mulţi dintre noi gaî ndesc caă , cuvintele pe care le folosim reflectaă semnificaţii, iar sensul lor
poate fi bun sau raă u, adevaă rat sau greşit, puternic sau slab. Toate acestea sunt adevaă rate, dar
aceasta este doar o jumaă tate de adevaă r. Cuvintele oglindesc nu numai realitatea, ci creeazaă
realitatea, ca de exemplu stimularea salivaţiei. Creierul nostru nu este doar interpretul subtil
al intenţiilor noastre, el recepţioneazaă informaţia şi o depoziteazaă şi are grijaă de organismul
nostru. Spune-i de exemplu: "Eu maă naî nc acum o laă maî ie" şi imediat îî n cepe saă lucreze.

Acum este timpul pentru ceea ce îî n Control Mental se numeşte "curaă ţirea mentalaă ". Pentru
aceasta nu avem un exerciţiu, doar o determinare, pentru a avea grijaă ce fel de cuvinte
utilizaă m pentru punerea îî n funcţiune a creierului nostru. Exerciţiul efectuat a fost unul
neutru - fizic, nu a faă cut nici bine, nici raă u. Dar cuvintele folosite de tine pot face bine sau raă u.
Mulţi copii fac un mic joc la masaă . Ei descriu maî ncarea pe care o maă naî ncaă prin termeni care
produc repulsie. Obiectul jocului este saă se prefacaă , caă nu le este greaţa de acest nou mod de
prezentare a maî ncaă rii şi saă îî m pingaă pe altcineva peste capacitatea lui de a se preface. Untul
este piure de gaî ndaci striviţi - ca saă aleg un termen mai puţin pitoresc de care îî m i aduc
aminte. Acest lucru reuşeşte destul de des şi pofta de maî ncare dispare. Ca adulţi jucaă m destul
de des acest joc. Ne pierdem pofta de viaţaă prin folosirea unor cuvinte negative, iar cuvintele,
a caă ror putere creşte prin repetare, creeazaă îî n schimb o viaţaă negativaă , pentru care cheful
este pierdut. "Ce mai faci"? A, n-aş vrea saă maă plaî ng" sau "N-are rost saă maă plaî ng" sau "Nu e
chiar raă u"

Cum raă spunde creierul la aceste raă spunsuri sumbre?

Ţi-e "lehamite" saă speli vasele, saă gaă teşti? Lipsa banilor îî ţ i daă "mari dureri de cap"? Ţi-e "sila"
de vremea rea? Sunt convins ca o mare parte din venituri medicii le datoreazaă cuvintelor pe
care le folosim. Aminteşte-ţi: creierul nu este un interpret subtil. El spune: "Acest om solicita
o durere de cap. IÎ n ordine. Iataă vine durerea de cap".
Evident durerea nu apare imediat ce am adus vorba despre ea. IÎ n mod natural corpul nostru
este programat pentru o saă naă tate bunaă şi toate activitaă ţile lui sunt îî n dreptate îî n acest scop.
Cu timpul îî n saă , dacaă acţionaă m prin aceste cuvinte, subminaî nd sistemul lui de apaă rare, va livra
boala pe care am comandat-o.

Douaă lucruri îî n taă resc puterea cuvintelor pe care le folosim: nivelul nostru de conştientaă şi
gradul nostru de implicare emoţionala cu care vorbim.

"Doamne, ce doare"! Spus cu toataă convingerea, va da o caă lduroasaă gaă zduire durerii. "Eu aici
nu pot saă fac absolut nimic"! Enunţat cu o traă ire intensaă , devine un adevaă r care daă o îî n faă ţişare
realaă acestui sentiment.

Controlul Mental oferaă o protecţie eficienta faţaă de obiceiurile noastre reale. IÎ n Alfa şi îî n Teta,
cuvintele noastre au o putere extraordinaraă . Dupaă cum ai remarcat îî n capitolele anterioare,
poţi saă -ţi comanzi visele utilizaî nd cuvinte uimitor de simple şi saă intri îî n Alfa transferaî nd
cuvintele îî n cele trei degete. Niciodataă n-am raî s de Emile Coue, deşi astaă zi, îî n lumea noastraă
sofisticataă mulţi fac acest lucru. El a devenit celebru printr-o frazaă , care astaă zi staî rneşte raî sul
ca şi poanta unui banc: "Zi de zi, îî n orice privinţaă , eu sunt din ce îî n ce mai bine". Aceste
cuvinte au vindecat mii de oameni de bolile lor teribil de serioase. Acestea nu sunt o glumaă ;
eu apreciez aceste cuvinte şi maă gaî ndesc cu stimaă şi respect la Dr. Coue, pentru caă am îî nvaă ţat
lecţii faă raă de preţ din cartea sa "Staă paî nirea de sine prin autosugestie". (Self Mastery
Autosuggestion, New York: Samuel Weiser, 1974). Dr. Coue a fost farmacist aproape 30 de ani
îî n Troyes, Franţa, unde s-a şi naă scut. Dupaă studii şi experienţe cu hipnoza, a dezvoltat o
metoda proprie de psihoterapie, bazataă pe autosugestie. IÎ n 1910 a deschis un sanatoriu îî n
Nancy, unde a tratat cu succes mii de pacienţi care sufereau de reumatism, cefalee severaă ,
astm, paralizia membrelor, baî lbaî iala, tuberculoza, tumori fibroase şi ulcer - o varietate mare
de afecţiuni. El afirmaă : "Niciodataă nu am vindecat pe nimeni, i-am îî nvaă ţat numai cum saă se
vindece". Nu este nici un dubiu caă bolnavii s-au vindecat - fapt bine documentat, dar din
paă cate metoda lui Coue a dispaă rut aproape îî n totalitate odataă cu moartea lui îî n anul 1926.
Dacaă aceasta metodaă nu ar fi fost ataî t de complexaă îî n caî t doar caî ţiva specialişti puteau îî nvaă ţa
saă o practice, ea ar fi existat şi astaă zi. Metoda este simplaă şi fiecare poate îî nvaă ţa aceastaă
tehnicaă . Esenţa ei este îî n Controlul Mental. Existaă douaă principii de bazaă : 1. Noi ne gaî ndim
doar la un singur lucru la un moment dat. 2. Caî nd ne concentraă m asupra unui gaî nd, gaî ndul
devine realitate, pentru caă trupul nostru îî l transformaă îî n acţiune.

De aceea dacaă doreşti saă declanşezi procesele de vindecare ale trupului taă u, care pot fi
blocate de gaî nduri negative (conştiente sau inconştiente) trebuie saă spui de 20 de ori
succesiv: "Zi de zi îî n toate privinţele, eu sunt din ce îî n ce mai bine". Dacaă faci acest lucru de
douaă ori pe zi, foloseşti metoda Coue. Deoarece cercetaă rile mele au araă tat caă puterea
cuvintelor este îî n mare maă suraă amplificataă la nivelele meditative, am faă cut caî teva adaptaă ri
acestei metode. Noi spunem la nivelele Alfa şi Teta: " IÎ n fiecare zi, îî n orice privinţaă , eu sunt
mai bun, mai bun şi mai bun". Noi spunem acestea numai o singuraă dataă îî n timpul meditaţiei.
Noi, de asemenea, spunem - şi aceasta este influenţataă de Dr. Coue - "Gaî ndurile negative şi
sugestiile negative, nu au nici o influenţaă asupra mea, la oricare nivel al minţii". Aceste douaă
propoziţii prin ele îî n sele, au creat un numaă r impresionant de rezultate concrete. Deosebit de
interesant este cazul unui soldat care a participat la cursul de Control Mental doar o singuraă
zi, pentru caă pe neaşteptate a fost trimis îî n Indochina. El şi-a amintit cum saă mediteze,
precum şi cele douaă propoziţii. El a ajuns îî n grupa unui sergent alcoolic, cu un temperament
aprins, care a ales pe noul venit drept ţintaă a cruzimilor sale deosebite. Dupaă caî teva
saă ptaă maî ni, soldatul s-a trezit noaptea tuşind, apoi au apaă rut crizele de astm, boalaă de care nu
suferea îî n ainte. Un consult medical amaă nunţit a araă tat caă el este perfect saă naă tos. IÎ n tre timp el
era tot mai obosit; îî n deplinea tot mai greu sarcinile de serviciu, ceea ce a atras şi mai mult
antipatia sergentului. Alţi soldaţi din aceasta grupaă au caă utat refugiu îî n droguri, dar el a
apelat la Controlul Mental şi cele douaă propoziţii. A avut şansa saă poataă medita de trei ori pe
zi. " IÎ n trei zile am devenit complet imun la raă utaă ţile sergentului. Faă ceam ceea ce spunea, dar
cuvintele lui nu maă mai afectau. Dupaă o saă ptaă maî naă n-am mai tuşit şi n-am mai avut crize de
astm".

Dacaă acest lucru ar fi fost relatat de un absolvent al Controlului Mental, m-aş fi bucurat, aşa
cum maă bucur de orice succes obţinut, dar nu aş fi fost aşa de impresionat. Noi avem caî teva
tehnici de mare eficienţaă , pentru autovindecare, pe care le veţi îî nvaă ţa îî n capitolele urmaă toare.
Cazul acestui taî naă r este deosebit de interesant pentru caă el nu a cunoscut nici o tehnica de
acest gen şi a utilizat numai cele douaă propoziţii, pe care le-a îî nvaă ţat îî n prima zi de curs.
Cuvintele au o putere covaî rşitoare şi la nivelele cele mai adaî nci ale minţii, faţaă de cele
utilizate îî n Controlul Mental.

Doamna Jean Mabrey, asistentaă anestezist (şi instructor de Control Mental) din Oklahoma,
foloseşte aceste idei îî n interesul bolnavilor saă i. IÎ n timp ce ei sunt sub anestezie, o anestezie
profundaă , ea le şopteşte la ureche o serie de indicaţii care pot accelera refacerea lor, sau îî n
caî teva cazuri chiar salvarea vieţii lor. Chirurgul a constatat cu surprindere caă un pacient al
saă u are pierderi foarte mici de saî nge îî n timpul operaţiei, deşi îî n mod obişnuit, îî n astfel de
operaţii pierderile de saî nge sunt mult mai mari. D-na Mabrey i-a şoptit bolnavului: "Spune-i
corpului taă u saă nu saî ngereze". Ea i-a şoptit acest lucru bolnavului îî n ainte de prima incizie şi
apoi din 10 îî n 10 minute îî n timpul operaţiei.

IÎ n timpul unei alte operaţii ea i-a şoptit bolnavei: "Caî nd te vei trezi vei simţi ca toţi te iubesc
şi tu îî n saă ţi te vei iubi".

Chirurgul a acordat o atenţie specialaă acestei paciente. Ea era o femeie mereu îî n tensiune, se
plaî ngea tot timpul, la fiecare durere era o prevestire de raă u - o atitudine care îî i putea
îî n greuna recuperarea. Mai taî rziu caî nd s-a trezit din anestezie, ea avea o nouaă expresie a feţei
şi trei luni mai taî rziu, chirurgul ia spus D-nei Mabrey ca acea pacientaă era total
"transformataă ". A devenit relaxataă şi optimistaă şi a fost recuperataă rapid dupaă operaţie.

Munca D-nei Mabrey ilustreazaă trei lucruri pe care le îî nvaă ţaă m îî n Controlul Mental: Primul,
cuvintele au putere specialaă la nivelele profunde ale minţii; al doilea, mintea are putere saă
comande mult mai ferm asupra corpului decaî t am crede noi; şi al treilea - ce am notat şi îî n
capitolul V, noi suntem îî n totdeauna conştienţi.

Caî t de mulţi paă rinţi intraă brusc îî n camera copilului, care doarme, aranjeazaă puţin plapuma şi
pleacaă , caî nd o pauzaă pentru caî teva cuvinte cu sens pozitiv şi pline de dragoste i-ar ajuta mai
mult saă se simtaă mai siguri şi saă fie mai calmi îî n timpul zilei?

Foarte mulţi cursanţi de la Controlul Mental au simţit o îî m bunaă taă ţire a staă rii de saă naă tate,
uneori chiar îî n ainte de terminarea cursului, îî n caî t odataă am avut chiar probleme cu medicii
din oraşul meu. Caî ţiva pacienţi le-au spus medicilor lor caă noi i-am vindecat, iar medicii au
faă cut reclamaţie la procurorul districtual. El a investigat cazul şi a constatat caă noi nu
practicaă m medicinaă , aşa cum se temeau medicii. Din fericire nu este ilegal ca Controlul
Mental saă fie bun pentru saă naă tate, altfel astaă zi nu ar fi existat organizaţia Controlului Mental.
CAPITOLUL IX

PUTEREA IMAGINAŢIEI

Puterea voinţei are nevoie de un adversar pe care saă -l îî nvingaă îî n ainte de a-şi atinge scopul. Ea
îî n cearcaă saă fie tare şi de obicei se face moale ca frişca, caî nd treaba devine îî n tr-adevaă r grea.
Existaă o cale mai uşoaraă saă scapi de obiceiurile proaste - imaginaţia. Imaginaţia se repede îî n
mod direct la ţintaă ; obţine ce doreşte.

Din acest motiv am accentuat ataî t de mult îî n capitolele anterioare îî nvaă ţarea vizualizaă rii vii şi
exacte la nivelele adaî nci ale minţii. Dacaă indemni imaginaţia cu convingere, dorinţaă şi
aşteptare şi o antrenezi saă vizualizeze ţintele îî n aşa fel îî n caî t saă le vezi, saă le simţi, saă le auzi,
saă le guşti şi saă le atingi, vei obţine ceea ce doreşti.

"Caî nd voinţa şi imaginaţia intra îî n conflict, îî n totdeauna , imaginaţia caî ştiga", spunea Emile
Coue.

Dacaă crezi caă doreşti saă scapi de un obicei prost, exista posibilitatea saă te îî n şeli. Dacaă îî n tr-
adevaă r vroiai saă scapi, atunci el ar fi dispaă rut de la sine. Ceea ce ar trebui saă vrei mai mult
decaî t îî n laă turarea obiceiului îî n sine este beneficiul pe care-l vei obţine renunţaî nd la acest
obicei. Odataă ce ai îî nvaă ţat saă doreşti destul de puternic acel beneficiu, vei scaă pa de
"nedoritul" obicei. Reflectaî nd asupra obiceiului taă u şi luaî nd hotaă raî rea fermaă saă te
dezobişnuieşti, aceasta te poate lega mai puternic de obicei. Este ca şi cum ai lua hotaă raî rea
fermaă saă adormi; cu caî t doreşti mai puternic saă adormi s-ar putea ca gaî ndul saă te ţinaă treaz.
Saă vedem acum cum toate acestea pot fi faă cute utile pentru voi. Ca exemplu voi folosi douaă
asemenea obiceiuri pe care cursanţii Controlului Mental le rezolva cu succes: excesul
alimentar şi fumatul.

Dacaă doreşti saă slaă beşti, prima etapaă este de a analiza problema la nivelul taă u exterior.

Problema ta este caă maă naî nci prea mult, faci prea puţin efort fizic sau ambele cazuri?

S-ar putea saă nu fie vorba de o cantitate mare de maî ncare, ci de alimente necorespunzaă toare.
Raă spunsul poate fi o dieta alimentaraă corespunzaă toare pentru necesitaă ţile tale specifice.
Medicul taă u ţi-ar putea face recomandaă ri îî n acest sens.

De ce vrei saă slaă beşti? Eşti ataî t de gras îî n caî t îî ţ i influenţeazaă starea de saă naă tate, sau crezi caă
dacaă ai fi mai slab ai deveni mai atraă gaă tor? Ambele situaţii reprezintaă bune motive pentru a
slaă bi, dar trebuie saă ştii dinainte ce beneficiu doreşti saă obţii prin aceasta.

Dacaă deja maă naî nci alimente corespunzaă toare îî n cantitaă ţi modeste, faci mişcare îî n mod
rezonabil şi ai doar un mic surplus de greutate, sfatul meu ar fi - îî n afaraă de cazul îî n care
medicul ar fi de altaă paă rere - las-o aşa. Eu fac aşa. Alternativa este o diversiune inutila pentru
tine. Probabil existaă probleme mai mari şi oportunitaă ţi mai importante îî n viaţa ta pentru a
pune Controlul Mental saă le rezolve.

Dacaă eşti sigur caă vrei saă slaă beşti şi ştii de ce, atunci urmaă torul pas va fi saă analizezi toate
avantajele care vor rezulta din aceasta. Dar nu beneficii generale caă "voi araă ta mai bine", ci
unele concrete, unele care includ dacaă este posibil toate cele cinci simţuri. Exemple:

Vaă zul: procuraă -ţi o fotografie îî n care eşti slab aşa cum ai dori saă fii acum.
Pipaă itul: imagineazaă -ţi caî nd vei fi slab din nou cum simţi braţul taă u neted şi pulpele şi
abdomenul caî nd le vei pipaă i.

Gustul: imagineazaă -ţi aroma alimentelor care vor fi incluse îî n noua ta dieta.

Mirosul: imagineazaă -ţi mirosul alimentelor pe care le vei maî nca.

Auzul: imagineazaă -ţi ce vor spune oamenii care au conteazaă pentru tine despre succesul taă u
îî n reducerea greutaă ţii!

Nici cele cinci simţuri nu sunt suficiente pentru o vizualizare temeinicaă . Emoţiile sunt
importante de asemenea.

Imagineazaă -ţi caî t vei fi de entuziasmataă şi îî n crezaă toare îî n tine caî nd vei ajunge la greutatea la
care doreşti saă ajungi.

Toate acestea fixezaă -le îî n minte şi intraă îî n nivelul taă u.

Creeazaă -ţi Ecranul Mental şi proiecteazaă pe el o vizualizare a imaginii tale actuale. Acum faă saă
disparaă aceastaă imagine şi din staî nga (din direcţia viitorului) adu o imagine (poate de
exemplu vechea ta fotografie), aşa cum ai dori saă araă ţi caî nd dieta ta va reuşi.

IÎ n timp ce examinezi mental noul Eu, imagineazaă caî t mai detaliat posibil, ce vei simţi caî nd vei
fi slabaă . Cum te vei simţi caî nd te vei apleca saă -ţi legi şiretul? Caî nd urci scaă rile? Caî nd vei
îî n caă pea din nou îî n vechile haine? Caî nd te vei plimba pe plajaă îî n costum de baie? Gaă seşte timp
şi simte toate aceste lucruri. Treci prin toate cele cinci simţuri succesiv, dupaă cum s-a descris
anterior. Ce atitudine vei simţi faţaă de tine îî n saă ţi ca rezultat al atingerii acestui scop? Acum
analizeazaă mental noua ta dieta nu numai ce vei maî nca, ci şi caî t şi selecteazaă caî teva alimente
(cum ar fi de exemplu morcovii sau altele) pentru a le maî nca îî n tre mese. Spune-ţi caă aceasta
este cantitatea de maî ncare de care are nevoie corpul taă u şi caă el nu-ţi va produce dureri din
cauza foamei pentru a primi mai mult. Acesta este finalul meditaţiei tale. Repetaă exerciţiul de
douaă ori pe zi.

Fii atent ca niciodataă îî n timpul meditaţiei saă nu aparaă vreo imagine sau vreun gaî nd referitor
la alimente pe care nu trebuie saă le maă naî nci. Maă naî nci prea mult din acestea pentru caă îî ţ i plac;
numai gaî ndindu-te la ele, îî ţ i vei îî n drepta imaginea îî n direcţii nedorite. Actriţa Alexia Smith,
de la Hollywood, afirmaă îî n Mercury News din San Jose (Octombrie 13, 1974):

"Gaî ndirea pozitivaă lucreazaă minunat îî n cura de slaă bire. Niciodataă saă nu te gaî ndeşti la ce
renunţi, ci concentreazaă -te la ce vei caî ştiga". Adesea i se spune caă arataă mult mai bine acum,
decaî t atunci, caî nd a jucat îî n filmele faă cute pentru Warner Brothers, care acum sunt difuzate
la televiziune. Acest lucru îî l atribuie îî n mare parte Controlului Mental. Ea spune: "Deosebirea
mare este caă acum sunt mai echilibrataă şi maă staă paî nesc mai bine".

IÎ n programul de slaă bire este important saă alegi un scop rezonabil pentru reducerea greutaă ţii;
îî n caz contrar vei distruge credibilitatea proiectului taă u. IÎ n caz caă ai 20 kg îî n plus nu poţi saă
te gaî ndeşti îî n mod serios, caă saă ptaă maî na viitoare vei araă ta ca Audrey Hepburn sau Mark Spitz.
Vizualizarea acestei dorinţe nu va avea nici un rezultat.

IÎ n primele zile mesajele vechi ale corpului pot saă aparaă , reamintindu-ţi de deliciul dulciurilor.
Dacaă îî n timpul zilei eşti ocupataă şi nu ai timp saă meditezi, atunci inspira profund, uneşte cele
trei degete şi aminteşte-ţi utilizaî nd aceleaşi cuvinte din timpul meditaţiei caă meniul dietetic
este suficient pentru corpul taă u şi caă nu vei avea dureri de stomac din cauza foamei. De
asemenea de un real ajutor va fi o examinare rapidaă a unei fotografii mai vechi, îî n care eşti
aşa cum doreşti saă fii din nou.

IÎ n maă sura îî n care progresezi îî n Controlul taă u Mental îî n acest domeniu sau îî n altele, starea
mentalaă se va îî m bunaă taă ţi, ceea ce va contribui îî n mod esenţial la buna funcţionare a corpului
taă u. Cu un mic "ghiont" mental el va caă uta cu plaă cere greutatea idealaă .

Existaă un numaă r mare de variante a acestei tehnici, pe care le poţi folosi. Ele se pot îî n taî mpla
îî n timpul meditaţiei. Un baă rbat, muncitor îî n tr-o fabricaă din Omaha, a spus îî n timpul
meditaţiei: "Vreau saă maă naî nc numai acele alimente care sunt bune pentru corpul meu". Dintr-
o dataă a dorit saă maă naî nce salataă şi sucuri de legume şi a laă sat la o parte alimentele cu multe
calorii. Rezultatul: a slaă bit 18 kg îî n patru luni.

O femeie din Ames, Iowa, a utilizat aceeaşi tehnicaă . Caî teva zile mai taî rziu, ea a cumpaă rat
gogoşi - trei pentru copii şi trei pentru prietenii lor. "Pur şi simplu am uitat saă cumpaă r gogoşi
şi pentru mine. Aproape am plaî ns de bucurie. Controlul Mental a funcţionat"!

Un fermier din Mason City, Iowa, a cumpaă rat cu 150 dolari un costum care nu i se potrivea.
Pantalonii îî i erau straî mţi, iar haina nu se putea îî n cheia. El spunea: "Vaî nzaă torul a crezut caă
sunt nebun". Dar, utilizaî nd tehnica ecranului mental el a pierdut îî n patru luni 20 kg. "Acum
costumul îî m i vine perfect"

Nu toate rezultatele sunt ataî t de spectaculoase - de fapt nici nu ar trebui saă fie. Caroline de
Sandre din Denver şi Jim Williams, care controleazaă activitaă ţile de Control Mental din
Colorado, au lansat un program experimental care arataă credibilitatea tehnicilor de Control
Mental pentru aceia care vor saă slaă beascaă cu adevaă rat.

Ea a organizat îî n taî lniri, timp de o lunaă , o dataă pe saă ptaă maî naă , pentru 25 de cursanţi de
Control Mental. Dintre aceştia 15 au venit la toate şedinţele, iar pierderea medie îî n greutate a
fost de 2, 2 kg. Toţi au slaă bit!

O lunaă mai taî rziu ea a examinat pe cei 15 cursanţi şi a constatat caă 7 dintre ei au slaă bit îî n
continuare, iar 8 şi-au menţinut greutatea. Nici unul nu s-a îî n graă şat!

Caroline a povestit caă pentru cursanţi experimentul nu a fost chinuitor, ba chiar le-a faă cut
plaă cere. Nu numai caă au slaă bit faă raă saă simtaă o foame mistuitoare sau alte neplaă ceri, dar de
asemenea au îî n taă rit alte tehnici de Control Mental.

Media scaă derii îî n greutate a coincis îî n mare maă suraă cu cea care s-ar fi obţinut îî n cazul unui
curs de slaă bire cu rezultate bune. Caroline a predat ca instructor la unul din aceste cursuri
timp de un an şi jumaă tate; ea a fost asistenta directorului de nutriţie a Centrului Medical
Suedez din Denver, este expertaă îî n probleme de nutriţie şi de control al greutaă ţii.

Ea doreşte saă continue cu acest program şi saă organizeze un curs pentru fumaă tori.

Fumatul este un obicei ataî t de grav, îî n caî t dacaă eşti fumaă tor, acum este timpul saă îî n cepi saă
devii un fost fumaă tor. Aşa cum am procedat pentru reducerea greutaă ţii şi îî n acest caz vom
parcurge paşi mai mici, daî nd astfel corpului taă u timp saă îî nveţe saă se supunaă instrucţiunilor
complet noi transmise de mintea ta. Nu este nevoie saă analizezi la nivelul taă u exterior
motivele dezobişnuinţei; motivele de melancolie sunt destul de familiare. Lucrul de care ai
nevoie este o listaă cu avantajele pe care le vei vizualiza mai taî rziu, îî n tr-un mod foarte viu,
care te vor determina saă îî n trerupi fumatul.

Vei avea o vitalitate mult mai mare; organele de simţ vor fi mai ascuţite; şi vei savura viaţa
din plin. Tu ştii mai bine decaî t mine, ca nefumaă tor, ce vei avea de caî ştigat.

Intraă îî n nivelul taă u şi proiecteaza-te pe ecranul taă u mental îî n situaţia îî n care, îî n mod normal,
fumezi prima ta ţigara din acea zi. Vizualizeazaă -te perfect liniştit, din acel moment paî naă la
scurgerea unei ore, faă caî nd tot ce îî n mod normal ai face îî n afaraă de a fuma. De exemplu dacaă
aceastaă oraă dureazaă de la 7,30 la 8,30 spune îî n gaî nd: "Acum şi in viitor voi fi nefumaă tor de la
7,30 la 8,30 a.m. Savurez aceastaă oraă îî n care sunt nefumaă tor. Este uşor şi deja m-am obişnuit".

Continuaă acest exerciţiu paî naă caî nd îî n tr-adevaă r eşti perfect liniştit, la nivelul taă u exterior, îî n
prima ta oraă de libertate de ţigaraă . Dupaă aceasta poţi saă continui cu urmaă toarea oraă , pe urmaă
a treia oraă şi aşa mai departe. Ia-o îî n cet, forţarea notei ar îî n semna o pedeapsaă pentru corpul
taă u, ceea ce nu este bine, pentru caă de fapt îî n primul raî nd, mintea ta şi nu corpul taă u, şi-a
introdus aceastaă obişnuinţaă . Lasaă mintea ta saă rezolve ce este de faă cut prin intermediul
imaginaţiei.

Iataă caî teva sfaturi pentru a accelera venirea zilei de eliberare completaă : Schimba des marca
ţigaă rii.

IÎ n timpul acelor ore caî nd îî n caă nu te-ai dezobişnuit de fumat, îî n treabaă -te îî n ainte de a aprinde
o ţigaraă : " IÎ n tr-adevaă r, doresc aceasta ţigaraă acum?" Surprinzaă tor, adesea raă spunsul este nu.
Aşteaptaă paî naă caî nd vei dori cu adevaă rat. Dacaă îî n timpul orei îî n care eşti nefumaă tor, corpul
taă u semnalizeazaă ca "are nevoie" saă fumeze, respiraă adaî nc, uneşte cele trei degete şi -
utilizaî nd aceleaşi cuvinte pe care le utilizezi îî n timpul meditaţiei, adu-ţi aminte caă la aceastaă
oraă eşti şi vei raă maî ne nefumaă tor. Pentru controlul acestui obicei, poţi folosi şi alte tehnici ale
acestei metode de bazaă . Un baă rbat din Omaha, care timp de opt ani a fumat zilnic un pachet şi
jumaă tate de ţigaă ri, a vizualizat îî n Alfa o imagine a acelui munte de ţigaă ri - pe care-l fumase
paî naă atunci. Pe urmaă a aruncat aceste ţigaă ri îî n tr-un incinerator, unde au ars. Dupaă aceea şi-a
imaginat toate ţigaă rile pe care le-ar fuma îî n viitor dacaă nu s-ar laă sa de fumat - un alt munte
de ţigaă ri - şi bucuros le-a incinerat şi pe acestea. De multe ori îî n trecut a îî n cercat saă se lase de
fumat, de aceastaă dataă dupaă o singura meditaţie, a reuşit saă renunţe la acest obicei. Nu a mai
taî njit dupaă ţigaă ri, nu a exagerat cu maî ncarea, nu a apaă rut nici un efect secundar.

Nu pot relata şi regret caă o spun, aşa de multe succese privind fumatul comparativ cu
scaă derea greutaă ţii. Dar totuşi, cunosc destui cursanţi, care s-au laă sat de fumat şi destui care
fumeazaă mai puţin, ca saă -i îî n demn pe cei care fumeazaă , saă punaă Controlul Mental saă lucreze
asupra acestui obicei.

