Radu Cinamar

ÎN INTERIORUL PĂMÂNTULUI
– AL DOILEA TUNEL
NOTA EDITORULUI

Nu aduce
românesc, anul,
căruia ce aduce
i-am înţelesceasul!, spunesemnificaţia
cu adevărat un proverb
în luna februarie 2017. peranţa continuării seriei
"adu #inamar$ era la cota de avarie, după mulţi ani de
lini%te desăvâr%ită în această privinţă din partea
autorului. &oate solicitările noastre în acest sens,
e'primând de asemenea nenumăratele apeluri %i
întrebări din partea cititorilor, pe care le-am primit la
redacţie, au rămas fără niciun răspuns.
(i totu%i, sunt unele momente în viaţă când
surpri)a face să te *ânde%ti mai profund la ceea ce
+instein a spus acum un secol +'istă două moduri de
a-ţi trăi viaţa ca %i cum nu ar e'ista miracole sau ca %i
cum totul ar fi un miracol. oate că e prea mult să
considerăm revenirea autorului ca fiind un miracol$,
dar în orice ca) ea constituie o mare surpri)ă pentru toţi
cititorii seriei, mai ales că acest volum conţine o mină de
informaţii tulburătoare. robabil el va da na%tere la
controverse, ar*umente %i opinii, dar dincolo de toate
acestea vom putea să ne e'plicăm mai bine unele
mistere pe care până acum le consideram de nere)olvat.
n cele câteva rânduri pe care ni le-a trimis, "adu
#inamar a lăsat să se înţelea*ă faptul că acesta este
momentul potrivit pentru a continua revelaţiile în
le*ătură cu ala roiecţiilor din /unţii uce*i. e
asemenea, el a făcut menţiunea că seria volumelor nu se
va opri aici, ci prin intermediul viitoarelor apariţii va
aduce în atenţia cititorilor %i a comunităţii %tiinţifice
elemente uluitoare despre trecutul omenirii %i despre
posibilităţile pe care ea le are în viitor.
Noi am parcurs cu emoţie manuscrisul, ca o
re*ăsire a ma*iei$ e'traordinare ce ră)bate din primele
patru volume %i am solicitat doar câteva austări minore
ale te'tului, deoarece informaţiile respective ar fi putut
avea urmări nedorite asupra editurii, precum %i asupra
unui e%alon din cadrul /inisterului de 3nterne. 4utorul
a acceptat imediat aceste modificări, iar noi dorim să îi
mulţumim cu căldură pentru înţele*erea %i
promptitudinea cu care a acţionat.
#onsiderăm că ne aflăm în pra*ul unei etape
fundamentale, care este desc5isă prin cartea de faţă.
4cest volum repre)intă piatra de temelie pentru o nouă
paradi*mă a cunoa%terii ământului %i totodată oferă o
cale e)oterică
misterioase %i c5iar planetei
dinlăuntrul fi)ică denoastre.
acces 6ricare
către lumile
ar fi
vi)iunea cititorului asupra elementelor pre)entate în
această carte, un lucru este cert concepţia noastră
despre &erra trebuie să fie reevaluată din temelii.
ARGUMENT

upă publicarea celui de-al patrulea volumam

considerat că ceea ce a fost de)văluit în această serie de
cărţi era suficient.
rocambolescă, Numai
cu atât aveam
mult în
cu intenţie
cât nouao mea
pre)entare
po)iţie
în cadrul epartamentului ero îmi răpea mult timp, iar
responsabilitatea era cu mult mai mare.
3-am e'plicat lui #e)ar punctul meu de vedere %i
într-o anumită măsură el a fost de acord, dar a specificat
că ar fi bine să am în vedere posibilitatea de a continua
seria de)văluirilor, deoarece lumea are nevoie să
cunoască realitatea dincolo de aparenţe. 8a vremea
respectivă eram prea entu)iasmat %i uluit de cursul
evenimentelor din viaţa mea, pentru a acorda atenţia
cuvenită celor spuse de el. 4bia după mai mulţi ani am
început să-mi dau seama de necesitatea de a reveni în
spaţiul livresc, pentru a face cunoscute lumii noile
evenimente care s-au petrecut.
6 contribuţie maoră la această 5otărâre au avut-o
cititorii cărţilor pe care le-am scris. +ditorul m-a
în%tiinţat că în cei %apte ani de lini%te totală$ din partea
mea au e'istat nenumărate apeluri, întrebări %i
îndemnuri de la cei interesaţi să afle dacă e'istă sau va
e'ista o continuare a seriei. 4cest volum răspunde
a%teptării lor îndelun*ate %i sper să îi bucure în mod
deosebit.
e de altă parte trebuie să fac anumite preci)ări de
câţiva ani au apărut pe internet unele site-uri sau blo*-
uri
caresub
aducdenumiri identice
la cuno%tinţa sau inspirate
publicului diversedin cărţile
fapte, mele
mistere,
supo)iţii sau întâmplări mai mult sau mai puţin le*ate
de cele scrise de mine în primele patru volume ale seriei.
4precie) aceasta ca fiind un fapt po)itiv, iar aspiraţia %i
entu)iasmul manifestate de cei care postea)ă acele
articole %i informaţii pot desc5ide noi ori)onturi pentru
cititorii care sunt interesaţi de domeniu, condiţia fiind
aceea de a selecta cu atenţie informaţia pre)entată.

