PROBLEME PROPUSE ENTRU CENTRUL DE EXCELENTA

CLS.aVI-a
12.12.2009
Prof.DOBINDA TITUS
Prof.DOBINDA MARIA-ANA
I. Probleme de numărare şi ordonare.
II. Elemente de logică matematică.
III. Metoda reducerii la absurd.
IV. Metoda contraexemplului.

I.PROBLEME DE NUMĂRARE SI ORDONARE

1. Folosirea unui contor de numărare

Problemă:
Se consideră tabloul:
1
2 3
4 5 6
7 8 9 10
…………………………..
a) Cu ce număr începe al 100-lea rând?
b) Care este suma numerelor din rândul 100?
c) În al câtelea rând se află numărul 100?

Soluţie: a) Ultimul număr al fiecărei linii: 1; 3=1+2; 6=(1+2)+3; 10=(1+2+3)+4

n  n  1
etc. Linia n:  1  2  ...  n. Al 100-lea rând începe cu 4051.
2
b) Rândul 100 se termină cu 5050. S= 4951+4952+…+5050= (4950+1)+
(4950+2)+…+(4950+100)=500050.

1314 1415
c) 10  . Numărul 100 se află pe a 14-a linie.

2 2
2 Folosirea periodicităţii

Problemă:
Pe o masă de biliard cu dimensiunile 2 m X 6 m, se lansează din mijlocul
laturii mari o bilă a cărei traiectorie face un unghi de 45 0 cu latura. La a 59-
a ciocnire la câţi metri de punctul de plecare se află bila?

Soluţie: Bila se întoarce în punctul de plecare după a 8-a, a 16-a, a 24-a,…,

a 56-a ciocnire.La a 59-a ciocnire, bila se află în poziţia 3, la 2m de punctul de
plecare.

7 4 1
 6 2

5 8 3

3 Regula sumei

Fia A şi B două mulţimi finite disjuncte, atunci

Card A  B  Card A  Card B

Folosim această regulă în probleme de numărare. Generalizarea la n mulţimi este

imediată.

Problema:
Triunghiul echilateral de latură 4 cm este împărţit în triunghiuri echilaterale cu
latura de 1 cm, prin paralele la laturi. Câte triunghiuri echilaterale se pot vedea pe
desen?

Soluţie :Se numără triunghiurile cu latura 1 cm, 2 cm, 3cm, 4 cm, apoi se
adună numerele obţinute. 16+7+3+1=27 de triunghiuri.

4 Principiul includerii şi excluderii

Card  A  B  Card A  Card B - Card  A  B

Folosim această regulă în probleme de numărare .

Problemă:

Scriem pe un rand (ceva mai lung !) toate numerele de la 0 la 2005.Începând cu 0,

tăiem toţi multiplii de 2, apoi toţi multiplii de 3, apoi toţi multiplii de 5 (unele
numere vor fi tăiate de mai multe ori !). Câte numere rămân netăiate?

Soluţie: Notăm cu A mulţimea multiplilor de 2, 3, respectiv 5. Card A= 1003,

Card B= 669, Card C= 402, Card (A  B) = 335, Card (A  C) = 201, Card
( B  C) =134, Card (A  B  C) = 67. Card (A  B  C) = 1003+669+402-335-201-
134+67= 1471. Rămân netăiate 2006-1471=535 numere.
 5 Regula produsului

Fie A 1 A 2 .... A k operaţiuni succesive, prima putând fi efectuată în n 1 moduri, a

doua în n 2 moduri,…, ultima în n k moduri. În aceste condiţii, succesiunea celor
k operaţii poate fi efectuată în n 1 n 2 .... n k moduri. Justificarea acestui procedeu
de numărare nu este dificilă:
Gândind: A 1 A 2 .... A k drept mulţimide cardinale n 1 , n 2 ,.... , n k respectiv, fiecărei
modalităţi de efectuare a succesiunii celor k operaţii îi putem asocia un element al
produsului cartezian A 1  A 2  ...  A k şi reciproc, de unde concluzia.