CAPITOLUL X

FOLOSIREA MINŢII PENTRU IÎ M BUNAĂ TAĂ ŢIREA SAĂ NAĂ TAĂ ŢII

Jumaă tate din timpul meu îî l petrec caă laă torind prin multe ţaă ri ca saă maă adresez grupurilor de
absolvenţi ai Controlului Mental. IÎ n decurs de un an m-am îî n taî lnit nu cu sute, ci cu mii de
oameni, care mi-au relatat despre autovindecaă ri îî n tr- adevaă r minunate. Sunt acum obişnuite
pentru mine; cred caă ele sun minunate îî n alt sens. Maă surprinde faptul caă nu toataă lumea
utilizeazaă aceastaă posibilitate a minţii noastre de a avea putere asupra propriului organism.
Mulţi consideraă vindecarea psihicaă ca ceva ciudat şi enigmatic (ezoteric) - totuşi ce poate fii
mai necunoscut şi mai enigmatic ca administrarea medicamentelor puternice îî n mod intensiv,
cu efectele lor secundare, care ameninţaă starea de saă naă tate? IÎ n toataă experienţa mea cu
vindecaă rile psihice, nu am avut, nu am vaă zut şi n-am auzit de nici un singur efect secundar
daă unaă tor.

Cercetaă rile medicale descoperaă din ce îî n ce mai multe lucruri despre relaţia dintre corp şi
minte. IÎ n toate aceste cercetaă ri, aparent independente, se remarca o traă saă tura comuna.
Mintea pare saă joace un rol misterios, puternic.

Dacaă Controlul Mental ar fi perfect (el nu este; îî n caă îî nvaă ţaă m), eu cred caă toţi am avea
organismul mereu saă naă tos. Dar astaă zi ştim deja, îî n mod cert, caă mintea noastraă are
capacitatea de a create puterile de regenerare ale corpului si astfel putem saă îî nvingem bolile
cu mai mult succes. Paî naă şi metodele simple ale lui Emile Coue au avut succes. Tehnicile de
Control Mental care includ şi metoda lui Coue, funcţioneazaă şi mai eficient. Este de la sine
îî n ţeles caă , cu caî t dezvolţi mai bine tehnicile de autovindecare, cu ataî t vei apela mai puţin la
serviciile medicale. Dar, la nivelul actual la care se aflaă Controlul Mental şi la nivelul de
staă paî nire atins de tine îî n ceea ce noi am dezvoltat, ar fi prea devreme pentru medici saă iasaă la
pensie. Este oportun saă te consulţi cu ei, aşa cum ai procedat şi paî naă acum şi saă urmezi
sfaturile lor. Dar ce poţi face este saă -i uimeşti cu viteza recuperaă rii tale. Mulţi absolvenţi ne
relateazaă caă îî n cazul urgenţelor au aplicat Controlul Mental pentru a reduce durerile si
saî ngeraă rile. De exemplu: d-na Donald Wildowsky îî m preunaă cu soţul ei au luat parte îî n Texas
la un congres. Ziarul "Buletin" din Norwich, Connecticut, relateazaă cum îî n momentul caî nd ea
s-a scufundat îî n bazinul de îî n ot şi-a spart timpanul. "Cel mai apropiat oraş era la o depaă rtare
de mai multe mile şi n-am vrut ca soţul meu saă plece îî n mijlocul congresului " - o citeazaă
ziarul. Aşa caă am intrat îî n starea Alfa, am pus maî na pe urechea mea, m-am concentrat asupra
zonei dureroase şi am spus urmaă toarele: A trecut, a trecut a trecut"!

"Saî ngerarea s-a oprit imediat şi a îî n cetat şi durerea. Caî nd îî n sfaî rşit am ajuns la un doctor,
acesta a raă mas stupefiat de cele auzite".

IÎ n autovindecare sunt şase paşi uşor de faă cut.

Primul pas: este saă îî n cepi - îî n Beta - saă te simţi devenind o persoanaă iubitoare (şi prin urmare
iertaă toare) şi saă consideri iubirea un scop final îî n sine. Pentru aceasta, probabil este necesaraă
o curaă ţenie mentalaă temeinica (vezi capitolul VIII)

Al doilea pas - intraă îî n nivelul taă u Alfa. Acest pas este important pentru autovindecare
deoarece, aşa cum am mai menţionat, toate activitaă ţile negative ale minţii la acest nivel -
toate vinovaă ţiile şi supaă raă rile noastre - sunt neutralizate şi corpul este liber saă facaă ceea ce
trebuie saă facaă : saă se auto- repare. Poţi desigur, saă ai un simţ real de vinovaă ţie şi supaă rare, dar
noi am observat caă acestea le traă im doar la nivelul exterior, îî n Beta şi tind saă disparaă
practicaî nd Controlul Mental.

Al treilea pas - saă -ţi vorbeşti mental despre primul pas: Exprimaă -ţi dorinţa de a obţine o
curaă ţenie mentala amaă nunţitaă - saă foloseşti cuvinte pozitive, saă gaî ndeşti pozitiv, saă devii o
persoana iubitoare şi iertaă toare.

Al patrulea pas - retraă ieşte-ţi mental boala de care suferi. Utilizeazaă ecranul mental, trebuie
saă vezi şi saă -ţi simţi boala timp de caî teva clipe, scopul fiind concentrarea energiilor de
vindecare acolo unde este necesar.
Al cincilea pas - şterge repede aceastaă imagine a bolii tale şi simte-te complet vindecat. Simte
profund libertatea şi fericirea saă naă taă ţii perfecte. Raă maî i la aceastaă imagine, zaă boveşte un timp
aici, bucuraă -te de ea, saă ştii caă o meriţi - ştii caă acum, îî n aceastaă stare de saă naă tate eşti îî n
armonie perfectaă cu intenţiile naturii asupra ta.

Al şaselea pas - îî n taă reşte îî n caă o data curaă ţenia ta mentalaă şi sfaî rşeşte prin a ţi spune: "IÎ n
fiecare zi, îî n orice privinţaă , eu sunt mai bun, mai bun şi mai bun".

Caî t timp vei face aceasta şi caî t de des?

Dupaă experienţa mea, 15 minute reprezintaă durata de timp cea mai bunaă . Faă aceste exerciţii
caî t poţi caî t poţi de des, dar nu mai puţin de o data pe zi. Nu exista "prea mult"! Daă -mi voie saă
fac, pentru un moment, o parantezaă . Poate ai auzit caă meditaţia este un lucru plaă cut, dar
trebuie saă fii atent saă nu devii prea îî n caî ntat de ea, ca s-o practici prea mult. Se spune caă ne
poate îî n depaă rta de lume şi sub influenţa ei, îî n mod nesaă naă tos, ne ocupaă m numai de noi
îî n şine. Nu ştiu dacaă este adevaă rat sau nu. Acest lucru se spune despre alte discipline
meditative, dar nu şi pentru Controlul Mental. Accentuarea noastraă este chiar implicarea îî n
lume, nu îî n depaă rtarea de ea - nu depaă şirea sau ignorarea problemelor practice - ci saă ne
confruntaă m cu ele şi le rezolvaă m.

Revenind la autovindecare: Nu existaă niciodataă sfaî rşitul primului pas. Exerseazaă aceasta îî n
Beta, Alfa şi Teta. Traă ieşte evenimentul. Dacaă simţi ca paă leşti îî n timpul zilei, atunci uneşte
cele trei degete pentru reîî n taă rirea instantanee. Multe din centrele noastre de Control Mental
publicaă jurnale pentru absolvenţi. Acestea sunt pline cu relataă ri ale absolvenţilor, care
descriu ce au obţinut cu ajutorul Controlului Mental. Istorisesc cum îî ş i controleazaă durerea
de cap, astmul, oboseala , tensiunea arterialaă şi multe altele.

Iataă unul dintre ele pe care l-am ales din cauzaă caă autorul lor este un medic practician.
Aproximativ la vaî rsta de 11 ani am îî n ceput saă am dureri de cap sub forma unor migrene. La
îî n ceput apaă reau doar ocazional şi puteau fi controlate, dar pe maă suraă ce am îî n aintat îî n vaî rstaă
situaţia s-a îî n raă utaă ţit şi îî n final au devenit "cefalee chinuitoare", care ţineau trei sau patru
zile, cu interval de numai douaă zile îî n tre crize. Migrene fulminante devastatoare ... de obicei
apar doar îî n tr-o jumaă tate a feţei şi a capului. Ochii paă reau caă vor saă iasaă din orbite. Durerea
maă straî ngea ca o menghinaă şi stomacul se îî n torcea pe dos. Criza era uneori uşurataă printr-un
preparat specific, un medicament vasoconstrictor, care trebuia luat la îî n ceputul crizei, caî nd
durerea era tolerabilaă . Odataă ce durerea de cap a progresat un timp, atunci nimic nu o mai
putea opri îî n afara trecerii timpului. Am ajuns la acea situaţie îî n care luam preparatul din
patru îî n patru ore, iar uşurarea nu era decaî t parţialaă .

Am mers la un specialist îî n dureri de cap, care m-a examinat temeinic pentru a se asigura caă
nu am tulburaă ri fizice sau neurologice. Mi-a dat un tratament pe care deja îî l foloseam;
durerile de cap au continuat mai departe. Una din pacientele mele era absolventaă a
Controlului Mental şi timp de un an mi-a sugerat saă merg cu ea la un curs de Control Mental.
IÎ n totdeauna îî i spuneam caă nu cred îî n asemenea absurditaă ţi. Caî nd îî n tr-o zi ne-am revaă zut, îî n a
patra zi de durere de cap şi îî n care probabil eram verde de durere, mi-a spus: "Nu credeţi caă a
sosit timpul saă îî n cepeţi cu Controlul Mental? Chiar îî n saă ptaă maî na viitoare îî n cepe un nou
curs ... de ce nu veniţi cu mine?"

M-am îî n scris la curs şi am mers foarte conştiincios îî n fiecare searaă şi îî n mod sigur nu am avut
nici o crizaă de dureri de cap îî n acea saă ptaă maî naă . Dar o saă ptaă maî na dupaă terminarea cursului
m-am trezit cu o durere de cap teribilaă şi cu aceastaă ocazie vroiam saă vaă d dacaă programarea
mea funcţiona. Am parcurs un ciclu şi am îî nvins. Nici o durere de cap ... maă simţeam minunat.
Era un miracol! Cinci secunde mai taî rziu durerea de cap a revenit si mai puternic. Nu am
renunţat, am efectuat îî n caă un ciclu şi durerea de cap a îî n cetat pentru un moment, pe urmaă ,
din nou, a revenit. A fost necesar saă trec prin aproximativ zece cicluri, dar nu am cedat şi nu
am luat medicamente contra migrenei. Mi-am spus caă pot face acest lucru şi îî n final durerea
de cap a dispaă rut.

Nu am avut dureri de cap pentru un timp, dar caî nd apaă reau, se alinau îî n perioada urmaă toare
dupaă ce parcurgeam trei cicluri. A mai revenit uneori îî n urmaă toarele trei luni, dar nu am mai
luat nici maă car o aspirinaă . De caî nd am îî nvaă ţat Controlul Mental nu am mai luat nici o
aspirinaă ! IÎ n tr-adevaă r este eficient"!

Urmaă toarea îî n taî mplare provine de la o caă lugaă riţaă , sora Barbara Burns din Detroit, Michigan.
Sora Barbara a utilizat ingenios un mecanism propriu de declanşare. Timp de 27 de ani ea a
purtat ochelari din cauza unei miopii şi a unui astigmatism. Din cauza accentuaă rii miopiei
sale a avut nevoie de lentile din ce îî n ce mai puternice care i-au redus vederea claraă la
distanţaă . IÎ n aintea îî m bunaă taă ţirii vederii sale, avea nevoie de lentile bifocale. IÎ n iulie 1974, s-a
hotaă raî t saă utilizeze Controlul Mental. IÎ n cursul meditaţiei profunde îî ş i spunea: "De fiecare
dataă caî nd clipesc din ochi voi focaliza perfect, la fel ca obiectivul aparatului de fotografiat". IÎ n
timpul fiecaă rei meditaţii a repetat aceastaă propoziţie şi dupaă douaă saă ptaă maî ni a îî n ceput saă
traă iascaă faă raă ochelari, îî i folosea doar pentru citit. A consultat pe dr. Richard Wlodyga, un
oftalmolog (şi el absolvent al cursului de Control Mental) care i-a spus caă avea o uşoaraă
deformare a corneei. Sora Barbara şi-a introdus şi corectura corneei îî n meditaţiile sale, IÎ n
urmaă toarele saă ptaă maî ni, paî naă caî nd trebuia saă se prezinte la o nouaă examinare la dr. Wlodyga.

Ceea ce urmeazaă este o parte a scrisorii dr-ului Wlodyga caă tre noi, la cererea sorei Barbara:

"Sora Barbara Burns a fost examinataă de mine pentru prima dataă in 20 august 1974 ... Am
examinat-o din nou pe sora Barbara la 26 august 1975. Ea nu a mai purtat ochelari de un an ...

Pacienta are o reducere a miopiei la un nivel la care nu este necesar saă poarte ochelari".

Desigur, doctorul cu migrenaă şi sora Barbara Burns nu sufereau de "boli îî n spaă imaî ntaă toare" de
care noi ne temem. Poate Controlul Mental saă ajute îî n cazul acestor boli, sau pur şi simplu,
este necesar saă luaă m medicamente şi saă aşteptaă m saă treacaă timpul? IÎ n gaă duiţi-mi saă aruncaă m
o privire asupra unei boli care probabil este cea mai de temut dintre toate, cancerul.

Marilyn Ferguson îî n cartea "Revoluţia creierului" şi Grace Halsell in articolul "Mintea


îî m potriva cancerului", publicataă in "Prevention Magazine", in ianuarie 1976, citeazaă lucraă rile
doctorului O. Carl Simonton, un specialist in cancer, care şi-a îî n suşit tehnicile Controlului
Mental şi le-a aplicat cu succes îî n tratarea bolnavilor saă i. Caî nd doctorul O. Carl Simonton s-a
ocupat de radioterapie la Baza Aerianaă Travis de laî ngaă San Francisco, a studiat cazurile rare,
dar unanim cunoscute: persoane care, datoritaă unor cauze necunoscute pentru medicina s-au
vindecat de cancer. Ele sunt numite "remisii spontane" şi formeazaă un numaă r foarte mic al
bolnavilor de cancer. Doctorul Simonton s-a gaî n dit caă dacaă ar avea posibilitatea saă explice de
ce s-au vindecat aceşti bolnavi, atunci ar avea posibilitatea saă provoace cauzele responsabile
de remisie a bolii.
A gaă sit caă aceşti pacienţi au cu toţii ceva important îî n comun: Ei erau oameni de cele mai
multe ori pozitivi, optimişti, hotaă raî ţi. La Conferinţa din Boston a Controlului Mental din 1974,
el a spus: Cercetaă torii au constatat caă cel mai mare factor emoţional singular îî n evoluţia
cancerului, este, îî n general suferirea unei pierderi importante cu 6-18 luni îî n ainte de punerea
diagnosticului bolii.

Aceste observaţii au fost araă tate îî n studii separate şi îî n delungate faă cute de cercetaă tori
independenţi cu grupuri de control... Observaă m caă nu numai aceastaă pierdere este un factor
semnificativ, ci şi modul îî n care pierderea este recepţionataă de individ. Vedeţi, pierderea
trebuie saă fie suficientaă pentru a produce un sentiment de neajutorare şi de pierdere a
speranţei care persistaă la o parte din aceşti bolnavi. Astfel, se observaă caă rezistenţa lor de
bazaă se micşoreazaă , permiţaî nd malignizarea evoluţiei clinice".

IÎ n tr-un alt studiu faă cut la Baza Forţelor Aeriene Travis publicat îî n "Journal of Transpersonal
Psychology, (vol. 17, nr.1, 1975)", Dr. Simonton a clasificat atitudinile a 152 bolnavi de cancer
îî n cinci grupe, de la puternic negativ, paî naă la puternic pozitiv. Pentru 20 din aceşti bolnavi
rezultatele tratamentului au fost excelente - deşi 14 dintre ei erau îî n tr-o stare ataî t de gravaă
îî n caî t aveau o şansaă mai micaă de 50% saă supravieţuiascaă cinci ani. Ce a raă sturnat echilibrul
era atitudinea lor pozitivaă . La polul opus al scalei, la 22 de bolnavi, tratamentul a dus la
rezultate slabe; nici unul dintre ei nu a avut o atitudine pozitivaă . Totuşi caî nd unii dintre cei
mai pozitivi bolnavi s-au îî n tors acasaă , s -a schimbat atitudinea lor şi am observat caă boala lor
se schimbaă îî n mod corespunzaă tor". Este clar, atitudinea lor a avut un rol mai important decaî t
gravitatea bolii. Dr. Elmer Green de la Fundaţia Menninger era citat de editorul revistei prin
cuvintele: "Carl şi Stephanie Simonton ... obţin rezultate remarcabile îî n controlul cancerului
prin legarea vizualizaă rii pentru autoreglare fiziologicaă cu metodele radiologice tradiţionale".
IÎ n cuvaî ntarea sa de la Boston, dr. Simonton l-a citat pe preşedintele Societaă ţii Americane a
Cancerului, Eugene Pendergrass, care a spus îî n 1959: "Existaă unele dovezi care demonstreazaă
caă evoluţia bolii, îî n general, este influenţataă de un necaz emoţional. Este sincera mea
speranţaă saă putem extinde cercetarea pentru a include posibilitatea distinctaă caă îî n aă untrul
minţii existaă o putere capabilaă saă exercite forţe care pot saă intensifice sau saă inhibe evoluţia
acestei boli". Dr. Simonton este acum directorul medical al Centrului de Consultanţaă şi
Cercetare a Cancerului din Forth Worth, unde el şi colaboratoarea sa Stephanie Mathews -
Simonton, îî nvaţaă bolnavii saă participe mental la propriul lor tratament.

"Vedeţi, am îî n ceput cu ideea caă atitudinea pacientului juca un rol îî n raă spunsul saă u la orice fel
de formaă de tratament şi putea influenţa evoluţia bolii sale. IÎ n timp ce exploram acest lucru
am gaă sit caă , conceptele Controlului Mental - biofeedback-ul şi meditaţia - îî m i dau un
instrument saă îî nvaă ţ bolnavii cum saă -şi îî n ceapaă interacţiunea şi saă se implice îî n procesele lor
de vindecare. Pot saă spun caă aceasta este cea mai puternicaă armaă pe care o ofer din punct de
vedere emoţional bolnavilor".

Unul dintre primii paşi folosiţi de Dr. Simonton îî n pregaă tirea pacienţilor saă i, consta îî n
alungarea fricii. Odataă ce aceasta pregaă tire îî n cepe, realizaă m caă , cancerul este un proces
normal, care se desfaă şoaraă îî n fiecare dintre noi, caă tot timpul avem celule canceroase care
dezvoltaă degeneraă ri maligne. Corpul le recunoaşte şi le distruge pe aceleaşi caă i prin care
inactiveazaă proteinele straă ine ... Nu este vorba pur şi simplu saă scaă paă m de toate celulele
canceroase, din cauzaă caă noi producem aceste celule tot timpul. Este vorba ca din nou corpul
saă fie îî nvingaă tor, dirijaî ndu-şi propriile procese".
Expunerea doctorului Simonton a fost urmataă de a doamnei Simonton care a spus: "Cei mai
mulţi oameni ... vizualizeazaă o celulaă canceroasaă ca fiind ceva foarte uraî t, raă u, insidios, care
se poate strecura ici-colo si care este foarte puternicaă ; şi care, odataă pornitaă , organismul nu
mai poate face nimic. IÎ n realitate, o celulaă canceroasaă este o celula normalaă care a
îî n nebunit. .. Este o celulaă foarte proastaă - reproducerea ei este aşa de rapidaă caă de cele mai
multe ori îî ş i blocheazaă propria sa alimentare cu saî nge şi astfel se flaă maî nzeşte pe sine. E
slabaă . Poţi saă o secţionezi, saă o iradiezi sau saă o tratezi chimic şi dacaă se îî m bolnaă veşte, nu se
mai poate îî n saă naă toşi. Ea moare. Acum saă o comparaă m cu o celulaă saă naă toasaă . Ştim caă putem saă
taă iem ţesutul saă naă tos al degetului şi dacaă nu facem nimic altceva decaî t saă lipim un leucoplast,
el se va vindeca. Ştim caă ţesuturile normale pot saă se autorepare ... ele nu-şi distrug propria
alimentare cu saî nge. Totuşi saă privim imaginea mentalaă pe care o avem despre aceste lucruri.
Puteţi vedea puterea atribuitaă bolii prin fricile noastre si imaginea mentalaă pe care o folosim
îî n fricile noastre".

Referindu-se la tehnicile de relaxare si vizualizare utilizate îî m preunaă cu radioterapia,


doamna Simonton a spus:

"Probabil singurul şi cel mai valabil instrument pe care-l avem este tehnica imaginaţiei
mentale.

Sunt trei lucruri de bazaă pe care le cerem bolnavilor saă le facaă . Le cerem saă vizualizeze boala
lor, saă vizualizeze tratamentul lor şi saă vizualizeze mecanismul imunitar al corpului.

Ceea ce vorbim (la şedinţele noastre de grup) este despre imaginea claraă a ceea ce vrem saă se
îî n taî mple, şi îî n ainte de a crede caă se va îî n taî mpla. Se pare caă este important saă ne imaginaă m îî n
aceastaă ordine.

Una dintre temele principale de discuţie este meditaţia. "Caî t de des meditaţi? Ce faceţi îî n
timpul meditaţiei"?

CAPITOLUL XI

UN EXERCIŢIU INTIM PENTRU IÎ N DRAĂ GOSTIŢI

IÎ n discursul saă u îî n faţa grupului de Control Mental, doamna Simonton a atras atenţia asupra
nenumaă ratelor tipuri de stres din viaţaă , care dacaă nu sunt tratate corespunzaă tor, pot duce la
îî m bolnaă viri.

"Foarte puţini dintre bolnavii noştri au o caă snicie reuşita", a spus ea. "Dacaă bolnavul de
cancer are o caă snicie reuşita, acesta este unul din cele mai importante lucruri de care trebuie
saă ne ocupaă m, pentru caă reprezintaă motivul esenţial pentru care trebuie saă raă maî naă îî n viaţaă ".

Care este reţeta unei caă snicii reuşite? Eu nu cunosc toate raă spunsurile. Caă saă toria mea cu
Paula este extraordinaraă - a fost plaă cut şi interesant timp de 36 de ani, dar n-am îî n ţeles de ce.
Poate caă aceastaă enigmaă determina reuşita unei casnicii. IÎ ţ i spun aceste lucruri, pentru caă
trebuie saă îî n ţelegi caă nu am o experienţaă de prima maî naă privind caă sniciile reuşite şi de aceea
nu ştiu cum poate fi salvataă ; sau dacaă trebuie salvataă caă snicia, care este îî n pericol. Cu toate
acestea, eu cunosc caî teva metode pentru a îî m bogaă ţi şi îî m bunaă taă ţi o caă snicie, dacaă îî m preunaă
soţul şi soţia doresc acest lucru.

Te aştepţi poate, saă vorbesc mai îî n ainte despre sex, pentru caă mulţi cred caă acesta ar fi
pilonul de bazaă al unei caă snicii reuşite. Eu consider acest lucru, mai mult ca un rezultat al
unei casnicii reuşite şi vom discuta despre acesta mai taî rziu. Eu cred caă baza cea mai bunaă a
unei caă snicii este intimitatea, nu genul de intimitate care seamaă naă cu un secret, ci care
provine din acceptarea şi îî n ţelegerea profundaă . Vreau saă -ţi propun ceva destul de ciudat, dar
trebuie mai îî n taî i saă -ţi prezint caî teva fapte. Am vorbit despre sentimentul de bucurie care
apare spre sfaî rşitul cursului de Control Mental. De asemenea are loc şi ceva deosebit, subtil,
traă it profund. Dupaă imediata terminare a cursului, studenţii simt caă au stabilit o legaă turaă
intimaă îî n tre ei, aproape o atingere de iubire. Vin la curs ca nişte straă ini, ale caă ror drumuri nu
s-au îî n crucişat niciodataă şi îî n curaî nd trebuie saă plece saă -şi traă iascaă propriul destin. Dar acest
simţaă maî nt de legaă turaă reciprocaă apare din nou, foarte uşor, dacaă se reîî n taî lnesc. Este larg
raă spaî nditaă credinţa caă acest fapt s-ar datora unei experienţe intense, pe care au traă it-o
îî m preunaă o singura dataă îî n viaţaă . Soldaţii au acelaşi sentiment dupaă ce au îî m paă rţit experienţe
intense îî n raă zboi. La fel s-ar simţi şi un grup de necunoscuţi, care şi-ar petrece toataă dupaă
amiaza blocaţi îî n lift. Aceasta este doar o mica parte a explicaţiei. Este partea sesizataă cel mai
des, pentru caă se observaă foarte uşor. Voi îî n cerca saă explic caă se îî n taî mpla şi altceva. IÎ n cursul
meditaţiilor adaî nci şi prelungite se nasc legaă turi - mintea este sensibil receptivaă , intraă îî n
contact fin cu alte minţi, îî n tr-un mod altfel familiar numai care au traă it îî m preunaă o viaţaă
îî n treagaă . Majoritatea intimitaă ţilor de o clipaă sunt superficiale şi false şi lasaă un sentiment de
disconfort. Ele dureazaă puţin . Nu este cazul cu aceastaă experienţaă ; ea se desfaă şoaraă la un
nivel psihic durabil. Pentru caă acest simţaă maî nt este subtil şi nu unul copleşitor, saă nu te
surprindaă caă nu ai auzit nimic despre el, de la orice cursant de Control Mental, cu care te-ai
îî n taî lnit. Dar aminteşte-i şi probabil respectivul o saă -ţi spunaă : "A, da, cu toţii am simţit. A fost
minunat"! Acesta este un fel de produs secundar al Controlului Mental. Cursul nu şi-a propus
saă realizeze acest lucru. Totuşi (aceasta este propunerea ciudataă , pe care am amintit-o) este
posibil saă utilizaţi ceea ce aţi îî nvaă ţat îî m preunaă , ca soţ şi soţie îî n Controlul Mental pentru a
crea, îî n mod deliberat, o intimitate profundaă care se poate realiza numai dupaă mulţi ani traă iţi
îî m preunaă . Rezultatul va fi mai puternic şi mai adaî nc decaî t ceea ce studenţii noştri realizeazaă
la curs.

Iataă ce trebuie faă cut:

Alege un loc, unde amaî ndoi vaă simţiţi foarte fericiţi şi foarte relaxaţi. Poate saă fie locul unde
aţi petrecut o vacanţaă îî m preunaă , sau orice loc de care va leagaă amintiri plaă cute. De asemenea
poate saă fie un loc pe care nu l-a vaă zut nici unul din voi. IÎ l puteţi crea îî m preunaă . Dar saă nu
alegeţi un loc unde a fost numai unul din voi. Altfel s-ar destraă ma simetria experienţei şi s-ar
reduce simţaă maî ntul de îî m paă rtaă şire.

Aşezaţi-vaă comod, apropiaţi, faţaă îî n faţaă . Relaxaţi-vaă şi îî n chideţi ochii.

Unul din voi saă se adreseze celuilalt spunaî ndu-i ceva de acest gen: "Am saă numaă r îî n cet de la
10 la 1 şi cu fiecare numaă r vei simţi caă vei intra tot mai adaî nc la un nivel meditativ plaă cut. 10-
9 simţi caă mergi mai adaî nc, 8-7-6- mai adaî nc şi mai adaî nc, 5-4- mai adaî nc, 3-2-1. Acum eşti
relaxat (aă ), la un nivel al minţii adaî nc şi plaă cut. Cu ajutorul taă u, maă voi alaă tura la tine".
Celaă lalt va spune: "Voi numaă ra îî n cet de la 10 la 1, si cu fiecare numaă r ne vom apropia tot mai
mult la un nivel adaî nc al minţii. 10-9 simţi cum mergi mai adaî nc cu mine, 8-7-6- mai adanc şi
mai adaî nc îî m preunaă , 5-4- tot mai adaî nc şi mai aproape, 3-2-1. Acum suntem amaî ndoi relaxaţi
la un nivel plaă cut al minţii. Saă mergem îî m preunaă mai adaî nc".

Primul spune: "Bine, saă mergem îî m preunaă foarte adaî nc.

Saă facem îî m preunaă cunoştinţaă cu locul nostru de relaxare. Cu caî t observaă m mai mult acest
loc, cu ataî t ajungem mai adaî nc. Observaă cerul ... ".

"Da ... e senin, cu caî ţiva nori care plutesc". Fiecare va descrie apoi îî n cet, spontan, scena pe
care o traă iţi îî m preunaă - temperatura, culorile, sunetele, toate detaliile plaă cute.

Caî nd amaî ndoi sunteţi la un nivel adaî nc, nu vaă graă biţi şi traă iţi din plin locul vostru de
relaxare, unul din voi va spune celuilalt: "Dorinţa mea cea mai mare este saă te fac pe tine
fericit (aă ) şi numai dupaă aceea saă maă fac pe mine fericit (aă )".

Celaă lalt spune: şi eu doresc foarte mult saă te fac fericit (aă ) şi numai dupaă aceea saă maă fac pe
mine fericit (aă )" .

Laă saţi saă treacaă o perioadaă de timp, caî t vreţi voi, îî n tr-o îî m paă rtaă şire taă cutaă , apoi treziţi-vaă .
Unii pot traă i mult mai adaî nc aceastaă perioadaă taă cutaă privind adaî nc îî n ochii celuilalt. Este
foarte posibil ca un meditativ experimentat saă raă maî naă îî n Alfa şi Teta cu ochii deschişi. Dacaă
nu vaă simţiţi confortabil astfel, atunci nu forţaţi.

Aceasta este o experienţaă de o putere mult mai mare decaî t vaă puteţi imagina numai citind. De
prima dataă caî nd veţi îî n cerca asta, veţi fi convinşi şi cu variaţiile pe care le puteţi dezvolta,
poate deveni o parte permanentaă a vieţii voastre comune.