care ntr-o notă diferită

îmi poartă numele sunt conturile
%i care induc false de 9aceboo:
în mod deliberat
ideea că eu a% fi titularul lor. +ste libertatea fiecăruia să-
%i numească blo*-ul, site-ul sau contul de reţea de
sociali)are după cum dore%te, dar vreau să mă folosesc
de acest prile pentru a lua o po)iţie radicală %i a
transmite într-un mod cât se poate de clar %i direct
cititorilor mei nu am avut %i nu am vreo le*ătură cu
aceste modalităţi de informare de pe internet %i nici cu
ceea ce se pre)intă acolo. e fapt, nu am nici cea mai
mică le*ătură cu diferitele supo)iţii care e'istă în spaţiul
alternativ virtual sau în mass-media în ceea ce prive%te
persoana mea %i subiectele pe care le-am tratat în
volumele precedente; toate cele care au fost spuse în
această direcţie repre)intă felurite postări, anali)e, opinii
personale sau articole ale celor care au vrut să aducă în
discuţie subiectul cărţilor mele. in*ura modalitate prin
care m-am făcut cunoscut$ până în acest moment au
fost cele patru volume, trimise la %i publicate de editura
a:s5a, care deţine drepturile e'clusive atât pentru
volumele precedente, cât %i pentru cele care vor apărea
de acum înainte.
#u totul altfel se pune problema în ca)ul domnului
eter /oon, directorul editurii :< oo:s din Ne= >or:,
care a adus o contribuţie ele*antă, inventivă %i c5iar
tenace
volumelorlascrise
populari)area
de mine. ?nsubiectului principal
om corect, inte*ru al
%i bine
pre*ătit în domeniul e)oterismului, căruia îi mulţumesc
pentru efortul de a fi venit de mai multe ori în "omânia
pentru a se informa la faţa locului, atât cât i-a fost în
putinţă, prin le*ăturile pe care %i le-a format. ?na dintre
aceste piese de re)istenţă$ ale lui eter /oon este
*enialul fi)ician avid 4nderson, o persoană care
înţele*e foarte bine necesitatea ocultării aproape totale,
din po)iţia depentru
subcontractor consultant %tiinţific
enta*on %i %ialtec5iar de
a*enţii
*uvernamentale ale ?4, pentru care a lucrat. ubiectul
volumului de faţă ar putea fi un e'celent studiu de ca)$
pentru avid.
6piniile despre identitatea mea, e'primate pe
forumuri sau în alte părţi sunt uneori amu)ante atunci
când se încearcă cu orice c5ip să fiu asimilat$ cu un alt
scriitor român, care a dobândit la un moment dat o
anumită faimă prin publicarea cărţilor sale beletristice.
entru mine este un mare semn de întrebare cum pot fi
făcute astfel de afirmaţii sau presupuneri care sfidea)ă
lo*ica, bunul simţ, precum %i anali)a comparativă ce
poate fi făcută cu u%urinţă în ceea ce prive%te stilul,
conţinutul cărţilor %i modul de tratare a subiectului în
ca)ul acelui autor %i în ca)ul meu. ar, pentru ca
lucrurile să fie cât se poate de clare, afirm aici cu putere
că nu sunt nicidecum acea persoană %i de asemenea nu
sunt nici un *rup$ sau o or*ani)aţie$ care ar fi scris
@sic!A cele patru volume.
"evenind la volumul de faţă, pot spune că s-au
făcut c5iar anumite presiuni$ din partea unor factori de
putere, atât din ervicii cât %i din politica auto5tonă,
care să mă determine să continuu seria de)văluirilor. 4
e'istat %i un revers al medaliei interesele mai mult sau
mai puţin oculte
ameninţări s-au anumitor
din partea îmbinat cu averti)ări
po)iţii %i c5iar
importante în
e%alonul statal, pentru ca publicarea acestor de)văluiri
să încete)e.
entru a înţele*e comple'itatea acestor intri*i de
interese %i ţeluri trebuie să fii implicat c5iar în afacerea
stupului$. ificultatea maoră constă în faptul că nu ai
voie să spui nimic sau aproape nimic despre toate
acestea. #5iar dacă epartamentul ero este un ca)
particular$ %i are
de stat, fapt careo îiinte*rare
asi*ură foarte specială
o anumită în aparatul
independenţă,
totu%i a fost nevoie de multă diplomaţie, precum %i de
numeroase discuţii %i intervenţii din partea *eneralului
6badea %i a lui #e)ar pentru ca primele patru volume să
apară pe piaţă.
in nefericire, *eneralul 6badea nu mai este
printre noi. n luna mai, 2011 el s-a stins din viaţă, în
urma unui atac cerebral. Nu doresc să fac speculaţii
asupra acestui aspect, care este clasificat. Breau doar să
amintesc cititorilor că în opinia mea *eneralul a fost
unul dintre cei mai mari patrioţi pe care i-a avut această
ţară. #5iar dacă influenţa lui a fost mereu ocultată,
totu%i ea a fost decisivă în momente c5eie pentru
si*uranţa statului.
/oartea lui a însemnat o lovitură puternică pentru
epartament, care a fost clătinat din temelii, iar la
începutul lui 2012 a fost c5iar în pericol de a fi di)olvat
%i asimilat unei alte structuri din ervicii. &otu%i, po)iţia
%i influenţa puternică pe care o dobândise #e)ar,
precum %i e'traordinara lui abilitate de a re)olva situaţii
foarte delicate au contribuit decisiv nu doar la
menţinerea epartamentului, dar %i la întărirea lui.
"elaţiile la nivel foarte înalt pe care #e)ar le are %i
respectul de care se bucură în structurile similare din
străinătate
ului. au contribuit mult la păstrarea status Cuo-
n ba)a noilor evenimente %i necesităţi, structura %i
funcţionarea epartamentului ero au fost re*ândite.
4%a cum era firesc, funcţia *eneralului 6badea a fost
preluată de #e)ar, iar în locul acestuia a urcat
locotenentul Nicoară. +u am rămas la conducerea
secţiunii de pre*ătire neconvenţională$, pe care unii o
traduc ca fiind paranormală$. n plus, în anul 201D am
primit sarcina de
epartamentului a înfiinţa
o direcţie %i diria
specială în cadrul
de le*ătură %i
colaborare cu erviciile ecrete din străinătate, însă
doar pe direcţia informaţiilor sensibile$, cunoscute ca
operaţiuni limită$. 4cestea se referă la toate fenomenele
de tip E$ ce se petrec atât la sol, cât %i în spaţiu, dar
mai ales care au le*ătură cu ala roiecţiilor din uce*i
%i cu cele trei tuneluri @espre evenimentele de tip E,
ve)i primul volum Viitor cu cap de mort,a:s5a, 200D,
p*. FG @n. ed.AA. Hotărârea lui #e)ar de a-mi încredinţa
înfiinţarea acestei secţiuni a avut la ba)ă e'perienţa pe
care o acumulasem în relaţiile cu unele a*enţii de
informaţii americane, atât prin stadiul de pre*ătire la
care am luat parte în urmă cu )ece ani, cât %i prin
numeroase alte deplasări pe care le-am făcut mai apoi în
tatele ?nite sau în diverse alte locaţii, având le*ătură
cu operaţiunile limită$. 4ceasta mi-a permis să pun
ba)ele unor relaţii %i le*ături utile cu membrii unor
ervicii din 6ccident, folosindu-mi printre altele
cuno%tinţele în diplomaţie pe care dea le aveam.
entru mine, cel mai important avanta al avansării
în funcţie a fost cre%terea nivelului de autori)are, prin
care aveam acces liber %i direct în ala roiecţiilor. Nu
este vorba doar despre nivelul de securitate
*uvernamentală, ci mai ales despre cel de securitate
internă, un clearance
de epartamentul special
ero, care nu putea
în consultanţă cu o fisecţiune
emis decât
din
cadrul enta*onului. 4cest tip de înţele*ere foarte
specială a fost stabilit în anul 200I, pentru a reduce
aproape complet imi'tiunile politice. e e'emplu,
epartamentul 4părării din ?4 %i o anumită #omisie
din arlamentul "omâniei au făcut presiuni pentru o
e'tindere considerabilă a listei celor admi%i în ala
roiecţiilor %i c5iar pentru manifestarea unui anumit
control asupra comple'ului secret din interiorul
munţilor uce*i.
8a acea vreme, atât colonelul 6badea cât %i #e)ar
%i-au dat seama că le va fi foarte dificil să *estione)e
avalan%a de forţe %i interese ce vi)au dea accesul în
comple'ul secret din munţii uce*i. e aceea, printr-un
oc foarte complicat de relaţii %i intervenţii, mai întâi ei
au solicitat %i pe urmă au aranat o reuniune a părţilor
română %i americană, la care participarea politică a fost
minimă câte un repre)entant din fiecare epartament
de tat al 4părării. Nu a% vrea să se înţelea*ă în mod
*re%it că în acest ca) a fost sau este vorba despre un
comple' industrial-militar$, ci mai curând de unul
militar-securi)at, menit să păstre)e un anumit ec5ilibru
de interese, care în ca)ul locaţiei din uce*i este foarte
sensibil.
iscuţiile %i aranamentele prealabile au implicat
multe tensiuni, s-au solicitat amânări %i c5iar au e'istat
anumite ameninţări voalate atât de o parte, cât %i de
cealaltă. n cele din urmă lucrurile au fost convenite de
comun acord între partea militară %i cea politică la masa
tratativelor, invocându-se motivul ne*ării plau)ibile$.
entru noi, aceasta a fost o cale diplomatică de a evita
contribuţia$ politicului, unde influenţele %i interesele
sunt complicate. acă aceste interese ar fi reu%it să aibă
putere sau să
din uce*i, controle)e
lucrurile ar fiîntr-un fel saufoarte
putut scăpa altul comple'ul
repede la
vale$, mai ales în conte'tul *eopolitic actual. rin
urmare, s-a luat 5otărârea unui control e'clusiv
militari)at. e fapt, lucrurile sunt cu mult mai
complicate, dar mă voi opri deocamdată aici cu
de)văluirile în le*ătură cu acest aspect.
entru mine, accesul liber în ala roiecţiilor a
repre)entat o *ură foarte mare de o'i*en$. /oartea
*eneralului 6badeaepartamentul
pierdere pentru lăsase un *ol sufletesc,
nostru. fiind o mare
6 anumită
perioadă a fost foarte dificil să menţinem bunul mers al
a)ei, datorită presiunilor mari din e'terior, care vi)au
preluarea sub control atât a epartamentului, cât %i a
locaţiei din uce*i. ar personalitatea, calmul %i
maturitatea lui #e)ar, precum %i devotamentul altor
persoane remarcabile din cadrul epartamentului au
făcut posibilă continuitatea activităţii lui. roblema a
fost pusă atât la nivelul erviciilor ecrete române%ti %i
americane, cât %i la nivelul celor două epartamente de
tat ale 4părării. ntr-o anumită măsură, situaţia s-a
asemănat cu cea din anul 200I, despre care am vorbit
mai sus, dar acum ea era totu%i mai simplu de re)olvat,
datorită vastei e'perienţe acumulate, precum %i a
descoperirilor noi care fuseseră făcute.
in partea americană, *eneralul "odde< a avut un
cuvânt *reu de spus %i noi %tim că aceasta s-a datorat în
mare măsură le*ăturii foarte strânse de prietenie care a
e'istat între acesta %i *eneralul 6badea. 8a întâlnirea
bilaterală care a avut loc în 2012, o intervenţie benefică
surprin)ătoare a venit din partea trimisului special al
enta*onului, amiralul Een Hudson, care se pare că
avea un mandat special. /ai târ)iu, #e)ar mi-a
destăinuit că atunci a fost eliminată în mod definitiv
influenţa
lucru care nocivă a unei multe
a nivelat loe importante
tensiuni din%i 6r*ani)aţie,
neînţele*eri
bilaterale, c5iar dacă au mai rămas câteva de re)olvat.
4pele învolburate$ au fost lini%tite epartamentul
nostru %i-a continuat activitatea, structura lui a fost
îmbunătăţită, fondurile au crescut, iar parteneriatul cu
americanii a fost fructuos, c5iar dacă ar fi să privim
lucrurile doar din perspectiva te5nolo*iei foarte avansate
pe care ei au furni)at-o pentru a *aranta securitatea
)onei din uce*i.
anul 200J, când am#omparând cu ceea
venit pentru primace dată
am vă)ut în
în locul
respectiv, în pre)ent e'teriorul este de nerecunoscut.
"elieful în )ona imediat înconurătoare intrării în munte
a fost u%or modificat, astfel încât să permită o
suprave*5ere continuă (i un control eficient, iar în alte
două )one s-a recurs la proiecţia 5olo*rafică. &otul acum
este controlat din interiorul muntelui, care a fost special
amenaat lân*ă intrarea în /area Kalerie. ntr-o
anumită măsură, tendinţa americanilor a fost aceea de a
reproduce structura propriei lor ba)e din munţii
#5e<enne; totu%i, te5nolo*ia pe care au adus-o %i au
aplicat-o în ca)ul locaţiei e'terioare din uce*i este cu
mult mai avansată decât cea pe care am putut să o
observ la ba)a 9orţelor lor 4eriene din #5e<enne.
#5iar dacă până în 201D am fost de mai multe ori
în interiorul ălii roiecţiilor însoţit de #e)ar, acum
aveam acces liber %i individual. Natura funcţiei pe care o
deţin îmi permite să stabilesc lista cu persoanele care
urmea)ă să intre în ală, cine le însoţe%te %i perioada de
timp alocată vi)itei. rotocolul este foarte strict %i destul
de complicat, deoarece pe lân*ă personalul militar care
trebuie să e'iste, se pune problema ec5ipelor de savanţi
care vi)itea)ă periodic locaţia. #5iar dacă aceste ec5ipe
nu sunt niciodată mai mari de trei persoane, totu%i
anali)a documentelor
lun*ul anilor arată
de câteva )ecicădelocul a fost
oameni de vi)itat
%tiinţăde-a
din
toată lumea. intre ace%tia, în cei treispre)ece ani care
s-au scurs de la reali)area descoperirii, doar nouă
savanţi au pătruns în ala roiecţiilor %i au studiat ceea
ce se *ăse%te acolo. "estul ec5ipelor au studiat probele
aduse sau datele furni)ate în laboratorul ce a fost
construit în interiorul muntelui, lân*ă intrarea în
locaţie, ori în cel care a fost deta%at în capitală pentru o
anumită perioadă
robabil de timp.
mulţi cititori î%i ima*inea)ă că /area
Kalerie %i ala roiecţiilor repre)intă un fel de mu)eu$
în care aflu'ul de oameni este continuu %i destul de
intens. 4ici problema constă în a înţele*e corect natura
descoperirii care a fost făcută. +a comportă o serie de
caracteristici care de multe ori sunt bulversante pentru
psi5icul %i mentalul fiinţei umane. #red că cea mai
potrivită redare a situaţiei ar putea fi făcută prin
e'presia o nea%teptată transformare de comportament
%i *ândire$, imediat după ce se pătrunde în /area
Kalerie. 6 dată ce aun*i în ala roiecţiilor, mintea
tinde să fie i)olată de amintiri sau de *ânduri secundare.
ntr-un fel care cu *reu poate fi descris, ea este cumva
suspendată$ %i lini%tită$. Kândurile sunt rare %i ele se
îmbină cu un *en de emoţie foarte profundă, având
aproape un caracter sacru. 8a început, atunci când am
vi)itat pentru prima dată locul, am cre)ut că această
sen)aţie este *enerată de măreţia e'traordinară a
construcţiei %i a spaţiului de acolo, de te5nolo*ia foarte
avansată %i de ineditul situaţiei în care e%ti pus atunci.
&otu%i, în anii care au urmat mi-am dat seama că
fenomenul se repetă identic, ceea ce înseamnă că el nu
se datorea)ă unor tendinţe subiective, ci este o
consecinţă a vibraţiei foarte speciale care e'istă în acel
loc. 3mpresia *enerală este aceea de altă lume$ %i
aceasta nu doar prin specificul te5nolo*iei %i al
obiectelor din interior, ci mai ales printr-o cunoa%tere
intuitivă$, care apare %i modifică natura *ândurilor %i
acţiunilor. 3mpulsul meditativ %i de rela'are este foarte
accentuat, iar lăuntric apare un *en de elan nedeslu%it
spre lucruri nobile, elevate, spre tot ceea ce este bun,
frumos %i plin de o aspiraţie înălţătoare.
Ne-am
special poatedat repededoar
fi oferit seama
uneicăanumite
accesul cate*orii
în acel loc
de
persoane, care trebuie să aibă o pre*ătire adecvată din
punct de vedere psi5ic %i mental. #5iar %i persoanele
care au asi*urat sarcinile de rutină pentru un timp au
trebuit alese din rândul ofiţerilor superiori sau au
trebuit să urme)e cursuri de pre*ătire speciale. 9ără un
antrenament psi5o-mental adecvat nu se poate pătrunde
în interiorul ălii, decât cu riscul unor manifestări
ulterioare bi)are. #e)ar mi-a ovestit că aceste aspecte
au fost înţelese abia după ce s-a observat
comportamentul straniu al unor soldaţi, care prin
natura situaţiei au fost pre)enţi în cadrul comple'ului
din interiorul muntelui imediat după descoperirea lui.
4cei oameni păreau rupţi de realitate %i nu au reu%it să-
%i revină complet decât după câteva săptămâni. 9uncţiile
motorii sunt de asemenea afectate mi%cările devin
ri*ide, trupul se mi%că *reu, iar privirea rămâne aţintită
într-un sin*ur punct, c5iar dacă e'istă stimuli sonori %i
vi)uali puternici.
&ocmai de aceea s-a pus în mod special problema
stabilirii unui pro*ram de pre*ătire %i a unor teste
adecvate pentru persoanele care pătrund acolo. 6 dată
cu înfiinţarea secţiunii de contrainformaţii din cadrul
epartamentului, pe care o conduc, am revi)uit în mare
parte
moment.acel protocol %i l-am adecvat necesităţilor de
4cesta a fost mereu unul dintre punctele sensibile
în discuţiile cu partenerii no%tri din alte state. +i par să
nu înţelea*ă faptul că ala roiecţiilor repre)intă mai
mult decât o simplă cavitate fi)ică în interiorul muntelui,
fie ea %i foarte te5nolo*i)ată. ntr-adevăr, putem vorbi
despre o altă concepţie %i vi)iune, despre o diferenţă
colosală de te5nolo*ie, dar spaţiul respectiv este de
asemenea o trecere,
conceput pentru iar acest
%tiinţa aspect
modernă. pare
Noi amsăauns
fie *reu de
destul
de repede la conclu)ia că, pentru a înţele*e corect ce
repre)intă comple'ul subteran din munţii uce*i, este
necesar să ne debarasăm în mare parte de principiile %i
*ândirea strict materialistă a %tiinţei actuale. 6 dovadă
în acest sens este că până în 2010 savanţii care au fost
implicaţi în studiul locaţiei nu au putut furni)a niciun
indiciu %i nicio e'plicaţie la feluritele aspecte %i semne de
întrebare pe care le-a ridicat locaţia secretă din uce*i.
ar nu acesta repre)intă motivul principal. #el mai
important aspect este că, o dată ce se pătrunde în
interiorul muntelui, în /area Kalerie %i mai ales în ala
roiecţiilor, frecvenţa de vibraţie a fiinţei biolo*ice se
sc5imbă. 4ici se află c5eia înţele*erii tuturor proceselor
aparent ciudate care se petrec cu psi5icul %i mentalul
omului, precum %i percepţiile adeseori stranii care
intervin atunci când se pătrunde în cele trei tuneluri
care pleacă din ala roiecţiilor. Nu vreau să anticipe),
deoarece acesta este unul dintre subiectele principale
despre care voi vorbi în acest volum.
+'perienţa pe care am trăit-o în prima e'pediţie la
care am luat parte, spre #amera 6cultă din subsolul
+*iptului, m-a marcat în mod profund. Nu doar prin
ineditul descoperirii, dar %i prin specificul stărilor pe
care le aveam
4m cre)ut în timpul prin
că e'pediţiile călătoriei prindouă
celelalte acel tuneluri
prim tunel.
vor
fi asemănătoare cu cea din primul tunel, dar realitatea
s-a dovedit a fi cu totul alta. &otu%i, până spre sfâr%itul
anului 201D am aflat aceasta doar din povestirile lui
#e)ar. 4bia după ce am fost investit cu funcţia de
conducere a secţiunii speciale din cadrul
epartamentului am avut prileul %i e'perienţa
e'traordinară de a pleca în e'pediţie spre celelalte două
direcţii.
ână atunci, #e)ar a reali)at mai multe deplasări,
mai ales prin cel de al doilea tunel spre interiorul
ământului, iar unele perioade în care a lipsit au durat
c5iar %i câteva luni. 4m căutat să suplinesc lipsa lui
printr-o pre*ătire temeinică în domeniul e)oterismului %i
paranormalului, iar după inte*rarea mea în structura
epartamentului m-am dedicat or*ani)ării,
antrenamentului %i dobândirii e'perienţei necesare în
acest domeniu foarte dificil %i alunecos al erviciilor
ecrete.
in discuţiile pe care le-am avut cu #e)ar, am
înţeles pe deplin importanţa pre*ătirii individuale, ca
fiind o condiţie esenţială pentru a putea avea succes în
e'pediţiile următoare. +l mi-a spus că în ca)ul tunelului
spre interiorul ământului %i al celui spre 3ra: lucrurile
erau diferite %i necesitau o anumită pre*ătire interioară,
care trebuia să fie mult mai intensă decât pre*ătirea
pentru accesul în comple'ul din uce*i. Borbele lui
#e)ar mi-au tre)it %i mai mult curio)itatea, dar am
a%teptat răbdător %i m-am străduit să fiu la înălţime,
urmând propriile lui indicaţii, antrenamentele din cadrul
a)ei %i sta*iile de pre*ătire specială remote-vie=in* din
tatele ?nite.
&otu%i, după moartea *eneralului 6badea situaţia a
devenit dificilă, iar ntr-un
foarte apăsătoare. perioadele în care
anumit #e)ar
sens, rolullipsea erau
lui tindea
să devină cel al unui ambasador$ în interiorul planetei,
iar la una dintre discuţiile pe care le-am avut cu el, între
două plecări, mi-a spus că s-a pus c5iar problema
rămânerii lui în interiorul ământului. /oartea
*eneralului a sc5imbat mersul lucrurilor %i #e)ar a
revenit, con%tient că în absenţa lui, munca de o viaţă a
*eneralului, precum %i toate secretele pe care le deţinea
epartamentul ar e*oiste
e'ploatate în moduri fi fost%i foarte
însu%ite, controlate %i
periculoase.
n acea perioadă foarte tensionată, o ra)ă de
lumină a fost revederea lui +linor. 8a sfâr%itul anului
2012 acesta a venit pe nea%teptate în ţară pentru câteva
)ile, care pentru mine au fost ca un i)vor de apă în
milocul de%ertului, înfăţi%area lui era nesc5imbată,
c5iar mi s-a părut puţin mai tânăr decât îl %tiam. 4
apărut în modul lui inconfundabil, intrând de*aat %i
natural în camera din vila lui, în care se află biblioteca.
/ă aflam acolo în unul dintre rarele momente libere pe
care mi le permiteam, după ce am început activitatea în
epartament, deoarece maoritatea timpului îl
petreceam în cadrul a)ei 4lp5a sau în alte deplasări în
ţară sau străinătate, în interesul epartamentului. 9ie a
fost o sincronicitate remarcabilă, fie pur %i simplu +linor
a %tiut că mă aflam în vila lui, în acel moment. 6ricare
ar fi răspunsul, surpri)a a fost minunată, iar
următoarele două )ile au repre)entat un deliciu al
discuţiilor %i informaţiilor comple'e pe care ni le-am
împărtă%it. /i-a mărturisit că vi)itele lui se petrec în
*eneral vorbind cam o dată la L-7 ani. ersoane ca el
sau ca doctorul Mien au un statut special, iar misiunile
lor se întind de obicei pe perioade foarte lun*i. ar, în
timp ce doctorul Mien acţionea)ă prin le*ături
*uvernamentale,
invi)ibilă$ de fiinţe+linor
umane,face
careparte dintr-o intens
este vânată$ cate*orie
de
anumite societăţi oculte, în primul rând de 6r*ani)aţie.
&ocmai de aceea, pre)enţa lui trebuie să fie inco*nito, iar
re%edinţele sale în lume, necunoscute.
ncepând cu anul 201J, #e)ar a rămas în
maoritatea timpului în cadrul a)ei 4lp5a. +ra ca o
revenire la vremurile bune$, atunci când petreceam ore
în %ir discutând cu el, notând cu atenţie ceea ce îmi
spunea, întrebând
4cum noviciatul era %idemult
lămurindu-mi diferite
înc5eiat, iar aspecte.
e'perienţa pe
care o dobândisem era %i ea destul de consistentă.
6bi%nuiam să vorbim mai ales despre uluitoarele lui
deplasări în interiorul ământului, despre acele lumi
misterioase %i fenomenele care le caracteri)ea)ă, despre
implicaţiile unei astfel de cunoa%teri %i multe alte
variante %i planuri ce ar fi posibile, care să aibă un
re)ultat benefic pentru ţară.
#red că toamna anului 201D a fost cea mai
frumoasă pe care am trăit-o până în pre)ent; dacă
cineva ar putea crede că într-o ba)ă ultrasecretă,
militari)ată, nu pot e'ista %i momente feerice, într-un
peisa de vis, atunci în mod si*ur se în%ală. +ra bucuria
nerostită a libertăţii de cunoa%tere, care a venit odată cu
noua funcţie; erau descrierile uluitoare ale lui #e)ar,
prin care îmi revela o lume incredibilă, într-un loc
incredibil; erau misterele e'traordinare ale istoriei
omenirii %i biblioteca temporală la care se aun*e prin cel
de-al treilea tunel.
n una dintre acele memorabile seri, în lumina unui
apus sublim %i calm, #e)ar mi-a spus că în curând vom
pleca într-o nouă e'pediţie. Bisul meu de ani de )ile mi
se împlinea urma să pătrund pentru prima dată în
interiorul
maoritateaământului, să aflune%tiute
oamenilor rămân tainele %icare pentru
neînţelese.
(tiam dea că în ceea ce prive%te cel de-al doilea tunel
situaţia este mai complicată decât cea din tunelul spre
+*ipt %i c5iar bulversantă pentru capacitatea de
înţele*ere comună a omului obi%nuit. +ram dea pus în
temă cu o parte dintre aspecte, însă cel care avea să mă
lămurească în detaliu în această privinţă a fost doctorul
Mien, care %i-a anunţat venirea la a)ă în acea perioadă.
rimisem notificarea
c5ine)e. octorul Mienvenirii
urma lui dinînsoţit
să fie parteade serviciilor
asistenta
sa, eni*matica %i tulburătoarea 5in 8i.
iscuţiile, e'plicaţiile %i principalele evenimente
care au urmat repre)intă în sinte)ă conţinutul
volumului de faţă %i se referă la călătoriile în interiorul
ământului pe care le-am reali)at împreună cu #e)ar, în
lunile noiembrie %i decembrie 201D.
 "adu #inamar
10 ianuarie, 2017

Cap. 1 -UN ŞOC PUTERNICCE ÎN!EAMNĂ CU

ADE"ĂRATCĂLĂTORIA !PRE CENTRUL PLANETEI

urmaNoua e'pediţie
să particip în s-a
%i eu, interiorul
dovedit ământului,
o dată în plusla acare
fi o
surpri)ă #e)ar mi-a spus că în călătorie urma să
plecăm doar noi doi. 9aptul în sine nu era c5iar o
noutate, deoarece %tiam că maoritatea deplasărilor prin
cel de-al doilea tunel, mai ales în perioada 200F-2012,
au fost făcute de el sin*ur. #e)ar a evitat să-mi dea
informaţii cu privire la acest subiect, pe care îl considera
foarte sensibil. in*ura persoană cu care purta discuţii
în această
unele alu)ii direcţie
pe care era
le-a *eneralul 6badea.
făcut, mi-am &otu%i,cădin
dat seama se
pre*ătea ceva maor %i că în timpul e'pediţiilor sale
reu%ise să stabilească ni%te le*ături foarte importante.
#u minima cunoa%tere pe care o aveam la acea
vreme, nu mă puteam *ândi decât la faptul că într-un fel
sau altul #e)ar a pătruns în miticul tărâm al 5ambalei.
#eea ce am aflat în anii care au urmat, rod al propriei
e'perienţe %i din e'plicaţiile pe care le-am primit, a oferit
o perspectivă foarte comple'ă asupra subiectului, care
nu poate fi udecat în mod simplist. Nu mă voi referi la
principalele lucrări care au apărut pe această temă,
începând cu scrierile lui 6ssendovs:i, "oeric5, ernard
sau la numeroasele articole care înfăţi%ea)ă felurite
aspecte %i fapte stranii despre interiorul *ol al
ământului. &oate spun câte ceva, dar nicio descriere nu
oferă tabloul de ansamblu %i înţele*erea corectă a ceea
ce este cu adevărat interiorul planetei noastre.

