Sunteți pe pagina 1din 10

Curs opţional SVPB 2018 – Partea a-2a Conf. Dr.

Tatiana Ciomârtan

SUPORTUL VITAL PEDIATRIC DE BAZĂ

DIFERENŢE ÎN SECVENŢA DE RESUSCITARE ÎNTRE ADULŢI ŞI COPII

La copil, cea mai frecventă cauză de stop cardiac este asfixia (stopul are origine
respiratorie), spre deosebire de adulţi, la care de cele mai multe ori este vorba de o cauză
cardiacă (aritmii). Din această cauză, în mod tradiţional, algoritmul de resuscitare la copil era,
ca şi la nou-născut, ABC (Airway, Breathing, Circulation), iar la adult este CAB – vezi Fig. 28.
Studii realizate în ultimii 5 – 10 ani au arătat că schema ABC aplicată în resuscitarea
unui sugar / copil / adolescent întârzia momentul iniţierii masajului cardiac extern şi, din 2010
Asociatia Americană de Cardiologie (AHA) a propus folosirea aceleiaşi scheme ca la adulţi –
CAB, recomandare pe care o menţin şi în 2015. În schimb, Consiliul European de Resuscitare
(ERC) susţine încă menţinerea algoritmului clasic la copil – ABC, pentru că studiile existente
nu par să indice superioritatea algoritmului CAB la copil şi pentru că ar fi dificil de schimbat
practicile existente. Interesant este faptul că, în ambele ghiduri de resuscitare, ale AHA şi ERC,
sunt citate cam aceleaşi studii, care sunt însă interpretate diferit, deci controversa nu s-a
rezolvat.... încă.

Fig. 28 Secvenţa de resuscitare – ABC – CAB

Chiar dacă există aceste discordanţe între cele două ghiduri – cel american şi cel
european, important este ca, indiferent dacă se aplică secvenţa ABC sau CAB, să se facă
prompt şi corect gesturile incluse în algoritm.
În mod logic, dacă stopul cardiac este determinat de o cauză respiratorie, este
preferabilă secvenţa ABC, iar dacă la origine este o cauză cardiacă, secvenţa CAB este
depreferat.

1
Curs opţional SVPB 2018 – Partea a-2a Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan

ALGORITMUL DE RESUSCITARE
Cea mai recentă versiune a algoritmului european este ilustrat în fig. 29

Fig. 29 Algoritmul SVPB al Consiliului European de Resuscitare (ERC) 2015


(Maconochie I et al – 2015 Section 6. Paediatric life support - ERC Guidelines for
Resuscitation - Resuscitation 2015; 95:223–48).

2
Curs opţional SVPB 2018 – Partea a-2a Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan

În 2015 Asociaţia Americană de Cardiologie (AHA) a propus separarea clară a


abordării resuscitării în cazul în care există 1 sau mai mulţi salvatori – vezi fig. 30 - 32:
1. Înainte de orice, se verifică dacă locaţia oferă condiţii de siguranţă pentru pacient şi
salvator – risc de incendiu, electrocuţie, înec etc.
2. Verificaţi dacă victima răspunde la stimuli; dacă nu reacţionaează şi sunteţi singurul
salvator, strigaţi după ajutor şi activaţi sistemul medical de urgenţă printr-un mijloc
mobil (telefon), dacă îl aveţi la îndemână;
3. Verificaţi, simultan, dacă victima respiră şi are puls (măsurabil în 10 secunde)
a. Dacă victima respiră normal şi are puls: activaţi sistemul de urgenţă, dacă nu aţi
făcut-o deja şi monitorizaţi victima până la sosirea personalului de urgenţă calificat.
b. Dacă victima nu respiră normal şi are puls: administraţi 1 respiraţie la fiecare 3 – 5
secunde (ritm 12 – 20 resp/min) şi adăugaţi compresii toracice, dacă pulsul rămâne
≤60/min şi există semne de hipoperfuzie periferică; după 2 minute, activaţi
sistemul de urgenţă, dacă nu aţi făcut-o deja. Continuaţi respiraţiile şi verificaţi
pulsul la fiecare 2 minute: dacă nu are puls (sau dacă nu reuşiţi să decelaţi pulsul în
10 secunde), realizaţi compresiii toracice şi respiraţii (ritm 30:2 dacă sunteţi
singurul salvator, 15:2 dacă există 2 salvatori).
4. Dacă nu respiră / are gasp şi nu are puls (sau dacă nu reuşiţi să decelaţi pulsul în 10
secunde), începeţi resuscitarea cardiopulmonară - compresiii toracice şi respiraţii (ritm
30:2 dacă sunteţi singurul salvator, 15:2 dacă există 2 salvatori).
5. După 2 min, dacă sunteţi singurul salvator, activaţi sistemul de urgenţă şi aduceţi
defibrilatorul electric automat (DEA) / defibrilatorul (dacă nu aţi făcut-o deja)
6. DEA sau defibrilatorul analizează ritmul:
7. Dacă ritmul este şocabil administraţi 1 şoc şi reluaţi imediat compresiile toracice timp
de aprox. 2 minute (până ce DEA vă solicită să întrerupeţi compresiile pentru a evalua
ritmul). Continuaţi apoi până ce soseşte personalul de urgenţă sau până ce victima
începe să de mişte.
8. Dacă ritmul nu este şocabil, reluaţi imediat compresiile toracice timp de aprox. 2
minute (până ce DEA vă solicită să întrerupeţi compresiile pentru a evalua ritmul).
Continuaţi apoi până ce soseşte personalul de urgenţă sau până ce victima începe să se
mişte.
NB Fiecare verificare a pulsului se face în maximum 10 secunde.