Caî teva atenţionaă ri: frumuseţea experienţei va fi pierdutaă dacaă este utilizataă eronat. Dacaă unul
din cei doi participanţi nu îî n ţelege scopul şi nu e complet de acord faţaă de acest scop, atunci
sentimentul de îî m paă rtaă şire intimaă poate duce la o experienţaă mai puţin plaă cutaă . O recomand
numai pentru baă rbatul şi femeia care cautaă o legaă tura mai adaî ncaă mai trainicaă şi mai bogataă .

Cu toţii avem o auraă , pe care puţini oameni o pot vedea ca pe un caî mp energetic palid, abia
vizibil care îî n conjoaraă corpul. Putem îî nvaă ţa saă vedem aceasta auraă . De fapt ca un alt rezultat
secundar al cursului de Control Mental, mulţi din cursanţii noştri spun caă vaă d aura proprie şi
a altor persoane. Fiecare, diferitaă , precum şi amprentele degetelor.

Caî mpurile energetice ale oamenilor apropiaţi fizic se suprapun. Forma, culoarea, intensitatea
şi vibraţiile lor se schimbaă . Acest lucru se îî n taî mplaă îî n aglomeraţia din teatru, din autobuz,
precum şi îî n paturi cu douaă persoane. Cu caî t acest contact este mai des, cu ataî t mai durabilaă
este schimbarea aurelor.

Aceastaă schimbare este bunaă îî n cazul soţului şi soţiei, pentru caă aurele lor se completeazaă
mai bine. O separare fizicaă prelungitaă va inversa procesul, ceea ce este inutil saă spun, nu este
bine pentru compatibilitatea caă sniciei. Apropierea fizicaă este esenţialaă . Eu recomand paturile
duble.

Şi acum despre sex: sexul nu este o experienţaă unicaă . Exista un spectru larg de posibilitaă ţi. Nu
maă refer la tehnici sau la diverse poziţii, maă refer la experienţe, la calitatea acestora, la
diferite intensitaă ţi şi profunzimi. Este o scala largaă de posibilitaă ţi ca şi îî n tre plaă ceri şi
fericirea trainicaă .

Prea multe cupluri citesc manuale sexuale de genul "cum se face" şi cred caă , cu o anumitaă
perfecţiune tehnicaă , au o viaţaă sexualaă bunaă . Pentru a delibera fiecare pas, fiecare ducaî nd
logic la urmaă torul, paă streazaă ceea ce ar putea fi o experienţa adaî ncaă , la nivelul superficial
conştient Beta. Mai important este a se laă sa dus de experienţaă , cu mintea relaxataă la un nivel
meditativ.

Devenind psihic sensibil, poate îî m bogaă ţi şi îî m bunaă taă ţi îî n mod considerabil caă snicia.
Caă saă toriile fericite, de durataă , pot fi rezultatul unei îî n ţelegeri psihice profunde îî n tre
parteneri şi faă raă aceste exerciţii. De ce saă aşteptaă m?

CAPITOLUL XII

POTl ŞI TU PRACTICA ESP

Existaă ESP îî n mod real? IÎ n prezent aproximativ toţi oamenii informaţi sunt de acord caă el
existaă . A fost demonstrat statistic paî naă la ultima zecimalaă , caă informaţia ajunge la noi şi pe
alte caă i decaî t prin cele cinci simţuri ale noastre. Informaţia poate veni din trecut, prezent sau
viitor. Poate saă vinaă de aproape sau de departe. Nici timpul, nici spaţiul, nici cuşca lui Faraday
nu sunt bariere pentru orice ar fi acea capacitate "extra-senzoriala" care funcţioneazaă îî n ESP.

ESP îî n seamnaă "percepţie extrasenzorialaă ". Mie nu-mi place aceastaă terminologie.
"Extrasenzorial" îî n seamnaă ceva separat de aparatul nostru senzorial. Asta îî n seamnaă saă se
nege existenţa unui aparat senzorial, diferit de cele cinci simţuri, deşi acesta existaă , deoarece
obţinem informaţii faă raă a le utiliza. Nu este nimic extrasenzorial legat de ESP Cuvaî ntul
"percepţie", este bun pentru experimentele conduse de J. B. Rhine de la Universitatea Duke,
unde participanţii au ghicit caă rţile de joc speciale, ataî t de precis, îî n caî t îî n taî mplarea era
exclusaă . IÎ n saă îî n Controlul Mental noi nu percepem pur şi simplu, ci ne proiectam atenţia acolo
unde existaă informaţia doritaă . Percepţia este un cuvaî nt prea pasiv pentru ceea ce facem noi.
Din acest motiv îî n Controlul Mental vorbim de "Proiecţie Senzorialaă Eficientaă ". Iniţialele sunt
la fel, fiindcaă îî n ţelegem tot ce este ESP, dar şi mai mult. Pentru experimentarea ESP, cursanţii
de Control Mental, nu fac exerciţii cu caă rţi de joc. Acele exerciţii se utilizeazaă pentru a
observa dacaă omul respectiv este clarvaă zaă tor. Pentru caă noi cunoaştem deja aceste lucruri, ne
fixaă m un ţel mult mai important - saă -i îî nvaă ţaă m saă se comporte ca şi clarvaă zaă tori şi îî n viaţa de
toate zilele, îî n tr-un mod ataî t de deosebit îî n caî t saă cunoascaă "îî n aă lţimile" spirituale, aşa de
intens, îî n caî t viaţa lor nu mai este la fel cum a fost. Acest lucru vine dupaă aproape 40 de ore
de instruire şi exerciţii.

Cu rutina şi siguranţa instruim oameni saă funcţioneze ca şi clarvaă zaă tori; am faă cut acest lucru
cu peste jumaă tate de milion de absolvenţi.

Dupaă ce vei staă paî ni toate tehnicile descrise îî n aceastaă carte, vei fi gata îî n felul taă u saă practici
ESP. Vei putea saă intri la nivelele adaî nci ale minţii şi saă ramaî i total conştient şi vei fi capabil
saă vizualizezi lucruri şi evenimente ca şi cum ar fi percepute prin cele cinci simţuri. Acestea
sunt cele douaă porţi caă tre lumea clarviziunii.

Cursanţii din cursurile de Control Mental, sunt îî n tr-un stadiu apropiat de starea de
clarvaă zaă tori deja la sfaî rşitul zilei a doua, iar îî n ziua a treia îî n tr- adevaă r opereazaă prin
clarviziune - îî ş i proiecteazaă conştiinţa lor îî n afara corpului.
Ei îî n cep cu un exerciţiu simplu îî n imaginaţia vizualaă . IÎ n meditaţie profundaă ei se proiecteazaă
îî n faţa propriei lor case, imaginaî ndu-şi caă sunt acolo. Ei observaă atent tot ceea ce vaă d îî n ainte
de a intra pe uşaă ; se opresc îî n sufragerie, îî n faţa peretelui de sud. Vaă d camera noaptea cu
luminile aprinse, pe urmaă îî n timpul zilei, luminataă de soarele care intraă prin ferestre şi
studiazaă fiecare detaliu pe care şi-l pot aminti. Apoi ating peretele de sud şi intraă îî n perete. Ţi
se poate paă rea ciudat, dar acest lucru este perfect natural pentru cei care au trecut prin
exerciţiile intensive ale vizualizaă rii. IÎ n perete sunt acolo, unde n-au mai fost niciodataă , aşa caă
cerceteazaă noul mediu observaî nd: luminozitatea, mirosurile, temperatura şi duritatea
materialelor prin ciocaă nituri îî n interiorul peretelui. Ies apoi din perete, stau îî n faţa lui şi
schimba culoarea peretelui îî n negru, roşu, verde, albastru şi violet, apoi se reîî n torc la
culoarea iniţialaă . Apoi ei ridicaă un scaun - care este faă raă greutate îî n aceastaă dimensiune - îî l
studiazaă îî n faţa peretelui, îî n timp ce schimbaă din nou culoarea lui. Acelaşi lucru îî l fac cu o
lubeniţa, cu o laă maî ie, cu o portocalaă , cu trei banane, cu trei morcovi şi cu o caă paă ţaî naă de
salataă . Caî nd s-a terminat acest exerciţiu s-a faă cut primul pas important îî n aşezarea minţii
logice îî n locul din spate şi a minţii imaginative îî n locul din faţaă , unde se afla mecanismul de
control. IÎ n exerciţiul pe care vi-l descriu îî n continuare, mintea logicaă îî i va spune cursantului:
"Saă nu-mi spui caă eşti îî n interiorul peretelui sau îî n vreun alt loc ireal. Ştii caă este imposibil, tu
stai aici".

IÎ n saă mintea imaginativaă , acum îî n taă ritaă de o serie de exerciţii de vizualizare, este capabilaă saă
ignore aceasta. Cu caî t devine mai puternicaă imaginaţia, cu ataî t se îî n taă resc propriile noastre
puteri psihice. Mintea imaginativaă le susţine. IÎ n urmaă torul exerciţiu, cursanţii se proiecteazaă
mental îî n cuburi sau cilindri de metal - oţel inoxidabil, cupru, alamaă , plumb - unde la fel ca şi
atunci caî nd au fost îî n interiorul peretelui, examineazaă lumina, mirosul, culoarea, temperatura
şi duritatea, faă caî nd asta rapid, pentru a îî m piedica mintea logicaă saă acţioneze. Avansaî nd de la
forme simple ale materiei paî naă la cele mai complexe, ei îî n cep proiecţia îî n forme ale materiei
vii, printr-un pom fructifer. Examineazaă pomul îî n cele patru anotimpuri, prin schimbarea
succesiva a culorilor de pe ecranul lor mental, apoi se proiecteazaă îî n frunze şi fruct.

Acum un salt uriaş îî n ainte: proiectarea îî n tr-un animal de casaă . Cursanţii au avut paî naă acum
numeroase succese, îî n saă caî ţiva îî ş i pun îî n trebarea: "Pot saă fac acest lucru "? Ei examineazaă cu
îî n credere pe ecranul lor mental care îî ş i schimbaă culoarea, animalul preferat privindu-l din
exterior; apoi la fel de îî n crezaă tori ei intraă îî n craniu şi îî n creierul viu. Dupaă caî teva minute de
contemplare, îî n capul animalului, ei ies îî n afaraă din nou, pentru a-l examina din exterior,
concentraî ndu-se acum asupra pieptului animalului. Acum, îî n interiorul pieptului, examineazaă
cutia toracicaă , şira spinaă rii, inima, plaă maî nii, ficatul şi ies din nou afaraă , îî n armaţi cu punctele
de referinţaă pentru ceea ce va fi probabil cea mai ciudataă zi din viaţa lor, ziua a patra, caî nd
vor lucra cu oameni. Dar paî naă atunci trebuie saă ne mai pregaă tim.

IÎ n tr-un nivel de meditaţie mai adaî nc, uneori adaî nc îî n Teta, cursanţii de la Controlul Mental,
îî ş i construiesc laboratoare îî n imaginaţia lor, care îî n prealabil a fost bine antrenataă . Ei aleg
forma, maă rimea, culoarea laboratorului, îî n aşa fel îî n caî t saă se simtaă bine îî n acest loc. Asta
include şi un birou şi un scaun proiectate de ei, un ceas, un calendar care conţine toate datele
din trecut, prezent şi viitor şi un fişier. Paî naă aici nimic neobişnuit. Pentru a îî n ţelege etapa
urmaă toare este necesar saă subliniem caî t de departe este aparatul senzitiv psihic de limbaj si
de logicaă şi caî t de apropiat de imagini şi simboluri. Am accentuat acest lucru din cauzaă caă îî n
etapa urmaă toare laboratorul este echipat cu "instrumente" pentru a corecta psihic anomaliile
care vor fi detectate la oamenii analizaţi îî n ziua urmaă toare. Multe din aceste instrumente nu
se pot vedea îî n nici un laborator. Acestea sunt simbolurile instrumentale sau instrumente
simbolice, cum doriţi.

Imagineazaă -ţi o sita finaă pentru filtrarea impuritaă ţilor din saî nge; o perie moale pentru a
maă tura praful alb (calciu) care poate fi vaă zut psihic îî n cazul artritelor; loţiuni pentru
vindecare rapidaă ; baă i pentru spaă larea vinovaă ţiei; aparaturaă cu muzica specialaă pentru
calmarea stresaţilor. Fiecare cursant îî ş i va face propriul lui arsenal; nu existaă douaă seturi de
unelte identice. Aceste unelte provin din locul unde totul este posibil, adicaă din nivelele
adaî nci ale minţii şi mulţi cursanţi realizeazaă caă munca executataă cu aceste unelte are
influenţaă şi îî n aşa numita lume obiectivaă . IÎ n timp ce cursanţii lucreazaă cu aceste unelte, ei ar
putea avea nevoie de un sfat îî n ţelept îî n momentele dificile, o "voce slabaă liniştita" interioaraă .

Pentru cursanţii de la Control Mental totuşi, nu este o voce slabaă , ci una puternicaă şi nu una,
ci douaă . IÎ n laboratorul lui, cursantul introduce doi sfaă tuitori, un baă rbat şi o femeie. IÎ n ainte de
a îî n cepe acest exerciţiu de meditaţie, îî i spune caă va face acest lucru şi dacaă e ca şi majoritatea
cursanţilor, va avea o idee claraă despre cine doreşte saă -i fie sfaă tuitorii. Aceste dorinţe se
îî m plinesc destul de rar; îî n saă nimeni nu e dezamaă git. Un cursant speraă saă se îî n taî lneascaă cu
Albert Einstein, dar îî n locul lui a gaă sit un omuleţ, machiat ca un clovn, cu nas dintr-o minge
de ping-pong, colorataă îî n roz şi acoperit cu o şapcaă cu un pompon. Omuleţul s-a dovedit a fi o
sursaă de îî n credere pentru sfaturile practice.

Un alt cursant, Sam Merrill care a scris un articol despre Controlul Mental îî n ziarul New York
Times, din 2 mai 1975, a evocat douaă persoane reale ca sfaă tuitori, deşi comportamentul lor a
fost total diferit de comportamentul lor real. IÎ n laboratorul lui, pe submarinul Nautilus, scrie
Merrill, un om mic, îî m braă cat cu o caă maşaă de maă tase şi cu pantaloni scurţi, a ieşit din camera
de decompresie. El era slab, chel, amabil, cu ochi ca de caă prioaraă adaî nciţi îî n orbite.
Sfaă tuitorul meu era William Shakespeare. I-am spus "Bunaă ", dar el nu mi-a raă spuns. " ... o
voce m-a anunţat caă noi mergem pe ţaă rm şi Will şi cu mine am saă rit printr-o deschizaă turaă pe
a plajaă pustie ..."

"Pe plajaă noi am îî n taî lnit-o pe Sofia Loren, al doilea sfaă tuitor al meu. Chiar atunci ieşea din
apaă , iar tricoul ei de bumbac se lipea lasciv de rotunjimile trupului ei. La îî n ceput şi ea m-a
ignorat, dar era fericitaă de îî n taî lnirea cu Shakespeare. Cei doi şi-au straî ns maî inile, au
schimbat amabilitaă ţi, apoi s-au aşezat pe nisip şi au îî n ceput saă se bataă , saă tremure, saă
mormaă ie, saă chelaă laă ie"

A doua zi caî nd a venit timpul pentru treabaă serioasaă , lucrul la caz, îî n drumaă torul lui Merrill i-
a dat acestuia numele unei femei din Florida îî n vaî rstaă de 62 de ani. Cei doi sfaă tuitori au
examinat-o îî n joacaă fiind preocupaţi mai mult unul de celaă lalt, apoi au plecat dupaă treburile
lor mai serioase. Au plecat sfaă tuitorii faă raă saă dea un sfat? Nu. Abdomenul femeii a dispaă rut.
"IÎ n locul abdomenului, noteazaă Merrill, era un intestin lung din neon roz, care lumina
supaă raă tor". El a aflat de la îî n drumaă torul lui caă femeia este internataă îî n spital cu o gravaă
infecţie intestinalaă .

Pentru absolvenţii cursului de Control Mental, sfaă tuitorii pot fi foarte reali. Ce sunt ei? Noi nu
ştim sigur - poate plaă smuiri ale imaginaţiei noastre, poate îî n truchiparea vocii interioare,
poate ceva mai mult. Ceea ce ştim este caă îî n dataă ce ne-am îî n taî lnit cu sfaă tuitorii noştri şi am
îî nvaă ţat saă lucraă m cu ei, relaţia va fi respectuoasaă şi de nepreţuit.
Socrate, un filozof grec, care a traă it cu patru secole îî n ainte de Hristos, a avut un sfaă tuitor, care
spre deosebire de sfaă tuitorii Controlului Mental, s-a limitat numai la atenţionaă ri. Socrate
spunea conform celor afirmate de Plato: "IÎ n caă din copilaă rie maă viziteazaă un semizeu, a caă rui
voce îî m i atrage atenţia din caî nd îî n caî nd, saă maă opresc saă fac ceva, dar niciodataă nu spune ce
saă fac". Un alt scriitor, Xenophon, îî l citeazaă pe Socrate: "paî naă acum vocea nu a greşit
niciodataă ".

Dupaă cum vei vedea îî n curaî nd, un absolvent al cursului de Control Mental, care îî n laboratorul
lui mental consulta cu îî n credere pe sfaă tuitorii lui, este a persoanaă cu putere uriaşaă , de care
beneficiazaă el îî n suşi precum şi alte persoane. La acest nivel de îî nvaă ţare îî n Controlul Mental,
se îî n ţeleg aceste lucruri, dar îî n caă nu au fost traă ite.

IÎ n ziua urmaă toare toţi aşteaptaă cu neraă bdare, aerul parcaă vibreazaă . Chiar şi absolvenţii care
vin din nou la curs, pentru îî m prospaă tarea cunoştinţelor lor, simt aceastaă vibraţie. Paî naă acum
tot ce a experimentat cursantul a fost aparent numai al lui, îî n intimitatea propriei sale minţi.
Acum urmeazaă momentul îî n care experimentul se desfaă şoaraă îî n vaă zul tuturor.

Mai îî n taî i urmeazaă douaă exerciţii mentale de examinare a corpului unui prieten, la fel cum s-a
procedat cu animalul preferat mai îî n ainte, dar acum detaliile vor fi mult mai funcţionale.
Dupaă terminarea exerciţiului cursanţii formeazaă perechi.

Un cursant este "IÎ N DRUMAĂ TOR", iar celaă lalt este OPERATOR PSIHIC" sau "CLARVAĂ ZAĂ TOR"
("IÎ N DRUMAĂ TORUL" derivaă de la "PSIHOORIENTARE"; acest cuvaî nt semnificaă tot ceea ce facem
noi îî n Controlul Mental; adicaă îî n seamnaă îî n drumarea minţii). IÎ n drumaă torul scrie pe o haî rtie
numele unei persoane pe care o cunoaşte, vaî rsta, caî teva generalitaă ţi despre ea şi o descriere
a unor afecţiuni fizice majore. OPERATORUL PSIHIC, clarvaă zaă torul, intraă îî n nivelul lui Alfa, cu
ajutorul îî n drumaă torului, probabil pentru prima şi ultima dataă , nefiind sigur ce va face.

Caî nd semnalizeazaă caă este gata, la nivelul lui, îî n laboratorul lui, îî n prezenţa sfaă tuitorilor lui,
îî n drumaă torul îî i spune numele, vaî rsta, sexul şi adresa persoanei, al caă rui nume este trecut pe
haî rtie. Misiunea clarvaă zaă torului este saă gaă seascaă de ce boalaă suferaă persoana pe care el n-a
îî n taî lnit-o niciodataă şi nu a auzit de ea, paî naă îî n acest moment. El examineazaă corpul persoanei
din exterior şi interior, aşa cum a fost îî nvaă ţat saă facaă îî n imaginaţia lui îî n tr-un mod liniştit,
consultaî nd atunci caî nd este nevoie pe sfaă tuitor, uneori "discutaî nd" cu persoana,
îî n drumaă torul îî l obligaă pe clarvaă zaă tor saă raporteze ce gaă seşte pe parcursul investigaţiei,
"povesteşte tot, chiar dacaă simţi caă inventezi". IÎ n general o şedinţaă s-ar desfaă şura astfel (ceea
ce urmeazaă se bazeazaă pe un caz real):

IÎ n drumaă torul: "Numele baă rbatului scris pe aceasta haî rtie este John Summers. Are 48 de ani,
traă ieşte îî n Elkhart, Indiana. Unu, doi trei - John Summers din Elkhart, Indiana, este acum pe
ecranul taă u. Percepe-l simte-l, vizualizeazaă -l, imagineazaă -ţi-l, creeazaă -l, conştientizeazaă caă
este acolo şi ca atare, faptul caă este acolo. Scaneazaă corpul cu inteligenţa ta, de la cap paî naă la
picioare, sus-jos, sus-jos, odataă pe secundaă . IÎ n timp ce scanezi corpul, îî n acest mod, lasaă
imaginaţia saă aleagaă trei zone care o atrag cel mai mult. IÎ n continuare, saă faci îî n aşa fel, îî n caî t
viteza de scanare a corpului saă fie de o trecere a îî n tregului corp pe secundaă , iar mie
comunicaă -mi zonele de atracţie aşa cum ţi se vor araă ta. Poate vei avea senzaţia caă inventezi,
de aceea, saă -mi spui tot ce-ţi trece prin minte".

Clarvaă zaă torul: "Umaă rul drept staă puţin mai jos si mai îî n faţaă ... Restul este îî n ordine, cu
excepţia poate a gleznei staî ngi. .. Saă ne uitam îî n interiorul pieptului ... Totul este cald ... puţin
mai rece îî n dreapta ... mai rece şi mai îî n tunecat. IÎ i lipseşte plaă maî nul drept. Acum despre acea
gleznaă ... Pare îî n ordine, doar o dungaă albaă palidaă ... doare, caî nd plouaă ... probabil caî ndva a
fost o fracturaă . Cred caă nu mai e nimic de spus. Aşteaptaă ! Sfaă tuitorul meu femeie, îî l îî n toarce
cu spatele spre mine, şi-mi araă taă îî n spatele urechii ... da, se vede o cicatrice adaî ncaă ... el a avut
o operaţie foarte adaî ncaă , mastoiditaă ... asta-i tot.

IÎ n drumaă torul: "Foarte bine. IÎ i lipseşte plaă maî nul drept şi are o cicatrice adaî ncaă îî n spatele unei
urechi. Nu am nici o informaţie despre glezna. Treci îî n revista senzaţiile pe care le-ai avut
atunci caî nd mi-ai vorbit despre plaă maî nul drept şi despre cicatricea din spatele urechii şi
utilizeazaă aceasta ca un punct de referinţaă pentru data viitoare, caî nd vei lucra asupra altui
caz".

Dupaă o pauza de un minut, clarvaă zaă torul revine îî n Beta, zaî mbind. "Oh! Ce nebunie"!

Da, e o nebunie. Contrazice toate experienţele lumii noastre raţionale. Totuşi nu e nimic
ciudat îî n scena descrisaă anterior. Rezultatele de clarviziune nu se obţin imediat. Unii greşesc
puţin la prima îî n cercare, alţii nu reuşesc nici a doua şi nici a treia oaraă ; dar, dupaă o zi de
lucru, aproape toţi au ataî tea clarviziuni, îî n caî t ajung la concluzia caă nu sunt "pur şi simplu
coincidenţe".

De multe ori credem caă imaginaţia este un creator iresponsabil de nonsensuri. Adesea aşa şi
este. Dar operele de artaă sunt produsele imaginaţiei cultivate; rezultatele clarvaă zaă toare sunt
de asemenea, produsul imaginaţiei cultivate, îî n tr-un mod aparte. Caî nd cursantul Controlului
Mental funcţioneazaă pentru prima dataă ca un clarvaă zaă tor, simte caă "îî ş i imagineazaă " ceea ce
vede. Acesta este motivul pentru care îî n drumaă torul îî i spune: "povesteşte, chiar dacaă simţi caă
inventezi". Dacaă el n-ar vorbi, atunci mintea logicaă s-ar putea îî n drepta spre lucruri raţionale,
îî n aă buşind puterile psihice ale omului, ceea ce se îî n taî mplaă îî n viaţa de toate zilele. Dupaă prima
lui îî n cercare, cursantul de Control Mental ştie caă nu este doar o îî n chipuire. El imagineazaă şi
îî nvaţaă saă creadaă îî n primul lucru care-i vine îî n minte. Astfel se realizeazaă talentul lui de
clarvaă zaă tor. IÎ n ceea ce priveşte munca, ea este guvernataă de legi perfect naturale. Mintea
noastraă nu se rezumaă numai la capul nostru, ea se îî n tinde îî n afaraă . Ca saă se îî n tindaă mai
departe, ea trebuie saă fie motivataă de dorinţaă , de puterea credinţei, de straă lucirea aşteptaă rii.
La primul saă u caz, un cursant obişnuit nu are o aşteptare prea mare. Dacaă este o persoanaă
deschisaă şi cultaă , atunci ştie foarte bine, caă existaă lucruri ca ESP, dar viaţa i-a demonstrat caă
nu are aceastaă capacitate. Caî nd îî n ţelege caă nu este aşa, caî nd reuşeşte saă obţinaă primul lui
succes, aşteptarea lui creşte şi este pe drumul cel bun. Dupaă caî teva ore, caî nd a lucrat corect
asupra a 8-9 cazuri, el este deja un absolvent al cursului de Control Mental. "Adesea vedeam
cursanţi diagnosticaî nd corect diferite boli ... ", nota Bud Thomas, redactor la ziarul Midnight
îî n articolul saă u "Cursurile de Control Mental îî ţ i dezvoltaă puterea ta mentalaă ". (Noiembrie 19,
1973). El descrie un caz pe care-l credea a fi foarte dificil de rezolvat, deoarece nici el, nici cei
de la curs nu ştiau de ce boalaă suferaă subiectul analizat. IÎ n dimineaţa acelei zile, el şi-a vizitat
la spital fiul. IÎ n cameraă mai era un pacient. Domnul Thomas nu ştia nimic despre el decaî t
numele. Iataă ce a gaă sit clarvaă zaă torul: Piciorul drept era "îî n tr-un fel paralizat", braţele şi
umerii erau îî n ţepeniţi, caî teva vertebre erau tasate din cauza bolii. IÎ n afaraă de aceasta, avea
gaî tul bolnav şi o infecţie la intestin. Avea o îî n aă lţime de 167 cm şi 48 kg greutate.

Caî nd s-a îî n tors îî n spital, domnul Thomas a aflat caă pacientul a suferit de poliomielita îî n
copilaă rie. El a caă zut din scaunul pe rotile şi şi-a rupt piciorul drept. Tot ceea ce a spus
cursantul de la Controlul Mental a corespuns perfect, cu excepţia infecţiei la gaî t şi intestin.
Acestea erau simptomele fiului saă u.

Adesea, ceea ce pare a fi o greşeala, ca îî n acest caz, este de fapt o lovitura corecta, dar la o
altaă ţintaă . Exersaî nd, tintuirea se îî m bunaă taă ţeşte. Practicaî nd intens aceste exerciţii,
clarvaă zaă torul poate intra îî n contact nu numai cu obiectele, dar şi cu persoanele.

Dick Mazza, un actor-caî ntaă reţ din New York, îî ş i suplimenteazaă venitul baă taî nd la maşina
manuscrise pentru scriitori şi redactori. IÎ n tr-o zi a pierdut un manuscris şi, disperat a cerut
ajutorul unei cunoştinţe, absolvent al cursului de Control Mental. Manuscrisul l-a avut ultima
dataă caî nd a intrat îî n tr-o salaă micaă din bisericaă , la repetiţia unei piese. Un grup de tineri
antreprenori de pompe funebre, paă raă seau chiar atunci biserica; erau acolo pentru exerciţiile
de absolvire. Manuscrisul era îî n tr-un plic alb pe care erau scrise numele lui Dick, adresa şi
cuvaî ntul "urgent".

Absolventul cursului de Control Mental avea ca sfaă tuitoare o femeie mutaă , îî n vaî rstaă , cu care
comunicarea se limita la da şi nu, semnalataă cu capul şi de un fel de limbaj prin gesturi.
Sfaă tuitorul baă rbat o ajuta ca interpret şi doar rar venea cu un sfat propriu.

Absolventul a vizualizat manuscrisul descris de Dick. El a vaă zut plicul îî n mijlocul unui maldaă r
mare de haî rtii, traî ntite pe birou. "Este manuscrisul îî n siguranţaă acolo?" a îî n trebat-o pe
sfaă tuitoare. Ea a faă cut semn cu capul caă da. "Este la unul dintre antreprenorii de pompe
funebre?"

"Nu".

"Biroul este îî n bisericaă ?"

"Nu". "Va ajunge plicul îî n apoi?"