Problemă:

Fie p1a1 p a2 ak
2 ... p k un număr natural, descompus în factori primi. Numărul
divizorilor lui N este dat de:
d(N)  (a 1  1)(a 2  1) ... (a k  1) .

Soluţie: Orice divizor al lui N are forma d= p1b1 p b2 bk

2 ... p k ,

unde b1   0,1,2,..., a 1  , b 2   0,1,2,..., a 2  etc.

b1 se alege in a 1  1 mod uri, b 2 se alege in a 2  1 moduri etc. si de aici concluzia
conform cu regula produsului.

6.Sa se scrie in ordine crescatoare numerele:

3 ;
33 333; 333; 333; (33)3.

Solutie:
3
333>327>33 >(34)3=813>333>273=(33)3>(32)3=729>333;
3
Deci: 333<(33)3<333<33 <333;
Observatii:
c 2
a) In general: (ab)cab de exemplu: (53)2=56 si 53 =59.

7.Ordonaţi crescător numerele:

2,2; 2,02;2,(2);2,0(2);2,(22);2,2(2)

II. Elemente de logica matematică.

-propozitii matematice
-operatori logici

1).Fie propoziţiile:
P1: 12+23=40
P2:Roma este capitala Franţei
P3:Logica matematică este o ramură a biologiei.
P4:Propoziţiile P1,P2 şi P3 sunt false.
Cum este propoziţia P4?
2).Tudor este întrebat ce notă are la matematică: 9 sau 10.El îi spune nota lui
Mihnea, Mihnea lui Cosmin , acesta lui Ovidiu care comunică nota lui Bogdan , Bogdan
i-o spune lui Radu şi de la acesta se află că Tudor are nota 10. Care este adevărata notă a
lui Tudor ştiind că:
a) Tudor sau Mihnea minte
b) Cosmin sau Ovidiu minte
c) Bogdan sau Radu minte
d) Tudor sau Cosmin spune adevărul
e) Mihnea sau Bogdan spune adevărul
f) Ovidiu sau Radu spune adevărul
3).Într-o familie sunt 4 fete. Fiecare dintre ele cântă la un alt instrument şi
cunoaşte o altă limbă străină.Astfel:
1. Andreea cântă la chitară.
2. Fata care vorbeşte franceza cântă la vioară.
3. Cea care cântă la pian nu este Laura.
4. Marina nu ştie germana.
5. Andreea ştie spaniola.
6. Cristina nu cântă la vioară şi nu vorbeşte engleza .
7. Laura nu ştie franceza.
8. Marina nu cântă la nai.
Cea care cântă la pian nu ştie spaniola.
La ce instrument cantă Laura şi ce limbă cunoaşte?
4).Andrei şi Tudor , foşti colegi de liceu, se întâlnesc după mai mulţi ani.
Andrei: - …M-am căsătorit şi am 3 copii!
Tudor: - Felicitări! Ce vârste au?
Andrei:- Ghiceşte! Îţi spun că produsul vârstelor lor este 36.
Tudor: - Nu-mi dau seama !
Andrei:- Îţi mai spun ceva: suma vârstelor lor este egală cu numărul etajelor
blocului ce-l ai in faţă!
Tudor(după ce numără etajele): - Tot nu ştiu!
Andrei: - Cel mai mare are ochii albaşti!
Tudor: - Aaa! … Acum ştiu vârstele copiilor!
Cum a aflat Tudor vârstele?
 5)Patru prieteni A, B, C, D au ascuns o scrisoare.Scrisoarea este la unul dintre ei.
Fiecare face câte trei afirmaţii, dintre care două sunt adevărate:
A
1. Dacă scrisoarea nu este la mine, atunci este la C.
2. Scrisoarea nu este la mine.
3. Prietenul meu are scrisoarea.
B
1. Scrisoarea este la A sau la C.
2. Toate afirmaţiile lui A sunt adevărate.
3. Scrisoarea nu este la D.
C
1. Dacă scrisoarea nu este la mine, atunci este la B.
2. Scrisoarea este la mine.
3. B nu a făcut afirmaţii false.
D
1. Scrisoarea nu este la mine.
2. Scrisoarea este la A, sau nu este la A.
3. Ideea jocului aparţine lui B.
La cine se află scrisoarea?