Observaţie:
• Frecvenţa cu care se aplică respiraţiile salvatoare la un sugar de 1 – 2 luni poate fi mai
mare de 20/min – 30 – 40/min (care reprezintă frecvenţa respiratorie fiziologică).
Acest lucru nu este precizat în algoritmuri, dar este sugerat de faptul că o frecvenţă de
numai 12 /min nu este suficientă pentru a oxigena şi facilita eliminarea CO2 în cazul
unui astfel de pacient.

3
Curs opţional SVPB 2018 – Partea a-2a Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan

Fig. 30 SVPB cu 1 salvator – AHA 2015


(Atkins DL. Circulation. 2015;132[suppl 2]:S519–S525)

4
Curs opţional SVPB 2018 – Partea a-2a Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan

Fig. 31 SVPB cu 2 salvatori – AHA 2015


(Atkins DL et al. Circulation. 2015;132[suppl 2]:S519–S525)

5
Curs opţional SVPB 2018 – Partea a-2a Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan

1
0
Nu răspunde Suportul vital pediatric
Verificaţi
dacă locaţia
Nu respiră sau gasping de bază
este sigură Activaţi sistemul de urgenţă
Aduceţi DEA / defibrilatorul
2
1 salvator: pentru COLAPS BRUSC
activaţi sistemul de urgenţă, aduceţi DEA / defibrilatorul
3a
3 3b
Activaţi sist. de
urgenţă, Respiră / gasp?
Monitorizaţi Respiră normal, Are puls
Verificaţi pulsul 1 respiraţie la fiecare 3-5 sec (12-20/min).
pac. până la are puls
venirea echipei în 10 secunde + MCE dacă pulsul este ≤ 60/min cu perfuzie
de urgenţe periferică slabă; continuaţi respiraţiile.
Nu are puls Verificaţi pulsul la fiecare 2 min.
4
1 salvator: cicluri de 30 compresii toracice şi 2 respiraţii
2 salvatori: cicluri de 15 compresii toracice şi 2 respiraţii

5
După 2 min, activaţi sistemul de urgenţă şi aduceţi DEA /
defibrilatorul (dacă nu aţi făcut-o deja)
Folosiţi DEA cât mai curând posibil

6
Verificaţi ritmul
Ritm şocabil?
Şocabil Neşocabil

7 8

Administraţi 1 şoc Reluaţi imediat MCE


Reluaţi imediat Verificaţi ritmul la fiecare 2 min;
MCE timp de 2 min; continuaţi până vine echipa de
continuaţi până vine resuscitare sau victima se mişcă
echipa de resuscitare
Topjian A, Berg R. Circulation 2012;125:2374-2378
sau victima se mişcă Atkins DL. Circulation. 2015;132[suppl 2]:S519–S525

Realizate de către personalul medical


Fig. 32 SVPB AHA 2015

6
Curs opţional SVPB 2018 – Partea a-2a Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan

Suportul vital pediatric de bază


Rezumat

Palpare MCE:Resp / Respiraţii


Vârstă Poziţie DEA
puls Ritm salvatoare

Vârful a 2 degete
30:2 (1 salvator)
Sugar artera sau policele pe Ventilaţie gură
15:2 (2 salvatori) Nu
< 1 an brahială 1/2 inferioară a la gură-şi-nas
100-120/min
sternului

Podul palmei pe Da
Copil 30:2 (1 salvator)
artera 1/2 inferioară a Ventilaţie gură Padele +
1 an - 15:2 (2 salvatori)
carotidă sternului, la gură program
pubertate 100-120/min
degetele ridicate pediatric

ASPIRAŢIA DE CORP STRĂIN


Reprezintă un accident frecvent la copilul cu vârsta mai mică de 5 ani şi o cauză
importantă de deces la această vârstă.
Factori de risc:
▪ Explorare orală – tipică pentru copilul < 5 ani,
▪ Copiii deseori râd, ţipă şi aleargă în timp ce mănâncă;
▪ Absenţa molarilor – şi deci a capacităţii de a mesteca obiecte introduse în gură,
▪ Coordonare insuficientă a mestecatului cu deglutiţia.

Majoritatea corpilor străini trec de căile aeriene superioare şi se blochează în bronhii.