"Da". "La cine este?" Ea a araă tat chiar spre absolventul de Control Mental. "IÎ l am eu?", a
îî n trebat el. "Nu". Sfaă tuitorul baă rbat a venit saă salveze situaţia. "Vrea saă spunaă caă este o
persoana de vaî rsta ta. El a rugat o femeie taî naă raă saă ducaă actele îî n apoi îî n biroul saă u, deoarece
el va merge la festivitate cu elevii saă i. Manuscrisul este pe biroul saă u. Nu te îî n grijora, caî nd va
sesiza aceasta, il va trimite lui Dick". Dupaă douaă zile directorul şcolii antreprenorilor de
pompe funebre i-a telefonat lui Dick. Dupaă festivitate, a explicat el, a luat vraful de haî rtii, îî n
care era şi manuscrisul şi i-a spus secretarei sale saă -l punaă pe birou, pentru caă el merge îî n
oraş saă bea un pahar cu noii absolvenţi. Mulţi cred caă îî n studiul nostru de caz noi realizaă m
numai un transfer al gaî ndurilor. (Numai ataî t? Caî t de neîî n crezaă tori sunt unii oameni!) Cazul
pe care l-am folosit ca exemplu - al acelui baă rbat faă raă plaă maî nul drept - este unul real.
Aminteşte-ţi, era ceva care aparent era o greşealaă , glezna fracturataă . IÎ n drumaă torul poate
confirma (el ne-a descris îî n prealabil) operaţia pe mastoidaă şi lipsa plaă maî nului drept. Dar tot
ce a putut saă spunaă despre fractura gleznei a fost: "Nu am nici o informaţie despre aceasta".
Mai taî rziu persoana de care era vorba a confirmat caă de fapt el şi-a fracturat glezna cu ani îî n
urmaă şi caă aceasta îî i cauza dureri pe vreme umedaă . Transfer de gaî nduri? Noi nu îî n ţelegem îî n
aceşti termeni; gaî ndul nu a fost îî n mintea îî n drumaă torului, pentru caă el nu a ştiut nimic
despre fractura gleznei. Nu a fost probabil nici îî n mintea cazului analizat, îî n acel moment.
Dar, tu poţi obiecta caă , s-ar fi putut saă fie îî n acel moment îî n mintea ta. Da, ar fi putut saă fie. Un
alt caz: Un cursant face un studiu de caz şi arata caă o femeie are o cicatrice la cot, provenitaă
de la o fracturaă . IÎ n drumaă torul nu a avut informaţie despre aceasta şi a conversat cu femeia,
care a spus caă niciodataă nu s-a accidentat la cot. Apoi, dupaă caî teva zile femeia a povestit
aceasta mamei sale. Mama ei şi-a amintit caă ea s-a accidentat la cot, caî nd avea trei ani! Este
acesta un transfer de gaî nd?

Energia psihicaă pe care oamenii o transmit este cea mai puternicaă , caî nd supravieţuirea lor
este pusaă îî n joc. De aceea, îî n multe cazuri ESP spontanaă este implicataă îî n accidente şi îî n
moarte subitaă .

Din aceastaă cauzaă , exerciţiul nostru final este un studiu de caz, îî nvaţaă saă perceapaă semnalele
psihice mai slabe şi mai slabe paî naă caî nd îî n tr-o zi este capabil psihic saă se conecteze cu
oricine, la care se gaî ndeşte, chiar dacaă persoana nu este îî n dificultate. Prin practicaă noi
devenim din ce îî n ce mai sensibili.

IÎ n experienţele mele mai vechi am îî nvaă ţat caă , copiii demonstreazaă capacitaă ţi psihice mai
accentuate decaî t adulţii. Copiii sunt mai puţin îî n graă diţi de Beta de caî t adulţii şi sensul
realitaă ţii lor nu s-a dezvoltat ataî t îî n caî t saă vorbeascaă numai despre ceea ce pare logic.

Dupaă ce a fost dezvoltataă baza Controlului Mental, s-a proiectat un experiment pentru
perfecţionarea structurii şedinţelor studiilor de caz, descrise anterior. Aşa cum se poate
vedea, tehnicile mele mai vechi diferaă mult de cele de astaă zi. Doi copii, Jimmy şi Timmy au
fost antrenaţi îî n Controlul Mental. I-am separat, punaî ndu-i pe fiecare îî n camere diferite,
fiecare cu caî te un experimentator, premergaă tori ai îî n drumaă torilor de astaă zi. Un copil, Jimmy,
a fost solicitat saă intre îî n nivelul saă u Alfa şi saă creeze ceva - orice - îî n imaginaţia sa. IÎ n acelaşi
timp Timmy, îî n altaă cameraă a intrat îî n nivelul saă u Alfa şi a fost solicitat saă descopere ceea ce
Jimmy faă cea. Jimmy a spus experimentatorului saă u "Eu fac un camion mic. Are o culoare verde
şi rotiţele roşii".

Experimentatorul lui Timmy a îî n trebat "Ce face Jimmy acum? " "O, el face un camion mic, o
jucaă rie". "Bine, descrie-l". "O, el este vopsit îî n verde, iar rotile sunt roşii". Acesta este un
studiu de caz la un nivel mult mai subtil decaî t cele pe care eu le-am condus la adulţi , îî n
clasele noastre. Trebuie saă exersezi pentru "a deveni ca şi copiii mici"
CAPITOLUL XIII

FORMEAZAĂ PROPRIUL TAĂ U GRUP DE EXERSARE

Aş dori saă te ajut ca, prin citirea acestei caă rţi, saă -ţi dezvolţi capacitaă ţile mentale, aşa cum
facem noi la cursurile de Control Mental. Exerciţiile vor fi intense şi de durataă , dar vor fi
aplicaţii plaă cute. Exerciţiile pe care vi le ofer, pot fi efectuate individual. IÎ n tr-o lunaă sau douaă
caî nd vei fi capabil saă profiţi de aceste exerciţii, vei fi gata de analiza cazurilor deja descrise.
IÎ n acel moment, vei avea necesitatea ajutorului altora, îî n condiţii controlate cu grijaă . Iataă ceea
ce trebuie saă faci:

IÎ n ainte ca saă îî n cepi primul exerciţiu din aceastaă carte, formeazaă un grup de cel puţin şase
indivizi compatibili, care îî nvaţaă saă practice şi ei exerciţiile. Paă streazaă legaă tura cu ei îî n timp ce
progresezi şi caî nd fiecare din grup este gata - caî nd fiecare ajunge saă -şi îî n suşeascaă exerciţiile -
adunaţi-vaă saă lucraţi asupra cazurilor. Dedicaţi o zi îî n treagaă pentru primul exerciţiu. Fiecare
va aduce cel puţin patru fişe, îî n care saă fie cuprinse numele, vaî rsta, domiciliul unei persoane
grav bolnave, pe o paginaă , precum şi natura afecţiunii pe cealaltaă . Totul va fi descris cu lux de
amaă nunte - acestea te vor ajuta îî n momentul îî n care va sosi timpul verificaă rilor.

IÎ n cepe prin a proiecta mental îî n tr-un metal. Nu vei avea cuburi şi cilindri metalici cum avem
la curs; tu poţi utiliza îî n schimb monede pentru argint şi cupru, un inel de aur, un magnet
micuţ pentru fier. Toţi veţi examina toate aceste obiecte cu atenţie, apoi veţi intra la nivelul
vostru şi vaă veţi imagina caî te un obiect la distanţa de un metru îî n faţaă , deasupra nivelului
ochilor. Imaginaţi-vaă obiectul maă rindu-se paî naă aproape la maă rimea camerei, apoi intraţi îî n el
şi faceţi diferite teste.

Faă acelaşi lucru cu fructe şi legume şi îî n final cu un animal de casaă preferat. Poţi considera
acest exerciţiu un succes, atunci caî nd fiecare a simţit o diferenţa distinctaă intre proiecţiile
examinaă rii ale unui obiect sau ale altuia. Nu este necesar ca rezultatele fiecaă rui test saă fie
clare şi detaliate; numai ca experienţa totalaă , a fiecaă rui obiect, saă fie distinctaă de experienţa
altor obiecte. Impresiile tale pot fi opuse îî n îî n tregime faţaă de altele. Aceasta conteazaă mai
puţin, lucrul important este ceea ce tu ai descoperit; acesta devine punctul taă u de referinţaă .

Eu nu am dezvoltat îî n caă o modalitate care saă te ajute la invocarea sfaă tuitorilor, utilizaî nd
paginile tipaă rite. Dacaă eşti capabil saă -ţi dai seama cum lucrezi singur, îî n final, vei putea foarte
bine saă -ţi atingi ţelul, faă raă ei, dar toate acestea le vei realiza mult mai lent.

Pentru a lucra asupra cazurilor aşezaţi-vaă doi caî te doi, cum o facem la cursurile de Control
Mental. IÎ n capitolul XII vei gaă si cuvintele spuse de caă tre îî n drumaă tor clarvaă zaă torului caî nd îî i
prezintaă cazul. Acestea sunt exact acelea pe care noi le folosim la curs şi pe care eu le sugerez
grupului taă u saă le foloseascaă de asemenea. Am menţionat caă ar trebui saă faci aceasta îî n
condiţii controlate cu grijaă . Iataă ce cred eu caă trebuie saă faci:

Alege un loc liniştit unde nu vei fi îî n trerupt sau perturbat.

Saă fii sigur caă fiecare membru al grupului a practicat toate exerciţiile din aceastaă carte, îî n
ordinea corespunzaă toare şi a avut succes cu ele.

Puneţi-vaă de acord dinainte ca nimeni saă nu se "auto-laude". Probabil caă la îî n ceput cineva din
grupa va avea succese mai spectaculoase decaî t restul. Aceasta nu îî n seamnaă caă el este "cel mai
bun" sau îî n nici un caz superior; el, pur şi simplu, a reuşit primul. Cineva poate saă nu îî n ceapaă
saă opereze clar-vaă zaă tor îî n primele cinci sau şase îî n taî lniri, dar adesea cei mai lenţi se
dovedesc a fi cei mai buni clarvaă zaă tori.

Dacaă , poate cunoşti un absolvent al cursului de Control Metal, roagaă -l saă colaboreze cu voi.
Dacaă el a continuat exersarea Controlului Mental, el vaă va fi de un imens ajutor. Dacaă a laă sat
cunoştinţele saă adoarmaă , o scurta reîî m prospaă tare cu ajutorul acestei caă rţi sau o recapitulare
cu cursanţi la cursul de Control Mental (repetarea cursului nu se plaă teşte) îî l va readuce
îî n apoi.

Caî nd tu eşti clarvaă zaă torul, debaraseazaă -te de îî n doielile tale şi cufundaă -te îî n ce faci. Ascultaă -ţi
simţaă mintele şi intuiţia, dar mai mult decaî t orice, saă nu îî n cerci saă cauţi explicaţii pentru ce ai
gaă sit. Saă nu spui:"O, aceasta nu poate saă fie" şi saă aştepţi o altaă impresie. Primul gaî nd este
adesea mai corect decaî t ceea ce se îî n taî mpla la urmaă torul gaî nd.

Continua saă vorbeşti! Scaneazaă corpul de sus paî naă jos şi descrie ceea ce vezi.

Caî nd eşti îî n drumaă tor nu îî n cerca saă sugerezi. Tu doreşti mult ca el saă reuşeascaă , dar saă ştii caă
nu-l ajuţi dacaă -i spui:

"Du-te îî n apoi la piept. Sigur nu vezi nimic îî n "neregulaă "?

Nu spuneţi clarvaă zaă torului caă greşeşte. IÎ n primele stadii, caî nd pot exista cel mai mare numaă r
de greşeli, ceea ce se îî n taî mplaă adesea, de fapt se datoreazaă faptului caă , clarvaă zaă torul
abordeazaă alte cazuri decaî t cel pe care îî l lucreazaă . Eroarea este relativ minoraă şi poate fi
corectataă cu puţinaă practicaă . Cuvintele descurajatoare venite de la un îî n drumaă tor pot duce la
blocarea unui individ. Cel mai bine spune: "Eu nu am nici o informaţie despre aceasta".

Fii raă bdaă tor. Dacaă mai mult de o jumaă tate de milion de oameni ca tine au avut succes, sigur
vei avea şi tu. Caî nd exersezi singur sau cu o grupa ocazionalaă , lucrul va dura un timp mai
îî n delungat, dar nu vaă d de ce te-ai graă bi!

Caî nd toataă lumea îî n cepe saă aibaă succese de rutinaă cu lucrul la caz, continuaţi îî m preunaă cu
grupul vostru, continuaţi îî n taî lnirile, continuaţi saă lucraţi la cazuri îî m preunaă . Veţi deveni mai
buni şi mai buni, paî naă caî nd îî n tr-o zi veţi fi capabili saă lucraţi cazurile singuri, devenind mai
sensibili la mesajele subtile ale vieţii de toate zilele şi nu numai la semnalele foarte puternice
venite de la boli grave.

Nu folosi niciodataă ca şi caz persoanele de faţaă . Este o distincţie evidentaă îî n tre aceste
persoane şi lucrul asupra unei persoane aflataă la distanţaă . IÎ n prima situaţie avem de-a face cu
un proces de diagnosticare, ceea ce este treaba medicilor licenţiaţi şi cadrelor medicale; îî n a
doua situaţie este vorba de detecţie clarvaă zaă toare, ceea ce este îî n acord cu legea.

Caî nd descoperi ceva anormal, îî n tr-un caz pe care-l lucrezi, nu te graă bi saă i comunici noutaă ţile.
Aceasta intraă îî n sarcina medicului. Sarcina ta este saă -ţi dezvolţi capacitaă ţile clarvaă zaă toare, ca
saă -l poţi ajuta pe el şi pe alţii din punct de vedere clarvaă zaă tor - şi legal. Pur şi simplu
corecteazaă mental ceea ce ai detectat. Detecteazaă mental şi corecteazaă mental. IÎ n caă de la
îî n ceputul acestui capitol ţi-am atras atenţia saă nu dai prea mare importanţaă cine va avea
succes îî n caă de prima dataă . Am îî nvaă ţat aceastaă lecţie îî n anul 1967, caî nd am predat la una din
primele mele clase. Unul din cursanţi era Jim Needham, instructor de zbor. Totul îî i mergea
bine paî naă îî n ultima zi a cursului. Atunci îî n saă toate cazurile lucrate de el, au fost un eşec total.
Din grupul de 32 de persoane, nici unui cursant nu i-a mers aşa de raă u.
Cu toate acestea, Jim a vaă zut ce bine le merge altora, succes dupaă succes. Dacaă ei pot va putea
şi el, aşa caă şi-a faă cut un plan pentru a exersa cu soţia, care a faă cut cursul îî m preunaă cu el.
Soţia lui decupa din ziare istorisiri despre victimele unor accidente. IÎ n fiecare searaă Jim
cobora îî n nivelul saă u şi îî n cerca saă lucreze aceste cazuri ea îî i spunea numele, vaî rsta , sexul şi
domiciliul; iar el îî i descria leziunile pe care aceştia le aveau. Apoi ea citea nume din cartea de
telefoane şi el îî n cerca saă intuiascaă profesia lor. Dupaă şase luni de eşecuri totale, a apaă rut o
straă pungere, el a obţinut primul succes la caz. Şi apoi altele şi altele. El este acum îî m preunaă
cu mine îî n Laredo, responsabil de pregaă tirea instructorilor de Control Mental şi este unul din
cei mai de îî n credere clarvaă zaă tori ai noştri. Mai mult, Jim poate opera clarvaă zaă tor faă raă saă intre
îî n nivel. Aceastaă capacitate a devenit o componentaă a vieţii lui de toate zilele.

IÎ n tr-o searaă fiind îî n Beta, sau nivelul exterior conştient, Jim ajuta o clasa saă -şi invoce
sfaă tuitorii. A vaă zut un baă rbat negru uriaş, îî m braă cat îî n tr-o hainaă neagraă brodataă cu aur care
purta o braă ţara groasaă de aur cu pietre preţioase, apropiindu-se de o cursantaă . Cursanta l-a
respins şi el s-a apropiat de altul, caî nd a dispaă rut îî n aura acestuia.

Caî nd exerciţiul s-a terminat, prima cursantaă a povestit caă a avut numai un sfaă tuitor. A apaă rut
un al doilea, dar acesta era Othello; l-a gaă sit prea îî n spaă imaî ntaă tor. Al doilea cursant a
exclamat: "Eu l-am primit pe Othello. Nu a venit imediat, dar era acolo la sfaî rşitul
exerciţiului".

Poate nu ai nevoie saă perseverezi aşa de mult ca Jim Needham - acesta este un lucru foarte rar
- dar succesul poate apaă rea mai îî n cet decaî t ai vrea, aceasta nu îî n seamnaă caă nu ai capacitate
clarvaă zaă toare. IÎ n seamnaă caă vei avea succes ceva mai taî rziu.

CAPITOLUL XIV

CUM SAĂ AJUTAĂ M ALTE PERSOANE PRIN CONTROL MENTAL


Detectarea bolilor la persoane necunoscute este ceva uimitor, îî n saă niciodataă nu a reprezentat
scopul final al experimentului. Asupra corpului asupra caă ruia ne proiectaă m atenţia, vom
proiecta şi vindecarea.

Este evident caă existaă o energie inclusaă îî n proiectarea mentalaă , o energie dirijataă de intenţiile
minţii noastre. Dacaă se schimbaă aceste intenţii de la colectare a informaţiilor la vindecare,
vom schimba şi efectul energiei.

Cum corelaă m intenţiile noastre cu aceastaă energie, ca astfel saă se realizeze ceea ce dorim?
Intenţia, îî n sine, este ca şi voinţa. Dupaă cum am spus îî n capitolul despre controlul
obişnuinţelor, voinţa îî n sine, nu valoreazaă prea mult. IÎ n timp ce detectaă m anormalitaă ţi prin
vizualizarea lor, vizualizaă m şi ceea ce dorim, adicaă organismul respectiv faă raă anormalitaă ţi.
Aceasta este vindecarea clarvaă zaă toare. Este ceva simplu.

IÎ n cele mai multe cazuri de vindecare, pe care vrei saă le rezolvi, nu este necesar saă staă paî neşti
tehnica de lucru la caz. Poţi deveni uşor un vindecaă tor clarvaă zaă tor eficient prin utilizarea
ecranului taă u mental, pe care-l foloseşti pentru rezolvarea problemelor. De fapt, poţi obţine
rezultate, chiar îî n fazaă iniţialaă de meditaţie şi vizualizare.

Posibilitaă ţile vieţii, de multe ori, sunt îî n tr-un echilibru nesigur. Un mic impuls poate schimba
acest echilibru îî n direcţia îî n care doreşti tu. Caî teodataă îî n saă , existaă situaţii caî nd s-a produs
deja un dezechilibru şi pentru atingerea staă rii de echilibru este nevoie de un clarvaă zaă tor cu
mai multaă experienţaă - ceea ce vei deveni. Dacaă , mai îî n taî i aştepţi saă fi foarte eficient îî n
Controlul Mental şi doar apoi îî n cepi vindecarea clarvaă zaă toare, atunci vei pierde posibilitaă ţi
preţioase de a ajuta.

Eu am îî n ceput saă vindec cu mult timp îî n ainte de a definitiva Controlul Mental; de fapt, nici nu
aveam o metodologie de vindecare bine stabilitaă . Am îî n cercat metodaă dupaă metodaă , cu
rezultate diferite. Cel mai important lucru este caă nu am aşteptat şi caă am avut un numaă r
semnificativ de vindecaă ri, ceea ce m-a faă cut vestit ca vindecaă tor îî n zona de graniţaă dintre
S.UA. şi Mexic. Mulţi au crezut caă am aptitudini speciale sau puteri supranaturale; îî n saă eu am
citit şi am experimentat paî naă am dezvoltat simţul.

Una din primele vindecaă ri ale mele arataă caî t de diferite au fost metodele mele. IÎ n 1959 am
auzit de un preot parohial, de laî ngaă Laredo, care de 15 ani avea dureri mari de genunchi . El
era adesea imobilizat la pat. Suferea din cauza durerii şi a lipsei de mobilitate, dar ceea ce îî l
deranja cel mai mult era , caă îî n timpul liturghiei nu putea saă îî n genuncheze. Episcopul i-a dat
dezlegare, dar saă rmanul om nu putea saă scape de sentimentul caă , compromitea sfaî ntul ritual.

Am mers la el saă -l vizitez. "Cred caă aş putea saă vaă ajut", i-am spus. "Nu sunt medic, dar de 12
ani maă ocup de parapsihologie şi am avut rezultate foarte asemaă naă toare cu cele obţinute de
vindecaă rile prin credinţaă pe care Dumneavoastraă le cunoaşteţi ."

IÎ n dataă ce am spus cuvintele "rezultate foarte asemaă naă toare cu cele obţinute de vindecaă rile
prin credinţaă ", preotul a devenit mai îî n grijorat pentru mine decaî t pentru el îî n suşi.
Parapsihologie?

Niciodataă n-am auzit de o asemenea ştiinţaă . Sper saă nu faceţi nimic care ar dezaproba Sfaî nta
Noastraă Bisericaă "
I-am explicat, caî t mai bine am putut, caî teva din principiile parapsihologiei pe care le-am
îî nvaă ţat şi cum pot fi declanşate vindecaă rile. Se pare caă ceea ce i-am spus nu era îî n
contradicţie cu cunoştinţele lui teologice. A promis caă va reflecta asupra acestor lucruri şi caă
poate o saă maă cheme îî n curaî nd. Privirea lui plinaă de compasiune şi sunetul neîî n crezaă tor al
vocii lui nu mi-au dat mare speranţaă caă voi auzi de el din nou. Ştiam îî n saă ca el se va ruga
pentru mine, ca saă fiu protejat de acele pericole ameninţaă toare, care, dupaă paă rerea lui, erau
ataî t de serioase caă periclitau ... ce... ?

Dupaă o lunaă m-a chemat şi din nou am stat pe marginea patului saă u.

"Jose, dupaă cum ştii caă ile Domnului sunt ciudate. Dupaă caî teva zile de la vizita ta, am primit o
circularaă cu rezumatul unei caă rţi scrisaă de un frate din ordinul nostru. Am gaă sit un capitol
îî n treg dedicat parapsihologiei, despre care mi-ai povestit atunci. Acum eu îî n ţeleg noţiunile
puţin mai bine şi sunt dispus saă te las saă lucrezi asupra mea".

Am stat la el mai mult de o oraă şi i-am povestit despre lecturile mele şi caî teva aspecte din
activitatea mea. Cu caî t am stat mai mult cu acest om cu ataî t mi-a plaă cut mai mult. La sfaî rşit,
el a obosit şi a fost timpul saă plec.

"Este bine! Caî nd îî n cepem tratamentul"?, a îî n trebat el.

"Paă rinte deja am îî n ceput".

"Nu îî n ţeleg".

"Acest lucru este de natura mentalaă , paă rinte şi îî n timp ce discutaă m am îî n ceput lucrul".

IÎ n acea noapte, am faă cut restul lucrului. IÎ n dimineaţa urmaă toare m-a sunat preotul, care era
surprins şi bucuros, caă starea lui de saă naă tate s-a ameliorat îî n timpul nopţii.

Dupaă trei zile de la vizita mea, el putea saă se plimbe şi saă îî n genuncheze şi de atunci nu l-au
mai durut genunchii. Miracol? Nu, un fenomen absolut natural.

Iataă ce am faă cut :

IÎ n timpul discuţiei care a durat mai mult de o oraă amaî ndoi eram treji şi relaxaţi, iar aceste
douaă condiţii ajutaă la vindecare. Tema discuţiei noastre a îî n taă rit îî n crederea lui îî n
parapsihologie. IÎ n munca de clarvaă zaă tor, îî n crederea are aceeaşi importanţaă ca şi credinţa, îî n
religie. IÎ n tre timp, am îî n ceput saă -l vizualizez saă naă tos şi ceea ce este la fel de important am
îî nvaă ţat saă -l plac din ce îî n ce mal mult. Iubirea este o forţaă uriaşa şi am dorit saă fie de partea
noastraă .

Am faă cut îî n caă ceva pentru pregaă tirea lucrului din noaptea aceea . Ca saă -l pot vizualiza mai
taî rziu, l-am examinat pe preot - faţa lui, senzaţia avutaă caî nd îî i straî ngi maî na, diferite expresii
ale lui şi maniere, sunetul vocii lui, toate sentimentele traă ite îî n prezenţa lui. Acesta a fost
"lucrul introductiv".

Peste caî teva ore caî nd preotul dormea, iar eu eram acasaă , am faă cut restul lucrului. Ce am faă cut
atunci, este cu totul diferit de ceea ce fac acum. Am îî nvaă ţat caă energiile psihice sunt
transferate mult mai eficient caî nd supravieţuirea este îî n pericol cum am menţionat îî n
capitolul precedent. IÎ n loc saă intru îî n nivelul meu, cum aş face acum, eu mi-am ţinut
respiraţia, vizualizaî ndu-l pe preot complet vindecat. Au trecut caî teva minute paî naă ce corpul
meu a ţipat dupaă aer. Am continuat saă maă ţin de imaginea preotului fiind saă naă tos. IÎ n acest
timp creierul meu izbucnea îî n tr-un ţipat psihic, iar energia acestui ţipat a transmis imaginea
unei staă ri de saă naă tate perfectaă , acolo unde trebuia saă se ducaă .

IÎ n sfaî rşit am respirat, convins caă problema era rezolvataă şi aşa a fost. Metoda pe care o
predau şi pe care o folosesc acum este mult mai uşor de efectuat pentru clarvaă zaă tor şi la fel
de eficientaă . Simplu, îî nvaţaă saă foloseşti ecranul mental clar şi cu îî n credere. Daţi-mi voie saă vaă
descriu etapele acestui procedeu pas cu pas:

1. Este folositor, deşi nu este neapaă rat necesar, saă cunoşti starea persoanei pe care doreşti saă
o vindeci. Poţi afla aceasta fie pe cale clarvaă zaă toare, fie pe cale obiectivaă .

Intraă îî n nivelul taă u meditativ şi proiecteazaă aceasta persoanaă pe ecranul taă u mental, aşa cum
este ea, cu bolile pe care le are. Plaseazaă o altaă imagine pe ecran la staî nga, araă taî nd caă ceva
este faă cut pentru corectarea problemei. (Dacaă nu ai cunoscut persoana şi îî n caă nu eşti pregaă tit
pentru lucrul cu cazurile, atunci îî n cearcaă saă afli cum arataă îî n realitate, ca vizualizarea ta saă
fie caî t mai exactaă ) .

Acum proiecteazaă pe ecran - şi mai la staî nga - imaginea vie a persoanei îî n stare perfect
saă naă toasaă plinaă de energie şi optimism. IÎ n meditaţie profunda eşti receptiv pentru ceea ce îî ţ i
spui ţie îî n suţi. Acest moment deosebit este esenţial dacaă reuşeşti saă ai certitudinea caă
imaginea acestui om fericit este o imagine realaă ; nu caă va fi realaă , ci caă este realaă . Motivul
acestui lucru este ca, la acest nivel de meditaţie îî n Alfa şi Teta, mintea ta este legataă de cauze,
iar îî n Beta mai mult de efecte. Prin vizualizare cu convingere îî n Alfa şi Teta, "contezi". Nu
acorda atenţie faptului caă ai impresia caă manipulezi timpul folosind "este" îî n loc de " va fi". La
acest nivel timpul este altceva. Vizualizeazaă rezultatele dorite ca şi cum ar fi fost obţinute. Se
pare caă printre legile universului existaă o Carta a Drepturilor, care garanteazaă tuturor,
indiferent de nivelul cunoştinţelor, indiferent dacaă suntem deştepţi sau prosti, caă putem lua
parte îî n determinarea lucrurilor legate prin intermediul dorinţelor, credinţelor şi aşteptaă rilor
noastre. Marcu arataă îî n Noul Testament, caă acest lucru a fost spus mult mai frumos, acum
2000 de ani: "Toate caî te cereţi, rugaî ndu-vaă , saă credeţi caă le-aţi primit şi le veţi avea".

IÎ n timp ce vizualizezi aceastaă persoanaă perfect saă naă toasaă , va apaă rea un moment foarte plaă cut
caî nd vei simţi caă ai faă cut destul. Este plaă cut pentru caă este un simţaă maî nt de îî m plinire.
Numaă raă de la unu la cinci ca saă ajungi îî n Beta ; "te vei simţi treaz şi mai bine decaî t îî n ainte" .

Cu caî t vei exersa mai mult aceastaă tehnicaă , vor avea loc mai multe coincidenţe minunate şi vei
crede mai intens, ceea ce îî n schimb va produce mai multe coincidenţe minunate. IÎ n dataă ce ai
îî nvaă ţat saă foloseşti ecranul taă u mental, poţi îî n cepe declanşarea acestei reacţii îî n lanţ.

Deşi tehnicile de vindecare prin credinţaă şi pe cale psihicaă pot fi diferite, eu cred caă
principiile lor şi rezultatele lor sunt aceleaşi. Ritualurile vindecaă rii prin credinţaă diferaă de la
o culturaă la alta, dar au acelaşi efect dublu: evocaă un nivel profund al minţii şi îî n taă reşte
credinţa şi aşteptarea.
Mulţi vindecaă tori utilizeazaă metode extenuante. Ei pierd energie şi uneori slaă besc îî n tr-o
singuraă şedinţaă . Asta nu este necesar. De fapt metodele Controlului Mental au efect opus.
Odataă ce am simţit sentimentul de îî m plinire, simţim elanul - nu mic, ci foarte puternic şi îî n tr-
adevaă r ne trezim "simţindu-ne mai bine decaî t îî n ainte". Am gaă sit ca vindecarea altora este
bunaă şi pentru vindecaă tor.

Mulţi vindecaă tori cred caă nu se pot autovindeca. Unii cred caă dacaă ar îî n cerca şi-ar pierde
puterile. Am demonstrat caă acest lucru nu este adevaă rat, îî n repetate raî nduri. Mulţi cred caă
este necesar saă fie îî n prezenta cu persoana pe care o vindecaă pentru "a-l atinge cu maî na".
Pentru cei dintre noi care nu sunt nici medici licenţiaţi, nici persoane oficiale bisericeşti,
acest lucru este ilegal. Vindecarea faă raă prezenţa bolnavului funcţioneazaă .

Caî nd vorbeam despre acest lucru, la cursurile de Control Mental, citam adesea cazul unui
slujitor al unui Centurion, pe care Hristos l-a vindecat de la distanţaă . Hristos nu l-a vaă zut pe
slujitor, dar din relataă rile Centurionului a aflat de suferinţa lui. "Şi slujitorul lui a fost
vindecat îî n acea oraă ".