Pământul plin şi Pământul gol la interior

avanţii afirmă pe bună dreptate că nu au

posibilitatea să culea*ă e%antioane sau mostre pentru
studiu de la adâncimi de mii de :ilometri %i, prin
urmare, ei nu pot să emită decât teorii pe ba)a unor
măsurători
care au fostindirecte.
publicateedescriu
de altăsubiectul
parte, relatările %i cărţile
interiorului *ol
al ământului în termeni foarte *enerali, fără e'plicaţii,
detalii sau conclu)ii pertinente.
&otu%i, putem face o departaare clară între două
idei sau concepţii maore %tiinţa contemporană afirmă
că planeta este plină$ %i are o anumită compo)iţie
solidă, stratificată; pe de altă parte, e'istă un se*ment al
populaţiei care crede că, în realitate, interiorul planetei
este
sunt *ol. orninddede %tiinţă
catalo*aţi la această
%i dedispută$, cei din
mass-media ca urmă
fiind
susţinători ai unor teorii conspiraţioniste$. Nu este
deloc clar care sunt aceste conspiraţii$ %i împotriva cui
sunt ele îndreptate, dar frontul comun %i dur al %tiinţei
materialiste %i al intereselor statale a reu%it să arunce
subiectul în deri)oriu.
 #redibilitatea unui subiect scade atunci când el
este făcut să pară ca fiind o *lumă %i nu punctul de
pornire pentru o discuţie ar*umentaţi vă. 8a fel de bine
am putea considera %i teoria %tiinţei modeme despre
structura internă a planetei noastre ca fiind
conspiraţionistă$, deoarece ea nu se spriină pe date %i
măsurători concrete, ci doar pe apro'imaţii, interpolări
%i ipote)e. e aceea, a respin*e ideea că ământul este
*ol la interior nu e o atitudine ustă, mai ales atunci
când e'istă elemente care pot să o susţină. ?nele dintre
acestea sunt c5iar de notorietate, cum ar fi misterioasa
operaţiune Hi*5ump$ a /arinei americane în )ona
4ntarcticii, din anul 1GD7, precum %i declaraţiile
amiralului <rd care a condus acea vastă e'pediţie
militară. 6ricât de mult s-ar dori i*norarea sau
discreditarea într-o formă sau alta a acelei e'pediţii sau
c5iar a amiralului <rd, faptele sunt totu%i fapte %i ele
au rămas consemnate.
roblema cu interiorul *ol al planetei este că acest
subiect e considerat tabu de către toate armatele %i
serviciile secrete ale lumii. +l este ridicat la ran*ul de
înalt secret de stat, comparabil doar cu secretul despre
civili)aţiile e'traterestre, datorită implicaţiilor ideolo*ice,
economice %i militare pe care le-ar putea avea
de)văluirea lui. n acest sens politica de ne*are, de
ba*ateli)are sau de i*norare a ideilor incomode, care
e'primă
potrivită. totu%i
4ceastă adevărul,
vi)iune adefost considerată
ocultare$ cea mai
a subiectului
despre ământul *ol la interior este valabilă mai ales în
ca)ul marilor puteri ale lumii %i în mod special al
tatelor ?nite ale 4mericii. ar, dacă în ca)ul 6N-
urilor %i al civili)aţiilor e'traterestre lucrurile sunt clare,
c5iar dacă ele nu au fost de)văluite omenirii, în ca)ul
interiorului *ol al ământului nu se cunoa%te aproape
nimic. 4ceastă i*noranţă, precum %i incapacitatea de a
controla fenomenul de pătrundere spre centrul planetei
sau de a cunoa%te ce se află acolo a dat fiori liderilor
militari %i politici de-a lun*ul ultimelor decenii.
n astfel de ca)uri, incertitudinea este factorul care
deranea)ă cel mai mult. 4parent, niciunul dintre liderii
militari %i politici ai lumii nu %tie ce anume se *ăse%te în
interiorul planetei; cu alte cuvinte, ei nu %tiu la ce se pot
a%tepta, dar la un anumit nivel foarte înalt de securitate,
unele dintre a*enţiile de informaţii cunosc foarte bine
anumite )one de acces$ în interior, dintre care cele de la
olul ud %i de la olul Nord sunt cele mai importante.
tatele ?nite, #anada %i "usia au pro*rame speciale de
monitori)are %i studiu, dar ele nu au nicio posibilitate de
a controla fenomenul %i nici nu îl înţele*. ătrunderea în
interiorul ământului a repre)entat întotdeauna o piatră
de încercare pentru posibilităţile te5nolo*ice %i
conceptuale ale omenirii.
Fenomene enigmatice

escoperirea comple'ului secret din munţii uce*i

a însemnat un nesperat salt înainte, care părea să ofere
o %ansă e'traordinară pentru elucidarea problemei
despre interiorul planetei noastre. Ne-am convins însă
destul de repede că lucrurile erau departe de a fi a%a
simple. #5iardeoarece
neînţele*eri, de la locaţia
începutseauaflae'istat tensiunideci
în "omânia, %i
americanii nu o puteau controla în mod direct.
e de altă parte, puţini sunt cei care înţele* că
pătrunderea în interiorul ământului nu are le*ătură cu
armamentul, cu strate*ia militară sau cu fondurile
alocate. ?nul dintre aspectele importante este faptul că
nu orice persoană poate să se deplase)e prin cel de-al
doilea tunel spre interiorul *ol al planetei, ceea ce a
redus dramatic numărul membrilor care au reali)at
e'pediţii prin acest tunel. n plus, nu toţi re)istă la
între*ul parcurs al e'pediţiei; ceva nedeterminat pare să
bloc5e)e accesul pentru unele fiinţe umane. 4cestea
resimt subit o stare *enerală de rău, *reţuri %i manifestă
accese de panică. #5iar %i o pre*ătire individuală
intensă nu asi*ură reu%ita necondiţionată, pentru că
într-un mod straniu acele persoane nu au posibilitatea
să pătrundă dincolo de o anumită )onă a tunelului sau a
re*iunii din interiorul planetei, în care se aun*e.
4ceste situaţii neobi%nuite au dat na%tere la
anumite frustrări, dar s-a reali)at destul de repede că
avem de-a face cu un fenomen pe care nu îl putem
controla prin voinţă, arme sau te5nolo*ie. ?n fapt s-a
evidenţiat cu claritate atât pentru noi, cât %i pentru
americani accesul în interiorul ământului nu este ca
pe maidan,prin
deplasare iar cel
fenomenele care însoţesc
de-al doilea această
tunel depă%esc
capacitatea de înţele*ere a %tiinţei contemporane.
n ceea ce mă prive%te, am avut %ansa să primesc
e'plicaţii valoroase de la doctorul Mien %i de la #e)ar,
care mi-au clarificat înţele*erea asupra structurii
planetei noastre la interior. ntr-un mod simplu %i direct,
doctorul Mien mi-a punctat elementele principale, atât
cele de natură %tiinţifică, cât %i cele e)oterice, pentru a
avea
acea omemorabilă
vi)iune clarădiscuţie
asupra acestui subiect. nainte
m-am documentat de
într-o
anumită măsură asupra datelor %tiinţifice care e'istă în
pre)ent despre structura internă a ământului %i am
reali)at un tur al principalelor referinţe le*ate de
aceasta.
 Concepţia ştiinţifică modernădespre interiorul
planetei noastre

n principiu, oamenii de %tiinţă cred că ământul

este solid %i ri*id la interior %i au e'tins această
conclu)ie la toate corpurile telurice din #osmos. +i spun
că dacă planeta noastră ar fi *oală în interior, atunci %i
celelalte planete solide ar trebui să fie la fel. 4sta
înseamnă că toate planetele telurice sunt fie pline %i
solide la interior, fie *oale la interior. n această idee, nu
se poate ca unele planete să fie pline, iar altele să fie
*oale la interior, deoarece s-a observat că atunci când
masele planetare sunt comparate, densităţile lor apar ca
fiind similare. e aceea, savanţii au tras conclu)ia că
planetele telurice se formea)ă %i se structurea)ă în mod
asemănător, adică ele sunt fie pline, fie *oale în interior.
in nefericire, ei au ales varianta ământului solid
%i ri*id nere)olvate.
rămas la interior, ceea ce ridică
tructura multea probleme
internă planetei acefost
au
elaborată$ de %tiinţă pe ba)a unor presupuneri %i
e'trapolări de re)ultate %i pe ba)a măsurătorilor care au
fost reali)ate, dar adeseori acestea furni)ea)ă re)ultate
stranii sau c5iar contradictorii, ce nu pot fi înţelese.
n pre)ent, concepţia %tiinţifică acceptată este aceea
că în centrul ământului se află o sferă solidă, alcătuită
în principal din fier %i nic5el, care sunt metale cu
puternice proprietăţi ma*netice.
metal ar repre)enta, în vi)iunea4ceastă sferădesolidă
oamenilor de
%tiinţă,
mie)ul sau nucleul interior al ământului. +a este
înconurată de un strat *ros de ma*mă, care repre)intă
a%a-numitul nucleu e'terior al ământului. avanţii
afirmă că, datorită mi%cării de rotaţie a planetei %i prin
dinamismul intens dintre nucleul e'terior %i cel interior,
care este solid, la care se adau*ă ener*ia termică ce este
emanată de acesta spre suprafaţă, se *enerea)ă câmpul
ma*netic al ământului.
n continuare, %tiinţa ne spune că acest ansamblu
din centrul planetei, format din nucleul interior %i cel
e'terior este înconurat de o manta *roasă în stare
semisolidă @materie vâscoasă, adică ma*mă de diferite
tipuriA, după care, la e'terior urmea)ă ceea ce numim
scoarţa terestră, care este solidă.
n realitate, pentru fi)icieni %i *eolo*i nimic nu este
clar din punctul de vedere al structurii interne a
planetei. +'istă multe date %i re)ultate contradictorii,
care nu suportă modelul %tiinţific reali)at pe nevă)ute$.
e pildă, care este sursa adevărată a câmpului
ma*netic al planetei noastre #um ia el na%tere cu
adevărat în această privinţă, ca %i în celelalte vi)avi de
structura internă a ământului, se emit doar supo)iţii,
se susţin anumite concepte %i se fac apro'imări, având
la ba)ă pentru
încropit un model
a aveaipotetic,
totu%i o pe
ideecare cercetătorii
despre ceea ce se l-au
află
în interiorul planetei noastre.

tructura de principiu a interiorului planetei

noastre în vi)iunea %tiinţifică
 ntrea*a vi)iune este pur materialistă. Nimeni nu a
făcut o secţiune verticală$ prin planetă pentru a se
convin*e de adevărul ipote)ei pe care o emit savanţii
despre structura ei interioară. #u te5nolo*ia actuală nu
s-a reu%it să se fore)e dincolo de 12 :ilometri, dar cu
toate acestea se emit păreri si*ure despre ce se află în
nucleul &errei, la peste LJ00 de :ilometri adâncime.

Viziunea înşelătoare a „exteriorului” şi

„interiorului”

e aici înainte intervin e'plicaţiile doctorului Mien.

/ă aflam
incinta cu el
a)ei %i cua%e)aţi
4lp5a, 5in 8i în sala de
confortabil în protocol din
urul mesei
ovale din milocul camerei. ntâlnirea avea scopul unui
seminar de pre*ătire entru călătoria pe care urma să o
reali)e) cu #e)ar prin cel de-al doilea tunel.
4%a după cum mi se părea firesc, am început
conversaţia remarcând faptul că %tiinţa modernă nu
concepe ideea de interior *ol al planetei. 9oarte
curând,însă, doctorul Mien a adus discuţia într-o )onă
care m-a
-&ot lăsat
ceeaperple'.
ce oamenii de %tiinţă cred despre
interiorul plin %i ri*id al ământului repre)intă o ilu)ie
ba)ată pe limitările lor conceptuale. e asemenea, tot
ceea ce alţi cercetători observă sau măsoară despre
ământul *ol în interior este un mod particular în care
ei încearcă să î%i e'plice e'istenţa cavităţii din miloc. (i
unora, %i altora, ământul li se arată pe ba)a unităţilor
de măsură care sunt folosite în %tiinţa actuală. +i
anali)ea)ă datele pe care le au la îndemână după nivelul
de înţele*ere la care au auns. #eea ce ei consideră a fi
răspunsul$ despre interiorul ământului nu repre)intă
starea reală a lucrurilor, ci e mai mult o stare adaptată
la cât pot oamenii de %tiinţă să înţelea*ă %i să conceapă
în momentul actual. 4tât este nivelul lor de con%tiinţă,
până aici au pătruns ei în misterul e'istenţei unei
planete.
entru o clipă m-am *ândit că doctorul Mien î%i
bătea oc de mine %i căutam motivul pentru care ar fi
vrut să o facă. /i-am revenit totu%i; la urma urmelor,
aceasta era doar o reacţie or*olioasă din partea mea.
-ine, %i atunci care e adevărul in câte înţele*,
nici unii, nici ceilalţi nu au dreptate. eci, e'istă sau nu
interiorul *ol al ământului
-n mod cert e'istă o realitate foarte specială în
inima
e'istă. planetei, însăoamenii
4tunci când ea nudeeste în spun
%tiinţă interior$,
că o ci doar
planetă
are un volum mare sau mic, asta nu repre)intă decât o
aparenţă cantitativă, lipsită de aspectul calitativ al
acelui corp ceresc. e aceea, fundamental vorbind nu
e'istă interior$ sau e'terior$, pentru că aceste
denumiri sunt specifice doar unui limba limitat. +l se
datorea)ă înţele*erii eronate pe care oamenii de %tiinţă o
au asupra spaţiului.