Impactarea corpului străin la nivel laringian este ameninţătoare de viaţă.

EVALUAREA SEVERITĂŢII – vezi tabel şi fig 33

Semn Obstrucţie uşoară Obstrucţie severă


“Te-ai înecat?” “Da” Nu poate vorbi, dar dă din cap
Alte semne Poate vorbi, respira şi Nu poate respira / are wheezing / încearcă să
tuşi tuşească, dar nu se aude nimic / este cianotic
/ inconştient
Semnele apar deseori în timp de victima mânca; acesta se poate ţine de gât

7
Curs opţional SVPB 2018 – Partea a-2a Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan

Evaluaţi severitatea

Tuse ineficientă Tuse eficientă

Inconştient Conştient Facilitaţi tusea


Permeabilizaţi CRS 5 x Manevra Heimlich Verificaţi continuu
5 respiraţii salvatoare* (sugar – lovirea toracelui, eventuale semne de
MCE copil – compresie deteriorare sau până la
abdominală bruscă) înlăturarea obstrucţiei

* Atenţie! Dacă un corp străin este situat în CRS, prin


respiraţiile salvatoare puteţi să îl împingeţi mai mult!

Fig 33 Evaluarea severităţii aspiraţiei de corp străin

Manevra Heimlich – la un pacient conştient!


1. La copil şi adult – vezi fig. 34
a. Încurajaţi victima să tuşească.
b. Aşezaţi-vă în spatele pacientului care este în ortostatism,
c. Aplecaţi trunchiul pacientului către anterior,
d. Din spatele pacientului, aplicaţi pumnul strâns (cu policele în interior) al unei mâini,
acoperit de cealaltă mână în epigastrul pacientului,
e. Faceţi mişcări rapide orientate în sus şi către stomacul pacientului

Fig. 34 Manevra Heimlich la adult şi copil http://www.allinahealth.org

2. La sugar – vezi fig 35 şi36


a. Aşezaţi sugarul, cu faţa în sus şi capul mai jos decât trunchiul, pe genunchiul flectat al
salvatorului,
b. Aplicaţi 2 degete pe stern şi comprimaţi-l brusc de 5 ori, în sens caudo-cranial;

8
Curs opţional SVPB 2018 – Partea a-2a Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan

Fig. 35 Manevra Heimlich la sugar http://www.nucleusinc.com

c. Aşezaţi sugarul, cu faţă în jos şi cu capul mai jos decât trunchiul, pe genunchiul flectat
al salvatorului,
d. Aplicaţi 5 compresii bruşte cu podul palmei interscapulo-vetertebral, în sens caudo-
cranial.

Fig. 36 Manevra Heimlich la sugar

Este posibil să fie nevoie să repetaţi manevra de mai multe ori.

3. La un copil inconştient – vezi fig. 37

a. Aşezaţi copilul în decubit dorsal,


b. Permeabilizaţi căile aeriene superioare,
c. Aşezaţi-vă “călare”, cu faţa către pacient,
d. Aplicaţi 5 compresii abdominale bruşte cu podul palmei (cu degetele răsfirate)
poziţionat la ½ distanţei dintre xifoid şi ombilic peste care aţi aplicat pumnul strâns;
presiunea este orientată caudocranial.
e. Imediat după eliminarea corpului străin întoarceţi victima în decubit lateral (pentru a
preveni aspirarea materialului eliminat).

9
Curs opţional SVPB 2018 – Partea a-2a Conf. Dr. Tatiana Ciomârtan

Fig. 37 Manevra Heimlich la un copil inconştient http://anuandong.blogspot.ro

Reevaluaţi continuu - verificaţi apariţia unor eventuale semne de deteriorare sau până la
înlăturarea obstrucţiei!

CONCLUZII

Cunoaşterea gesturilor incluse în algoritmul de Suport Vital Pediatric de Bază este esenţială
pentru creşterea şanselor de supravieţuire în cazul unui sugar / copil în stop cardiac /
cardio/respirator care survine în afara unei unităţi spitaliceşti.

Aceste cunoştinţe ar trebui să fie la îndemâna oricărei persoane cu discernământ - adult şi


chiar copil!

Bibliografie:
1. Nolan et al – ERC guidelines. Resuscitation 2010; 81:1219–1276
2. Topjian A, Berg R. Circulation 2012;125:2374-2378
3. Atkins DL et al - Part 11: Pediatric Basic Life Support and Cardiopulmonary Resuscitation
Quality. 2015 American Heart Association Guidelines Update for Cardiopulmonary
Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care - Circulation. 2015;132[suppl 2]:S519–
S525.
4. Maconochie I et al – 2015 Section 6. Paediatric life support - European Resuscitation
Council Guidelines for Resuscitation - Resuscitation 2015; 95:223–48.
5. Cursuri BASIC Pediatric
6. http://cpr.heart.org
7. http://www.colorado.edu
8. http://higheredbcs.wiley.com

10