O micaă observaţie: Observaţi caă îî n credinţa popularaă caî nd avem o dorinţaă - caî nd vedem stele
caă zaă toare sau caî nd stingem lumaî naă rile pe tort - suntem ademeniţi saă nu spunem ceva despre
dorinţa noastraă . Aceasta tainaă este probabil ceva mai mult decaî t un joc copilaă resc; cred caă
aici se ascunde o mare îî n ţelepciune. Ţinaî nd dorinţa noastraă - sau mai precis vizualizarea
vindecaă rii - secretaă se pare caă evitaă m risipirea energiei ei şi poate caă o şi amplificaă m. Caî nd
Hristos spunea dupaă o vindecare a sa: "aveţi grijaă saă nu afle nimeni", El nu dorea saă se
ascundaă . El avea motive mult mai adaî nci.

CAPITOLUL XV
CAÎ TEVA PRESUPUNERI

Materialul prezentat îî n carte, de la capitolul III şi XV,ca şi cursul de Control Mental au drept
scop saă te ajute saă utilizezi mai bine propria ta minte, îî n tr-un mod nou, pentru rezolvarea
multitudinii de probleme care copleşesc pe fiecare. Ceea ce am scris, este rezultatul celor
treizeci de ani de studii şi experimente. Aşa cum vezi, îî n totdeauna am lucrat îî n tr-un domeniu
foarte practic, poate pentru caă m-am naă scut foarte saă rac şi viaţa mi-a prezentat probleme
practice îî n caă de la îî n ceput.

De-a lungul acestui drum mi s-a paă rut normal saă meditez asupra celor mai multe descoperiri
care m-au uluit. Din cauzaă caă am fost influenţat de o mulţime de lecturi, de colaboratorii mei
mai instruiţi şi poate mai ales de bogatele tradiţii creştine, ideile mele sunt îî n micaă maă suraă
originale.

Unul din lucrurile cele mai uluitoare a fost caă niciodataă descoperirile mele care s-au dovedit
funcţionale, nu au fost îî n conflict cu convingerile mele religioase. De-a lungul secolelor a fost
o relaţie îî n cordataă intre ştiinţaă şi religie. Personal niciodataă nu am simţit acest lucru. Ceea ce
m-a uluit şi mai mult a fost caă descoperirile mele nu au venit niciodataă îî n conflict cu nici una
din credinţe, sau mai mult, cu nici o concepţie recunoscutaă despre lume. Printre absolvenţii
noştri entuziaşti, sunt atei, protestanţi, catolici, evrei, musulmani, budişti si hindusi,
îî m preunaă cu oameni de ştiinţaă şi licenţiaţi din domenii de diferite specialitaă ţi.

Ar îî n semna caă nu existaă valori inerente îî n Controlul Mental? Dar metodele pe care le-am
dezvoltat, nu sunt nici bune nici rele, la fel ca tabla îî n mulţirii? Am spus caă voi reflecta îî n acest
capitol, dar despre îî n trebaă rile de mai sus am o convingere, fermaă , pe care cred caă o pot
susţine logic. Permiteţi- mi saă o exprim îî n tr-un mic catehism:

Are Universul legi? Desigur - ştiinţa se ocupa cu descoperirea lor.

Putem îî n caă lca aceste legi? Nu. Putem saă saă rim de pe acoperişul unei claă diri şi saă murim, sau
saă ne raă nim, dar legile nu sunt îî n caă lcate. Numai noi ne-am raă nit.

Poate universul gaî ndi despre el îî n suşi? Ştim caă o parte din el poate reflecta asupra propriei
existenţe: noi îî n şine. N-ar fi logic saă presupunem şi despre îî n treg acelaşi lucru?

Universul este indiferent faţaă de noi? Cum ar putea fi? Noi suntem o parte a universului, iar el
ne raă spunde.

Suntem îî n sinea noastraă buni sau raă i? IÎ n meditaţie cand suntem îî n contact direct cu noi îî n şine
nu putem saă facem nici un raă u, dar suntem îî n stare de multe fapte bune.

Dacaă experienţele mele n-ar fi demonstrat valabilitatea punctului 5, eu şi paă rerile mele
despre realitate am fi fost cu totul altfel.

Cea mai bunaă definiţie pe care am auzit-o despre realitate: este ca un vis, pe care îî l îî m paă rţim
cu toţi. Avem doar cea mai vagaă idee ce este îî n tr-adevaă r. Ceea ce gaî ndim, cum vedem
lucrurile, este mai mult decaî t propriile noastre convingeri. IÎ n tr-adevaă r, lucrurile care sunt
departe de noi nu sunt mai mici; iar lucrurile solide nu sunt cu adevaă rat solide. Totul este
doar energie. Diferenţa îî n tre culoare şi sunet, îî n tre radiaţia cosmicaă şi imaginea televizorului
este frecvenţa, sau ceea ce face energia şi caî t de rapid. De asemenea, materia este energie,
dupaă cum am îî nvaă ţat din formula E=mc2 - este o energie care face altceva fiind îî n altaă stare.
Un lucru interesant despre energie - îî n tr-o lume a contrariilor; sus - jos, negru - alb, rapid -
lent, energia nu are opozant. Aceasta din cauzaă caă totul este energie, inclusiv tu şi eu, precum
şi ce gaî ndim. Gaî ndirea creeazaă şi consumaă energie, sau mai precis transformaă energia.

Acum poţi vedea de ce gaă sesc eu diferenţe îî n tre un gaî nd şi un lucru.

Pot gaî ndurile saă influenţeze lucrurile? Desigur, energia poate. Pot gaî ndurile saă influenţeze
evenimentele? Desigur, energia poate.

Timpul este energie? Raă spunsul la aceastaă îî n trebare este ipotetic, din cauzaă caă timpul
prezintaă pentru noi ataî t de multe îî n faă ţişaă ri. Noi credem caă cunoaştem bine timpul, privindu-l
îî n tr-un fel, dar dacaă -l privim altfel, pare diferit.

Ca saă ne legaă m şireturile de la pantofi sau saă traversaă m strada, ar fi bine saă percepem timpul
ca o trecere îî n linie dreaptaă din trecut prin prezent spre viitor. Trebuie saă gaî ndim îî n acest fel,
pentru a trece zilnic prin viaţaă , la fel cum credem convenţional, caă soarele raă sare şi apune, de
parcaă teoria lui Copernic s-ar fi dovedit a fi greşitaă . Din aceastaă perspectivaă , putem saă ne
amintim trecutul, saă traă im prezentul şi saă privim nesigur îî n viitor.

Din altaă perspectivaă , lucrurile stau altfel. IÎ n Alfa şi Teta putem privi la fel de bine îî n trecut ca
şi îî n viitor. Lucrurile care vor veni, îî ş i proiecteazaă umbrele îî n ainte, iar noi putem îî nvaă ţa saă le
vedem. Aceastaă capacitate este cunoscutaă sub denumirea de "premoniţie".

Pe vremea caî nd am caî ştigat la loteria mexicanaă era mult mai puţin recunoscutaă . Dacaă îî n Alfa
şi Teta viitorul poate fi vaă zut aici şi acum, atunci el trebuie saă transmitaă îî n ainte un fel de
energie, cu care putem saă ne acordaă m. Timpul trebuie saă fie şi el o formaă de energie pentru caă
el trimite oriunde orice fel de energie.

Acum caî ţiva ani caî nd maă ocupam de hipnozaă , am descoperit ceva foarte ciudat despre modul
îî n care percepem timpul. Atunci i-am condus pe doi din copiii mei prin regresie şi dacaă
schimbarea se petrecea brusc din prezent îî n trecut, ei se îî n clinau spre dreapta. La fel se
îî n taî mpla cu caă laă torii dintr-un autobuz care se opreşte brusc, caă laă torii alunecaă îî n faţaă .

Copiii au simţit caă se îî n clinaă spre dreapta, atunci caî nd au caă laă torit îî n trecut. Caî nd au revenit
îî n prezent situaţia s-a schimbat şi ei s-au îî n clinat la staî nga. Multe din experienţele mele cu
diferite persoane au confirmat aceste fapte.

Mai taî rziu, caî nd am trecut la meditaţia dirijataă , renunţaî nd la hipnozaă , am dorit saă îî nvaă ţ cum
se poate realiza mişcarea îî n timp îî n ainte şi îî n apoi. M-am îî n tors caă tre est, pentru caă
disciplinele orientale indicaă orientarea îî n acea direcţie, dar orientarea spre est nu a avut nici
o influenţaă . Apoi am presupus caă voi avea capacitate de mişcare mult mai mare îî n timp dacaă ,
luaî nd îî n considerare cele observate îî n experienţele sub hipnozaă , voi pune viitorul îî n staî nga
mea iar trecutul îî n dreapta mea.

Pe aceastaă planetaă , soarele raă sare la est şi apune la vest.

Dacaă îî n timpul meditaţiei maă îî n torc spre sud, atunci estul va fi îî n staî nga mea, vestul îî n
dreapta, iar eu voi fi orientat îî n direcţia curgerii timpului pe planeta.

Eu nu ştiu dacaă am descoperit sau nu direcţia îî n care trece timpul pe paă maî nt; ceea ce ştiu
este caă orientarea spre sud maă face saă maă ghidez mai bine îî n timp şi de asemenea, pot saă maă
mişc mai uşor îî n timp.
Vom trece acum la o problemaă mai serioasaă . IÎ n capitolele anterioare, am amintit de caî teva ori
de Inteligenţa Superioaraă . Este oare un mod subtil cu care maă refer la Dumnezeu? Eu nu pot
demonstra ceea ce voi spune. Trebuie saă vorbesc cu credinţa. Raă spunsul este nu. Inteligenţa
Superioaraă nu îî n seamnaă Dumnezeu. Scriu cu majuscule aceste cuvinte cu tot respectul, dar ea
pentru mine nu este Dumnezeu.

Se pare caă universul funcţioneazaă cu o eficacitate incredibilaă faă raă cea mai micaă pierdere.
Atunci caî nd pun un picior îî n faţa celuilalt nu pot saă cred caă una din preocupaă rile lui
Dumnezeu este saă aibaă grijaă saă nu cad, nu este nici grija Inteligenţei Superioare, este a mea.
Am fost programat genetic saă îî nvaă ţ saă merg - aceasta este munca lui Dumnezeu. Acum
regularitatea paşilor depinde numai de mine.

Totuşi îî n viaţaă apar situaţii mai aparte, caî nd am nevoie de o informaţie care nu poate fi
obţinutaă prin cele cinci simţuri pentru a lua o decizie. Atunci eu apelez la Inteligenţa
Superioaraă . Uneori am nevoie de un sfat de o importanţa capitalaă . Atunci maă adresez lui
Dumnezeu. Maă rog.

Eu îî n ţeleg diferitele nivele de inteligentaă ca o continuitate îî n cepaî nd de la materia


neîî n sufleţita, trecaî nd apoi la vegetale , la animale, la om, la Inteligenţa Superioaraă şi apoi la
Dumnezeu.

Am stabilit ştiinţific caă ile de comunicare cu fiecare nivel, de la materia neîî n sufleţitaă la
Inteligenţa Superioaraă . Am condus experienţele îî n condiţii controlate care au fost verificate,
prin repetare; oricine urmeazaă instrucţiunile acestei caă rţi sau urmeaza cursul de Control
Mental le poate reproduce. Iataă ce îî n ţeleg eu prin "ştiinţific". Toate celelalte reprezintaă
reflectare şi credinţaă ; asta nu.

IÎ n caă o teorie: Din punct de vedere al evoluţiei, noi, oamenii am urcat recent o treaptaă a
evoluţiei - dezvoltarea creierului uman. Aceastaă etapaă s-a îî n cheiat: avem toate celulele din
creier pe care a trebuit saă le primim. Urmaă torul stadiu de dezvoltare este deja îî n desfaă şurare:
dezvoltarea minţii noastre. Capacitaă ţile psihice speciale care îî n caă sunt considerate
neobişnuite, vor deveni normale pentru toţi oamenii, exact aşa cum sunt pentru absolvenţii
de Control Mental şi pentru cei ce citesc şi urmaă resc îî n drumaă rile acestei caă rţi.

Din toate aceste reflecţii de mai sus se poate observa caă am o imagine proprie despre lume,
despre adevaă r şi realitate. Este îî n dreptaă ţit saă îî n trebi: "Cursanţii de Control Mental ajung pe
baza experienţei lor la un punct de vedere asemaă naă tor"? Nu, nici pe departe. Vaă dau un
exemplu.

Un numaă r uimitor de mare din cei care practicaă Controlul Mental devin vegetarieni.
Colaboratorul meu apropiat Harry McKnight, a devenit recent vegetarian. Eu, îî n saă , savurez cu
plaă cere o friptura bunaă .

CAPITOLUL XVI

LISTA DE CONTROL
O dataă ce ţi-ai îî n suşit toate tehnicile descrise - dacaă eşti asemenea majoritaă ţii absolvenţilor
de Control Mental - poţi saă utilizezi tehnicile cu care obţii rezultate mai bune, iar pe celelalte
poţi saă le neglijezi. Poţi saă -ţi reimprospatezi uşor cunoştinţele şi saă obţii rezultate bune, dacaă
faci o scurtaă trecere îî n revistaă a acelora pe care le-ai neglijat. Ca saă -ţi economisesc timpul,
iataă o lista a tuturor tehnicilor descrise îî n capitolele III paî naă la XIV:

Cum saă îî nvaă ţaă m saă meditaă m dimineaţa

Cum saă paă raă seşti nivelul taă u de meditaţie

Cum saă meditaă m îî n orice perioadaă a zilei

Prima treaptaă a vizualizaă rii: Ecranul taă u Mental

Primul pas îî n meditaţia dinamicaă

Cum rezolvaă m problemele prin meditaţie

Cum saă utilizaă m tehnica celor Trei Degete pentru a ne reaminti imediat

Trepte spre IÎ nvaă ţarea Rapida

Cum saă ne reamintim visele

Cum saă visaă m soluţiile problemelor

Cum saă scaă paă m de obiceiurile rele: Supraalimentaţia ,Fumatul

Cum saă funcţionaă m din punct de vedere clarvaă zaă tor

Cum se face vindecarea clarvaă zaă toare

Cum saă ne autovindecam

Cum saă îî m bunaă taă ţim caă snicia

CAPITOLUL XVII

UN PSIHIATRU LUCREAZAĂ CU CONTROL MENTAL


IÎ n capitolele anterioare Jose a explicat Controlul Mental şi a dat instrucţiuni detaliate despre
cum îî l poţi pune îî n aplicare. Tu vezi îî n Controlul Mental cum sunt utilizate nivelele foarte
adaî nci ale conştiinţei şi te poţi îî n treba ca şi mulţi alţii, dacaă nu cumva puterile adaî nci ale
minţii tale ţi-ar putea pune îî n pericol saă naă tatea.

Jose şi colaboratorii lui din conducerea organizaţiei Controlului Mental, arataă ca pe baza
experienţei de paî naă acum, se poate spune caă faţaă de avantajele antrenamentului, nu au fost
evidenţiate nici cele mai mici "efecte negative" colaterale ca saă folosim un termen medical. Cu
alte cuvinte, aceasta îî n seamnaă ca paî naă acum nu a ajuns la cunoştinţa lui Jose şi colegilor saă i,
din partea absolvenţilor cursului, a nici unei probleme legate de saă naă tate.

Un absolvent al Controlului Mental, un medic specialist, a examinat siguranţa Controlului


Mental pe bazaă de teste de aciditate. Este vorba de dr. Clancy D. Mc. Kenzie, un psihiatru şi
psihanalist remarcabil din Philadelphia, director al Serviciului de Consultaţii psihiatrice din
Philadelphia, membru al Centrului Psihiatric din Philadelphia şi un medic practician foarte
activ. El se ocupa de asemenea de mult timp de Yoga şi de alte discipline care utilizeazaă
meditaţia, biofeedback şi de parapsihologie.

Ca o parte a studiilor sale, îî n acest domeniu, el a participat îî n anul 1970 la cursul de Control
Mental. "Am dorit saă vaă d dacaă ei îî nvaţaă îî n tr-adevaă r clarviziunea, aşa cum au susţinut un
numaă r din pacienţii mei care au beneficiat de acest curs. M-am convins caă ceva psihic se
îî n taî mplaă şi de atunci mi-am consacrat mult timp şi efort pentru a investiga aceasta mai
departe" . Interesul pentru Control Mental a fost staî rnit de douaă lucruri: un comentariu al lui
Sigmund Freud faă cut spre sfaî rşitul carierei sale şi ceea ce s-a îî n taî mplat la cursul de Control
Mental.

Freud a spus caă cea mai promiţaă toare direcţie pentru psihoterapie îî n viitor este mobilizarea
spre energiile bolnavilor. Dr. McKenzie a observat îî n modul cel mai clar la participanţii
cursului de Control Mental, caă îî ş i utilizeazaă energii despre a caă ror existenţaă nu aveau
cunoştinţaă paî naă acum.

Dar am mai observat îî n plus şi altceva la acest curs. "Trei persoane din treizeci erau agitate
emoţional, iar la a patra persoana starea de stabilitate era sub semnul îî n trebaă rii. Care putea
fi cauza? Ar putea cursul saă precipite o modificare patologicaă emoţionalaă sau ei erau deja
bolnavi caî nd au venit la curs? Erau unii pacienţi ai mei tulburaţi şi beneficiau de curs, avaî nd
doar noroc?" Cea mai practica cale de a raă spunde la aceste îî n trebaă ri, considera el era testarea
oamenilor îî n ainte şi dupaă curs.

Testul avea ca scop saă scoataă îî n evidenţaă acele modificaă ri ascunse care erau cele mai
responsabile de vulnerabilitatea psihologicaă . Au îî n ceput studiile, îî m preunaă cu colegul saă u Dr.
Lance S. Wright, profesor de psihiatrie la Universitatea Pennsylvania. IÎ n urmaă torii patru ani
şi jumaă tate, 189 de bolnavi psihic au participat îî n mod voluntar la activitaă ţile cursului de
Control Mental. Pentru a face teste caî t mai complete, ei s-au concentrat pe un studiu mai
detaliat pe acei bolnavi din grup care erau psihotici, care aveau psihoza la limita sau care
erau recuperaţi din stare psihoticaă . Erau îî n numaă r de 75 de bolnavi.

Conform observaţiilor lor, efectul benefic al cursurilor asupra saă naă taă ţii oamenilor, prin
rezultatele obţinute, nu l-a surprins pe dr. McKenzie şi dr. Wright. Era o îî m bunataă ţire
considerabilaă a saă naă taă ţii mentale la aceşti bolnavi psihici.
Pentru cei interesaţi îî n controlul strict şi concluzii precise ale studiilor ştiinţifice, inseram
caî teva detalii. Din grupul de 75 de bolnavi, 66 erau pacienţii dr. McKenzie. Ei reprezentau
100% totalul bolnavilor psihotici şi psihotici la limitaă ai saă i care au dorit saă participe la curs.

La îî n ceputul investigaţiilor au fost trimişi la curs bolnavii, cu multaă grijaă , unul caî te unul,
pentru a putea fi controlaţi de aproape, urmaă rindu-se eventualele influenţe nocive asupra lor
sau asupra anturajului cursanţilor. De asemenea, ei erau trimişi aşa cum descrie dr. McKenzie
îî n "perioada lor mai stabilaă ". Mai taî rziu şi-au dat seama caă poate saă -i trimitaă la curs şi îî n tr-o
stare mai puţin stabilaă ; patru dintre ei prezentau chiar deliruri patologice. Mai taî rziu a putut
saă trimitaă la curs mai mulţi bolnavi agitaţi deodataă ; uneori au participat şase sau chiar mai
mulţi bolnavi.

Ca o parte din studiile sale, a testat 58 din aceşti bolnavi îî n ainte şi dupaă curs pentru a putea
sesiza modificaă rile care s-au produs. Testul, Experential World Inventory, conţine 400 de
îî n trebaă ri care apreciazaă percepţia personalaă a realitaă ţii - oarecum asemaă naă tor cu vestitul test
al petelor de cerneala Roschach, dar îî n forma scrisaă . Diferenţele dintre punctajul obţinut
îî n ainte şi dupaă curs au fost impresionante: la 36 dintre bolnavi s-a remarcat îî m bunaă taă ţirea
spectaculoasaă a percepţiei realitaă ţii, la 21 dintre bolnavi ramane aproximativ aceeaşi şi doar
la un singur bolnav s-a constatat o scaă dere.

Persoana la care punctajul a scaă zut, era un baă rbat de 29 de ani cu schizofrenie catatonicaă care
- pentru prima dataă îî n viaţa lui - şi-a îî n trerupt tratamentul medicamentos şi a îî n ceput saă
meargaă la îî n taî lniri cu fete. "Din punct de vedere clinic" - spunea dr. McKenzie, "el a avut mai
multaă energie emoţionalaă şi a devenit mai optimist îî n urma antrenamentului. Totuşi,
îî n taî lnirile l-au aruncat îî n tr-un conflict şi au îî n ceput saă aparaă tulburaă ri la douaă saă ptaă maî ni
dupaă curs. Nu a avut îî n saă nevoie de spitalizare".

Aceşti bolnavi, desigur erau sub tratament psihoterapic - mulţi deja de un an sau chiar mai
mult - ceea ce a dat dr. McKenzie o deosebita şansaă saă observe schimbaă rile clinice apaă rute
dupaă curs. Iataă unele din remarcile sale:

Un baă rbat schizofrenic de 30 de ani, îî ş i îî n chipuia îî n ainte caă era sub comanda, trimisaă
telepatic, saă ucidaă pe cineva. Din fericire, niciodataă nu a gaă sit persoana corespunzaă toare. IÎ n
timpul şedinţelor de tratament, dupaă curs, a fost capabil pentru prima dataă saă discute despre
"sistemul saă u delirant". Energia sa emoţionalaă a devenit mult mai mare şi a privit mai clar
viaţa. Curaî nd s-a reîî n tors la studiile sale şcolare şi a obţinut chiar teze de doctorat.
"Capacitaă ţile sale au fost direct legate de absolvirea cursului", a explicat dr. McKenzie.

Dintre cei 28 de bolnavi care sufereau de diferite tipuri de depresie (de involuţie psihoticaă ,
schizo-afectivaă şi maniaco-depresivaă ), 26 s-au simţit mult mai bine dupaă curs. Ceilalţi doi
care prezentau o depresie accentuataă au avut remisiuni nu numai conform testului, dar erau
îî n stare la fel cu ceilalţi saă lucreze asemenea probleme, pe care îî n ainte nu erau capabili saă le
rezolve. O femeie de 21 de ani, era hotaă raî taă saă se sinucidaă , fiind îî n tr-un stadiu iniţial al unei
psihoze acute. L-a asigurat pe dr. McKenzie caă nu va putea saă o ajute şi caă oricum ea se va
sinucide. Doctorul i-a propus saă participe la un curs. La sfaî rşitul saă ptaă maî nii, doctorul era
"absolut surprins: femeia a reacţionat mai bine decaî t mulţi alţi pacienţi. A fost cea mai
spectaculoasaă remisie pe care am vaă zut-o vreodataă ".

Femeia şi-a gaă sit o nouaă linişte, a devenit mai raţionalaă şi gaî ndurile ei n-au mai luat-o razna.
De asemenea, subliniez: a dispaă rut o mare parte din pesimismul saă u adaî nc. IÎ n tr-un raport
clinic, doctorii McKenzie şi Wright spun "spitalizarea şi dozele mari de medicamente n-ar fi
putut-o calma îî n tr-o asemenea maă suraă . A repetat cursul dupaă douaă saă ptaă maî ni şi starea ei s-a
îî m bunaă taă ţit îî n continuare. Schimbaă rile au fost spectaculoase; "De-a lungul urmaă toarelor şase
luni capacitatea ei de a-şi controla starea patologicaă s-a îî m bunaă taă ţit continuu".

Dupaă un an dr. McKenzie a considerat-o perfect recuperataă din faza acutaă a bolii sale.

Desigur, psihozele sunt tulburaă ri mentale grave. Nevrozele sunt mai puţin grave. Dintre cei
189 de bolnavi, participanţi la cursul de Control Mental, 114 sufereau de nevrozaă . Toţi aceştia
au beneficiat de asemenea de pe urma cursului. Rezumaî nd observaţiile lor clinice îî n lucrarea
mai sus menţionataă , doctorii au scris:

"Cei care au continuat saă exerseze Controlul Mental dupaă terminarea cursului au putut saă -şi
schimbe viaţa îî n mod considerabil, dar şi cei care n-au exersat îî n mod sistematic, au putut saă
utilizeze tehnicile îî n timpul crizelor, atunci caî nd erau obligaţi saă facaă faţaă stresului sau
trebuia saă ia decizii importante. Toţi au avut impresia de expansiune a minţii, o revelaţie caă
pot saă -şi utilizeze mintea pe alte caă i. Entuziasmul grupului a crescut spre sfaî rşitul cursului şi
mulţi dintre ei au remarcat o creştere a energiei emoţionale.

La grupul celor agitaţi s-a observat, de asemenea, o schimbare clinicaă importanta. Numai la
unul s-a remarcat (bolnavul de 29 de ani care a îî n ceput saă meargaă la îî n taî lniri) o uşoara
indispoziţie. Ceilalţi au beneficiat mai mult sau mai puţin de aceste exerciţii. Multe persoane
cu afect plat (cu raă spuns emoţional redus sau absent) au prezentat entuziasm pentru prima
dataă îî n viaţa lor. Paă rea caă existaă o schimbare îî n energia emoţionala dupaă curs şi o
îî m bunaă taă ţire a staă rii afective. Ei aveau o privire mai pozitivaă asupra viitorului lor şi unii din
ei au îî n ţeles mai bine procesele lor psihotice. Bolnavii cu deliruri patologice aveau îî n mod
categoric mai puţine crize delirante dupaă exerciţii. Ei erau mai relaxaţi şi s-a redus
anxietatea. Bolnavii au îî nvaă ţat saă se bizuie pe propriile lor resurse îî n îî n ţelegerea problemelor
lor, îî n tratarea lor şi îî n rezolvarea lor şi au fost capabili de a-şi maă ri îî n crederea îî n sine".

Fiindcaă toţi pacienţii îî n afaraă de unul din cei 189 au beneficiat de curs, dr. McKenzie a tras
concluzia drept care cursul este "mai mult decaî t sigur şi benefic pentru bolnavi; poate deveni
o parte integrantaă a psihoterapiei". IÎ n prezent el recomandaă tuturor pacienţilor saă i saă urmeze
cursul de Control Mental. S-a observat caă la unii pacienţi durata tratamentului a fost scurtata
cu paî naă la doi ani prin tehnicile Controlului Mental.

Una din tehnici - Controlul Viselor - spunea el, "poate foarte bine saă se dovedeascaă a fi o
schimbare majoraă îî n psihiatrie. Este o cale rapidaă şi de îî n credere pentru îî n ţelegerea şi
rezolvarea problemelor" .

Staă paî nind analiza Freudianaă , dr. McKenzie nu vede nici un conflict îî n tre modul de
interpretare freudian a viselor spontane şi modul îî n care absolvenţii Controlului Mental
interpreteazaă visele lor programate. "Dorinţa visului freudian devine dorinţa de a avea un
raă spuns", explica el. IÎ n saă , avertizeazaă caă "este necesar saă ne asiguram caă o anumitaă dorinţa
inconştientaă din vis nu va îî n locui dorinţa conştientaă de a avea raă spunsul".

O bolnavaă care a fost un timp îî n observaţia doctorului McKenzie, i-a telefonat caă doreşte saă fie
spitalizataă din cauza unor dureri îî n torace şi stomac. I-a spus caă ar fi mai bine saă se interneze
îî n tr-o secţie a spitalului de psihiatrie. Telefonul nu a fost o surpriza; se aştepta saă -l
primeascaă . Starea ei mentalaă se îî n raă utaă ţise.
La spitalul de psihiatrie, dr. McKenzie i-a propus bolnavei saă -şi programeze visele pentru a
primi raă spunsuri la urmaă toarele patru îî n trebaă ri: Care este problema? Unde este? Care este
cauza? Cum poate saă scape de acestea?

Iataă visul bolnavei: Ea, soţul ei şi cei trei copiii ai lor , mergeau cu maşina de-a lungul unei
serpentine. A îî n ceput saă ningaă iar maşina a derapat de pe carosabil. Nu dupaă mult timp
maşina a fost acoperitaă cu zaă padaă . Soţul i-a propus saă opreascaă motorul; au venit 8-10
oameni din oraş pentru a-i scoate de sub zaă padaă . Caî nd au ieşit din maşina cei trei copiii
dispaă ruseraă . Un pic mai departe drumul se terminaă brusc. Un alt drum se termina îî n tr-un
unghi drept, care cotea uşor ducaî nd de asemenea îî n alt drum - o autostrada, situataă tot la un
unghi drept.

Ascultaî nd reconstituirea acestui vis, dr. McKenzie a suspectat-o ca descrie traseul tractului
intestinal şi a rugat-o saă deseneze o hartaă a acestui drum îî n tortocheat. Bolnava i-a desenat şi,
desigur destul de bine, drumul urmaă destul de precis traseul tractului intestinal uman - toate
îî n proporţie corespunzaă toare. Mai mult, o examinare medicalaă a gaă sit o obstrucţie care
corespundea exact cu locul unde maşina derapase de pe drum - locul îî n care intestinul
subţire paă trunde îî n cel gros. Cu alte cuvinte, visul acestei femei (ea nu avea nici o cunoştinţaă
de anatomie; nu terminase cursurile superioare ale şcolii) a localizat exact obstrucţia îî n acel
segment de 2,5 cm a tractului de aproape şase metri a tractului intestinal!

Analizaî nd mai departe: Conform sistemului de simboluri al visului ei, zaă pada era un produs
lactat care a provocat durerile intestinale şi a declanşat obstrucţia.

Sfatul soţului saă u de a opri motorul maşinii era - din nou îî n sistemul de simboluri - cel mai
bun sfat care se putea da: A îî n semnat "opreşte alimentarea cu combustibil a corpului; stop
maî ncaă rii".