ână &rebuie
în acel să recunosc
moment faptul că
credeam că stăpânesc
am rămasanumite
năucit.
cuno%tinţe de fi)ică, însă ceea ce au)eam de la doctorul
Mien îmi bulversa mintea, făcându-mă să mă întreb dacă
ceea ce %tiam avea vreun sâmbure de adevăr. Nu puteam
să pun la îndoială înţelepciunea doctorului, astfel încât
nu-mi rămânea decât să încerc să înţele* cât mai bine
ceea ce el îmi spunea.
 -acă desenăm un cerc pe o 5ârtie, conceptele
noastre ne îndeamnă să *ândim că e'istă un interior$ %i
un e'terior$ faţă de acel cerc, a continuat el să-mi
e'plice. &otu%i, această observaţie este doar prin raport
la acea foaie de 5ârtie, care este bidimensională. acă
noi am fi c5iar fiinţe bidimensionale %i am trăi pe foaia
de 5ârtie, atunci într-adevăr cercul desenat ar fi pentru
noi o limitare, adică el ar împărţi$ acea realitate în ceea
ce noi numim interior %i e'terior. ar, dacă privim
problema din punctul de vedere al cuiva care trăie%te în
lumea tridimensională, cum e ca)ul omenirii de pildă,
cercul nu delimitea)ă nimic la modul real. entru noi,
interiorul$ %i e'teriorul$ de pe 5ârtie este irelevant.
4cum mută e'emplul de pe 5ârtie, din plan
bidimensional, într-un plan superior, de e'emplu în plan
tridimensional. Nu mai ai un cerc, ci o sferă care
delimitea)ă un a%a-)is interior$ %i un e'terior$. &otu%i,
pentru
dimensiunio fiinţă careplanul
sfera din trăie%te într-o lume
tridimensional nu în patru
limitea)ă
deloc un volum înc5is$. +a ar fi atunci pentru acea
fiinţă a%a cum entru noi a fost cercul desenat pe 5ârtie.
&otul este o aparenţă, iar limitarea noastră ne face să
considerăm că în interiorul ământului e'istă un a%a-)is
*ol$.
8o*ica doctorului era perfectă %i începeam să-mi
dau eama că discuţia noastră avea în mod evident o
rofun)ime mult 9aptul
uteam discerne. mai mare, pe caremeu
că propriul deocamdată nu o
set de concepte
%i idei asupra lumii nu se potrivea$ cu ceea ce au)eam,
nu însemna că el era corect, ci mai de*rabă scotea în
evidenţă dificultatea problemei %i eforturile mele de
înţele*ere %i procesare a informaţiei. octorul Mien a
continuat să-mi e'plice
 -#a să faci o călătorie dintr-un loc de pe suprafaţa
ământului către lumea din interior$, nu este suficient
să calcule)i distanţa$ de aici %i până acolo. &rebuie să
sc5imbi unitatea de măsură, pentru a putea să înţele*i
cum trebuie să parcur*i acea distanţă. /odul în care
faci călătoria te asi*ură că poţi să aun*i de aici %i până
la ceea ce denume%ti *eneric interiorul ământului$.
4sta pentru că în mod clar nu e'istă un *ol$ real %i fi)ic
în interiorul ământului, ci e'istă o lume misterioasă
într-un plan superior de e'istenţă, care se află în )ona
din a%a-)isul interior$ al planetei.
ncepeam să întrevăd firul lo*ic al subiectului.
-Brei să spui că distanţa dintre un punct de la
suprafaţă %i un alt punct din centrul ământului este o
aparenţă am întrebat, căutând să înţele* mai bine
punctul lui de vedere.
-a, asta vreau să spun. 8a urma urmelor, ce
înseamnă
/-amdistanţă$ pentru
*ândit câteva tineîncercând să-mi ale* cât
clipe,
mai bine cuvintele. 4m spus
-6 măsură sau o cantitate$ a spaţiului, pe care o
parcur* de la un punct la alt punct.
-ntr-adevăr, ea este o măsură, dar nu reflectă
realitatea în ea însă%i, ci doar modul tău de a vedea
spaţiul dintre două puncte. nsă dacă sc5imbi
perspectiva, atunci conceptul tău despre spaţiu devine
irelevant.
repre)intă in
doar acest
modulmotiv,
în careo spui
distanţă
că poţimică sausau
aun*e mare
nu
dintr-un loc în altul. e fapt, atunci tu adau*i o altă
măsură pentru a putea desemna distanţa, iar această
nouă măsură este timpul. #um e'primi tu distanţa de la
ământ la oare 4i putea să dai mărimea ei în
:ilometri, dar în orice ca), nu o măsori cu metrul. n
sc5imb, spui că lumina o parcur*e în opt minute %i asta
pentru că tu e%ti con%tient că nu poţi acoperi cu pasul
acea distanţă. &impul necesar ca să aun*i pe os de la
ământ la oare, presupunând că ai putea să faci asta,
ar repre)enta un timp incomensurabil pentru tine. eci,
ai re)olvat problema.
- #e re)olvare am replicat nedumerit. -a sc5imbat
doar sistemul de referinţă ca măsurătoare. Nu mai e
spaţiul, ci timpul.
- 4%a este. 9olose%ti unităţile de măsură ce
corespund nivelului tău de înţele*ere %i cuprindere, pe
care îl are con%tiinţa ta. 4tunci când măsori ceva, fie
mare, fie mic, faci asta în funcţie de capacitatea ta de a
fi con%tient.
Nu înţele*eam prea bine ce anume vroia să-mi
spună.
- 3ndiferent de sistemul de măsurare, toţi %tiu că
distanţa până la oare e imensă! am insistat.
- Bulturul %tie + o fiinţă. #a %i tine, el aprecia)ă
distanţele, mai ales atunci când vânea)ă, dar o face în
felul lui, după instinctul %i e'perienţa pe care o are. #e
ţi-ar fi spus oamenii despre distanţa asta prin anul
1200 #e ţi-ar spune un autist ar un imbecil
&rebuia să recunosc că subiectul era mai delicat
decât îmi ima*inasem. Nu c5iar a%a dificil de înţeles, dar
am reali)at că trebuia să fiu mai atent. 4m încuviinţat
că acum lucrurile îmi erau clare.
octorul Mien a readus discuţia la subiectul
nostru
- n momentul în care prive%ti sau anali)e)i
problema centrului ământului, tu doar ai sen)aţia că
acolo este ceva, entru că altfel nu-ţi e'plici situaţia %i
nici nu poţi să-ţi dai răspunsuri. &e *ânde%ti că dacă
sapi, atunci vei da de nisip, de pietri%, apoi de apă, apoi
de lavă %i alte asemenea straturi *eolo*ice. 6mul nu-%i
poate ima*ina în le*ătură cu asta, decât ceea ce el dea
%tie %i care se ba)ea)ă pe ceea ce %tiinţa îi spune %i îl
învaţă. 4cest lucru este valabil atât pentru uncer%etor,
cât %i pentru un intelectual...
- ...care emite o teorie acceptabilă pentru ceea ce
este în centrul ământului, am completat eu, luându-i
vorba din *ură, bucuros că în sfâr%it vedeam corelaţia cu
subiectul adus de la început în discuţie.
- +'act. 6amenii î%i ima*inea)ă că în centrul
planetei trebuie să fie ceva$, însă ei *ândesc că acel
ceva trebuie să fie tot palpabil, tot fi)ic, deoarece aceasta
este pre*ătirea lor mentală, asta sunt ei pre*ătiţi să %tie
%i să înţelea*ă. +'istenţa lor se desfă%oară pe suprafaţa
unei planete sferice, iar această suprafaţă este asociată
cu partea ei e'terioară$; mai apoi %i în mod automat
oamenii *ândesc că, dacă e'istă e'teriorul$, atunci
trebuie să fie %i interiorul$ planetei. +ste deci o
problemă de concept.
/a *ândeam intens la ceea ce tocmai aflasem.
+ram uimit, dar în acela%i timp fascinat de modul
simplu %i elocvent în care doctorul Mien îmi e'plica un
adevăr la îndemâna tuturor, pe care noi, însă, îl i*norăm
în mod sistematic.
- ?nii oameni de %tiinţă î%i pun problema dacă acea
bilă solidă din fier %i nic5el e'istă cu adevărat în centrul
ământului, a continuat el. 4lţii se întreabă dacă e'istă
sau
alţii nu oameni
observă în
că interiorul ământului.
punctul lor Nici unii,
de vedere este parţialnici
%i
limitat, pentru că î%i ima*inea)ă că acolo se află o lume
care ar funcţiona după acelea%i le*i fi)ice ca %i cele de la
suprafaţă. &otu%i, dacă ar începe să sape spre centrul
ământului %i ar înainta spre adâncimi din ce în ce mai
mari, ei ar trebui să-%i sc5imbe fără îndoială perspectiva
%i sistemul de măsură.
 4m rămas câteva clipe pe *ânduri. octorul Mien
avea un mod de a pre)enta lucrurile foarte direct, rapid
%i inteli*ent. Nu permitea bre%e, nu te lăsa să evade)i$
mental fără sens. &rebuia să îţi menţii atenţia mereu
activă, mai ales atunci când subiectul era important.
rocesarea informaţiei trebuia să se petreacă în timp
real, să aibă loc odată cu asimilarea ei, altfel riscai să
pier)i %irul e'plicaţiilor.
- Brei să spui că apare o obi%nuinţă mentală %i de
percepţie a lucrurilor, am punctat eu. ?n automatism
mental, un refle' de *ândire. 6amenii sunt tentaţi să
udece lucrurile, c5iar %i pe acelea pe care nu le cunosc,
după modelul$ a ceea ce ei %tiu dea. 4sta înseamnă că,
prin raport la interiorul ământului, ei calculea)ă mereu
doar distanţa de la suprafaţă până la centru %i nu iau în
calcul perspectiva calitativă a acestei distanţe$.
octorul Mien a dat aprobator din cap
- a, acesta este procesul. 9iecare ia lucrurile a%a
cum s-a obi%nuit, cum a fost învăţat %i cum a vă)ut
toată viaţa. e aceea oamenii de %tiinţă î%i ima*inea)ă că
nucleul ământului este o sferă incandescentă de metal,
pentru că în felul acesta ei au *ăsit o soluţie$ care de
fapt se ba)ea)ă pe efectele care apar *ravitaţia, câmpul
electric %i câmpul ma*netic al planetei. +i răspândesc
mai departe această cunoa%tere, iar mulţi oameni iau de
bun ceea ce li se spune, repetând acela%i lucru. &otu%i,
în esenţă
doar nu e'istă
au sen)aţia că ceea
e'istăceun
ei nucleu
î%i ima*inea)ă. avanţii
solid al planetei,
pentru că s-au condiţionat mental prin cuno%tinţele %i
e'perienţele pe care le-au avut până în acest moment. +i
cred, datorită limitării dată de percepţia tridimensională,
că planeta ar fi doar o sferă plină cu materie fi)ică. 4poi
observă anumite particularităţi ale planetei %i creea)ă
modele prin care să apro'ime)e observaţiile de până
acum ale %tiinţei. n felul acesta ei concep un model
matematic tridimensional al ământului, care limitea)ă
înţele*erea corectă a ceea ce planeta noastră este de
fapt. #u alte cuvinte, savanţii cred cu putere ceea ce de
fapt nu e'istă.
e%i simţeam că am prins firul ideii %i al
e'plicaţiilor, mă *ândeam totu%i cât de dificil ar putea fi
pentru alţii să raţione)e în acest mod. Bă)usem %i
trecusem prin multe e'perienţe uluitoare până în acel
moment %i totu%i îmi era destul de *reu să mă adapte)
noului sistem de *ândire$, pe care mi l-a pre)entat
doctorul Mien. 4flam brusc despre o perspectivă asupra
realităţii înconurătoare, la care nu mă *ândisem
niciodată până atunci %i care era lipsită de virusul$
ilu)iei. /ă întrebam câţi oameni puteau să înţelea*ă a%a
ceva %i câţi ar dori cu adevărat să aprofunde)e aceste
aspecte. +u însumi făceam eforturi să mă adapte) în
timp
totu%ireal$ la noile
loveau idei,încare
puternic de%i nu adânc
conceptele erau foarte dificile,
înrădăcinate
în minte.

Câmpul magnetic al planetei: enigme şi

interpretări

ncă nelămurit pe deplin, l-am întrebat pe doctorul

Mien
-
4tunci spune-mi,
ca)ul centrului planeteicum se pune
#e este acolodeînfapt problema în
realitate
- /omentan se afirmă că acolo este o sferă de metal
solid, care se răce%te treptat pentru că emană continuu
căldură spre suprafaţă, dar, a%a cum ţi-am spus,
această idee repre)intă doar interpretarea oamenilor de
%tiinţă, care e preluată orbe%te de restul populaţiei.
 - ine, dar e'istă totu%i măsurători, e'istă ni%te
efecte, ni%te determinări care au fost făcute, am spus
destul de contrariat. 6amenii aceia de %tiinţă vorbesc în
conformitate cu anumite evidenţe.
#onceptele %i re)istenţa manifestată de
preudecăţile mentale erau puternice %i creau în mintea
mea un conflict dur. /ă aflam dea în etapa în care
simţeam cum îmi fu*e pământul de sub picioare$.
ncepeam să mă frământ %i am căutat să mă îmbărbăte)
sin*ur
- Nu se poate, ceva nu este în re*ulă. +ste imposibil
ca *eolo*ii %i fi)icienii să *re%ească în acest fel. 4u folosit
o anumită te5nolo*ie, au determinat într-un fel e'istenţa
sferei metalice din centrul planetei sau cel puţin au
e'trapolat re)ultatele pe care le aveau %i a re)ultat
această conclu)ie, care este admisibilă. ?ndeva trebuie
să e'iste o e'plicaţie care să unească atât observaţiile
lor, cât %i ceea Mien
octorul ce îmi e'plici
mi-a tu acum.
răspuns cu mult calm
- Nu poţi să une%ti ceva fals cu ceva adevărat. + ca
în ilu)ia creată de un ma*ician într-un spectacol el îţi
arată un efect %i tu cre)i că el re)ultă în conformitate cu
ceea ce ai vă)ut %i %tiai până atunci, dar e'plicaţia din
spate este cu totul alta. #e ve)i sau aprecie)i tu este
ilu)ie; ce face el este realul. #ercetătorii sunt precum
spectatorii la un astfel de spectacol ei văd ni%te efecte %i
interpretea)ă
ce măsoară, dar re)ultatul îneste
realitatea conformitate
alta. cu ce văd %i cu
- ine, %i care e aceea am întrebat nerăbdător.
- În cazul nucleului din centrul Pământului trebuie să
porneşti de la ideea că în mod evident cercetătorii nu ştiu
că acolo se află o sferă solidă de fier şi nichel. Oamenii de
ştiinţă doar bănuiesc asta. i !ândesc cam aşa" #$a un
astfel de câmp ma!netic, pe care îl are Pământul... ce
anume ar putea să îl producă% l nu poate fi provocat de
scoarţă, evident. &ici de lavă, care nu are forţa să'l
!enereze la asemenea intensitate. (tunci de cine% Pentru
ca un astfel de câmp ma!netic să poată e)ista, trebuie ca
în centrul planetei să fie o sferă de fier şi nichel, care e
încon*urată de lavă, iar acest tandem manifestă un
dinamism puternic ce creează câmpul ma!netic+.
- a, este o conclu)ie lo*ică, de%i recunosc că e doar

teoretică.
- recum spui este doar o teorie a propriei lor
interpretări. +i nu î%i pot e'plica în alt mod faptul că
e'istă un câmp ma*netic a%a de intens al planetei.
avanţii nu pot înţele*e ce anume %i cum este *enerat
acest câmp ma*netic,altfel decât prin prisma a ceea ce ei
dea cunosc, cu le*ile %i teoriile actuale ale fi)icii.
- 4dică ei *re%esc %i fac studii eronate am întrebat
mirat.
-
în modNulimitat
neapărat,
ceea doar
ce eiam specificat
observă, princăprisma
ei interpretea)ă
a ceea ce
cunosc până acum ca fiind realitatea. 3ndiferent de
simulările$ pe care le reali)ea)ă pe computer, ori de alte
e'trapolări, în final ei î%i servesc sin*uri re)ultatul pe
care îl doresc %i pe care îl presupun că e'istă. 4poi sunt
mulţumiţi că ideile lor s-au verificat$. 4devărul este că
ceea ce *ândesc ei despre nucleul ământului repre)intă
sin*ura teorie lo*ică pe care au putut să o emită, pe
ba)a
putea cuno%tinţelor de pânăpre)enţa
da o soluţie pentru acum ale %tiinţei,ma*netic
câmpului care ar
terestru. ar asta nu este suficient.
e ceva timp îmi aţintisem privirile asupra
asistentei doctorului Mien, 5in 8i. tătea imobilă pe
scaun, cu mâinile spriinite ele*ant pe masă, ca o statuie
de o tulburătoare frumuseţe %i un ales rafinament.
"eflectam la faptul că ea însă%i era pentru mine un
mister de nepătruns %i, într-un fel, re*retam că doctorul
Mien nu îmi de)văluia %i acea necunoscută, care mă
fascina.
n acel moment mintea mi-a fost străful*erată
brusc de următoarele cuvinte Nu îţi dispersa atenţia.
4profundea)ă misterul.$ 4m tresărit u%or; 5in 8i mă
privea fi' cu oc5ii ei parcă născuţi din ape ancestrale,
transmiţându-mi cu putere acel mesa telepatic. e%i nu
eram si*ur, totu%i mi s-a părut că discern de asemenea o
nuanţă amu)ată %i c5iar o fină ironie în privirea ei
intensă. 4m preferat să revin, focali)at, la discuţia cu
doctorul Mien. &recuseră doar câteva secunde, dar 5in
8i avea capacitatea e'traordinară, la care recur*ea
uneori, de a crea impresia că spaţiul %i timpul se dilată.
Nu era prima dată când mă confruntam cu a%a ceva în
pre)enţa ei.
- &otu%i, trebuie să e'iste o cau)ă care *enerea)ă

acest câmp evidentă,

întrebarea ma*netic pe
al planetei, nu-i a%a
care o aveam deaam pus eu
pre*ătită.
6amenii de %tiinţă au făcut observaţii, determinări, au
interpretat undele seismice. &oate acestea se ba)ea)ă pe
ceva, nu poţi spune că sunt doar vorbe în vânt.
octorul Mien a )âmbit din nou, abia perceptibil.
4m înţeles atunci intuitiv că nu eram sin*urul care
%tiam de transmisia telepatică a asistentei 5in 8i. /i-a
răspuns însă ca %i cum nimic nu s-ar fi petrecut; e*al,
profund, impactant
- +'istă un fel la
denivel
oc$de
al cunoa%tere.
unui triun*5i format din
câmpul electric, câmpul ma*netic %i concentrarea lor în
ceea ce numim noi materie$. +ste un triun*5i al unor
transformări recurente. #ele trei forme de manifestare
trebuie să fie într-un ec5ilibru permanent.
?rmăream mâna doctorului Mien care desena cu
de'teritate, în timp ce el e'plica, o sc5emă apro'imativă
a acestui proces. /ai apoi am rupt foaia din blocnotes %i
am împăturit-o cu *riă, %tiind că îmi va servi mai târ)iu
când voi scrie despre aceste lucruri. #ele două sc5iţe de
mai os sunt repre)entarea desenului său pe 5ârtie

#onversia câmp electric-câmp ma*netic-materie

-/ateria na%te$ atunci un val, o undă în

manifestare, care se desface în cele trei componente
masă, spaţiu %i timp, a continuat să e'plice doctorul
Mien.