III. Metoda reducerii la absurd-exemple si probleme propuse

Exemple:
1. Suma a trei numere naturale este 166. Demonstraţi că cel
puţin unul dintre ele este mai mare sau egal cu 56.

Rezolvare
Ipoteza este: x + y + z = 166.
Concluzia este: x ≥ 56 sau y ≥ 56 sau z ≥ 56.
Presupunem prin metoda reducerii la absurd că este falsă concluzia, adică nici unul
dintre numerele x, y, z nu este mai mare sau egal cu 56. În acest caz, avem că fiecare
dintre ele este mai mic strict decât 56. Sau x ≤ 55, y ≤ 55, z ≤ 55, de unde x + y + z ≤ 165.
Dar, suntem în ipoteza că x + y + z = 166. Deci urmează că 166 ≤ 165, ceea ce este absurd.
Aşadar, presupunerea făcută este falsă şi, deci concluzia este adevărată.

2. Există patru numere care să îndeplinească simultan condiţiile

a < b, b < c, c < d, d < a?
Rezolvare
Presupunem că există patru numere cu proprietatea dată.
Din a < b, b < c avem a < c.
Din c < d, d < a avem c < a.
Cele două relaţii obţinute mai sus nu pot avea loc simultan.
Aşadar, nu există patru numere care să îndeplinească simultan cele patru condiţii.

3.Arătaţi că nu există nici un număr natural care împărţit la 8 dă

restul 6 şi împărţit la 4 dă restul 3.

Rezolvare
Prin metoda reducerii la absurd presupunem că există un număr natural n astfel încât
n = 8q + 6 şi n = 4q + 3, cu p şi q numere naturale.
Vom avea că 8q + 6 = 4q + 3, relaţie care reprezintă egalitatea unui număr natural par cu
unul impar. Absurd. Deci nu există nici un număr natural care împărţit la 8 dă restul 6 şi
împărţit la 4 dă restul 3.

4.Fie numerele naturale a şi b astfel încât 2a + 3b, 2a + 4b, 2a + 5b nu se

divid prin 3. Arătaţi că b este divizibil cu 3 şi că a nu este divizibil cu 3.

Rezolvare
Prin metoda reducerii la absurd presupunem că a se divide prin 3. Rezultă că 3 | (2a +
3b) – contradicţie cu ipoteza problemei. Deci a nu se divide prin 3. înseamnă că a este de
forma:
a = 3k + 1 sau a = 3k + 2, unde k este număr natural.
Prin reducere la absurd, presupunem că b nu se divide cu 3. Urmează că b = 3p + 1 sau b
= 3p + 2, unde p este număr natural.
Pentru orice forma ale lui a şi b, cel puţin unul dintre numerele 2a + 3b, 2a + 4b, 2a + 5b
se divide cu 3, ceea ce este fals.
Aşadar, b este divizibil cu 3