Cei 8-10 oameni care i-au dezgropat din zaă pada reprezintaă îî n limbajul visului, degetele celor
douaă maî ini. Aceasta ar putea reprezenta vindecarea "punerea maî inii" sau operaţia. Dispariţia
copiilor reprezenta îî m plinirea dorinţei. Ea dorea saă -i scoataă din calea ei pentru a determina
pe soţul ei saă -i acorde mai multaă atenţie.

Dr. McKenzie a transferat-o la un alt spital din cauzaă caă normal, o obstrucţie intestinala
necesitaă o intervenţie chirurgicalaă de urgenţaă . Cu toate acestea - îî n armataă cu îî n ţelegerea
visului saă u şi cu cunoştinţele obţinute prin cursurile de Control Mental, a puterii minţii
asupra corpului, plus anticiparea operaţiei, ea a îî n ceput saă -şi rezolve obstrucţia. O oraă dupaă
diagnosticul pe baza visului, diagnosticul era confirmat medical îî n spital, dar bolnava şi-a
eliberat obstrucţia şi intervenţia chirurgicalaă nu mai era necesaraă . Chirurgul ei era uluit.

Dr. McKenzie a aflat mai taî rziu caă aceastaă femeie a mai fost operataă de patru ori pentru
ocluzie intestinala, îî n ultimii 20 de ani şi chirurgii i-au spus caă de fiecare dataă obstrucţia era
localizataă îî n acelaşi loc. Paă rea caă ea a îî nvaă ţat saă -şi creeze boala de fiecare dataă caî nd avea o
necesitate psihologicaă . Mai taî rziu a consultat-o pe fiica ei de 18 ani, care avea o problemaă :
Era gravidaă , deşi nu era maă ritataă . "Ce saă fac?", a îî n trebat ea. Din nou el a recomandat un
Control al Viselor pentru gaă sirea raă spunsului. IÎ n visul ei a apaă rut un baă rbat. I-a spus: "Naşte
copilul, aşteaptaă trei ani, maă ritaă -te pe urma mutaă -te din acest stat". "Nu pot saă -i dau un sfat
mai bun", a spus dr. McKenzie.
Procentajul divorţurilor la tinerii de 20 de ani este de 80%, aşa ca o aşteptare de trei ani
acasaă este indicataă . Baă rbatul era persoana potrivitaă pentru fataă , dar pentru a realiza o
caă saă torie reuşita, trebuia saă plece de acasaă departe de paă rinţi.

IÎ n alt caz Controlul Viselor a condus la o tehnicaă terapeuticaă complet nouaă , care a scurtat cu
mulţi ani durata terapiei. Bolnava îî ş i luxa articulaţiile de la maî ini de fiecare dataă caî nd soţul ei
îî n taî rzia mai mult de 10 minute de la cinaă . Dr. MCKenzie a îî n cercat luni de zile saă -i explice
bolnavei caă atunci caî nd ea se gaî ndea caă raă spunde la îî n taî rzierea soţului ei, ea traă ia acum
experienţa unui simţaă maî nt vechi din copilaă rie, caî nd tataă l ei alcoolic nu venea acasaă . Dacaă ar
fi îî n ţeles acest lucru, femeia nu şi-ar mai fi luxat articulaţiile de la maî ini, dar dr. McKenzie nu
reuşea saă o laă mureascaă . Femeia trebuia saă facaă un tratament psihoterapeutic îî n caă doi ani, de
douaă ori pe saă ptaă maî na. Dr. McKenzie i-a sugerat saă -şi programeze un vis.

Visul ei a fost deosebit de creativ şi problema ei s-a rezolvat peste noapte.

Ea a visat caă dr. McKenzie a îî n registrat pe o casetaă declaraţii foarte iritante. Ea asculta
aceastaă casetaă acasaă şi îî n registra propriile ei reacţii pe o a doua caseta. Apoi daă dea cea de-a
doua casetaă a dr. McKenzie pentru interpretare.

La fiecare din interpretaă rile lui ea exclamaă : "O, ce proastaă sunt!" Interpretare medicului a
araă tat ca ea confunda cele douaă realitaă ţi diferite, trecut şi prezent. Visul ei a faă cut-o saă
îî n ţeleagaă acest lucru pentru prima dataă ; niciodataă nu şi-a mai luxat articulaţiile.

"Acest remarcabil vis programat a vindecat-o total pe pacientaă . Un control efectuat dupaă trei
ani a confirmat caă ea se simte bine îî n continuare" a raportat dr. McKenzie.

Un alt pacient suferea de claustrofobie şi se chinuia de aproape un an saă ajungaă la cauza bolii.
Cazul s-a dovedit a fi foarte interesant. IÎ n tr-un vis programat, el şi alte trei persoane erau
îî n tr-un dreptunghi schiţat pe paă maî nt de o sfoara. IÎ n exteriorul acestui dreptunghi, la unul din
colţuri era un alt dreptunghi, mai mic, de asemenea schiţat de o sfoara.

Fiecare a îî n cercat saă iasaă din dreptunghiul mai mare prin dreptunghiul mai mic. Semnificaţia
acestui vis devine claraă caî nd zona mai mare este privitaă ca uterul mamei iar cea mai micaă ca
şi colul uterin. La exterior era o paă şune verde cu vaci (saî nii).

Unul din colegii pacientului a fugit spre dreptunghiul mai mic dar a fost oprit de o barieraă
invizibilaă (peretele uterului). De catarama curelei lui era legataă o coarda cu cutii de conserve
(cordonul ombilical).

Pacientul ştia caă trebuie saă iasaă cumva de acolo dar s-a hotaă raî t saă -i lase saă iasaă mai îî n taî i pe
ceilalţi. Acest lucru a determinat un sentiment de enervare de scurtaă durataă , ca atunci caî nd
trebuie ţinutaă o cuvaî ntare - ceva care trebuie faă cut, chiar dacaă va deveni stresant sau anxios
(trauma la naştere) - dar îî l aştepta relaxarea, o dataă ce se va termina totul.

Celelalte trei persoane din dreptunghi erau fraţii şi sora sa. Acest vis unic i -a oferit
paă trunderea psihologica de care avea nevoie pentru laă murirea cauzelor claustrofobiei. Ceea
ce face îî n mod particular interesant acest vis, nu este faptul caă duce persoana respectivaă îî n
perioada anterioaraă naşterii - acest lucru este relativ frecvent - ci faptul caă face referire la o
barieraă invizibilaă ". "Oare aceastaă ar putea saă îî n semne" -se îî n treabaă dr. McKenzie - "caă existaă
posibilitatea clarviziunii îî n ainte de naştere?" Dr. McKenzie îî ş i sfaă tuieşte pacienţii saă utilizeze
Controlul Mental; de asemenea el utilizeazaă Controlul Mental pentru tratarea pacienţilor saă i.
"O îî n ţelepciune covaî rşitoare maă cuprinde caî nd utilizez Controlul Viselor".

IÎ n tr-o noapte el a programat un vis despre un pacient al saă u, un om de 27 de ani, care nu


ieşise de doi ani cu o fataă . Femeile erau îî m potriva lui, "de altfel nu erau bune de nimic". IÎ n
visul saă u, dr. McKenzie s-a auzit spunaî nd: "Pentru mine e îî n regulaă dacaă tu nu ai avut
niciodataă relaţii heterosexuale". Data urmaă toare caî nd pacientul s-a plaî ns de femei, dr.
McKenzie i-a spus exact aceleaşi cuvinte.

A mers. Pacientul era şocat. Evitarea femeilor a fost modul lui de a se opune tratamentului;
dar acum nu mai mergea. Pe deasupra, el a intrat îî n panicaă la gaî ndul caă niciodataă nu va mai
avea relaţii normale cu o femeie. IÎ n acea noapte a avut-o.

Dr. McKenzie, care a devenit consultant pentru metoda de Control Mental Silva, continua saă
cerceteze noi moduri de utilizare ale Controlului Mental, pentru îî m bunaă taă ţirea şi accelerarea
tratamentului psihiatric. IÎ n acelaşi timp, el cautaă caă i de utilizare ale Controlului Mental îî n
domenii mai largi ale practicii medicale - diagnosticarea bolilor.

Primul pas al cercetaă rii sale este de a gaă si modul de maă surare a credibilitaă ţii tehnicilor de
Control Mental îî n lucrul pe cazuri. Dupaă trei ani de cercetare el crede caă este aproape de ceea
ce el numeşte "planul de cercetare absolut", care eliminaă toate variantele şi identificaă numai
parametrul care trebuie maă surat. Scopul lui este de a pune lucrul asupra cazurilor îî n scop
medical.

Caî teodataă pentru stabilirea diagnosticului medical este nevoie de exploraă ri chirurgicale sau
de medicamente, ceea ce produce disconfort, sau este periculos pentru bolnavi; nici o tehnicaă
de diagnostic nu este precisaă îî n toate cazurile. Diagnoza clarvaă zaă toare nu este periculoasaă
pentru pacient, presupunaî nd caă poate fi demonstrataă acurateţea ei. La acest lucru lucreazaă dr.
McKenzie.

Mai îî n taî i el a îî n cercat noul plan de cercetare la Cursul de absolvenţi ai Controlului Mental, o
clasaă de 30 de persoane. Precizia rezultatelor a fost de douaă sute de ori mai mare decaî t dacaă
s-ar fi produs din îî n taî mplare. A fost mulţumit, dar a dorit saă perfecţioneze metoda îî n
continuare şi saă aranjeze datele pentru prelucrare pe calculator.

Planurile lui au fost verificate de departamentul de statisticaă al Universitaă ţii Pennsylvania şi


a ajuns la concluzia caă trebuie eliminate variabilele care îî n greuneazaă cercetaă rile
clarvaă zaă toare şi astfel maă suraă torile lui vor fi exacte. IÎ n circulara de la cursul de Control
Mental, erau desenate douaă corpuri umane cu cercuri, pe care cititorii trebuie saă le bifeze. Li
s-a dat apoi, ca şi îî n lucrul pe caz, numele, vaî rsta, sexul şi domiciliul a douaă persoane care
erau bolnave. Nu s-a comunicat natura bolii de care sufereau cele douaă persoane; nici dr.
McKenzie nu ştia acest lucru. Doctorul din Florida, care le-a dat aceste cazuri, a comunicat
aceastaă informaţie numai dupaă ce a aflat rezultatele.

IÎ n noul program de cercetare este esenţial saă se dea douaă cazuri şi nu numai un caz. Acest
lucru îî i permite dr. McKenzie saă elimine presupunerile. De exemplu dacaă pacientul A a avut o
leziune pe glezna staî ngaă , iar pacientul B nu a avut, atunci orice semn care a ajuns la glezna
staî ngaă a pacientului B ar putea fi socotit doar o presupunere. Dacaă cinci cititori bifeazaă
glezna staî ngaă a corpului B, atunci este justificataă afirmaţia caă tot ataî tea semne vor fi
presupuse nejustificat şi îî n cazul A. Acum saă consideraă m ca 50 de cititori marcheazaă glezna
staî ngaă a cazului A. Dr. McKenzie scade din acest numaă r cele cinci care reprezintaă pe cei care
au presupus la nimerealaă va considera ca 45 erau relevante din punct de vedere clarvaă zaă tor.
Cu ajutorul computerului a fost apreciataă semnificaţia statisticaă a rezultatelor.

Pentru acest lucru, cele douaă cazuri trebuie saă fie diferite.

Dacaă cele douaă cazuri au leziuni la glezna staî ngaă , atunci aceasta metodaă de eliminare a
raă spunsurilor non psihice nu se poate utiliza.

Doctorul din Florida a greşit faă raă voie, a dat douaă cazuri care îî n taî mplaă tor aveau leziuni îî n
aceeaşi zonaă a corpului. Dr. McKenzie şi-a schimbat planul şi rezultatele le-a interpretat prin
altaă metodaă . IÎ n loc saă compare cazul A cu cazul B a comparat cel mai mare numaă r de
raă spunsuri corecte cu cel mai mare numaă r urmaă tor de raă spunsuri. Deşi calculatorul i-a spus
caă rezultatele pot fi îî n taî mplaă toare îî n proporţie de abia unu la un miliard, el totuşi nu
consideraă experimentul saă u relevant din cauzaă caă planul saă u de cercetare nu a putut fi urmat.

Planul saă u de cercetare cuprinde mult mai multe aspecte decaî t le-am amintit aici şi a efectuat
multe alte experienţe care au condus aşa cum afirma el la "rezultate semnificative din punct
de vedere statistic". Proiectul saă u complet este ataî t de semnificativ îî n caî t îî n mod sigur vom
auzi de el mai mult atunci caî nd îî ş i va perfecţiona tehnica îî n continuare. IÎ n locul unor simple
cercuri folosite, pentru îî n semnarea locului unei boli, le va da absolvenţilor Controlului
Mental liste ale bolilor; îî n felul acesta pot saă ajungaă la un diagnostic specific.

"Aceste studii premergaă toare" - spune el - "îî n seamnaă un grad mare de semnificaţie statisticaă .
Eu sunt pregaă tit cred, saă trag concluzii din ele. Este îî n saă foarte multaă muncaă de detaliu. Dacaă
şi investigaţiile ulterioare se vor îî n cheia cu rezultate asemaă naă toare, atunci va fi posibil ca
medicii saă fie ajutaţi de clarvaă zaă tori îî n stabilirea diagnosticului lor îî n tr-un mod mult mai de
îî n credere. De asemenea aceste cercetaă ri vor avea un mare impact asupra medicinii. Este îî n saă
prematur saă vorbim cu certitudine acum, dar tind spre acest ţel".

Directorul cercetaă rilor Controlului Mental, Wilfrid Hahn un biochimist şi fost preşedinte al
Mind Science Foundation îî m paă rtaă şeşte speranţa dr. McKenzie. "Din secolul al XIX-lea, de caî nd
cercetaă rile psihice se efectueazaă cu metode ştiinţifice îî n totdeauna am pus sub semnul
îî n trebaă rii factorii necontrolaţi (uneori necunoscuţi). Chiar dacaă dr. McKenzie obţine un
impact medical, aşa cum afirmaă , eu consider caă este necesar saă se facaă cercetaă ri suplimentare.
Eu cred caă el va obţine îî n tr-adevaă r un impact medical utilizaî nd metodele lui de cercetare. El
trebuie saă -şi concentreze atenţia numai asupra raă spunsurilor psihice - eliminaî nd factorii
perturbatori; aşa cum un chimist care cautaă îî n apa urmele unui element poate saă elimine apa
şi toate celelalte elemente, exceptaî nd doar pe acela pe care-l studiazaă ".

EXPERIMENTE - CAZUL A

IMPORTANT! Scopul acestui experiment este detectarea corectaă a localizaă rii anomaliei sau
afecţiunii. Limitaţi-vaă activitatea la detecţie şi nu la influenţarea bolii pe parcursul
experimentului.
Instrucţiuni

1. Debbie Vaccio are 23 ani şi locuieşte IÎ n Miami, Florida. Are o problemaă de naturaă medicalaă
iar tu ai putea saă o ajuţi. Intraă IÎ n nivelul taă u de Control Mental şi imagineazaă -ţi-o pe Debbie
îî m preunaă cu dorinţa ta de a-i localiza boala. Atunci caî nd crezi caă ai localizat boala, marcheazaă
UN SINGUR cerc din diagrama alaă turataă , cel mai apropiat de zona pe care ai simţit-o sau
ghicit-o. Important: Dacaă marchezi mai mult de un cerculeţ, raă spunsul taă u nu va fi luat îî n
considerare.

Aşteaptaă cel puţin 10 minute îî n ainte de a trece la cazul B

2. Cynthia Cohen are 21 ani si locuieşte in Miami, Florida. Are o problemaă de naturaă medicalaă
iar tu ai putea saă o ajuţi. Intraă in nivelul taă u de Control Mental si imagineazaă -ţi-o pe Cynthia
îî m preunaă cu dorinţa ta de a-i localiza boala. Atunci caî nd crezi caă ai localizat boala, marcheazaă
UN SINGUR cerc din diagrama B, cel mai apropiat de zona pe care ai simţit-o sau ghicit-o.
Deoarece acest exerciţiu este destinat exclusiv detecţiei, nu îî n cerca saă corectezi boala.

CAPITOLUL XVIII

STIMA DE SINE VA CREŞTE

IÎ n cea mai mare parte a timpului petrecut îî n aceastaă viaţaă , ne subapreciem. Dacaă am petrece
numai jumate din acest timp gaî ndindu-ne cum saă biruim îî n viaţaă , atunci ne-am da seama caă
suntem mai puternici decaî t credem" - citat din revista Chicago Tribune dupaă actriţa-
cantareaţaă Carol Lawrence. Ea s-a îî n scris la cursul de Control Mental la recomandarea unei
alte caî ntaă reţe, Marguerite Piazza, absolventaă a acestui curs.

IÎ n tr-adevaă r mulţi dintre noi sunt legaţi de idei limitate referitor la cine suntem şi de ce
suntem îî n stare. IÎ n curaî nd vei traă i bucuria distrugerii acestor limite şi vei gaă si o nouaă
libertate. Caî nd vezi de ce eşti capabil, îî n crederea îî n tine va creşte. IÎ n acest domeniu s-au
faă cut multe studii. Ele se referaă la grupuri mari de persoane faă raă probleme speciale precum şi
la grupuri cu probleme de subapreciere a propriei persoane - studenţi, alcoolici, drogaţi,
prizonieri şi saă raci.

Mai îî n taî i saă analizaă m studenţii. Cursurile de Control Mental s-au predat îî n 24 de universitaă ţi,
16 licee şi 8 şcoli generale, adesea figuraî nd îî n planul de îî nvaă ţaă maî nt.

Am putea aştepta ca rezultatele obţinute saă fie diferite. Pentru caă acelaşi curs este predat îî n
diferite şcoli, la studenţi şi elevi de diferite vaî rste şi diferite condiţii sociale şi culturale. Dar
nu este aşa - rezultatele sunt ataî t de uniforme, îî n caî t acum putem afirma cu siguranţaă caă ele
se pot prevedea. Dacaă se introduce Controlul Mental îî n şcoalaă , atunci elevii devin mai
hotaă raî ţi, mai independenţi, pentru caă ei au acum o capacitate mai mare de rezolvare a
problemelor îî n tr-un mod propriu. Cu alte cuvinte creşte puterea propriului ED (ego). Acest
fapt a fost cuantificat ştiinţific de Dr. George De Sau, fost director al Educational Research for
Silva Mind Control.

Primul test s-a desfaă şurat îî n anul 1973 la liceul Hallaha din Philadelphia, pe un numaă r de
2000 de elevi, care au participat la curs. Au fost aleşi la îî n taî mplare 220 de elevi, care au
completat Formularele de Personalitate pentru Liceu îî n ainte de curs cu o saă ptaă maî naă şi apoi
dupaă douaă saă ptaă maî ni de la terminarea cursului. Formularul cuprindea 140 de îî n trebaă ri, pe
baza caă rora se poate cuantifica cu precizie imaginea propriului ED.

Aceastaă imagine completaă a propriului ED poate fi apoi conturataă ca un fel de portret cu 14


caracteristici - aventuros, plin de vervaă , sigur de sine, etc. Testul este des utilizat îî n cercetare
şi îî n consiliere personalaă . Portretele imaginii propriului ED a celor 220 de elevi au fost
combinate îî n tr-un singur profil de grup, fiind apoi comparate îî n ainte şi dupaă curs.
Rezultatele: schimbare majoraă îî n direcţia creşterii puterii ego-ului, a siguranţei de sine, a
calmului şi îî n depaă rtarea de neraă bdare, nesiguranţaă şi indiferenţaă . IÎ n anumite privinţe
studenţii nu s-au schimbat - de exemplu îî n raporturile de dominare şi supunere
influenţabilitate şi îî n caă paă ţaî nare. Dupaă cursul de Control Mental, elevii au avut mai mult
respect faţaă de ei îî n şişi.

Prin trecerea ciclurilor vieţii, se schimbaă şi imaginea noastraă despre noi îî n şine de la o zi la
alta, îî n mod normal. Dacaă s-ar face un test pe un grup ales la îî n taî mplare pe care l-am repeta
trei saă ptaă maî ni mai taî rziu am putea evidenţia o schimbare. Cei care au elaborat testul au
studiat şi acest lucru. Schimbaă rile îî n taî mplaă toare care ar putea avea loc accidental au o
distribuţie normalaă . Ele au fost cuantificate. Pentru evaluarea rezultatelor la liceul Hallahan a
fost necesar saă determinaă m dacaă numaă rul schimbaă rilor observate depaă şeşte pe acela dat de
schimbaă rile îî n taî mplaă toare care s-ar putea produce. Iataă ce s-a gaă sit:

Pentru a se produce din îî n taî mplare schimbaă ri pozitive îî n faţa personalitaă ţii de aceeaşi
amploare ca cele apaă rute dupaă controlul Mental la Liceul Hallahan, ar fi trebuit saă se dea
acest test de o mie de ori pe un grup ales aleator, pentru a avea o singuraă şansaă de a se
suprapune rezultatele.
Cauza schimbaă rilor nu este îî n taî mplaă toare şi se datoreazaă Controlului Mental. Joe Clark, un
ziarist la publicaţia "Philadelphia Daily News" a intervievat caî ţiva elevi, care urmau cursul, îî n
timpul pauzei de masaă . IÎ n tr-un articol care a apaă rut îî n 27 septembrie 1972, el o citeazaă pe
Kathy Brady îî n vaî rstaă de 13 ani, care îî ş i rodea unghiile de la opt ani: " IÎ n totdeauna îî m i rod
unghiile caî nd sunt nervoasaă . IÎ n aceastaă dimineaţaă caî nd eram îî n sala de curs am dorit saă -mi
rod unghiile, dar nu le-am ros. Mi-am spus: "Nu-ţi roade unghiile!" Am îî n chis ochii şi m-am
relaxat".

Pat Eisenlohr i-a spus caă nu se mai bate cu fratele lui mai mic, ceea ce nu s-a mai îî n taî mplat
paî naă acum. "Mi-am spus nu are rost saă te îî n furii. De ce saă maă bat? Şi nu m-am baă tut. IÎ n
aceastaă dimineaţaă am scaă pat şi de o durere de cap spunaî ndu- mi caă durerea de cap va trece.
Ştiu caă pare ciudat dar totul este adevaă rat".

Saă comparaă m acum rezultatele acestei şcoli cu cele obţinute la alte douaă şcoli: un liceu catolic
din Lawrenceville, Pittsburgh şi cea de-a doua la St. Fidelis, un seminar catolic.

La Lawrenceville şi St. Fidelis ca şi la Hallahan, cea mai mare schimbare a fost puterea ego-
ului cursanţilor. Este de subliniat caă aceastaă schimbare a fost uniforma - îî n fiecare şcoalaă
profilul grupului s-a îî m bunaă taă ţit îî n aşa maă suraă , îî n caî t dacaă ar fi avut loc prin îî n taî mplaă ri
singulare s-ar fi realizat doar îî n proporţie de 1 la 1000. Aceeaşi schimbare s-a realizat şi îî n
cadrul celei de a doua şcoli: Hallahan şi Lawrenceville. Una mai micaă la St. Fidelis. IÎ n toate
cele trei instituţii siguranţa de sine a crescut semnificativ, dar diferenţiat ca maă rime.

Rezultatele gaă site, din care cele prezentate sunt numai o parte, nu l-au mulţumit pe De Sau.
Deşi era mulţumit de rezultatele pozitive şi era satisfaă cut de uniformitatea avantajelor prin
Control Mental, totuşi lipsea ceva. Testarea unui grup îî n ainte şi apoi dupaă douaă saă ptaă maî ni
dupaă cursul de Control Mental nu araă ta dacaă aceste avantaje sunt de durataă . Testarea dupaă
patru luni arataă îî n saă acest lucru.

Dr. De Sau a faă cut aceste teste la Lawrenceville şi St. Fidelis şi a fost surprins de cele
constatate. Pentru toate caracteristicile - puterea ego-ului, siguranţa de sine, calmul - elevii
de la ambele scoli prezentau acum îî m bunaă taă ţiri mult mai mari decaî t dupaă douaă saă ptaă maî ni de
curs de la terminarea exerciţiilor. IÎ n referatul lui, dr. De Sau conchide:

Probabil schimbaă rile observate la studenţi pot fi cel mai bine evaluate prin perspectiva d-lui
John Holt, educator şi autor. El consideraă caă procesul educaţional predaă îî nvaă ţarea prostiei
prin creşterea anxietaă ţii, vinei şi dependenţei faţaă de mediul extern pentru aprobare sau
dezaprobare - condiţii pentru a produce conformism, nevroze, comportare robopaticaă ,
neglijaî nd dezvoltarea umanaă şi îî m bunaă taă ţirea educaţiei. Credem caă şi alte instituţii sociale se
gaă sesc îî n aceleaşi condiţii.

Datele studiului menţionat mai sus semnaleazaă cel puţin din punct de vedere educaţional, o
alternativa proaspaă taă , viabilaă . Schimbarea îî n direcţia unui punct de referinţaă interior, este un
factor al îî n taî mplaă rii care este persistent şi puternic dupaă cursul de Control Mental - un alt
mod de a spune: recunoaşterea de caă tre individ a propriei lui valori şi un pas important îî n
direcţia autocontrolului.

IÎ n cele mai multe şcoli unde se predaă cursul de Control Mental profesorii sunt obligaţi şi ei saă
participe la acest curs.
Cauzele sunt destul de evidente, dacaă ne gaî ndim la avantajele antrenamentului - profesorii
devin mai calmi, mai raă bdaă tori şi studenţilor le este mai uşor saă petreacaă timpul la cursurile
lor. Este cunoscut caă un profesor care aşteaptaă mai puţin de la un elev primeşte mai puţin, iar
unul care aşteaptaă mai mult primeşte mai mult. Profesorii care au participat la cursul de
Control Mental au aflat îî n mod direct despre "Carta Legilor Cosmice", prezentataă de Jose îî n
capitolul XlV, care este valabil pentru îî n treaga omenire. Dupaă curs, nici un profesor nu-şi
poate bate joc de nici un "echipament mental" - el cunoaşte prea bine capacitaă ţile imense ale
fiecaă rei minţi omeneşti. IÎ n aceastaă situaţie poate saă devinaă un profesor mai bun, chiar dacaă
elevii lui n-au auzit de Controlul Mental.

Dar caî nd elevii şi profesorii sunt absolvenţii cursului de Control Mental, îî n clasaă au loc multe
lucruri deosebite.

O profesoaraă din Buffalo îî i îî nvaţaă pe studenţi saă se "acorde" eu George Washington şi alte
personalitaă ţi ale trecutului, ajutaî ndu-i astfel saă studieze istoria, utilizaî nd tehnica lucrului
asupra cazurilor, tehnicaă îî nvaă ţataă îî n ultimele ore ale cursului de Control Mental. IÎ n acest fel ei
traă iesc istoria. Mai taî rziu, îî n timpul examenelor, elevii se "acordaă " cu ea şi gaă sesc confirmarea
raă spunsurilor lor.

O altaă profesoaraă , de colegiu, propune studenţilor saă i saă se "acorde" cu filozofii pentru
explicarea unor probleme care nu sunt clare îî n scrierile lor. "Metoda funcţioneazaă ", spune ea.

Doamna Joe Lytle, o instructoare de Control Mental din Virginia Beach este îî n caî ntataă saă
lucreze cu tineri îî n tre 7 şi 17 ani. O parte din experienţele ei au apaă rut îî n ziarul "Ledger-Star"
din Norfolk îî n 16 iulie 1975, sub titlul: "Elevii exceleazaă dupaă cursul de Control Mental". Unul
din cursanţii ei urma un tratament medicamentos pentru hiperkinezie. Mama acestui copil
hiperactiv povestea urmaă toarele: "Dupaă curs, schimbaă rile au fost pur şi simplu fantastice.
Baă iatul meu a renunţat la medicamente, iar notele au crescut de la nota 6-7 la 9 şi 10.
Controlul Mental l-a faă cut saă perceapaă caă el are puterea saă se schimbe". Alt elev de liceu a
trecut de la nota 7 la 10 dupaă terminarea cursului. Altaă elevaă a avut probleme cu testele de
citire, dar dupaă curs a obţinut note de 10 la toate testele. Dupaă un an abilitatea ei de citire a
crescut de la clasa a IV- a la a IX-a.

Practic nu a existat posibilitatea de a face comparaţie îî n tre rezultatele elevilor care au fost la
curs şi a celor care nu au fost, sau saă se maă soare diferenţele îî n tre douaă grupuri dupaă aceea,
din cauzaă caă îî n toate cele trei licee unde Dr. De Sau a faă cut observaţiile, aproape toţi elevii au
participat la cursul de Control Mental.

Aceastaă posibilitate a apaă rut la Universitatea din Scranton, Pennsylvania. Profesorul Donald
L. Angell de la Departamentul Resurse Umane a propus absolvenţilor la Consultanţaă de
Reabilitare saă facaă cursul de Control Mental. O parte suficientaă din studenţi nu au dorit saă
urmeze cursul, ceea ce i-a permis lui şi Dr. De Sau saă studieze aceste diferenţe. Am dat un test
similar cu cel dat îî n liceu - acesta a fost pentru adulţi; pentru 35 de studenţi care au faă cut
cursul şi pentru 35 de studenţi care nu l-au faă cut.