#onversia câmp electric-materie-câmp ma*netic

4sta înseamnăcondensare, ener*ie electrică %i

ener*ie ma*netică, pentru că masa corespunde materiei
condensate, spaţiulcorespunde
timpul corespunde câmpului
câmpului ma*netic. electric,
e fapt, iar
câmpul
ma*netic al ământului nu este altceva decât valul$
pre)enţei fi)ice a planetei noastre în ?nivers. +ste
ecoul$ pre)enţei fi)ice a planetei noastre în spaţiul %i
timpul din ?nivers.
 8iniile de câmp ma*netic ale ământului %i polii săi
ma*netici

„nima” unei planete

8ucrurile începeau să se clarifice din ce în ce mai
mult. &otu%i, unele aspecte păreau să nu se corele)e,
a%a că am întrebat
- acă materia apare după cum spui, atunci
înseamnă că ea e'istă de asemenea %i în centrul
planetei. #e m-ar putea face să cred că nu e a%a #red
că pe asta se ba)ea)ă %i oamenii de %tiinţă în teoria lor.
- 6 planetă, fie că este telurică sau *a)oasă, nu
repre)intă doar o sferă de materie amorfă în spaţiul
cosmic. Nimic din ceea ce se na%te sau apare în ?nivers
nu este aleatoriu sau *ratuit. entru orice, c5iar aparent
neanimat în planul fi)ic, e'istă o sursă superioară care a
determinat apariţia acelui obiect, a acelei forme. +a nu
apare din neant$, doar prin concursul unor forţe a%a-)is
aleatoare$, după cum susţine %tiinţa.
 octorul Mien se opri câteva clipe, apoi -fără
îndoială că sub impulsul unei inspiraţii subite -a
continuat plin de patos %i simţire
- 3a e'emplul unei fiinţe umane e'istă o cau)alitate,
o sursă de la care ea a pornit, e'istă o concepţie iniţială,
de la care apare embrionul, care mai apoi se de)voltă tot
mai mult. ?rmăre%te etapele na%terea, cre%terea
*radată, învăţătura, *ria părinţilor. #ei care l-au
conceput %i i-au dat na%tere îi sunt în continuare o
sursă de inspiraţie %i de)voltare, ca un fel de centru
moral %i emoţional. #eea ce este sădit de părinţi în copil,
ca intenţie %i cunoa%tere în viaţă, rămâne %i se de)voltă
în etape, dar păstrea)ă informaţiainiţială, ca o sursă
nevă)ută, însă mereu pre)entă. +ste mo%tenirea
părinţilor ce s-a transferat asupra copilului.
Bă)ând că nu reu%eam să înţele* pe deplin ce dorea
să îmi spună, doctorul Mien mi-a oferit un alt e'emplu
-
operă #onsideră
de artă prinstatuia unui %i
rafinamentul sculptor, o adevărată
frumuseţea cu care a
fost reali)ată. 6 stare de perfecţiune, ce transpare c5iar
dacă materia din care este alcătuită statuia e a%a-)is
amorfă.
4m devenit mai atent. 4veam va*a impresie că
doctorul Mien se e'prima alu)iv la reveria mea faţă de
misterioasa 5in 8i.
- Nu te *5ida după concepţiile pe care au vrut alţii

să
au le cre)i despre
învăţat într-un frumuseţe
fel anume,%iavând
armonie, deoarece
la ba)ă ei lor
propria te-
percepere. 4 fost nivelul lor de necunoa%tere. &rebuie să
percepi forma %i armonia atât ca aspect e'terior, cât %i
ca ceea ce o *enerea)ă. &ot a%a, sculptura din marmură,
de%i aparent amorfă, este plină de spiritul creatorului ei.
+l este sursa, sculptorul care impre*nea)ă opera cu
suflul %i cu ener*ia lui ma*netică, iar acel ma*netism
transpare c5iar %i după mii de ani. e e'emplu, 4frodita
%i creatorul ei, 9idias.
4cum nu mai aveam îndoieli despre strate*ia$ de o
fină ironie a doctorului Mien; ţineam oc5ii aţintiţi asupra
mesei, fără să mai spun ceva. (i totu%i, ce subtil îmbina
el aspectele e)oterice %i învăţătura preţioasă cu umorul
fin %i cu percepţia clară a ceea ce se petrece în urul lui!
în pre)enţa unor astfel de fiinţe te simţi oarecum
de)*olit$, ca %i cum nu poţi să ascun)i nimic de ele.
#eea ce este %i mai interesant e faptul că nici nu îţi
dore%ti atunci să faci a%a ceva. &endinţele sunt
parado'ale pe de o parte îndemnul e*otic de a te
ascunde$, pe de altă parte apare intuiţia superioară a
evoluţiei, a înţele*erii corecte despre ceea ce %i cum e%ti
tu de fapt. 4m adoptat demult a doua variantă, iar #e)ar
mi-a fost un eminent profesor. 4cum, 5in 8i %i doctorul
Mien păreau să mă pre*ătească pentru un salt
semnificativ în evoluţia
ubiectul adus înmea.
discuţie era foarte interesant,
însă doream să clarific un anumit aspect, astfel încât am
intervenit
- n ambele ca)uri, al fiinţei umane %i al sculpturii,
avem totu%i o sursă con%tientă %i c5iar vi)ibilă a lor,
ceva care le-a creat. Nu văd însă care ar fi această sursă
în ca)ul unei planete. ?nde este ea Be)i, aici ar putea fi
o problemă.
"ăspunsul
l-a rostit a fost %ocant, c5iar dacă doctorul Mien
fără să clipească
- ursa se află în centrul planetei. 4colo este
începutul, sâmburele de formare %i de menţinere a ei.
ntr-un fel, oamenii de %tiinţă intuiesc ceva în această
privinţă, însă *re%eala lor constă în faptul că vor să
re)olve problema doar din punct de vedere al aspectului
fi)ic. 4cesta este pra*ul fundamental de *ândire %i
cunoa%tere a %tiinţei pe ământ la ora actuală. + un
bloca, pentru că deocamdată %tiinţa nu concepe un
stadiu superior al realităţii fi)ice, ea este încă tributară
unor concepţii ru*inite, pur materialiste. Nici c5iar
mecanica cuantică nu a reu%it să desţelenească prea
mult această amorţeală$ conceptuală. #um să le e'plici
savanţilor că mare parte din e%afodaul lor de *ândire
este eronat în felul în care concep ei materia %i între*ul
?nivers /ai curând înţele*e o minte neacademică, fără
diplome %i titluri onorifice, aspecte despre structura
lumii %i le*ile ei de manifestare. 3nteli*enţa de tip
%tiinţific, încastrată în do*me %i preudecăţi este
nesemnificativă atunci când este comparată cu
inteli*enţa spirituală, a cunoa%terii e)oterice, a
fle'ibilităţii intelectuale în sensul adevărului. 4poi,
fire%te, urmea)ă înţelepciunea, care vine din e'perienţa
directă a realităţii diferitelor planuri de e'istenţă. ?nul
dintre
cosmice,acestea estestele
la planete, cel %icare
altele.seunt
referă la corpurile
ele doar fi)ice
- Nicidecum, am spus repede. #e)ar mi-a vorbit dea
despre structura lor subtilă, despre felul în care ar
trebui privite %i înţelese, ca ni%te fiinţe vii, pentru că în
cele din urmă ele c5iar asta sunt mari suflete în
manifestare. ar în discuţiile noastre nu am intrat în
amănunte despre structura lor interioară sau despre
centrul lor.
-
a,umană
6 fiinţă e'istă osee%alonare
află pe pe
un niveluri
anumitdenivel;
manifestare.
o fiinţă
planetară sau stelară, adică o planetă sau o stea se află
pe alt nivel de evoluţie. nsă atât omul, cât %i planeta au
în comun tendinţa lor către evoluţie, indiferent de forma
sau locul pe care îl ocupă pe această scară
dimensională.
 - (i ce rol are aici centrul unei planete #e este el de
fapt
- +ste
c5iar inima$ acelei planete, raţiunea ei de a
fi, a%a cum omul nu poate trăi fără inimă. +a este
centrul fiinţei tale, dar fundamentul ei subtil este
sufletul. /edicul, să )icem, poate să atin*ă cu mâna
inima pacientului, dar el nu poate să atin*ă sufletul
acestuia, deoarece este vorba despre o realitate subtilă,
superioară, a fiinţei lui. ar este tot fiinţa lui, numai că
pe un nivel mai înalt de înţele*ere, mai aproape de sursa
universală. 8a fel este %i ca)ul nucleului unei planete,
care este centrul fiinţei ei subtile. 4%a cum în inima ta se
află le*ătura subtilă cu "ealitatea upremă, prin care
poţi atin*e$ 3nfinitul, tot astfel în centrul unei planete se
află o realitate care oferă acela%i tip de reali)are %i de
evoluţie uluitoare pentru fiinţa care este acea planetă.
iferenţa este că acel ceva nu este ceea ce î%i ima*inea)ă
%tiinţa contemporană.
- ar ce este acă a% mer*e de la suprafaţă spre
interiorul planetei, tot mai mult, ce a% vedea #e a%
simţi
- 4r fi ca o călătorie spirituală pe un drum evolutiv.
e orice planetă te-ai afla, indiferent de *radul ei de
evoluţie la suprafaţă, dacă înainte)i spre centrul ei %i
aun*i acolo, descoperi că realitatea este mult mai
evoluată. Nu poţi să te îndrepţi spre centrul unei planete
rămânând
lucrurile îndoar
modîn simbolic,
planul fi)ic.
ele #5iar %i dacă
au sens esteprive%ti
ca o
întoarcere acasă, o revenire la sursă, care este centrul
spiritual. /ereu centrul, sursa, punctul de
discontinuitate de la care pleacă totul. 4parent, el nu e
nimic, dar cu toate acestea repre)intă totul pentru
planetă. 4tunci te afli mai aproape de esenţa acelei
planete.
 !imulare: călătorind spre centrul planetei

imţeam cum întrea*a fiinţă îmi fremăta de interes

%i nerăbdare, pentru că ceea ce aflam avea un eni*matic
răspuns în sufletul meu, care mă îndemna să cunosc
mai multe informaţii, într-un mod mai detaliat. +ra
dulceaţa unei intuiţii plină de efervescenţă, care îmi
spunea că toate acele informaţii nu îmi sunt date
întâmplător, că sunt pre*ătit pentru a trăi în curând o
astfel de e'perienţă. ntr-adevăr, aceasta s-a petrecut
mai repede decât m-a% fi a%teptat. "evin însă la
e'plicaţiile doctorului Mien, care sunt esenţiale. 4m
su*erat o situaţie inedită
- ă presupunem că sunt îndeplinite condiţiile
te5nolo*ice pentru a fora un tunel suficient de lar*
pentru o capsulă cu ec5ipa uman. ă )icem că
un*5iurile de deplasarea
natură, încât înaintare alesătunelului sunt
se facă în re*late
condiţii de a%a
normale.
&unelul urmea)ă calea direct spre centrul ământului.
#e ar vedea %i ce ar întâlni oamenii de %tiinţă care sunt
în acel ec5ipa
- ?n anumit timp ar vedea ceea ce se a%teaptă
materie solidă, pământ, roci... iar la un moment dat,
lavă vulcanică.
- ă )icem că ar avea posibilităţi te5nice de a trece

%i de -stratul de lavă.devin mai complicate. ntr-un fel, e

4ici lucrurile
ca atunci când te îndrepţi cu o navă către oare; ca să
re)i%ti, este necesar ca nava să aibă un scut ma*netic
foarte puternic, pentru a te apropia din ce în ce mai
mult de stea %i pentru a nu fi spulberat de forţele
*i*antice care se manifestă atunci, ori de radiaţia foarte
intensă pe care oarele o emană. &ot a%a, să )icem că în
drumul ei spre centrul ământului nava ec5ipaului este
dotată cu tot ceea ce este necesar să străpun*ă stratul
masiv de lavă %i să re)iste câmpului ener*etic pe care ea
îl de*aă. /embrii ec5ipaului ar începe să treacă atunci
prin acel strat de lavă, dar cu cât vor înainta mai mult,
ei vor trebui să se protee)e din ce în ce mai bine, pentru
a re)ista presiunii, temperaturii %i radiaţiei uria%e.
&e5nolo*ic vorbind, ei vor trebui să cree)e ni%te câmpuri
ma*netice atât de intense, încât acestea îi vor
transforma c5iar %i pe ei în%i%i, ca materie biolo*ică,
astfel încât percepţia lor asupra lucrurilor ar deveni
atunci mult sc5imbată.
- #e vrei să spui am întrebat, puţin nedumerit.
- + ca %i cum ai pune un om din anul 1L00 să
lucre)e cu un calculator. #a să facă asta, tu trebuie să
începi să-l înveţi cum să procede)e, dar în momentul
când va aun*e să %tie cum să lucre)e la calculator, acel
om va de
diferit fi dea la un
cel din nivelînavansat
lumea care a de cunoa%tere,
trăit net
până atunci.
nţele*erea lui s-a sc5imbat, iar asta inevitabil dă
na%tere la transformări maore asupra corpului său
biolo*ic. Noi vorbim acum foarte strict, dar în e'emplul
cu deplasarea unei nave spre centrul ământului se
aun*e la un moment dat ca necesitatea de a avea o
te5nolo*ie foarte avansată să fie a%a de mare, încât c5iar
acea te5nolo*ie, prin efectele pe care ea le produce
asupra
astfel deor*anismului unei persoane
călătorie, transformă carefiinţa
inte*ral ar întreprinde o
%i modul ei
de a *ândi.
- ine, dar ce se întâmplă efectiv dacă se reali)ea)ă
această evoluţie personală a fiecăruia dintre membrii
ec5ipaului
#urio)itatea mea era le*itimă, dar simţeam că
aveam dea răspunsul. mi dădeam seama că atunci
înaintarea spre centrul planetei nu mai avea neapărat
un aspect cantitativ, ci mai ales unul de natură
calitativă. Boiam să %tiu însă cum s-ar îmbina atunci
elementele fi)ice cu cele subtile. #um ar apărea
realitatea înconurătoare #e fel de percepţii ar *enera
ea
octorul Mien mi-a e'plicat cu răbdare ce fenomene
au loc atunci
- /embrii ec5ipaului intră pe o altă frecvenţă de
re)onanţă ener*etică %i dacă aceasta se întâmplă, atunci
ei vor trece dincolo, adică pe un plan sau dimensiune
care vibrea)ă cu o frecvenţă superioară celei
corespun)ătoare planului fi)ic. 3ntrarea lor într-o astfel
de lume nu se petrece însă pentru că au trecut de
stratul de lavă, ci pentru că au reu%it să treacă de limita
condensării care era specifică materiei fi)ice întâlnită
până atunci, adică sedimente, roci, lavă. 4u depă%it
astfel
ener*ieifrecvenţa de vibraţie
ce repre)intă a acelui
materia a%atipcum
de condensare
o %tim noi.a
ractic vorbind, au intrat într-o nouă realitate, care e
superioară celei fi)ice. +i intră atunci în planul eteric.
+ram uluit %i total bulversat, dar conclu)ia era
clară
- 4sta înseamnă că de fiecare dată când cineva se
va îndrepta spre centrul fi)ic al ământului, de fapt nu
va aun*e niciodată acolo, pentru că înainte de asta va
pătrunde
superioarădea înfi)ice.
celei planul eteric, intrând într-o dimensiune
- a, ai înţeles. #5iar înaintarea fi)ică spre centrul
planetei este condiţionată de necesitatea evoluţiei
personale ca frecvenţă de vibraţie, deoarece intensitatea
câmpului ma*netic cre%te foarte mult. 6dată cu
apropierea din ce în ce mai mare de centru, fiinţa umană
evoluea)ă în mod obli*atoriu; altfel, pur %i simplu nu
poate înainta, nu poate să treacă de pra*ul care
corespunde frecvenţei de vibraţielimitată la planul fi)ic,
de la care a început călătoria. n cele din urmă aun*e în
centru, dar acolo este dea o altă lume, pentru că a
pătruns *radat c5iar cu mult timp înainte în planul
eteric, iar mai apoi în celelalte planuri subtile din ce în
ce mai elevate. 9recvenţa de vibraţie a fiinţei sale, de la
trup la minte, a evoluat. 4cesta este un proces care se
petrece automat, dar el respectă totu%i anumite condiţii.
&rebuie ca fiinţa să aibă o anumită pre*ătire psi5o-
mentală %i o cunoa%tere interioară adecvată, altfel
transformările sunt prea intense pentru ca ea să re)iste
la evoluţia accelerată ce are loc în timpul deplasării spre
centrul planetei.
- #e se petrece atunci am întrebat repede,
*ândindu-mă u%or înfiorat la apropiata mea plecare în
e'pediţie.
- 4parent, nimic deosebit. e poate ca acel om pur
%i simplu să nu mai vrea să înainte)e spre centru,
dorind brusc să se întoarcă acasă. 6ri s-ar putea să i se
facă rău; acesta poate fi el însu%i un motiv puternic
pentru a reveni la suprafaţă. ntr-o formă sau alta, pare
că acelei fiinţe umane îi este inter)is accesul spre sau în
centrul planetei, pentru că deocamdată ea nu este
suficient de pre*ătită pentru saltul vibraţional pe care
trebuie să-l facă. iferenţa între propria ei frecvenţă de
vibraţie
mare, iar%i trecerea
vibraţia nu
la care trebuie
se poate să aun*ă
reali)a. entrueste prea
aceasta
este necesară o pre*ătire atentă, o evoluţie *radată a
între*ii fiinţe.

nteriorul Pământuluişi e"oluţia ni"elului de

conştiinţă
 octorul Mien făcu o scurtă pau)ă %i apoi vorbi cu
un *las e*al %i deta%at, privindu-mă în oc5i
- in punctul de vedere al le*ilor de manifestare a
?niversului, nu e'istă un centru *eometric propriu-)is al
planetei, a%a cum îl concep oamenii de %tiinţă actuali.
4ceea a fost una dintre cele mai stranii afirmaţii pe
care le-am au)it, dar începeam dea să-i intuiesc
semnificaţia. 4m profitat de faptul că 5in 8i ie%ise din
cameră %i am decis să pun o serie de întrebări scurte,
pentru a-mi clarifica în minte cât se poate de bine noua
vi)iune despre structura internă a planetei noastre. Nu
doream ca 5in 8i să creadă că nu am înţeles e'plicaţiile
ce mi-au fost date, a%a că m-am adresat repede
doctorului Mien, profitând de lipsa ei
- oate că a fost cam bruscă sc5imbarea paradi*mei
de la materialism la planurile subtile. #red că intuiesc
destul de bine fondul ei, dar a% vrea să-mi lămuresc din
nou
vrea %i
săcât%tiumai clarîntâmplă
ce se po)iţia. dacă
ă o luăm de la început.
te deplase)i 4%
direct spre
centrul ământului, într-o capsulă care nu este dotată
cu o te5nolo*ie foarte avansată. unt aici, în planul fi)ic
%i pornesc în această călătorie spre nucleul planetei cu o
astfel de ma%inărie, care totu%i re)istă la temperaturi
ridicate. 4m de *ând să aun* c5iar în centrul planetei,
indiferent ce voi *ăsi acolo. #e se întâmplă pe drum
- 8a un moment dat vei începe să-ţi pier)i minţile.