5. Aflaţi numerele naturale x, y, z ştiind că 3x+3y+3z =245.

Rezolvare
Problema aceasta este o problemă „de aflat”, nu „de demonstrat”. Cu toate acestea, în
cursul rezolvării vom utiliza un raţionament prin reducere la absurd. Pentru început să
presupunem că x  y  z . Dacă x ar fi diferit de zero ar rezulta că y  0, z  0 şi în acest
caz fiecare dintre numerele 3x, 3y şi 3z ar fi multiplu de 3, deci şi suma lor ar fi divizibilă
cu 3. Dar 245 nu se divide cu 3. Contradicţia la care am ajuns ne dovedeşte că x = 0.
Înlocuind în ecuaţie obţinem: 3 0  3 y  3 z  245, deci 3 y  3 z  244 .
Dacă y ar fi diferit de zero, ar rezulta şi z diferit de zero, deci 3 / 3 y şi 3 / 3z , de unde 3 /
(3y+3z), adică 3 / 244, ceea ce este fals. Rezultă y = 0. Înlocuind obţinem : 3 0 + 3z = 244, de
unde 3z = 243, 3z = 35, deci z = 5.
În ipoteza x  y  z am obţinut soluţia x = y = 0, z = 5. Cum în ecuaţie necunoscutele x,
y, z joacă un rol simetric (pot fi schimbate între ele fără ca ecuaţia să se modifice),
rezultă că celelalte soluţii sunt : x = z = 0, y = 5 şi y = z = 0, x = 5. Deci, soluţiile
problemei sunt tripletele : (0,0,5), (0,5,0) şi (5,0,0).
6.Principiului lui Dirichlet: Dacă n k + 1 obiecte sunt dispuse în k cutii, atunci cel puţin
într-una din cutii se află cel puţin n + 1 obiecte.
Într-adevăr, presupunem prin absurd că nu există nici o cutie în care se află n+1
obiecte. Atunci în fiecare cutie se află cel mult n obiecte. Deci în total sunt cel mult n  k
obiecte, contradicţie! Rezultă că există o cutie cu cel puţin n+1 obiecte.
În rezolvarea unei probleme folosind principiul lui Dirichlet dificultatea constă în a stabili
care sunt cutiile şi care sunt obiectele.

7. Într-un aprozar sunt 19 lăzi de mere de două calităţi. Să se arate că există cel puţin
10 lăzi de mere de aceeaşi calitate.

Rezolvare
Presupunem prin absurd că nu există 10 lăzi de mere de o calitate. Deci vor fi cel mult 9
lăzi de mere din fiecare calitate, adică în aprozar vor fi cel mult 9x2 = 18 lăzi de mere.
Contradicţie cu enunţul problemei. Deci presupunerea făcută este falsă, adică există cel
puţin 10 lăzi de mere de o calitate.

Probleme propuse I :

1. Câtul şi restul împărţirii numerelor naturale a şi b sunt 19,

respectiv 99. Dacă a-b < 1917, aflaţi numerele a şi b.

2. Aflaţi suma tuturor numerelor naturale cuprinse între 1000

şi 2000 care împărţite la 49 dau câtul şi restul numere egale.

3. Determinaţi cel mai mare număr natural a care, împărţit la

1985 dă câtul mai mic decât restul.

4. Determinaţi toate numerele naturale care împărţite la 36 dau

ca rest pătratul câtului.

5. Arătaţi că nu există nici un număr natural a care împărţit la

15 dă restul 7 şi împărţit la 12 dă restul 3.

6. Suma a zece numere naturale nenule distincte este 103.

Demonstraţi că printre ele există cel puţin două numere
impare.

7. Cercetaţi dacă există numere naturale m şi n astfel încât

(m – n)(m + n + 1) = 1999.
Rezolvări

1. Fie a şi b numere naturale, cu b diferit de zero, astfel încât a = 19b + 99, 0 ≤ 99 < b.
Dar a-b < 1917. Rezultă că 19b + 99 – b < 1917, de unde b < 101.Urmează că b = 100.

2. Fie x astfel de numere naturale.

x = 49c + c, 0 ≤ c < 49; 1000 < 50c < 2000, de unde, c fiind număr natural, rezultă că c
poate fi 21, 22, …, 39. În acest caz, numerele x căutate sunt 50∙21, 50∙22, …, 50∙30, a
căror sumă este:
S = 50(21 + 22 + … + 39) = 50(60∙9 + 30) = 50∙570 = 28500.

3. a = 1985∙c + r, c < r < 1985.

Dar a este maxim. Rezultă că c şi r sunt maxime, adică c = 1984 şi r = 1983.
Deci a = 1985∙1983 + 1984.

4. Fie n numerele naturale cerute în enunţ. Avem că n = 36q + q 2, 0 ≤ q2 < 36. De unde q
poate fi 0, 1, 2, 3, 4, sau 5, deci n este 0, 37, 76, 117, 160 sau 205.