Diferenţele îî n tre cele douaă grupuri s-au vaă zut şi îî n ainte de îî n ceperea cursului. Cei care au
vrut saă participe la curs conform testului, erau mai receptivi la nou şi mult mai direcţionaţi
spre ei îî n şişi. Cei care nu au vrut saă urmeze cursul respectau mai mult tradiţiile şi
regulamentele şi erau mai practici.
Dupaă o lunaă de la terminarea cursului cele douaă grupuri au fost testate din nou şi pe laî ngaă
diferenţele remarcate deja, au apaă rut alte diferenţe semnificative. Grupul de Control Mental
era mai matur şi mai stabil din punct de vedere emoţional, mai sigur de sine, mai relaxat
decaî t celaă lalt.

Pe scurt acest studiu araă ta caă cei care au urmat cursul de Control Mental se diferenţiazaă de
cei care nu au urmat cursul şi caă aceastaă alegere a fost îî n folosul lor.

Creşterea îî n crederii îî n propria persoanaă este importantaă pt orice om; acest fapt poate fi
important pentru salvarea vieţii drogaţilor, care îî n cearcaă saă se elibereze de sub influenţa
drogurilor. Controlul Mental are puţinaă experienţaă cu drogaţii, dar experienţa obţinutaă s-a
dovedit a fi instructivaă .

Paul Grivas, Directorul adjunct al Centrului de Control Mental din Manhattan, a vrut saă vadaă
ce ar putea saă facaă Controlul Mental pentru narcomani. El a îî n ceput saă lucreze cu patru
voluntari: doi din ei luau metadona, iar ceilalţi doi heroinaă . Primii doi au gaă sit cursul uşor,
dar n-au renunţat la metadona.

Metadona creeazaă o dependenţaă puternicaă ; ea este utilizataă îî n multe programe de


dezintoxicare la heroina. Renunţarea la metadona este fizic foarte dureroasaă şi durerile sunt
ataî t de mari, îî n caî t spun narcomanii caă nu s-au putut concentra la exerciţiile de Control
Mental.

Un bolnav care lua heroina a avut un scandal îî n familie îî n prima zi a cursului şi s-a retras. Cel
care a raă mas la curs a reuşit saă se dezintoxice - saă se elibereze de droguri caî teva luni dupaă
curs. Mai taî rziu, el i-a telefonat domnului Grivas spunaî ndu-i caă ia din nou heroinaă . El a dorit
saă reia cursul. Domnul Grivas a petrecut o zi îî m preunaă cu el, pentru a-i îî m prospaă ta
cunoştinţele de Control Mental şi din nou a renunţat la heroinaă . El nu a mai fost dependent de
drog luni de zile; apoi s-a mutat îî n alta localitate şi legaă tura s-a îî n trerupt.

A doua îî n cercare de a ajuta drogaţii prin Control Mental s-a faă cut îî n cadrul unui program
special îî n Bronx, cu 18 oameni toţi drogaţi; unii din ei lucrau la proiect sau erau şi
organizatori. Ei au relatat caă se staă paî nesc mult mai bine decaî t îî n ainte; unii din ei, dupaă
caî teva luni au reuşit saă transmitaă familiilor lor o parte din cunoştinţele lor de la curs. Testele
de îî n ainte şi dupaă curs nu s-au putut efectua din cauzaă caă dupaă trei luni mulţi dintre cei 18
drogaţi nu mai erau disponibili.

Se poate îî nvaă ţa ceva din aceste douaă experienţe? Da, spune Paul Grivas. Deşi nu existaă îî n caă
dovezi statistice, experienţele ne indicaă douaă lucruri:

Primul, îî n cazul drogaţilor, nu este indicat a se intra îî n viata drogaţilor numai printr-un curs
de Control Mental de 48 de ore, laă saî ndu-i apoi saă lucreze singuri. Pentru cei mai mulţi dintre
noi este o experienţaă de transformare permanentaă , îî n timp ce ei, drogaţii, care trebuie saă
lupte cu obişnuinţa de un an sau de o viaţaă îî n treagaă , precum şi cu robia psihicaă şi mentalaă au
nevoie de mai mult timp şi de îî n taă riri frecvente ale cunoştinţelor. Grivas spune: "Daţi-mi un
program de reabilitare a drogaţilor unde pot saă fac astfel şi sunt sigur caă voi obţine
rezultate".

Al doilea, drogaţii executa Controlul Mental mult mai uşor decaî t ceilalţi oameni. Domnul
Grivas crede caă motivul este caă , Controlul Mental include o stare schimbataă a conştiinţei; îî n
timp ce majoritatea oamenilor nu a simţit starea schimbataă a conştiinţei, drogaţii o fac
adesea. IÎ n saă paî naă acum ei n-au ajuns la un nivel de conştientaă util unde au control îî n loc saă
piardaă controlul. IÎ n acest mod, Controlul Mental îî n seamnaă o promisiune specialaă pentru ei.

IÎ n acest domeniu nu exista studii de anverguraă , dar desele istorisiri de succes ale
absolvenţilor cursului de Control Mental sugereazaă caă îî n cercarea domnului Grivas este bine
fondataă .

Iataă cazul unui cursant care s-a dezintoxicat singur îî n anul 1971. De atunci el este îî n caă
"curat".

"Ştiam caă am o problemaă gravaă : dependenţa la heroinaă . Nu am putut îî n ţelege modul îî n care
m-a ajutat un curs numit Control Mental, care susţinea printre alte lucruri caă ajutaă oamenii saă
scape de obiceiurile rele; de altfel îî n ainte am îî n cercat majoritatea metodelor de reabilitare.
Eram sceptic, dupaă ce am fost la psihiatri, psihoterapeuţi, îî n spitale, am urmat tratament cu
metadonaă , dar doream saă îî n cerc totul. Eram convins caă nu voi traă i îî n caă trei ani şi caă nu voi
putea saă rbaă tori ziua mea de naştere, la vaî rsta de 30 de ani dacaă nu renunţ la heroinaă şi la
cheltuielile mari pe care le faă ceam (200 de dolari pe zi) pentru drog".

"Un obicei este o amprentaă pe celulele creierului care este îî n taă ritaă prin repetiţie" - spune
instructorul de Control Mental. "Schimbaă programarea la nivel de cauzaă îî n subconştient",
continuaă el, şi vei schimba comportarea la nivel de efect, îî n dimensiunea conştientei
exterioare". Acest lucru era logic, dar nivelul meu emoţional îî m i spunea caă am nevoie de
droguri pentru a deveni insensibil la viaţaă şi la sentimentele negative, pe care le aveam faţaă
de mine îî n sumi. Apoi instructorul mi-a dat o tehnicaă pentru schimbarea imaginii de sine
dintr-o persoanaă neîî n crezaă toare faă raă voinţaă , neputincioasaă , îî n tr-alta îî n crezaă toare, cu voinţaă ,
siguraă pe sine, un portret uman saă naă tos.

Eram sceptic, dar cu o razaă de speranţaă , am îî n ceput saă maă schimb pe mine îî n sumi, îî n
imaginaţia mea la nivelul Alfa. Maă programam de trei ori pe zi - dimineaţa, seara şi noaptea,
ca pe 20 iulie la 30 de zile de la prima programare, va dispaă rea pentru totdeauna nevoia de
droguri. Am continuat saă iau droguri, îî n timpul celor 30 de zile, dar îî n doze din ce îî n ce mai
mici, astfel îî n caî t la data planificataă saă elimin complet dependenţa de droguri.

IÎ n iulie a fost acea zi extraordinaraă îî n care n-am mai luat droguri şi de atunci nu m-am mai
atins de ele. Era cu totul altfel decaî t îî n ainte, caî nd renunţam la droguri, iar dupaă caî teva zile
sau saă ptaă maî ni reveneam la vechiul obicei. De data asta simţeam cu tot sufletul caă îî n tr-adevaă r
nu mai am plaă cere pentru drog. Faă raă un efort de voinţa faă raă îî n locuitori, faă raă reprimarea
sentimentelor sau dorinţelor. A funcţionat! IÎ n sfaî rşit, liber"!

Alcoolismul, o alta patimaă , este mult mai raă spaî ndit decaî t patima drogurilor şi îî n tunecaă foarte
multe existenţe. In SUA sunt milioane de alcoolici. Victimele alcoolului doresc de asemenea cu
ardoare, saă îî nvingaă sentimente de neputinţaă , insucces şi culpabilitate şi saă -şi construiascaă
sentimente de îî n credere îî n sine şi calm pentru a facilita îî n toarcerea lor spre saă naă tate.

Aceastaă dorinţaă a fost realizataă de 15 alcoolici caî nd au participat la cursul de Control Mental,
îî n 1973 îî n cadrul unui program de cercetare; cursul s-a ţinut îî n apropierea locului unde ei
erau trataţi. Rezultatele au fost cuantificate de Dr. De Sau. El a utilizat acelaşi test de
personalitate pe care l-a folosit îî n ainte, la studenţii de la Universitatea Scranton şi la fel ca şi
îî n studiul anterior a folosit testul prima dataă îî n ainte de curs şi a doua oaraă o lunaă dupaă curs.
Cel mai mare contrast s-a obţinut îî n comportamentul dinamic. A existat o schimbare îî n
profilul de grup, iar dirijarea s-a faă cut caă tre sinceritate şi deschidere pentru atingerea
scopului. IÎ n taî mplarea ar putea produce aceastaă schimbare doar îî n procentaj de 1%. Alte
schimbaă ri au fost asemaă naă toare cu cele obţinute de liceeni şi studenţi, aşa cum le-am descris
mai îî n ainte. Ei aveau o putere a ego-ului mai mare, o îî n credere de sine mai puternicaă , erau
mai relaxaţi şi mai deschişi la experienţe noi - toate caracteristicile valorilor preţioase ale
celui care se luptaă îî m potriva alcoolului.

Una din cele mai importante schimbaă ri a fost reducerea anxietaă ţii sau "fricii". Dr. De Sau notaă :
"Domeniul fricii caracterizat prin tensiuni neurovegetative mari şi prin hiperactivitate, poate
fi foarte important îî n îî n ţelegerea comportamentului alcoolicului. Este posibil ca alcoolicii saă
bea pentru a echilibra simptomele lor fizice şi mentale. IÎ n situaţii de fricaă , alcoolul produce
atingerea echilibrului fizic/psihic şi micşoreazaă frica. O imagine mai bunaă despre sine şi
capacitatea de a manevra frica, poate saă ofere o alternativa importantaă faţaă de alcool". Iataă
mai jos rapoartele de îî n credere la şase luni de la cursul de Control Mental pentru cei 15
subiecţi:

Subiectul 1. Dupaă un program de reabilitare de 90 de zile, nu a recidivat.

Cursul de Control Mental l-a transformat dintr-un om foarte pasiv, îî n chis, îî n tr-un om amabil ,
plin de viaţaă şi cu mult umor sec.

Subiectul 2. Dupaă cursul de Control Mental nu a mai baă ut, nu a recidivat şi a paă raă sit institutul
şi programul de tratament. Se pare caă a avut o stare generalaă buna şi a caă paă tat îî n credere îî n
sine.

Subiectul 3. De la tratamentul de reabilitare faă cut îî n cadrul programului de spitalizare nu a


recidivat. Dupaă cursul de Control Mental a obţinut un progres îî n semnat îî n programul
antialcool.

Subiectul 4. Nici o recidivaă , de caî nd era îî n spital, îî n ainte de a urma cursul de Control Mental.
Cursul de Control Mental i-a îî n taă rit programul de tratament.

Subiectul 5. Nici o recidivaă de la terminarea programului de tratament din spital.

Subiectul 6. Nu a recidivat. Starea lui generalaă s-a îî m bunaă taă ţit, fapt reflectat şi asupra familiei
lui, care s-a stabilizat. De asemenea a luat note mari la colegiu.

Subiectul 7. Nu a recidivat. Dupaă cursul de Control Mental a îî n trerupt programul antialcool.


Este evident totuşi ca traă ieşte conform programului antialcool. Relaţiile familiale s-au
îî m bunaă taă ţit vizibil.

Subiectul 8. Nici o recidiva, de la cursul de Control Mental. Relaţiile de familie s-au


îî m bunaă taă ţit foarte mult. S-a faă cut un om deosebit de plaă cut, a devenit amabil şi cu
mentalitatea "Iubeşte-ţi aproapele".

Subiectul 9. Persoana este o femeie, n-a recidivat şi acum lucreazaă .

Subiectul 10. Nu a recidivat. Urmaă reşte conştient scopul, şi-a schimbat hotaă raî t limitele
autoimpuse şi cautaă posibilitaă ţi pentru un randament mai bun.

Subiectul 11. Dupaă curs viaţa lui a devenit mai bunaă , ceea ce reiese şi din starea generalaă
bunaă , a familiei lui şi caracterizarea de la locul de muncaă . Nu a recidivat.
Subiectul 12. Participaă de 12 ani la programul antialcool. De la curs a avut o scurtaă recidivaă ,
mai puţin de o oraă . Nu a avut altaă recidivaă .

Subiectul 13. De la ieşirea din spital unde a urmat programul de reabilitare, nu a mai avut
recidive. De la Controlul Mental este tot mai mult atras de societate. Se observaă o
îî m bunataă ţire la serviciu, îî n familie, etc.

Subiectul 14. De la cursul de Control Mental a recidivat de mai multe ori, dar a reuşit saă se
refacaă cu propriile lui forţe. El n-a mai fost spitalizat pentru nici o recidivaă ; ceea ce se
îî n taî mpla îî n ainte de cursul de Control Mental.

Subiectul 15. Timp de opt ani a participat cu unele îî n treruperi la programul antialcool.
IÎ n ainte de cursul de Control Mental a fost spitalizat de patru ori. IÎ n acest timp a recidivat de
caî teva ori. De la cursul de Control Mental a recidivat de patru ori, îî n douaă cazuri a fost
internat îî n spital pe o perioada scurtaă .

Controlul Mental a îî n taă rit considerabil puterile celor care luptau îî m potriva alcoolului, cu
excepţia unei singure persoane din cele cincisprezece. Acest mic studiu este destul de limitat
pentru a dovedi caă , cursul de Control Mental ar trebui acceptat ca o parte integrantaă a
tratamentului antialcoolic. Starea generalaă bunaă a celor care au urmat cursul, fapt stabilit
prin teste efectuate, au sugerat celor care cautaă caă i de ajutorare mai eficiente pentru alcoolici
caă ar putea îî n cerca cu Controlul Mental.

Existaă o altaă situaţie mult mai raă spaî nditaă - saă raă cia, care duce la pierderea respectului faţaă de
propria persoanaă . IÎ n aceastaă situaţie nu este vorba de o opţiune ca îî n cazul alcoolicilor sau
drogaţilor. Cauzele saă raă ciei şi remediile îî m potriva ei se dezbat de mult timp de caî nd existaă
societatea umanaă . Controlul Mental nu intraă îî n aceastaă dezbatere dar poate saă ofere un ajutor
deosebit de mare, convingaî ndu-l pe omul saă rac saă -şi mobilizeze toate puterile şi saă se ajute
pe el îî n suşi.

S-ar paă rea caă am intrat îî n aceastaă dezbatere, spunaî nd caă oamenii saă raci trebuie convinşi saă se
ajute pe ei îî n şişi, ceea ce ar demonstra caă ei sunt vinovaţi de propria lor saă raă cie. Acest lucru
nu este adevaă rat totuşi, fiecare om saă rac poate saă se ajute singur, poate saă se elibereze din
îî n chisoarea lui pentru caă gaă seşte îî n Controlul Mental acelaşi lucru ca şi alţi oameni, adicaă o
capacitate de control sporitaă asupra propriei vieţi.

De aceea am îî n cercat saă gaă sim modul îî n care Controlul Mental ar putea fi o parte a
programului de reabilitare îî n asistenţaă socialaă efectuaî nd un studiu pe 41 de persoane,
baă rbaţi şi femei, care primeau asistenţaă socialaă .

Este cunoscut faptul caă o persoanaă care şi-a pierdut serviciul va îî n registra o scaă dere a
respectului faţaă de ea îî n saă şi. Din aceastaă cauzaă îî i va fi şi mai greu saă caute soluţii şi saă
acţioneze pentru a îî nvinge greutaă ţile. Un om îî nvins, un om care se dispreţuieşte, are un
comportament nesigur, caî nd se prezintaă pentru un interviu la obţinerea unei noi slujbe şi de
aceea nu va fi angajat. Respectul pentru el îî n suşi va scaă dea şi mai mult. S-ar putea ca acest
om saă aibaă nevoie de ocrotire socialaă . Dacaă s-ar putea îî n trerupe acest cerc vicios şi s-ar da un
impuls real respectului faţaă de el îî n suşi, atunci individul ar putea saă ajungaă îî n situaţia de a se
ajuta pe sine.
IÎ n mare, acesta a fost raţionamentul lui Larry Hildore, Directorul Asistenţei Sociale de la
Ottawa County Department din Michigan. El a faă cut cursul şi ştia ce rezultate poate saă obţinaă .
Nu ştia sigur dacaă rezultatele ar putea fi maă surate şi cum s-ar prezenta aceste maă suraă tori.

Pentru proiectarea programului de cercetare şi pentru testare s-a adresat îî m preunaă cu Dr. De
Sau, doctorului James Motiff de la catedra de psihologie de la Universitatea Hope, Michigan.
Pentru testare au utilizat "Tennessee Self- Concept Test", test care se utilizeazaă îî n multe
domenii şi care constaă îî n şase pagini cu sute de îî n trebaă ri care maă soaraă cinci aspecte de
apreciere a propriei persoane: fizic, moral/etic, personal, familial, social. Testul s-a dat de
douaă ori, îî n ainte şi dupaă curs.

Testarea îî n sine ar putea duce la rezultate bune, aşa cum s-a îî n taî mplat prin "efectul
Hawthorne". La jumaă tatea anilor '20 şi îî n ceputul anilor '30. Western Electric Company a
îî n ceput un mare program de cercetare pentru a studia influenta condiţiilor de munca asupra
moralului muncitorilor din îî n treprinderea Hawthorne din Chicago. Orice se schimba îî n
îî n treprindere, moralul oamenilor creştea. Introduceau o nouaă maă sura - moralul creştea; o
scoteau - moralul creştea iaraă şi. Au tras concluzia caă oamenii se bucura ca li se acorda atenţie
şi de aceea moralul lor creştea.

Pentru maă surarea acestui posibil "efect Hawthorne", dr. Montiff a testat un alt grup care traă ia
din asistenţaă socialaă şi care nu au faă cut cursul de Control Mental. Ei au fost testaţi de douaă
ori, dar nu s-au remarcat diferenţe îî n tre rezultate ca la grupul ce a urmat cursul de Control
Mental. Nu s-a creat "efectul Hawthorne".

Cei care au absolvit cursul şi-au schimbat radical paă rerea despre ei îî n şişi - schimbare care
dacaă s-ar fi datorat unei îî n taî mplaă ri ar fi apaă rut o data la un milion. Schimbaă rile au fost
dramatice sub toate aspectele. Noii absolvenţi s-au considerat oameni mult mai buni decaî t
îî n ainte şi au simţit caă sunt îî n stare saă - şi rezolve problemele personale.

Vaă zaî nd aceste schimbaă ri, dr. Motiff a exclamat: "Acestea sunt cele mai semnificative schimbaă ri
pe care le-am vaă zut vreodataă "!

IÎ n tr-unul din referatele despre studiul lui el spunea:

"Am avut îî n grijoraă ri asupra modului cum va recepta o mamaă (sub asistenţaă socialaă ), care
traă ieşte la limita saă raă ciei, impactul brusc şi Controlul Mental cu filozofia lui optimistaă care
spune "mai bine şi mai bine". IÎ n doielile au dispaă rut îî n al doilea weekend. Prezenta la curs a
fost totalaă de la îî n ceput paî naă la sfaî rşit. Taă cerea jenanta de la îî n ceput a fost îî n locuitaă cu
discuţii vii care apoi au degenerat îî n vacarm îî n grozitor transformaî nd cursul îî n tr-o îî n taî lnire
destul de vie.

Aproape fiecare a avut ceva de spus ... despre o nouaă apropiere de copiii lor ... de dispariţia
unei dureri de cap ... de scaă dere a frustraă rilor ... despre scaă derea îî n greutate. O mama taî naă ra
care radia de bucurie a utilizat tehnica Oglinda Minţii pentru a gaă si un raă spuns îî n legaă turaă cu
un loc de muncaă pentru ea. Ea a vaă zut o maî na care completa un cerc. A doua zi a primit locul
de munca pe care l-a dorit îî n totdeauna".

O anumitaă stare psihicaă , o imagine proprie alterata, sunt acelea care-l îî m ping pe om îî n
îî n chisoare şi-l determina saă devinaă grosolan şi ticaă los; îî n repetate raî nduri aceastaă stare
psihicaă garanteazaă "dupaă eliberare" îî n toarcerea îî n apoi îî n îî n chisoare. Controlul Mental poate
saă dea deţinutului aceea libertate pe care ne-o da nouaă tuturor: daă raî marea acelor bariere
mentale care se prezintaă pentru mulţi din noi "cei de afaraă " sub formaă de dureri de cap, ulcer,
insomnii, insuccese îî n viaţaă , iar pentru detinuţi caă zidurile celulei şi gratii.

Controlul Mental a fost aplicat mai puţin îî n îî n chisori şi, îî n cazurile îî n care s-a utilizat pe
deţinuţi s-a constatat caă poate saă creeze un mediu mai puţin dur. Timpul petrecut îî n
îî n chisoare nu îî n seamnaă doar ore lungi şi puştii pe care legea le-a furat din viaţa individului,
ci o parte îî m belşugata a vieţii îî n saă - ore de dezvoltare şi de descoperire a propriei persoane.
Controlul Mental nu poate schimba îî n chisoarea îî n tr-un locas fericit, dar o poate transforma
îî n tr-un loc mai civilizat îî n caă se poate traă i.

Deşi nu au fost faă cute studii statistice, experienţele personale ale deţinuţilor şi ale
instructorilor lor sunt foarte elocvente. Caî nd Lee Lozowick era coordonatorul teritorial de
Control Mental îî n New Jersey a ţinut şapte cursuri îî n îî n chisori de stat Rahway - patru cursuri
pentru 60 de deţinuţi şi trei cursuri pentru personalul îî n chisorii.

"Nu se pune îî n trebarea ce avantaje au avut prizonierii personalul dupaă curs" spune el, "puteţi
saă le vedeţi pe fetele lor". Oficialii care administrau îî n chisoarea au fost aşa de impresionaţi
de rezultate caă au acordat credite universitare celor care studiau pentru obţinerea unei
diplome de colegiu şi au participat la cursul de Control Mental.

Ronald Garayeb, care l-a îî n locuit pe domnul Lozowick, s-a oferit saă ţinaă cursul la 10 deţinuţi
din îî n chisoarea districtului Passaic din New Jersey. Un om a îî n trerupt cursul, caî nd a fost
eliberat din îî n chisoare; caî nd a vrut saă reia cursul îî n îî n chisoare, nu a putut fi laă sat saă intre.
Dupaă curs, un alt prizonier a cerut saă raă maî naă singur îî n celulaă pentru a medita mai bine şi
cererea i-a fost aprobataă . Alt deţinut a utilizat tehnica Ecranului Mental şi a program un loc
de muncaă îî n afara îî n chisorii. L-a gaă sit; era ceea ce îî i trebuia pentru a fi eliberat condiţionat.

CAPITOLUL XIX

CONTROLUL MENTAL IÎ N LUMEA AFACERILOR

Saă presupunem caă dai crezare legii lui Murphy - "dacaă ceva poate saă se strice atunci se va
strica îî n momentul cel mai nepotrivit" - caî nd pe neaşteptate descoperi caă nu exista aceastaă
lege, dar îî n schimb existaă Carta Legilor Cosmice pe care a elaborat-o Jose. Te simţi norocos
pentru caă eşti mai norocos.

Mulţi absolvenţi ai cursului de Control Mental spun caă aceasta este ceea ce se îî n taî mpla şi îî n
activitatea lor zilnicaă . Vaî nzaă torii descoperaă caă cumpaă raă torii lor sunt mai deschişi fata de ei;
omul de ştiinţa descoperaă imediat raă spunsul la problemele complexe; atletul profesionist
obţine rezultate mai bune; somerul gaă seşte de lucru; angajatul gaă seşte îî n munca lui mai
multe satisfacţii.

"Caî nd maă îî n taî lnesc cu absolvenţi ai cursului de Control Mental îî n incinta firmei", spune
Michael Higgins de 44 de ani directorul Serviciului Dezvoltare al firmei Hoffmann La Roche,
Inc., din Nutley, New Jersey, "observ o atitudine puternic pozitivaă şi o buna dispoziţie care
este reflectataă de aceşti oameni şi aceasta este o stare continua".

Hoffmann La Roche este unul din cel mai mari producaă tori de medicamente din lume. "Poate
va surprinde caă vorbesc îî n numele unei fabrici care produce tranchilizante", spune Higgins,
"dar noi suntem deschişi la metodele alternative de obţinere a unei sanatati mentale mai
bune şi aceasta este unul din motivele iniţiale de explorare a metodei de Control Mental Silva
îî n anul 1973".

Un alt motiv care l-a determinat pe d-nul Higgins saă fie interesat de curs este ca din cei mai
eficienţi funcţionari, doar foarte puţini pot saă dea maximul capacitaă ţii lor. Ceea ce a gaă sit la
Controlul Mental l-a condus la planul unui proiect pilot care ar determina iniţial un program
cu ajutorul firmei şi dupaă obţinerea succesului ar deveni independent. A anunţat planul
"îî n scriind peste noapte 50 de oameni", şi-a îî n dreptat atenţia spre reverendul Albert Gorayeb,
pastor al unei biserici din vecinaă tatea localitaă ţii Patterson, care este unul dintre cei mai
carismatici instructori ai Controlului Mental.

Planul a avut succes. Acum, dupaă trei ani, îî n fabrica sunt mai mult de 300 de absolvenţi ai
cursului - managerii de vaî rf, cercetaă tori ştiinţifici, secretare, ingineri, asistenţi de laborator şi
personalul administrativ. Pentru unii cursul a fost sponsorizat de firma, alţii l-au achitat
individual.

"Eram curios saă observ reacţia cercetaă torilor fata de curs.

La îî n ceput ei îî ş i baă teau joc foarte tare, dar mai taî rziu au devenit cei mai entuziaşti dintre
toţi", spune d-nul Higgins. Iataă caî teva comentarii ale absolvenţilor cursului de Control Mental
de la firma Hoffmann Le Roche, care au apaă rut îî n publicaţia "Inside Roche" - publicaţia
companiei.

De la un director comercial: "Sub influenta cursului, m-am raportat altfel fata de mine îî n sumi
şi fata de importanţa acţiunii şi muncii cu ceilalţi funcţionari. Folosesc cele îî nvaă ţate pentru a-
mi dezvolta capacitatea îî n dirijarea interesului şi randamentului meu, îî n caî t saă risipesc caî t
mai puţin timp şi mişcare".

De la un biochimist asistent: "Toataă atitudinea mea mentalaă s-a schimbat; ca un rezultat al


acestui fapt, sunt convins caă îî n tr-adevaă r se îî n taî mplaă lucruri bune caî nd privim viaţa îî n tr-un
mod pozitiv. Este uluitor caî t de multaă caă ldura se degaja intre doi oameni dacaă sunt amabili şi
raă bdaă tori unul cu celaă lalt".

De la un administrator de personal: "Este unul din evenimentele cele mai minunate care m-au
faă cut fericit şi consider caă este un privilegiu caă am putut participa. Cursul, care a accentuat
gaî ndirea pozitivaă , m-a ajutat saă -mi construiesc o pace interioaraă şi îî n crederea îî n mine".

De la un revizor al serviciului fabricii: "Din punct de vedere mental maă simt mai bine - nu mai
sunt ataî t de îî n grijorat şi nu mai tratez fiecare problemaă ca o criza şi am îî nvaă ţat saă maă relaxez
şi saă -mi controlez durerile de cap. Cheia succesului este credinţa".

De la un senior analist al sistemului de calcul: "Creşterea îî n crederii de sine şi realizarea unei


staă ri generale bune, sunt rezultatul cursului, care ne îî nvaă ţa cum saă recunoaştem paă rţi ale
naturii noastre pe care de cele mai multe ori nu le luaă m îî n considerare. De exemplu
programul ne maă reşte sensibilitatea fata de alţi oameni şi ne marcheazaă mai bine
experienţele intuitive pe care mintea raţionalaă îî n clinaă saă le nege".

Banca de Idei din Chicago, o afacere naă scuta exclusiv cu tehnicile Controlului Mental -
coopteazaă absolvenţii Controlului Mental pentru crearea de invenţii ce pot fi vaî ndute. Aceasta
a îî n ceput caî nd Richard Herro, care este coordonatorul activitaă ţii Controlului Mental din zona
Chicago, a supus analizei un complex de probleme de marketing şi anume dacaă intuiţia
crescutaă îî n nivelul Alfa şi Teta poate ajuta la rezolvarea problemelor practice. Domnul Herro,
cu o experienţaă de zece ani îî n marketing, a elaborat un raă spuns perfect - dar ca rezultat al
celor zece ani de activitate. Absolvenţii cursului de Control Mental au venit cu un raă spuns de
asemenea perfect - dar îî n zece minute.

"M-am aşteptat la aşa ceva, dar ceea ce m-a surprins a fost ca oameni care nu aveau
cunoştinţe tehnice au rezolvat mult mai bine problemele tehnice decaî t experţii. Ei nu sunt
legaţi de logicaă şi astfel pot explora mai multe posibilitaă ţi".

"Am fost obligat saă trag concluzia" - spune el - "ca inteligenţa combinataă a 20 de oameni la
nivelul lor, abordaî nd imaginaţia lor creativaă , este mai eficientaă de aproximativ 1000 de ori
faţaă de 20 de oameni care îî n cearcaă saă deducaă soluţia pe cale raţionalaă ".