Nu vei
4m mai înţele*e
mărit oc5iinimic.
de uimire.
- in ce motiv oar pentru că se transformă
mediul %i frecvenţa lui de vibraţie
- Oi-am spus, iar acum îţi repet. orne%ti de aici, de
la suprafaţă; prima parte a călătoriei nu-ţi va pune
probleme, pentru că vei depă%i straturile succesive de
pământ, rocă, pun*i de lavă sau alte substanţe.
eocamdată e%ti în domeniul material, e'istă materie
ponderală, vibraţia ei este similară cu cea a materiei
corpului tău, iar mintea ta *ânde%te în termenii
cunoscuţi ai le*ilor fi)icii clasice. Bei aun*e, să )icem,
după câteva sute de :ilometri la limita dintre materia
solidă %i cea lic5idă %i vei dori să înainte)i, dar la un
moment dat te vei opri, pentru că nu vei mai putea
mer*e dacă rămâi la nivelul actual de vibraţie a
con%tiinţei. 4i auns la limita e'perienţei tale
fundamentale din planul fi)ic, în care trăie%ti. oar până
aici poţi percepe, doar până aici poţi re)ista. incolo de
această )onă sau barieră$ a frecvenţei de vibraţie vei
simţi că nu mai poţi %i, dacă insi%ti, îţi vei pierde
cuno%tinţa. "ealitatea aceea, la care tu ai auns, nu mai
corespunde nivelului de vibraţie a con%tiinţei tale, ci este
mai înaltă. 4tunci tu nu mai ai capacitatea de a înţele*e
ce se petrece acolo, nu mai poţi să faci corelaţii. 4i fi în
postura
situaţia deunui esc5imoscum
a observa carecresc
vedecopaci
un %arpe sau n
pe 8ună. în
ambele ca)uri înţele*erea mentală obi%nuită este
bulversată %i probabil foarte %ocată.
- Nu simt că a% le%ina totu%i din această cau)ă.
- 4ceste e'emple sunt menite doar pentru ca tu să
ai o punte analo*ică de comparaţie. n realitate, dacă ai
face această călătorie în condiţiile date, nu ai putea
re)ista de la un anumit punct înainte. nsă asta nu e
valabil
aparateledoar pentru
din ea tine; decapsula
se va bloca însă%i,
asemenea. cu toate
#apacitatea ta
de pătrundere %i înţele*ere se bloc5ea)ă %i ea. &otul se
bloc5ea)ă atunci, între realitatea fi)ică din care faci
parte %i această nouă realitate la care ai auns e'istă o
diferenţă de frecvenţă de vibraţie, iar tu %i te5nolo*ia
capsulei în care te afli nu re)onaţi cu această nouă
frecvenţă.
 4m întrebat, pentru a clarifica %i mai mult
- +ste o problemă de devenire personală sau de
stare a con%tiinţei
- ?na o slue%te pe cealaltă. 4tât te5nolo*ia
capsulei, cât %i con%tiinţa ta se află la un nivel de
vibraţie care este inferior frecvenţei ce cre%te pe măsură
ce te apropii de centrul planetei. 4tunci ori ai
capacitatea reală de înţele*ere superioară %i de
re)onanţă cu acele frecvenţe înalte de ener*ie, ori pur %i
simplu îţi pier)i cuno%tinţa,pentru că mintea ta nu poate
procesa sen)aţiile %i informaţiile pe care le prime%te.
- 4sta am înţeles. ar mă interesea)ă să %tiu cum
apare o astfel de călătorie dacă ea ar fi urmărită de un
observator e'tern.
8-am privit concentrat câteva clipe pe doctorul
Mien. 3deea asta mă urmărea de ceva timp %i eram foarte
curios să aflu răspunsul. 4m continuat, oferind c5iar un
cadru- ă
de )icem
acţiune
că la suprafaţa ământului, în centrul de
comandă a misiunii, se află o ec5ipă ce monitori)ea)ă
ceea ce se petrece în capsulă. +c5ipa asta nu are de ce
să le%ine, pentru că ea rămâne la suprafaţă. #e vor
vedea cei din faţa monitoarelor
- 8a un moment dat nu vor mai vedea nimic pe
ecranele lor.
octorul Mien tăcu un moment, ai privirea în
pământ.
- mi4poi
dau continuă calm, că
seama, totu%i, cu n-ai
voceînţeles.
e*ală 4i uitat dea
că întrea*a te5nolo*ie de pe capsulă, precum %i tot ce
este conectat cu ea se bloc5ea)ă pentru că nu mai e'istă
compatibilitate între frecvenţele de vibraţie Nu se mai
transmite %i nu se mai prime%te nimic, deoarece
aparatele nu pot funcţiona la acel re*im de frecvenţe, la
care aun*i cu capsula atunci când începi să te apropii
de centrul planetei. 9recvenţele pe care le întâlne%ti
acolo sunt mult nPai înalte decât cele la care este
concepută te5nolo*ia din re)ent. n acel loc nu mai
e'istă le*ături coerente între componentele electronice.
- 3nsist. acă frecvenţa cre%te a%a mult, atunci ce se
etrece cu materia solidă din interiorul ământului
octorul Mien a )âmbit fin, a%a cum făcea de
fiecare dată atunci când aprecia o observaţie de calitate.
4m răsuflat cumva u%urat, )icându-mi în minte că după
una rece, acum a urmat una caldă, suficient cât să revin
pe linia de plutire$ în această discuţie. e%i ceea ce mi
se e'plica nu era c5iar a%a dificil de înţeles, aveam de
luptat mai mult cu re)istenţa mentală datorată unor
concepte de *ândire materialistă, de pro*ramare
îndelun*ată în spiritul materiei dense a planului fi)ic. n
principiu lucrurile îmi erau clare, dar voiam totu%i să le
înţele* mai în amănunt.

puncte%i atunci nu
important de am bănuit animic,
infle'iune acela+'plicaţiile
discuţiei. a fost un
care au urmat, m-au năucit. ână atunci reacţionasem
mai mult într-un spirit de noutate, pentru că anali)a
oferea un cadru relativ apropiat de planul fi)ic, cu
variante %i posibilităţi inedite. 4cum, însă, doctorul Mien
dorea să treacă pe un alt nivel cu e'plicaţiile sale. 4m
sesi)at aceasta încă de la primele cuvinte, astfel că am
sc5imbat %i eu re*istrul mental în care purtam
conversaţia.
- &reci de scoarţă %i după ce aun*i la manta sau
imediat după ce acest strat începe, noi doar apro'imăm
ce se află în acea )onă %i apoi mai departe, spre centru.
- #e fel de apro'imare am întrebat cu interes.
octorul Mien mi-a răspuns, privindu-mă în oc5i
- n principiu, de la acea )onă mai departe nu mai
e'istă materie fi)ică. e la acel nivel, datorită cre%terii
frecvenţei de vibraţie, dea se intră în planurile subtile.
ătrun)i în planul eteric, apoi în cel astral, apoi în
planul mental %i apoi aun*i în planul cau)al, care
învele%te$ c5iar centrul planetei. +ste o structură de
manifestare care se re*ăse%te la toate corpurile cosmice,
dar de asemenea %i la fiinţa umană. n tine este totul,
perfect structurat pe frecvenţe de vibraţie din ce în ce
mai elevate, pornind de la corpul fi)ic până la corpul
subtil cau)al %i la centrul fiinţei tale, în inimă, care este
esenţa. laneta este %i ea o fiinţă, în felul ei. +ste acela%i
tip de or*ani)are$ a materiei %i con%tiinţei, doar că tu
e%ti o fiinţă umană, iar ea este o planetă.
- +ste principiul corespondenţei despre care se
vorbe%te în tradiţiile spirituale ceea ce este os este
precum ceea ce este sus, pentru a săvâr%i miracolul
&otului, am spus eu -Qos înseamnă mic$, microcosmos,
tu; sus$ înseamnă mare, /acrocosmos, de pildă planeta
sau o *ala'ie. 8a
de structurare esteorice scară
acela%i. de înţele*i
acă manifestare,
asta, principiul
înţele*i %i
ce se petrece atunci când cineva călătore%te spre centrul
ământului. upă înveli%ul material al planetei, te
apropii %i începi să pătrun)i în înveli%urile ei subtile,
adică în planul eteric, astral %i a%a mai departe. nsă vei
mer*e doar până acolo unde îţi va permite propriul tău
nivel de vibraţie a con%tiinţei, doar până acolo unde vei
putea să îndepline%ti condiţia de re)onanţă. acă ceva
este mai elevat decât
tale individuale, frecvenţa
nu vei de vibraţie
putea vedea a con%tiinţei
acel ceva, nu vei
putea înţele*e %i nu vei putea pătrunde.
 !ingularitatea din centrul planetei

- 8ucrurile sunt mai clare acum. ar în condiţiile

astea, ce se află totu%i c5iar în centrul planetei înţele*
că nu mai poate fi vorba despre materie solidă,
nicidecum de vreo bilă de fier %i alte structuri fi)ice în
fricţiune. #e se află totu%i acolo &rebuie să fie ceva, nu-
i a%a #e este acea sursă
octorul Mien tăcu un timp mai îndelun*at,
cântărindu-%i cuvintele. imţeam că interesul lui era ca
eu să preiau în mod corect toate acele informaţii. 6
deviaţie în această direcţie din partea mea ar fi provocat
anumite neplăceri sau întâr)ieri, probabil, în planurile
sale. Nu aveam de unde să %tiu asta, dar nici nu eram
în*riorat, deoarece simţeam că asimile) destul de bine
e'plicaţiile pe care el mi le oferea. ntr-un anumit fel
intuiam că este vorba despre o revelaţie foarte
importantă,
mi-a spus. dar nu m-am a%teptat totu%i să fie ceea ce

tructura internă a ământului a%a cum este în realitate

- n milocul ământului se află de fapt o !aură

nea!ră.
 4m tăcut din nou, îndelun*, amândoi, însă din
motivediferite. +u căutam să-mi pun în ordine firavele
mele noţiuni e)oterice %i %tiinţifice, pentru a putea
asimila în mod corect aceste e'plicaţii, fără să bănuiesc
pe cineva că vrea să-%i bată oc de mine, ori să mă facă
să mă simt ridicol. octorul Mien, pe de altă parte, era
într-o a%teptare rela'ată, părând că dorea să-mi ofere
timpul necesar pentru a di*era$ informaţia %i pentru a-
mi pre*ăti întrebările.
4m 5otărât să nu mă *răbesc %i de aceea am
solicitat o anumită înţele*ere pentru recurenţa
întrebărilor mele. n plus, voiam să câ%ti* ceva timp
pentru a mă adapta noului nivel la care discuţia
aunsese.
- imt nevoia să o luăm *radat %i cât se poate de
e'act. Breau să-mi clarific lucrurile, să %tiu că am
umplut toate *olurile$ înainte de a trece mai departe.
- ntreabă,)isesădoctorul Mien. a evita alte surpri)e
/-am *răbit o fac, pentru
saumodificări de intenţie din partea lui
- 4m trecut de scoarţă %i am înaintat încă puţin.
ea frecvenţa de vibraţie cre%te. #um se face trecerea în
planul subtil eteric
octorul Mien se aplecă peste masă %i rupse o foaie
de 5ârtie. n timp ce desena, îmi e'plica păstrând
aceea%i voce e*ală, aproape 5ipnotică
-
4ici
dea au intervine
obţinut date ocare
altăle surpri)ă. 6amenii
arată că dincolo dede %tiinţă
*rosimea
scoarţei terestre e'istă un ocean imens de apă, ce separă
*rosimea fi)ică a planetei, de partea subtila, care
urmea)ă de acolo spre centru. ineînţeles, %i-au pus
problema de unde provine acea cantitate imensă de apă.
 - 3mpactul planetei noastre cu comete sau asteroi)i
din cosmos (tiu că asta este teoria a*reată, de%i nu e
nimic cert în această privinţă.
- ntr-un mic procent apa de pe planeta noastră a
provenit %i de la cometele care au lovit-o, dar în realitate
apa care e'istă, atât cea din oceanele %i mările de la
suprafaţă, cât %i cea a imensului ocean din interiorul
ământului, provine în mare parte de la *aura nea*ră
care e'istă în centru.
4tunci c5iar am rămas perple'.
- 4sta e cirea%a de pe tort, am spus. Nu %tiu cine va
putea să o în*5ită.
- #ei care vor intui că acesta este adevărul %i, de
asemenea, cei care au avut dea e'perienţa interiorului
planetei. ?nii dintre ei au vă)ut oarele central, care
este c5iar *aura nea*ră. 4ici, inteli*enţa sterilă %i
diplomele sau onorurile academice nu înseamnă nimic
prin comparaţie
e'perienţa ai cunoa%terea
directă. 8ucrurile veritabilă
acestea pot %i cu
fi verificate de
către cei care au auns la un anumit nivel de cunoa%tere
spirituală sau c5iar prin miloace te5nolo*ice foarte
avansate.
- &otu%i, noţiunea de *aură nea*ră în centrul
ământului este dea foarte *reu de acceptat, darmite
faptul că apa oceanului intermediar provine de la
această *aură nea*ră!
octorul
- "evolta$Mien
ta a se
continuat să-minecunoa%terii,
datorea)ă e'plice cu răbdare
dar
ascultă-mă acum cu atenţie %i lasă deoparte
preudecăţile. 4stfel de c5estiuni depă%esc cadrul
%tiinţific materialist actual; ele sunt e)oterice. Nu le poţi
udeca prin formule sau alte observaţii, a%a cum ar vrea
savanţii. /ai de*rabă au le*ătură cu alt *en de %tiinţe,
care prin natura lor sunt discreditate în )ilele noastre,
a%a cum este de e'emplu alc5imia. +a nu îţi vorbe%te
despre oceanul imens de apă din interiorul ământului,
dar îţi dă indicii despre umiditatea radicală %i despre
felul în care se formea)ă mai apoi elementele, metalele %i
mineralele. 4proape toate sursele indică faptul că, la
începuturi, totul a pornit de la apă, de la o umiditate.
+ste un mare mister, care are conotaţii atât metafi)ice,
cât %i %tiinţifice. ână %i cercetătorii moderni au admis
că, de fapt, viaţa a început în oceanele planetei.
- #re)i că este cineva dispus să admită că stăm$ pe
o *aură nea*ră %i că, în plus, aceasta fabrică$ apă, iar
acea apă formea)ă un ocean foarte mare în interiorul
planetei am întrebat eu dintr-o suflare %i cu un
oarecare năduf.
- +ste treaba cui vrea dacă admite sau nu adevărul
acestor e'plicaţii. e noi nu ne interesea)ă dacă lumea
ar*umentea)ă prin fel %i fel de ipote)e ceea ce eu îţi spun
aici
ţine sau dacă pur
de nivelul %i simplu
fiecăruia nea*ă, ori
de înţele*ere, denu crede.%i 4sta
intuiţie mai
ales de capacitatea de a verifica. ar anumite elemente,
ca dove)i, se adună totu%i. orne%te, de e'emplu, c5iar
de la noţiunile cosmo*onice noi vorbim în 6rientul
îndepărtat despre 4pele rimordiale, din care mai apoi a
apărut totul. Nu se spune niciodată că lumea a apărut
din foc sau din aer.
4m făcut rapid o corelaţie
-
n urmei
la urma iblie se spune
lutul căamestecată
e apă am fost creaţi din lut$,acă
cu pământ. dar
privim din perspectiva elementelor primordiale, este
e'act ceea ce se *ăse%te la acel nivel din interiorul
planetei oceanul de apă %i materia solidă a scoarţei.
+'primarea este evident metaforică, dar eu cred că are
totu%i un sâmbure de consistenţă reală.
 - 4i fi surprins să afli cât de literară este totu%i
această e'primare. Nu este deloc metaforică. 4pa c5iar
e'istă în spaţiul cosmic, creată de dinamica *ăurilor
ne*re. /ai bine )is, procesul este o condensare a apei
subtile$ din planul eteric prin intermediul dinamicii %i
rotaţiei unei *ăuri ne*re, iar această condensare$ face
să apară în planul fi)ic, în spaţiul cosmic, ca o
e'pul)are$ din vorte'ul *ăurii ne*re sau în imediata lui
apropiere, a apei sub forma *5eţii. eci apa e'istă în
spaţiul cosmic %i c5iar în cantităţi uria%e. #5iar %i
astrofi)icienii au observat asta, cu mare uimire. i*ur,
nu te a%tepta să fie ca apa de la robinet$, pentru că are
totu%i ni%te proprietăţi speciale, dar este apă. 4cela%i
proces îl întâlne%ti %i în interiorul ământului apa este
condensată$ acolo de dinamica *ăurii ne*re din centrul
planetei.
- +ste uluitor... noţiunile %i do*mele %tiinţifice se bat

cap
toateînacestea
cap %i totul pare sădefiesimplu
este destul a%a fantasma*oric, darfaci
%i evident, dacă cu
un efort să depă%e%ti %ocul iniţial!
- 4r trebui să nu te mai miri de faptul că în centrul
ământului e'istă de fapt o *aură nea*ră. 6rice
structură, oricât de mică sau de mare ar fi, se ba)ea)ă
pe acela%i rincipiu fundamental în centrul ei e'istă o
*aură nea*ră, un vorte' care este atât principiul ei
creator, cât %i cel al resorbţiei ei la sfâr%itul e'istenţei.
6rice *ala'ie
orice atom areare în centrul
în nucleul său ei o *aură
o *aură nea*ră
nea*ră masivă;
minusculă,
care îi asi*ură e'istenţa %i evoluţia în manifestare. Nu te
*5ida după paradi*ma %tiinţei contemporane; ea este
încă la un nivel foarte modest al felului în care concepe
lumea, fie că este vorba despre universul cuantic, fie
despre cel macrocosmic, pentru că se limitea)ă doar la o
înţele*ere pur fi)ică a lucrurilor.
 - #red că omul reacţionea)ă la astfel de aspecte mai
întâi prin respin*ere, datorită preudecăţilor, iar apoi
prin re)istenţă, datorită do*melor %tiinţifice sau de altă
natură, am spus eu.
- a, aceasta pare să fie reacţia în ca)ul celor mai
multe persoane. ar, după cum îţi spuneam, asta nu e
important pentru noi. acă fiinţa nu face efortul de a se
depă%i, de a înţele*e intuitiv aceste realităţi, cum te
a%tepţi să reacţione)e po)itiv in ce resurse
- Nu %tiu... mă *ândeam totu%i că astfel de
informaţii sunt bulversante. #ine este a%a dispus să
creadă că în spaţiul vid interstelar e'istă apă care
provine de la *ăurile ne*re cosmice ar, în primul
rând, cum ar putea ca o *aură nea*ră să producă apă
in câte %tiu, o *aură nea*ră doar absoarbe materia, nu
o creea)ă.
octorul Mien se îndreptă în scaun.
- &e pier)i în consideraţii a%a-)is %tiinţifice$. ână
nu demult se considera că nimic nu trece de *ravitaţia
unei *ăuri ne*re. "ecent s-a emis ipote)a 5alucinantă$
că parcă totu%i ceva ar putea să fie eliberat de către o
*aură nea*ră. 4i vă)ut de câte ori %tiinţa a considerat un
aspect ca fiind definitiv, pentru ca peste câtva timp să
modifice totul %i să recunoască faptul că s-a în%elat. +
irelevant să aduci în discuţie ecuaţii, formule %i concepte
%tiinţifice, atâta timp cât vi)iunea *enerală a %tiinţei
contemporane
secolul 21, dar este
sunt fundamental *re%ită.
destui cei care untem
încă mai în
cred că
particulele elementare se lovesc ca ni%te bile materiale
între ele. (i acesta nu este decât un e'emplu minor. Nu
este însă locul %i nici timpul să vorbim despre asta. ţi
voi e'plica unele elemente foarte importante din acest
domeniu mai târ)iu. 4ltele vei putea să le studie)i c5iar
tu prin e'perienţă directă, cu autorul te5nolo*iei
avansate.
4m ridicat din sprâncene. Nu înţele*eam la ce se
referea. #ând ?nde #um
- "ăbdare. 4i vă)ut multe dea %i ai avut anumite
e'perienţe deosebite, dar încă păstre)i o do)ă de recul$
mental.
+vident, acum era vorba despre o neînţele*ere de
comunicare în cele ce amândoi am vrut să spunem, dar
am tăcut din *ură. +ram în sc5imb foarte interesat să
aflu despre interiorul ământului. +u îmi ima*inam că
va fi o călătorie relativ u%oară, precum cea spre #amera
6cultă din +*ipt, dar -a%a după cum îmi specificase
#e)ar -lucrurile păreau a fi cu mult mai complicate.