5. Presupunem prin metoda reducerii la absurd că există un număr natural a astfel

încât
a = 15c1 + 7 (0 ≤ 7 < 15)
a = 12c2 + 3 (0 ≤ 3 < 12).
Din cea de-a doua relaţie avem că a este multiplu de 3. Folosind acest lucru în prima
relaţie, rezultă că M3 = M3 + 7, de unde rezultă că 7 este multiplu de 3. Absurd.
Deci, concluzia problemei este adevărată.

6. Presupunem prin reducere la absurd că cele 10 numere sunt pare. Rezultă că 2 + 4 + 6

+ … + 20 = 110. Absurd (suma din ipoteză este 103). Deci, cel puţin unul este impar.
Dar, dacă unul singur ar fi impar, atunci suma ar fi impară. Dar suma este pară. Rezultă
că cel puţin doi termeni sunt impari.

7. Prin reducere la absurd presupunem că există două numere naturale m şi n astfel

încât
(m – n)(m + n + 1) = 1999.
I. Dacă m şi n au aceeaşi paritate (ambele pare sau ambele impare), rezultă că m – n este
par, deci (m – - n)(m + n + 1) este par.
II. Dacă m şi n au parităţi diferite, m + n + 1este un număr par, deci (m – n)(m + n + 1)
este par.
Contradicţie cu (m – n)(m + n + 1) = 1999 . Deci nu există astfel de numere.
Probleme propuse II :
p r p r
1. Dacă q şi sunt fracţii ireductibile astfel ca q  s  1, atunci q  s.
s
a
2. Fracţia este ireductibilă, a, b  Z , b  0, a  b  0 .
b
ab
a) Este ireductibilă şi fracţia ?
ab
b) Reciproca este adevărată?

3. Ştiind că a şi b sunt numere naturale, prime între ele   a, b   1 ,

să se arate că ax  by  ab nu admite nici o soluţie în N * X N * .

4. Să se demonstreze că dacă împărţim un număr prim mai mare ca 30 la 30, obţinem restul
1 sau un număr prim.

5. Numerele naturale m si n sunt prime între ele. Să se demonstreze că m  n şi m  n sunt

de asemenea prime între ele.
n2  3
6. Să se arate că fracţia 4 este ireductibilă oricare ar fi n  Z .
n  7 n 2  11
2n  3
7. Demonstraţi că este ireductibilă pentru orice n  N .
10n  16n  2
2

an  b
8. Fie a, b, c, d  Z , c  0. Dacă ad  bc  1 atunci fracţia este ireductibilă, oricare
cn  d
ar fi n  N * .

III. Metoda contraexemplului.

Pentru a arăta că o afirmaţie de forma ("x)( p ( x) � q ( x )) este falsă,e suficient să arătăm că

există t pentru care p(t) este adevărată,iar q(t) este falsă.Spunem astfel că am găsit un
contraexemplu.

Exemple:
1)
1) Dacă a şi b sunt numere naturale şi a + b este număr par,atunci a şi b sunt numere pare.
Afirmaţia este falsă; e suficient să găsim un contraexemplu: a = 1 , b = 3 nu sunt
numere pare,dar a + b = 4 este par.
2) Dacă a şi b sunt numere întregi şi a + b este multiplu de 3 , atunci a sau b este multiplu de 3.
Afirmaţie falsă,un contraexemplu este : a = 1 , b = 2.
 Bibliografie selectivă:
1. Gheorghe Crăciun ş.a.,,Dialoguri matematice”, Editura Cuvântul INFO, 2005.
2. Dan Brânzei ş.a.,,Matematica în concursurile şcolare cl.V-VIII”, Editura
PARALELA 45, 2001
3. Tudor Dăneţ.,,Culegere de exerciţii şi probleme de matematică pentru clasele.V-
VIII”, Editura S.C. DIACON CORESI S.R.L, Bucureşti 1991.
4. Ioana Crăciun ş.a. ,,Matematica gimnazială în concursuri şcolare”, Editura Premier,
Ploieşti 2002.
5. www.didactic.ro
6. D. Schwarz, G Popa ,,Probleme de numărare” Editura GIL. ZALĂU.

NOTĂ:Şedinţa din 12.12.2009 se amână până la o altă dată.