Utilizaî nd tot aceste tehnici de rezolvare a problemelor, au inventat şi brevetat o nouaă cale a
fabricaă rii betoanelor prefabricate. Apoi absolvenţii cursului de Control Mental au venit cu
ideile lor proprii şi au cerut consultanta pentru marketing. "Astfel, s-a naă scut Banca de Idei",
a explicat el.

Banca de Idei, acum se afla îî n al doilea an şi are 18 invenţii gata pentru piaţa şi aproximativ
20 îî n lucru. Una este "îî n ghiţitorul de frunze" un accesoriu pentru maşina de tuns iarbaă care
face un "covor" de frunze. Firma care plaseazaă aceste produse prin intermediul televiziunii a
cumpaă rat doua milioane şi cinci sute de mii de aceşti "îî n ghiţitori". Un alt produs este petecul
colorat pentru ţesaă turile rupte. IÎ n loc saă fie invizibil acesta atrage atenţia. "Gaza priza" e
colorataă şi are forma de gaza.

Grupul se aduna o data pe lunaă pentru rezolvarea problemelor prin meditaţie. Membrii sai
sunt aceia care au idei cu un potenţial de profit. Plaă tesc o taxa iniţialaă şi o cotizaţie mica
lunaraă şi profitul şi-l îî m part.

Un alt grup de afaceri format de absolvenţii cursului de Control Mental din zona Chicago, este
sau era un club de investiţii. Un agent de bursa s-a gaî ndit caă şi- ar putea folosi noua sa
capacitate de a merge îî n timp îî n ainte sau îî n apoi pentru a-l avantaja îî n selectarea acţiunilor.
Dacaă îî n cursul meditaţiei sale vede ca, cursul acţiunii creşte îî n viitor, va cumpara acum şi le
va vinde îî n viitor. Domnului Herro i-a plaă cut planul şi clubul s-a îî n fiinţat. Dl. Herro, agentul
de bursa şi ceilalţi membri erau entuziasmaţi, dar nu chiar aşa de siguri.

Controlul Mental include un spectru larg de probleme, dar niciodataă dupaă caî t ştiu nu a
prevaă zut îî n mod riguros problema creşterii sau scaă derii preţurilor pe Wall Street.

Cu acest scepticism saă naă tos, membrii s-au adunat saă ptaă maî nal timp de şase saă ptaă maî ni, dar nu
şi-au investit îî n caă banii.

IÎ n fiecare saă ptaă maî na agentul a prezentat numele a zece acţiuni. Membrii aflaţi îî n Alfa, au
vizualizat situaţia îî n viitoarele 30 de zile. Se vedeau îî n biroul agentului sau citind ziarul,
informaî ndu-se de cursul acţiunilor. Caî nd se reîî n torceau îî n prezent îî n Beta, îî ş i comparau
rezultatele. Caî nd votul era 1 şi jumaă tate la 1 îî n favoarea unei acţiuni o cumpaă rau - pe haî rtie.

De la bun îî n ceput a apaă rut o problema. Membrii clubului au trebuit saă îî nveţe caă optimismul
vioi - o caracteristicaă a absolvenţilor cursului de Control Mental, de cele mai multe ori este un
ghid prost pentru piaţa acţiunilor. La îî n ceput au vaă zut caă valoarea fiecaă rei acţiuni creşte.
Totuşi au îî nvaă ţat repede acest lucru şi curaî nd au îî n ceput saă "dea lovituri". Portofoliul
grupului a îî n ceput saă fie mai bun ca media pieţei.

A apaă rut o altaă problemaă . Cu entuziasmul crescut, investitorii clarvaă zaă tori au îî n ceput saă se
documenteze mai bine despre acţiunile alese, devenind mai bine informaţi. Cu aceasta
informaţie obiectivaă , au intrat îî n meditaţie lor şi profitul lor pe haî rtie a scaă zut.

Raă spunsul la aceastaă problemaă era saă dea fiecaă rei acţiuni un numaă r de cod, îî n aşa fel ca
nimeni saă nu ştie care acţiune a studiat-o din punct de vedere clarvaă zaă tor. Rezultatele s-au
îî m bunaă taă ţit din nou, depaă şind media pieţei. Acum dupaă şase luni de verificare a datelor,
dovedind caă , clarvaă zaă torul poate fi superior la bursa, a sosit timpul saă punaă îî n joc bani
adevaă raţi.

Trecerea de la experiment la investiţia realaă s-a faă cut lin.

Membrii clubului au luat profituri reale bune. Caî nd piaţa scaă dea, atunci şi acţiunile lor
scaă deau, dar nu aşa de mult ca şi media pieţei. Caî nd marcau creşterea, atunci acţiunile lor
erau mai mari decaî t media pieţei. Dupaă aproximativ un an a apaă rut o piedicaă . Piaţa a coboraî t
mai mult decaî t a urcat. Disponibilitatea grupului a coboraî t de asemenea, dar nu aşa de brusc.
Totuşi era o scaă dere şi orgoliul grupului s-a resimţit îî n insuccesul pieţei, fiind temperat de
pierderile lor.

Orice investitor rafinat va putea saă spunaă caă banii pot fi faă cuţi şi atunci cand piaţa bursei
coboaraă . Trebuie doar saă vinzi. Vinde acţiunile acum chiar dacaă nu le ai, apoi cumpaă raă şi oferaă
mai taî rziu caî nd preţul a coboraî t. Este perfect legal - dar aşa se obţine un profit din pierderile
altora şi cu alte cuvinte vei fi interesat îî n veşti proaste, dar asta nu este pentru absolvenţii
cursului de Control Mental. Clubul a fost suspendat. Acum, îî n timp ce cartea se scrie, piaţa
este îî n creştere şi dl. Herro a îî n ştiinţat pe membrii clubului caă pot îî n cepe din nou.

Interesul lui îî n utilizarea Controlului Mental îî n afaceri se extinde şi la sport, care este chiar o
afacere, ca şi vaî nzarea produselor noi şi investiţii îî n acţiuni spune el. Poate ai auzit caă caî ţiva
jucaă tori de la "Chicago White Sox" au participat la cursul de Control Mental. Anunţul a fost
faă cut public îî n vara anului 1975 la CBS-TV la emisiunea ,60 de minute" şi la NBC-TV "Today".
Aceasta s-a datorat mai mult activitaă ţii d-lui Herro.

La sfaî rşitul sezonului de baseball, el a comparat performanţele individuale ale jucaă torilor
îî n ainte (1974) şi dupaă (1975) cursul de Control Mental. Şi toate erau mai bune, iar unele din
ele chiar spectaculos.

Printre cei mai entuziaşti absolvenţi ai cursului sunt vaî nzaă torii. Intru îî n nivel şi îî m i imaginez
un apel de succes. Rezultatele sunt remarcabile. IÎ n fiecare lunaă îî m i spun: voi produce X
dolari, apoi fixez o suma de bani şi mai mare şi realizez acest lucru". Astfel a vorbit un
comerciant de la una din cele mai prestigioase firme de pe Wall Street. Un vicepreşedinte al
unei mici companii de oţel spunea: ,, IÎ m i spun mie îî n sumi: "Eu voi vinde acestui individ" şi se
realizeazaă ." Acum eu recomand Controlul Mental vaî nzaă torilor mei, partenerilor mei şi chiar
copiilor mei. Eu cred caă toţi pot beneficia prin Control Mental îî n munca lor precum şi îî n viaţa
lor personalaă ".

IÎ n numeroase povestiri ale absolvenţilor, cele mai impresionante rezultate se obţin caî nd se
cautaă noi locuri de muncaă . IÎ n crederea îî n sine, calmul, care se datoreazaă Controlului Mental
joaca probabil un rol important ca şi alţi factori: siguranţa de sine necesar pentru a gaă si un
loc de muncaă mai bun ,uşurinţa araă tataă de absolvenţi îî n timpul interviului, - sunt destule
pentru a produce o uriaşa schimbare îî n cariera omului.

Un fotograf care are o soţie şi doi copii a raă mas faă raă serviciu şi a scris o scrisoare
instructorului saă u:

"Dacaă acest lucru s-ar fi îî n taî mplat acum cinci ani, aş fi intrat îî n prima caî rciumaă şi cu toate
justificaă rile din lume pentru o beţie cruntaă ... aş fi plaî ns îî n berea somerului de laî ngaă mine.

Acum, cu ajutorul Controlului Mental... care alungaă norii pentru a putea face fotografii
aeriene, faă raă ca paă maî ntul saă fie umbrit, care vindeca imediat o duzina de taă ieturi sau julituri
şi care te ajuta saă gaă seşti o duzina de obiecte pierdute, doar printr-o proiectare pe ecranul
mental... n-am simţit nici cea mai micaă îî n grijorare şi nu m-am îî n doit nici o clipaă ca voi gaă si un
alt loc de muncaă . Tot ce am faă cut era saă intru îî n nivelul meu Alfa şi m-am vaă zut mergaî nd la un
colegiu, dar credeam caă era o nebunie caă ci absolvisem deja unul... Interesaî ndu- maă , am
constatat îî n saă caă am posibilitatea saă fac îî n caă unul pe cheltuiala guvernului şi pentru acest
efort saă primesc 400 de dolari şi îî n plus 300 de dolari ajutor de şomaj îî n continuare, ceea ce
îî n semna caă aduc acasaă 700 de dolari. Suma reprezintaă cu 200 de dolari îî n plus faţaă de
caî ştigul meu anterior. Trebuie adaă ugat caă acum pot lucra pentru AP, PI şi reviste".

Altaă persoanaă care a fost dataă afaraă de la locul de munca era un proaspaă t absolvent din New
York. A dat telefon supaă rat lui Jose şi i-a spus: "Acum povesteşte-mi despre Controlul Mental"!
Jose l-a sfaă tuit pe un ton calm saă lucreze mai departe cu ecranul saă u mental şi cu celelalte
tehnici. Dupaă trei zile i-a dat din nou telefon lui Jose îî n tr-o cu totul altaă stare de spirit.

Chiar atunci a gaă sit de lucru, cu un salariu de 3 ori mai mare decaî t cel anterior.

Poate despre cea mai interesantaă experienţaă îî n legaă turaă cu Controlul Mentalaă relatat-o un
baă rbat şi soţia sa care deschideau seifurile altor oameni. Ce fac ei de fapt: unul dintre ei , îî n
laboratorul lui, evoca o imagine mentalaă vie a seifului şi pe proprietarul lui, dupaă aceea da
ceasul îî n apoi şi se uita caî nd acesta deschide seiful. Celaă lalt acţionaî nd ca un îî n drumaă tor îî ş i
noteazaă numerele cifrului care i-au fost spuse. Mai taî rziu îî n Beta, clarvaă zaă torul da un telefon
şi îî n Beta, deschide seiful spre uimirea şi mulţumirea proprietarului. Clarvaă zaă torul este un
laă caă tuş specialist din vestul S.U.A, este adesea chemat de cei care vor saă -şi deschidaă seiful,
dar au uitat combinaţia numerelor cifrului.

CAPITOLUL XX

CARE SUNT PERSPECTIVELE DE VIITOR? MAI DEPARTE INCOTRO?

De la primul taă u succes datoritaă Controlului Mental te-ai lansat pe drumul lung al
descoperirii propriei persoane. Vei afla numai lucruri bune despre tine. La sfaî rşit, caî nd vei
efectua toate exerciţiile, dupaă cum au fost descrise de Jose îî n carte, ţi se vor deschide caî teva
caă i pentru viitoarea dezvoltare. Poţi saă îî n cerci şi alte tehnici urmaî nd alte cursuri sau
consultaî nd caă rţi sau prieteni; îî n acest fel uneltele mentale care stau la dispoziţia ta vor spori.

Pe de altaă parte, poţi constata caă şi miracolele repetate mereu devin obişnuite şi emoţia
noilor descoperiri scade şi treptat vei aluneca acolo de unde ai pornit. Sau poate gaă seşti o
tehnicaă de Control Mental care îî ţ i daă rezultate mai bune decaî t altele şi te poţi specializa îî n tr-
una singuraă care va deveni o parte integrantaă a vieţii tale.
Nici una din aceste caă i nu este cea mai bunaă pentru tine. Dacaă îî n cepi saă cauţi alte tehnici, vei
gaă si mai multe care se pot utiliza. Exista posibilitatea saă gaă seşti o tehnica ce a fost deja
studiataă de Jose şi care a fost laă sataă de-o parte îî n favoarea acelora care se predau la cursul
lui. Cine devine colecţionar de tehnici nu va avea timp saă dezvolte caî teva tehnici utile la -
nivel de maestru. Dar despre acest lucru vom vorbi mai taî rziu.

Dacaă observi caă interesul taă u scade şi renunţi la practicaă Controlului Mental, saă ştii caă nu vei
raă maî ne izolat. Mai mult, experienţa ta nu se va risipi îî n îî n tregime. Jose a observat ca
experienţa obţinutaă prin acest curs nu se pierde îî n totalitate niciodataă şi îî n cazuri urgente
exista posibilitatea de reactualizare şi de utilizare.

Mulţi dintre absolvenţii de Control Mental se stabilesc la tehnicaă care a dat rezultatele cele
mai bune pentru ei. Cu caî t se utilizeazaă mai mult aceastaă tehnicaă , cu ataî t vei obţine rezultate
mai bune. Totuşi exista şi o a patra cale, care este mult mai bunaă ca celelalte.

Controlul Mental este selecţia efectuataă cu foarte mare grijaă a tehnicilor şi exerciţiilor
mentale practice, care se îî n taă resc reciproc. Dacaă ignori una din ele pentru caă nu da rezultate
la fel de bune ca altaă tehnicaă , s-ar putea saă pierzi posibilitatea unei dezvoltaă ri complete.
Controlul Viselor îî ţ i îî n taă reşte capacitatea de acţiune prin ecranul mental. Ecranul Mental face
mai sigur şi mai viu Controlul Viselor. Cursul, precum şi capitolele lui Jose din aceastaă carte
este o parte, iar îî n tregul este mult mai mult decaî t paă rţile luate separat. Dacaă ai exersat şi ai
obţinut rezultate bune, îî n continuare poţi reflecta asupra etapelor care vor urma.

"Nu este suficient doar saă foloseşti Controlul Mental şi saă funcţioneze". IÎ n faţa ta stau
permanent noi şi noi trepte ale controlului şi experienţei subtile. Odataă un cursant l-a
îî n trebat pe Jose: "Caî nd poate o persoanaă saă simtaă ca a exploatat tot ceea ce este posibil îî n
Controlul Mental?"

"Caî nd poţi transforma toate problemele tale îî n proiecte şi apoi faci aceste proiecte saă se
realizeze aşa cum doreşti tu", a raă spuns. Apoi, s-a oprit un moment şi a adaă ugat: "Nu ... este
mai mult decaî t ataî t. Caî nd vei realiza cu ce puteri enorme ne-am naă scut, caî nd vei vedea pe
baza propriei tale experienţe ca aceste puteri se pot utiliza numai îî n mod constructiv, vei
realiza caă existenţa noastraă pe aceastaă planetaă este demnaă şi are un scop.

Dupaă opinia mea, scopul pe care trebuie saă -l urmaă rim este evoluţia şi aceastaă evoluţie este
acum responsabilitatea noastraă proprie. Cred caă cei mai mulţi oameni simt acest lucru. Cu caî t
mai mult vei practica Controlul Mental, acest sentiment va deveni tot mai puternic, paî naă caî nd
va deveni o certitudine bine îî n temeiata" .

Existaă o profunzime a experienţei care staă îî n faţa ta - "certitudinea bine îî n temeiata" caă exista
un scop banal îî n spatele fiecaă rui lucru. IÎ n Controlul Mental acest lucru nu apare ca un fulger
mistic dupaă ani de renunţaă ri îî n viaţaă şi meditaţie, ci mult mal repede, departe de afacerile
zilnice ale vieţii trepidante - din detalii banale ale vieţii, precum şi din evenimentele schiţate
de soartaă .

Saă analizaă m un eveniment foarte maă runt pe care poate saă -l remarce şi un îî n cepaă tor şi vom
vedea cum acesta va deveni o etapa caă tre "certitudinea bine îî n temeiata". Primul lucru pe care
l-a faă cut un absolvent proaspaă t al cursului, care s-a îî n tors acasaă din concediu, este de a scoate
din aparatul de fotografiat filmul şi de a caă uta îî n bagaje celaă lalt film care a fost expus
anterior. Dar nul gaă sea. De fapt pierderea filmului, nu era o problema; dar era supaă rat pentru
ca pe film erau imagini din prima saă ptaă maî naă din concediu.

A intrat îî n nivelul lui Alfa şi a retraă it clipa caî nd a pus filmul îî n aparat ultima dataă ; dar pe
ecranul mental el a vaă zut numai aparatul de fotografiat pe maă suţa de cafea, pe care a pus
primul film, nu şi al doilea. A raă mas îî n nivelul lui şi a mers îî n timp de la o imagine la alta, dar
nu a vaă zut scena îî n care ar fi pus filmul îî n aparat. Obsedant, iar şi iar apaă rea maă suţa de cafea.

A avut convingerea caă ecranul lui mental nu mai funcţioneazaă şi a dat filmul la developat.
Dupaă developare a constatat caă toate fotografiile faă cute îî n concediu sunt pe acest film.
Niciodataă nu a existat un al doilea film.

Acest incident ataî t de mic i-a dat mai multaă îî n credere îî n mintea lui proprie; l a dus pe
absolvent îî n faţa primului scop concret pe care l-a îî n taî lnit dupaă curs. Un numaă r mai mare de
incidente ca acesta, apoi altele mai mari, îî n care el se ajuta pe el îî n suşi dar şi pe alţii, vor
schimba imaginea despre sine precum şi despre lumea îî n conjuraă toare. Viaţa lui se va schimba
pentru caă se apropie tot mai mult de certitudinea bine îî n temeiataă .

IÎ n acest drum vei îî n taî lni evenimente asemaă naă toare cu cel ce urmeazaă : Un absolvent al
cursului de Control Mental care exersa de caî teva luni, avea o fiica ce era alergicaă la cele douaă
pisici ale familiei. Caî nd se juca cu ele, respira din ce îî n ce mai greu şi îî n trerupea brusc joaca.
Pe ecranul saă u mental tataă l a pus problema, a imaginat soluţia şi a meditat timp de o
saă ptaă maî naă . Soluţia imaginata era ca fiica lui se juca cu pisicile lor respiraă uşor faă raă
îî n treruperi bruşte. IÎ n tr-o zi a vaă zut îî n viaţa realaă ceea ce şi-a imaginat.Fetiţa lui nu mai era
alergicaă la pisici.

IÎ n ambele cazuri a fost nevoie doar de Ecranul Mental.

Amaî ndouaă au avut succes. Ai putea saă -ţi pui îî n trebarea: de ce este nevoie saă ne ocupaă m şi de
alte tehnici?

IÎ n primul caz, dacaă absolventul n-ar fi îî nvaă ţat decaî t aplicarea Ecranului Mental este posibil ca
el saă fi obţinut aceleaşi rezultate presupunaî nd caă şi-a reamintit un fapt uitat şi ca Inteligenta
Superioaraă nu a intrat îî n joc, ceea ce nu este prea sigur.

Totuşi, cel de al doilea caz include o scala mai largaă a antrenamentului de Control Mental -
intrarea îî n nivel, exerciţiu de vizualizare, Proiecţie Senzoriala Eficientaă pentru transmisia
telepaticaă a vindecaă rii, Controlul Viselor şi lucrul asupra cazului şi îî n acest fel el a putut saă
adauge o mai mare maă suraă de aşteptare dorinţei şi credinţei lui.

Printr-o practica consecventaă , mintea ta va îî n cepe saă foloseascaă scurtaă turi. Va deveni mai
sensibilaă la semnale mai slabe, legate de probleme importante şi va ajunge la tine faă raă saă fie
nevoie saă le cauţi. Viaţa unei absolvente a cursului a fost salvataă îî n acest fel. Ea a meditat
îî n tr-o dimineaţaă , chiar inainte de a merge la serviciu, utilizaî nd Ecranul ei Mental pentru a
corecta o mica problemaă de serviciu, caî nd un X mare, negru , a blocat scena pe care îî n cerca saă
şi-o creeze. Apoi, acest X a blocat toate imaginile legate de birooul ei. O presimţire prea
puternicaă pentru a fi ignorataă i-a spus saă nu meargaă îî n ziua aceea la serviciu şi din fericire a
raă mas acasaă . Mai taî rziu a aflat caă îî n aceeaşi zi la locul ei de muncaă s-a desfaă şurat un jaf armat
îî n care mai multe persoane au fost grav raă nite. Acest fel de informaţii de obicei se obţin prin
Controlul Viselor, dar atunci ea a folosit Ecranul Mental, iar informaţia a primit-o prin
intermediul acestuia.
Iataă un alt caz unde mintea este antrenataă astfel îî n caî t îî n situaţii de urgenţaă un absolvent îî ş i
controleazaă mintea faă raă a pierde timp pentru a intra îî n Alfa. Multe din îî n taî mplaă rile descrise
îî n scrisoarea urmaă toare au fost confirmate de noua martori.

Miercuri maă îî n torceam acasaă de la cumpaă raă turi şi maî inile îî m i erau ocupate cu pachete. Am
deschis uşa exterioaraă care m-a izbit, îî n ainte saă pot deschide uşa interioaraă . Neraă bdaă tor am
îî m pins tare usa. Spre spaima mea, usa m-a izbit pe neaşteptate şi clanţa ascuţitaă a intrat îî n
braţul meu, sub cot. Am aruncat bagajele şi am scos îî n cet clanţa din braţul meu. Prin mai
multe straturi de ţesut se vedea o gauraă adaî ncaă .

Apoi a îî n ceput saă curgaă saî ngele care a umplut rana şi s-a prelins îî n afaraă . N-am avut timp saă
leşin. M-am concentrat intens pentru a opri saî ngerarea. Am fost inundataă de o bucurie
imensaă caî nd am vaă zut caă s-a oprit saî ngele - nu mi-a venit saă cred ochilor.

Primele dureri au îî n ceput saă aparaă îî n timp ce am curaă ţat şi am spaă lat rana. M-am aşezat, am
intrat îî n nivelul meu şi am îî n cercat saă iau o decizie: saă renunţ la un drum la Boston ca saă pot
audia pe Major Thompson la o îî n taî lnire de Control Mental sau saă merg la doctor. Am simţit un
îî n demn puternic saă merg la Boston şi am vrut saă verific cele îî nvaă ţate despre controlul durerii.

IÎ n drumul meu spre Boston am lucrat permanent asupra durerii mele. Dar îî n timpul
prelegerii durerea a devenit ataî t de puternica degetele mele au amorţit îî n caî t chiar îî n nivelul
meu cu greu am putut s-o suport. Am avut remuşcaă ri caă nu sunt îî n stare saă fiu atentaă la curs
deşi a doua zi am putut saă repet ceea ce s-a predat aproape cuvaî nt cu cuvaî nt.

IÎ n timpul acestor dureri mari am cerut ajutor clarvaă zaă tor o data şi îî n caă o data. Probabil Marta
a auzit "strigaă tul" meu din cauzaă caă dupaă prelegere caî nd ceilalţi s-au dus la cafea ea a insistat
saă se uite la taă ietura mea. Caî nd am scos bandajul am vaă zut ca rana mea era îî n caă deschisaă .
Caî nd am scos clanţa din braţul meu, o bucata de carne s-a dislocat şi pielea din jur a devenit
vineţie - neagraă . Ea a vrut saă maă ajute; a descoperit care era spitalul cel mai apropiat şi s-a
îî n tors cu Dennis Storin. Am spus caă nu vreau saă maă duc la spital. L-am rugat pe Dennis saă
lucreze pe ranaă şi ne-am retras îî n tr-un colţ liniştit unde Dennis a intrat îî n nivelul saă u.

IÎ n dataă ce a îî n ceput saă lucreze pe rana mea durerea a devenit ataî t de intensaă îî n caî t a trebuit saă
intru îî n nivelul meu şi saă lucrez asupra ei. IÎ n timp ce el a îî n ceput saă repunaă ţesutul lezat
bucataă cu bucataă , degetele lui parcaă ar fi creat unde uriaşe de durere. Rana era ataî t de
sensibilaă îî n caî t abia maă staă paî neam saă nu urlu. Am îî n cercat saă maă concentrez saă -mi treacaă
durerea şi saă transmit ajutor lui Dennis şi mie îî n sumi îî n caă odataă şi îî n caă o data şi îî n caă o dataă
din nou - îî nvingaî nd cu succes dorinţa mea conceputa faă raă îî n doialaă îî n Beta, saă -i spun saă se
opreascaă şi saă mergem la serviciul de urgenţaă .

Am dorit arzaă tor ca operaţiunea saă reuşeascaă şi dupaă caî teva ore am simţit caă se reduce
durerea prima dataă eu 10%, apoi cu 15%. Caî nd Dennis m-a îî n trebat cum suport a trecut
aproximativ un sfert din durere. Am continuat şi vindecarea ţesuturilor a îî n ceput din
profunzime. Apoi caî nd stratul exterior îî n cepea saă se vindece, durerea a devenit mai intensaă .
Cu toate caă maă concentraă m asupra vindecaă rii, eram perfect conştientaă de oamenii care se
mişcau îî n jurul meu - îî n special îî n spatele meu staă teau caî ţiva - care au luat o parte din
durerea mea exact atunci caî nd aveam mai mare nevoie. Am fost foarte recunoscaă toare.

Apoi au îî n ceput noi dureri şi a trebuit saă maă concentrez foarte tare ca saă le îî nving.
Dupaă aceea am lucrat la îî n chiderea paă rţii profunde a raă nii. Am simţit ca oamenii formeazaă un
cerc îî n jurul nostru pentru a ne da puteri. Am realizat cum trece energia prin mine - parcaă maă
ridica din scaun.

Dennis a simţit la fel şi cu ajutorul celorlalţi vindecarea a progresat mult mai mult. Unii din
cei ce erau in cerc mi-au spus mai taî rziu caă vedeau cum se îî n chide rana si cum scade
umflaă tura, cum se schimba culoarea pielii din vaî nat nesaă naă tos îî n vaî nat roşu, roşu, roz şi îî n
final cum cele douaă margini ale pielii se îî m binau ca bucaă ţile bine taă iate dintr-un puzzle.

Ne-am dus la maşina mea şi prietenii mei au dorit saă maă conducaă la Warwick, pentru caă
vroiau saă maă ajute ca saă nu mi se deschidaă ranaă îî n timp ce schimbam viteza. Am refuzat.
Ştiam caă voi ajunge acasaă îî n siguranţaă . Şi asa s-a îî n taî mplat: N-am simţit nici cea mai micaă
durere.

A doua zi m-am trezit mai bine dispusaă . IÎ n braţ am simţit ca şi cum îî n ziua anterioaraă m-aş fi
baă tut - niciodataă nu am fost baă tutaă dar presupun caă seamaă naă cu acest sentiment. Dar n-am
simţit nici o durere şi braţul meu arataă foarte bine. Staă team îî n pat şi vedeam lumea noastraă
frumoasa scaă ldataă îî n tr-o luminaă straă lucitoare. Am simţit ca am renaă scut. Dupaă cum vezi dacaă
continui saă explorezi potenţialele minţii tale, acest fapt se va revanşa îî n tr-un mod
inestimabil. IÎ n acest context spune dr. Wilfrid Hahn, directorul de cercetare al Controlului
Mental fiecare absolvent devine propriul saă u conducaă tor al cercetaă rii îî n Controlul Mental.

"IÎ n ce alt domeniu de cercetare nu sunt necesare laboratoare faă raă pretenţii şi faă raă
echipamente sofisticate"? IÎ n treabaă el. "Cel mai sofisticat instrument de cercetare obţinut
vreodataă care este ataî t de remarcat caă te uimeşte îî n totdeauna, este la dispoziţia ta şi a mea
24 de ore pe zi: mintea noastraă . De aceea noi toţi suntem conducaă tori ai cercetaă rii".

Pentru prima dataă îî n istoria ştiinţei moderne cercetarea psihicaă este recunoscutaă - ceea ce
reprezintaă un avantaj deosebit. Pericolul ca un cercetaă tor serios saă fie considerat un impostor
ireprofilabil, cum i s-a îî n taî mplat lui Jose la îî n ceput, este acum mult diminuat.

Acest pericol a scaă zut îî n mare maă suraă acum dar n-a dispaă rut complet. Exista medici care
aplica Controlul Mental îî n munca lor, cercetaă tori din industrie care utilizeazaă Controlul
Viselor pentru a crea noi produse, baă rbaţi şi femei de toate vaî rstele - pe unii din ei i-am
amintit faă raă a le spune numele - care spun: "Nu-mi spune numele! Prietenii mei vor crede caă
sunt nebun".

Acest lucru îî n saă este din ce îî n ce mai rar. Multe sute de mii de absolvenţi ai cursului de
Control Mental relateazaă cu maî ndrie despre rezultatele obţinute prin exersare. Jurnale
medicale de prestigiu publicaă articole ştiinţifice şi clinice despre vindecaă ri clarvaă zaă toare şi
despre interacţiunile dintre minte şi corp. Baă rbaţi şi femei persoane publice, jucaă tori ai
Chicago White Sox şi artişti celebri cum ar fi Carol Lawrence fili Marguerite Piazza
(menţionate anterior), Larry Blyden, Celeste Holm, Loretta Swit, Alexis Smith fili Vicki Carr
au relatat îî n public despre experienţele lor îî n Controlul Mental.

Care sunt perspectivele de viitor? 0 lunga cale pasionataă a descoperirii de sine. Cu fiecare
rezultat nou, te apropii de scopul final al proiectului pe care William Blake l-a conceput
astfel:"

Saă vezi o lume îî n tr-un fir de nisip Şi paradisul îî n tr-o floare saă lbaticaă ,
Saă ţii infinitul îî n palmaă Şi veşnicia îî n tr-o oraă .