#pa şi modul real de formare a planetelor

4mpunct
sensibil reluat subiectul, accentuând asupra celui mai
- 6ricât a% fi de permisiv din punct de vedere
%tiinţific, este foarte *reu să concep că apa e'istă în
vidul cosmic în cantităţi uria%e %i că i)voră%te$, a%a cum
ai spus, din dinamica *ăurilor ne*re.
- rocesul nu este a%a de complicat, a răspuns
doctorul Mien. "ealitatea spaţio-temporală este foarte
distorsionată în preama unei *ăuri ne*re, care
semnifică un 4pa
manifestării. pasalic5idă,
de trecere
a%a spre
cum alte dimensiuni
o cuno%ti ale
tu, este
doar e'presia fi)ică a unei ener*ii subtile specifice, care
este elementul subtil denumit apă$. n urul unei *ăuri
ne*re sunt condiţii ener*etice speciale, a%a că în
anumite circumstanţe această apă$ subtilă din planul
eteric condensea)ă$ în apa lic5idă din planul fi)ic. ea
sunt observaţii clare în această privinţă.
 - ar cum se lea*ă această e'plicaţie de apa din
interiorul planetei
octorul Mien mi-a făcut un semn să am răbdare.
- n fa)ele iniţiale, atunci când în spaţiul vid e'istă
doar vorte'ul *ăurii ne*re ca nucleu de formare a
viitoarei planete, apa condensea)ă %i este e'pul)ată sub
formă de *5eaţă în cosmos, unde se amestecă cu alte
tipuri de materie$ %i praf cosmic, după care centura$ de
materie astfel formată începe să fie atrasă din nou de
*aura nea*ră %i se apropie de aceasta, formând un fel de
dop$ în urul vorte'ului. 6 parte din obiectele de *5eaţă
%i materie amestecate scapă însă spre e'terior %i î%i
încep periplul prin spaţiul cosmic. +ste ca)ul cometelor,
de pildă. "estul centurii de materie %i *5eaţă revine spre
vorte'ul *ăurii ne*re %i se con*lomerea)ă ca o crustă, de
la care se formea)ă planeta. #rusta formată bloc5ea)ă
oarecum acţiunea *ăurii ne*re centrale, cam la fel cum
un dop bloc5ea)ă
c5iuvetă, cur*erea
prin sorbul acesteia.înau
spirală
dacăavrei,
apeieste
într-o
ca
atunci când construie%ti o arcadă, iar ultima bucată de
materie, în vârful arcadei, susţine tot restul în ec5ilibru
%i îl împiedică să cadă la pământ.
4scultam uluit aceste e'plicaţii %i nu ma 5otărâm
ce să cred luam cuno%tinţă despre un proces real sau
totul nu era decât produsul unei fante)ii cu i) de
science-fiction 3-am împărtă%it atunci cu sinceritate
doctorului Mien ar
- (i Kalilei *ândurile
fi *ânditmele.
poate la fel ca tine, dacă i se
e'plica la vremea respectivă despre teoria relativităţii.
(tiinţa %i-a aro*at de mai multe ori până acum
supremaţia$ cunoa%terii %i de fiecare dată a trebuit să
recunoască faptul că mereu apar elemente noi, care sunt
pra*uri de evoluţie.
 - ar este suficientă acea crustă pentru a
asi*uracondiţiile necesare vieţii pe o planetă am
întrebat eu, dorind să trec mai departe pentru a afla noi
informaţii.
- 8ucrurile nu se petrec la întâmplare$, cum cred
oamenii de %tiinţă, ci sunt rodul unor necesităţi.
+lementele se combină, pornind de la destinul acelei
planete ca suflet în manifestare %i până la
particularităţile re*iunii din cosmos în care ea se află. n
timp, se formea)ă un 5abitat interior$, care î%i urmea)ă
evoluţia având în centru *aura nea*ră. &oate sunt
ec5ilibrate atunci prin activitatea con%tientă a *ăurii
ne*re centrale materie, apă, lavă %i toate celelalte.
- in*ularitatea este %i ea con%tientă am întrebat,
siderat.
- esi*ur, este un spirit evoluat, care are *riă de
ceea ce a creat. ar nu vom discuta acum despre asta.
- eci *aura nea*ră centrală are *riă de proporţii.
+a re*lea)ă %i elementele de la suprafaţă
- &otul. 8a e'teriorul$ planetei se creea)ă de
asemenea un 5abitat în decursul timpului. uprafaţa
poate fi lovită de alte corpuri cere%ti, î%i poate cre%te
temperatura %i î%i poate crea o atmosferă propice pentru
susţinerea vieţii fi)ice, dar aceasta nu este ceva
obli*atoriu. +'istă mereu un ec5ilibru de forţe %i
influenţe între e'terior$ %i Rinterior$, marcat de destinul
specific
varietate ale'traordinară
acelui corp de
ceresc. e aceea
posibilităţi întâlnim de
%i moduri o
manifestare, fie că vorbim de planete, sateliţi naturali,
asteroi)i, comete sau alte corpuri cere%ti. n ca)ul
stelelor procesul este asemănător, însă *aura nea*ră
centrală fiind mult mai mare, condiţiile de presiune %i
temperatură determină alte tipuri de manifestări ale
clementelor din planul subtil; în acest ca) predomină
manifestarea elementului subtil foc$ %i tocmai de aceea
stelele se aprind$ %i devin focare principale de susţinere
m planul fi)ic al sistemelor planetare. /enirea lor e
alta,prin comparaţie cu cea a planetelor.
- 4pa nu intervine în ca)ul lor
- oar în primele fa)e de creaţie, după care e'istă o
transmutare către elementul foc %i steaua se aprinde.
nsă ceea ce am vrut să scot în evidenţă este faptul că în
ca)ul planetei noastre aproape toată apa care e'istă
provine din *aura nea*ră centrală, din interiorul
planetei. "eţine că în cea mai mare parte, apa vine din
a%a-)isul interior al planetei. 6ceanul planetar interior,
care a fost identificat %i de oamenii de %tiinţă, conţine
apă creată în modul pe care ţi l-am e'pus. n plus,
e'istă multe alte surse de apă, lacuri sau c5iar mări,
situate la diferite adâncimi %i în diferite )one din
interiorul ământului.
-
despre#eea ce cosmică
*ene)a mi-ai spus tu planete.
a unei contra)ice
(i, tot ce se %tie
de asemenea,
cam tot ce se %tie despre felul în care funcţionea)ă$ o
*aură nea*ră, am spus eu cu o anumită preocupare.
- Nu-ţi face *rii în le*ătură cu asta. 6bservă că nu
poţi avea deocamdată răspunsuri de la %tiinţa modernă,
pentru că ba)ele ei de *ândire %i concepţie a universului
înconurător sunt încă materialiste. + c5iar obositor să
ve)i atâta limitare %i uneori c5iar prostie la ni%te oameni
care pretind(tiinţa
academice. că sunt
nuinteli*enţi %i că
înţele*e nici au auns
măcar la niveluri
natura vidului,
nu a stabilit încă în mod real ce este #on%tiinţa; cum ar
putea ea să înţelea*ă misterul naturii %i al
comportamentului unei *ăuri ne*re din ?nivers sau din
orice altă parte a #reaţiei + ca %i cum tu ai vorbi cu un
copil de trei ani despre ecuaţii diferenţiale %i despre
mecanica cuantică; indiferent că îi vei spune despre
astea, ori despre un concurs de frumuseţe, el îţi va arăta
mereu doar ce %tie el %i atât, adică săpăli*a cu care se
oacă în nisip.
- un, asta am înţeles, e clar că noţiunile actuale
ale %tiinţei nu pot să străpun*ă semnificaţia unor astfel
de revelaţii, dar totu%i cum apare apa din *ăurile ne*re!
Nu am nevoie de formule, ci de o e'plicaţie naturală.
-Oi-am spus este un fenomen de conversie$, care
poate fi înţeles ca o condensare$ din planul subtil în
planul fi)ic, material. #onvertorul$ este *aura nea*ră
centrală a planetei. 4pa este e'pul)ată în diferite etape
ale istoriei planetei %i în diferite cantităţi. 8a început este
e'pul)ată ca *5eaţă în cosmos, unde se combină cu
praful cosmic %i cu alte elemente materiale. upă ce
crusta planetei s-a format în urul *ăurii ne*re centrale,
apa creată din *aura nea*ră alimentea)ă oceanul
interior, apoi acesta prin fisuri alimentea)ă oceanele %i
mările de la suprafaţă.
$ paralelă cu ştiinţa modernă

+vident că afirmaţiile doctorului Mien aveau prea

puţin de a face cu teoria acreţiei din astrofi)ică, unde
planetele se formea)ă în timp îndelun*at prin ciocnirea
%i adunarea laolaltă a numero%i bolovani$ de rocă %i de
*5eaţă. +'istă însă %i alte teorii, pe lân*ă teoria acreţiei
la nucleu,
răspuns la ceea ce arată
anumite dorinţa
întrebări oamenilor
%i realităţi din de a *ăsi un
universul ce
îi înconoară. in nefericire, ei caută răspunsuri care să
fie în conformitate cu nivelul cuno%tinţelor %i concepţiilor
care dea e'istă. acă se e'pune ceva care contravine
acestor idei, teoria devine o imposibilitate$ sau o
prostie$. 4%a după cum doctorul Mien a subliniat într-o
discuţie ulterioară, una dintre rincipalele cau)e ale
e%ecului lor de *ândire %i apreciere este că nu acordă
suficientă atenţie ocului celor cinci elemente în ?nivers,
pe care îl consideră a fi mai mult o teorie filosofică cu
nuanţe fante)iste, decât ceva pe deplin real.
e de altă parte, oamenii de %tiinţă nu iau în
considerare decât fenomenele care au loc la nivelul
planului fi)ic, în spaţiul cosmic, uitând sau ne%tiind
deloc că acestea nu repre)intă altceva decât
manifestarea ultimă a unor influenţe %i ener*ii
superioare. 4ici intră în discuţie *ăurile ne*re, ce anume
repre)intă %i ce manifestă ele cu adevărat.
ână la un anumit punct, calculele %i ecuaţiile pot
descrie o manifestare materială a fenomenelor din urul
unei *ăuri ne*re. e pildă, scoarţa %i mantaua terestră,
care se formea)ă prin acreţie datorită atracţiei e'ercitată
de *aura nea*ră din centrul planetei se aseamănă într-o
anumită măsură cu discul de acreţie din urul unei *ăuri
ne*re
stea cucosmice, care su*e$
care formea)ă materia
un sistem plasmatică
binar, de la o
ori c5iar materie
din cosmosul apropiat, cum ar fi praf cosmic, particule
sau roci %i bolovani de felurite mărimi, atâta timp cât
acestea rămân la o distanţă adecvată.
3nformaţiile pe care le-am primit atunci de la
doctorul Mien au fost ec5ivalentul unui tră)net$ pentru
ideile ce le aveam despre aceste aspecte. 4 fost o
carboni)are destul de rapidă a preudecăţilor pe care le
aveam, totu%isănu
4m încercat mălipsită de într-un
ustific anumiteanumit
tensiuni$
sens interne.
faţă de
doctorul Mien
- +ste *reu de depă%it ideolo*ia materialistă actuală.
ţi mărturisesc că %i pentru mine e dificil să accept
această idee, despre *ăurile ne*re care emit apă %i
formea)ă stelele %i planetele lic5ide$, ca ni%te protostele
sau protoplanete. 3ar asta se petrece în condiţiile în care
eu, totu%i, am avut oca)ia să văd lucruri e'traordinare %i
să mă convin* de multe aspecte uluitoare până în acest
moment, după cum tu însuţi ai spus. #u toate acestea,
c5iar %i după ce mi-ai e'plicat procesul, îmi vine foarte
*reu să înţele* cum poate apa să i)vorască dintr-o *aură
nea*ră %i să stea la ba)a formării unei planete. arcă nu
pot să scap de întrebarea asta.
- Nu e c5iar atât de dificil de înţeles precum ţi se

pare, mi-a răspuns doctorul Mien cu bunăvoinţă. oţi să

ai un punct de referinţă dacă te *ânde%ti la compo)iţia
cometelor, care conţin foarte multă *5eaţă, deci apă. &oţi
astrofi)icienii au în vedere o anumită *ene)ă$, inclusiv a
cometelor, dar totdeauna pornind de la o anumită etapă
%i o anumită )onă din #osmos. Nimeni însă nu spune,
de e'emplu, de unde au luat cometele acea *5eaţă sau
cum a apărut *5eaţa, deci apa, în vidul$ cosmic. oar
teoria acreţiei nu stă în picioare, iar ei %tiu asta foarte
bine,
Nu poţi pentru
spunecăcănuplanetele
e'plică formarea planetelor
telurice s-au format*a)oase.
într-un
fel, iar cele *a)oase în alt fel. ar dacă iei în considerare
ceea ce ţi-am e'plicat cu e'pul)area *5eţii în fa)ele
iniţiale ale protoplanetei, dinspre *aura ei nea*ră
centrală, %i ceea ce urmea)ă după aceea, atunci poţi să
înţele*i mult mai simplu ori*inea cometelor.
?rmătoarea întrebare am rostit-o în mod spontan
- 4tunci ce lipse%te %tiinţei actuale pentru a înţele*e

aceste lucruri oar faptul că nu aplică teoria

elementelor
- Ssta este doar un ca) particular. n *eneral
vorbind, la savanţii contemporani e'istă un set de
principii %i concepţii învec5ite, de natură materialistă,
care se opune în mod sistematic unei înţele*eri lar*i, de
ansamblu, a ?niversului. oar puţini dintre ei au
început să aibă o vi)iune 5olo*rafică asupra funcţionării
creaţiei. #elor mai mulţi le lipse%te deocamdată puterea
de înţele*ere, pentru ca mintea oamenilor de %tiinţă este
blocată într-un cadru foarte limitat de evenimente
spaţio-temporale ce aparţin planului fi)ic.
4ceea a fost prima discuţie pe care am avut-o cu
doctorul Mien despre interiorul ământului. Noaptea ce a
urmat nu am dormit aproape deloc, anali)ând în minte
din nou %i din nou ceea ce tocmai aflasem. Nu am cre)ut
că roblema despre interiorul planetei noastre poate fi
a%a comple'ă %i începeam să am o stare tot mai mare de
uimire, reali)ând cât de insi*nifianţi în aparenţă
suntem, ca fiinţe, prin raport la marile mistere ale
?niversului. n acela%i timp avem acces total la aceste
mistere, dacă %tim să ne de)voltăm capacităţile
interioare %i dacă înţele*em în mod corect lucrurile.
4bia a%teptam )orii )ilei pentru a mă întâlni cu
#e)ar %i a de)bate cu el aceste noi elemente, care mi-au
fost de)văluite
în pro*ram eradedea
doctorul Mien,o cu
stabilită atât maiamult
deplasare cu cât
noastră la
comple'ul din munţii uce*i, în vederea pre*ătirii
e'pediţiei. Boiam să folosesc cât mai bine timpul pe care
îl aveam la dispo)iţie, a%a că am profitat de drumul până
la locaţie pentru a vorbi în continuare despre acest
subiect.

Cum pătrunzi în interiorul Pământului

upă ce am pus la cale unele aspecte de ordin

te5nic %i administrativ din interiorul a)ei, am plecat
împreună cu #e)ar spre uce*i. e această dată am
preferat deplasarea cu ma%ina, pentru a putea discuta
nestin*5eriţi. 8ui #e)ar îi plăcea mult să %ofe)e, astfel că
ori de câte ori avea posibilitatea, recur*ea la această
variantă.
 3-am împărtă%it cu mult entu)iasm %i în sinte)ă
ceea ce aflasem de la doctorul Mien %i mi-am e'primat
speranţa ca nivelul con%tiinţei mele să-mi permită să
reali)e) cu succes călătoria care va urma. #e)ar mi-a
îndepărtat eventualele dubii
- n această privinţă lucrurile sunt dea stabilite,
deplasarea a fost pro*ramată. ţi pot spune c5iar că
suntem a%teptaţi %i, pentru această primă călătorie nu
vor fi probleme.
4m rămas tăcut câteva clipe. 4m întrebat apoi,
nesi*ur
- #e vrei să spui cu această primă călătorie$ Bor fi
mai multe e'pediţii
#e)ar aprobă din cap.
- +'istă mai multe niveluri de acces în interiorul
pământului, iar acomodarea ta este necesară. tructura
interioară a planetei e foarte comple'ă %i dacă acum e%ti
uimit
pentrucu cele
ceea ce aflate de 8umile
urmea)ă. la doctorul Mien, pre*ăte%te-te
din interior sunt diverse
%i surprin)ătoare.
avuram acea stare de a%teptare activă, plină de
mister %i cumva ruptă de realitatea cotidiană a omului
obi%nuit. e%i în interiorul epartamentului ea era
destul de comună prin c5iar specificul activităţii, totu%i
în unele momente speciale, cum ar fi acesta, de pre*ătire
a unei noi e'pediţii, sen)aţiile %i percepţiile lăuntrice se
amplificau.
4m desc5is repede discuţia cu #e)ar, dorind să-mi
lămuresc un semn mai vec5i de întrebare pe care îl
aveam, în le*ătură ai pătrunderea spre interiorul *ol al
ământului
- 4m înţeles că nu oricine poate pătrunde în
interiorul planetei, cel puţin la adâncimi mai mari. ar
locul pe unde se pătrunde este important 4re el vreo
particularitate e e'emplu, al doilea tunel respectă
vreo re*ulă în această privinţă
n timp ce rosteam întrebarea, l-am privit pe #e)ar
concentrat, emanând o e'traordinară încredere în sine %i
sinceritate, era după părerea mea una dintre puţinele
fiinţe umane care înţele*ea situaţiile comple'e la usta
lor valoare, fie că acestea aveau le*ătură cu intricaţiile
lume%ti, fie cu cele spirituale. /i-a răspuns în modul lui
direct %i simplu, pe care îl cuno%team prea bine de
aproape două)eci de ani
- #el mai u%or pătrun)i în interiorul unui corp
ceresc pe liniile lui de câmp ma*netic. 8a fel e %i în ca)ul
ământului. acă intri pe sus, de-a lun*ul liniilor de
câmp /a*netic, atunci pătrun)i *radat în planurile
subtile eteric, astral, mental, cau)al, până în centru.
acă vrei să mer*i direct, la întâmplare, pătrun)i prin
scoarţa terestră, dar la un moment dat te opre%ti,
deoarece nu %i
petrece acolo mai ai capacitatea
îţi pier)i cuno%tinţa.de&otul
a înţele*e ce se
se bloc5ea)ă,
după cum ţi-a spus %i doctorul Mien aparate, te5nolo*ie,
procese mentale. (i atunci, ori ai capacitatea reală de a
pătrunde %i poţi să mer*i mai departe, adică fiinţa ta
este pre*ătită pentru acel salt vibraţional; ori te opre%ti
acolo sau c5iar înnebune%ti.
- eci pe sus, pe la poli, este mai u%or de pătruns...
4m rămas puţin *ânditor, apoi am vrut să aplic
cu#e)ar
Mien aceea%i te5nică$ precum în ca)ul doctorului
- ă spunem că cineva poate înainta fără probleme
în interiorul planetei pe o astfel de linie de câmp
ma*netic. #e va vedea atunci eisae care se sc5imbă
- Krosimea scoarţei %i a unei părţi din manta este
parcursă la nivel fi)ic, dar apoi nu mai e'istă materie
fi)ică,pentru că se intră în dimensiunile subtile eterică,
astrală %i a%a mai departe.

/odul de pătrundere în interiorul ământului, urmând

liniile lui de câmp ma*netic

- ine, dar oamenii de %tiinţă au dat o structură

destul de clară a interiorului planetei. Kre%esc ei a%a
mult în teoria pe care o e'pun
ractic vorbind, nu voiam să-l verific$ pe #e)ar
întrebându-l cam acelea%i lucruri ca pe doctorul Mien, ci
doream
privind-o mai mult
din mai să un*5iuri
multe asimile) deeuvedere.
însumi problema,
- +ste doar apro'imarea lor, ba)ată pe e'trapolări %i
observaţii indirecte, dar realitatea este alta. &e vei
convin*e sin*ur, m-a asi*urat #e)ar.
4%teptam %i eu emoţionat acele momente. oream
totu%i să cunosc mai multe despre apropiata călătorie,
a%a că l-am întrebat
 - &recerea de la materia fi)ică la planurile subtile se
face brusc
nainte să-mi răspundă, #e)ar a făcut o scurtă
pau)ă, îl vedeam cum căuta să-%i alea*ă cuvintele cu
*riă, pentru a mă face să înţele* cât mai bine
- Nu, nu se face brusc. acă respecţi o anumită
continuitate a deplasării, materia fi)ică începe să devină
cumva mai u%oară$, mai rarefiată, apoi apare o stare
plasmatică a ei, apoi intri total în planurile subtile, unde
Rmateria$ este de fapt ener*ie pe diferite frecvenţe de
vibraţie, în funcţie de dimensiunea sau planul de
manifestare la care ai auns. ar nu poţi să treci mai
departe de )ona pentru care e%ti pre*ătit din punct de
vedere ener*etic. #âmpul subtil de acolo acţionea)ă
cumva elastic. acă la el aun*e o ener*ie *rosieră,
aceasta rico%ea)ă$ elastic, în sensul că nu poate
pătrunde, deoarece nu este Rrecunoscută$ ca frecvenţă
de vibraţie.
4m rămas tăcut un anumit timp, încercând să
asimile) această informaţie.
- eci nu poţi să forţe)i...
- Nu. ţi pier)i cuno%tinţa sau pur %i simplu e%ti
deviat. acă cineva ar avea un mecanism adecvat %i ar
începe să fore)e nebune%te, direct spre centrul
ământului, la un moment dat dispo)itivul de forare pur
%i simplu s-ar bloca, s-ar opri, n-ar mai putea să
funcţione)e, deoarece din
te5nolo*ie %i material frecvenţa
care estelui de vibraţie,
alcătuit, ca
nu ar mai
corespunde cu cea a stratului interior la care a auns.
/er*i e'act până acolo unde îţi permite frecvenţa
con%tiinţei tale individuale. 4sta e valabil atât pentru
fiinţe, cât %i pentru obiecte din materie amorfă.
- nţele* asta, dar nu-mi pot ima*ina totu%i cum ar
putea fi blocat un astfel de dispo)itiv în înaintarea lui...
 #e)ar se *ândi puţin, după care îmi oferi un
e'emplu su*estiv
- +ste e'act ca la pătrunderea unei navete cosmice
în atmosferă dacă ea vine într-un un*5i prea abrupt %i
cu o ener*ie mare, va fi consumată, se va aprinde
datorită frecării intense; dacă un*5iul este prea lar*,
atunci forţa *ravitaţiei o va respin*e, iar naveta va rico%a
pe lân*ă planetă. oar sub un anumit un*5i %i pe o
anumită direcţie ea poate să intre în si*uranţă în
atmosferă %i să aun*ă pe suprafaţa planetei. rincipial
vorbind, re*ula este aceea%i %i la pătrunderea în
interiorul ământului, unde vei intra pe liniile de câmp
ma*netic %i vei parcur*e dimensiunile subtile, intrând
mai întâi în planul eteric, apoi din ce în ce mai subtil,
până în centru. 4sta, fire%te, dacă nivelul individual de
con%tiinţă este adaptat unei astfel de călătorii.
4m intervenit, pentru că aici mi-am adus aminte
despre
clarific un aspect pe care de asemenea doream să-l
- +u %tiu că la om corpurile lui subtile învelesc
corpul fi)ic, iar ultimul, la e'terior, este corpul cau)al,
care este cel mai rafinat. ar, din cele aflate de la
doctorul Mien %i de la tine, în ca)ul planetei nu este la
fel.
-#orpurile subtile ale fiinţei umane sunt pre)entate
ca învelind$ corpul fi)ic %i ele se e'tind din ce în ce mai
mult în e'teriorul
cau)al. acestuia,
&otu%i, această de la corpul
e'tindere etericdoar
nu este la corpul
pe o
sin*ură direcţie, deoarece corpul fi)ic este de asemenea
pătruns %i în interiorul său de celelalte corpuri subtile.
n ca)ul ământului %i al oricărei alte planete lucrurile
sunt la fel, c5iar dacă aparent este invers, adică se
porne%te de la corpul fi)ic %i se mer*e spre centru unde
este corpul cau)al. 8a fel de bine pot spune că %i planeta
noastră are un corp eteric care acoperă suprafaţa fi)ică,
apoi cel astral care acoperă planul eteric %i tot a%a. nsă
aceasta este doar o repre)entare dimensională a
problemei, pe care mintea o ata%ea)ă în nevoia ei de a
înţele*e mecanismul$. +voluţia spirituală a unei fiinţe
umane de e'emplu, nu se face spre e'terior$, ci
totdeauna mer*ând spre interiorul fiinţei, spre centrul
spiritual. in perspectiva faptului că o planetă este de
fapt o fiinţă, faptul că în centrul spiritual al planetei
*ăse%ti frecvenţa cea mai înaltă de vibraţie este perfect
ustificat. rin urmare, problema este inversată$ doar
din perspectiva minţii, care o interpretea)ă dimensional,
introducând ideile de interior$ %i e'terior$. in această
cau)ă lucrurile par să fie opuse, dar în realitate ele sunt
unitare. 4cum înţele*eam foarte bine situaţia %i i-am
mulţumit lui #e)ar pentru e'plicaţii.

%ariere conceptuale
?n timp am tăcut amândoi, el savurând %ofatul, eu
punând în ordine mentală noţiunile pe care le-am aflat
în ultimele ore. upă mai multe minute am reluat
discuţia asupra unuia dintre punctele sensibile
-/ie mi se pare foarte interesant acest proces de
formare planetară, despre care mi-a vorbit doctorul Mien,
care nu prea are le*ătură cu concepţia %tiinţifică
actuală,
#e)arceaa acreţiei
înclină dinmateriei la un nucleu.
cap, aprobator.
- 3nteresant, nu-i a%a #e departe pot fi ei de adevăr
în această privinţă %i totu%i cât de mult se )bat pentru a
menţine o idee retro*radă %i limitată, pur materialistă, în
câmpul con%tiinţei omenirii. n realitate, toate stelele %i
planetele se creea)ă pornind de la acest principiu de
*aură nea*ră, dar %tiinţa înţele*e fenomenele doar prin
prisma posibilităţilor ei actuale. e%i e'plicaţia lor cu
bolovanii cosmici care se ciocnesc %i, prin acreţie, aun*
să forme)e planetele este în mod evident insuficientă, ea
totu%i funcţionea)ă într-un anumit conte't foarte limitat,
al unei e'plicaţii teoretice, conceptuale. 6ricâte erori ar
fi, nepotriviri sau observaţii care contra)ic această teorie,
ei se încăpăţânea)ă să o menţină, de%i î%i dau seama că
nu are cum să funcţione)e.
- /ă întreb ce îi face pe oamenii de %tiinţă să
rămână la acest stadiu limitat de concepţie..., am spus
eu cumva retoric.
(tiam răspunsul, dar voiam totu%i să aud %i
părerea lui #e)ar. Nu a trebuit să a%tept prea mult.
- 6r*oliul, aro*anţa %i rutina; faptul că unii savanţi
s-au cantonat într-un sistem de concepţii învec5ite, pur
materialiste, iar asta îi privea)ă să aibă o vi)iune mai
lar*ă asupra ?niversului. Nu poţi să ceri la nesfâr%it
dove)i prin măsurători$,
de măsură %i te5nolo*iaatâta
de timp cât însă%i
măsurare aparatele
sunt relativ
limitate %i modeste. n astfel de ca)uri obţii doar ceea ce
vrei, adică atât cât îţi pot oferi acele aparate. Nu
fenomenele trebuie să-%i coboare frecvenţa pentru ca tu
să le observi %i să devii con%tient de e'istenţa lor prin
intermediul aparatelor de măsurare, ci tu trebuie să-ţi
măre%ti frecvenţa personală de vibraţie pentru a
determina transformări în te5nolo*ie, în modul de
*ândire %i în fenomene
percepi acele comportamentul %tiinţific,
sau realităţi ca să aun*i
superioare să
a%a cum
trebuie. rincipala barieră în faţa pro*resului %tiinţei
este concepţia ei materialistă asupra lumii.
- n orice ca), mi se pare că e prea mult pentru ei să
accepte ca sursă de formare planetară o *aură nea*ră de
dimensiuni reduse.
 - #eva rudimente despre o astfel de concepţie au
avut %i astrofi)icienii moderni, atunci când au emis
teoria formării stelelor printr-o mi%care *radată rotitoare
a materiei din norul de praf stelar, doar că ei au încercat
să re)olve$ totul din punct de vedere fi)ic %i mer*ând
cumva de-a-ndoaselea$. e fapt, mai întâi apare acest
vorte' fundamental, ca o sin*ularitate, ce manifestă un
câmp din ce în ce mai intens de forţe în rotaţie, până
când încep să se manifeste primele rudimente ale
materiei fi)ice, adică praful stelar; apoi, după o perioadă
de timp apare %i apa.
- +ste foarte interesant %i uluitor cum se petrec
lucrurile de fapt în #osmos, cum apare materia..., am
spus eu, realmente fascinat de aceste mistere.
- +'istă câteva voci în %tiinţa actuală care presupun
că elementele principale ale materiei, vorbind de
electroni, protoni %i neutroni, se formea)ă în )onele
intens ma*netice
se rotesc din vecinătatea
foarte repede. unor *ăuri
4lţi cercetători ne*re care
consideră că
aceste elemente apar din neant$ %i apoi se topesc în
neant$, adică în vidul$ cosmic. e fapt, vidul este real
%i e'istă, c5iar dacă ener*ia lui pare să fie ma*ică$.
6rice mini-vorte' care e'istă în cosmos repre)intă o
mini-*aură nea*ră, iar ener*ia vidului se condensea)ă$
%i se manifestă atunci prin intermediul lui ca o fină
peliculă, ca un fel de vid lic5id$, ca o suprafaţă de lic5id
care se ondulea)ă
- +u mereu.
înţele* într-o anumită măsură, dar mă îndoiesc
că cercetătorii moderni ar putea fie măcar să asculte a%a
ceva. 4sta i-am spus %i doctorului Mien.
- 4m studiat problema, pentru că m-a interesat.
pre surprinderea ta, cercetătorii au descoperit dea
acest adevăr, însă nu înţele* ce să facă cu elJ. 9aptul că
ei se încăpăţânea)ă să spună că a%a ceva nu apare în
mod natural în ?nivers, e problema lor, nu a noastră.
&ot a%a, ei î%i ima*inea)ă că totul e o întâmplare$, un
5aos mai mic sau mai mare din care se întâmplă$ să
apară viaţa, o stea sau ni%te planete.
+ram amu)at că #e)ar folosea aproape acelea%i
e'presii %i idei ca doctorul Mien, ceea ce însemna că
învăţăturile acestuia prinseseră rădăcini adânci %i în el.
- in*urele care *uvernea)ă$, în concepţia
oamenilor de %tiinţă contemporani, sunt le*ile
?niversului fi)ic, care se aplică la un domeniu limitat al
realităţii. /ereu apar necunoscute, mereu sunt semne
de întrebare, mereu sunt mistere nere)olvate, c5iar dacă
le*ile lor spun că un anumit obiect, fenomen sau
manifestare n-ar trebui să e'iste acolo unde apare sau
în forma în care apare. Nu poţi să construie%ti un bloc
doar cu dalta %i ciocanul, pentru că ri%ti să se surpe; nu
ai elementele de le*ătură, nu cuno%ti esenţa proiectului.
ntr-un astfel săde cercete)e,
documente)e, ca), savanţii
să fie ardesc5i%i
trebui lasă alte
se
posibilităţi mult mai vaste, pentru a reali)a un salt
semnificativ de concepţie. eocamdată aceasta nu s-a
petrecut, dar poate că e'istă %anse în viitorul
apropiat.@robabil autorul se referă la condensatul
ose-+instein$, care este o stare a materiei diferită de
cele cunoscute în natură, în care atomii aun* să se
comporte corelat, la unison, atunci când temperatura
este foarte apropiată de )ero absolut @n. ed.AA
#ccesul în interior pe la Poli: su&tilităţi'
repere' certitudini

- +unu prea văd cum ar putea să facă asta, atâta

timp cât ei nu pot concepe e'istenţa unei dimensiuni
subtile demanifestare la o frecvenţă de vibraţie
superioară a materiei, am spus eu. Nu vor avea acces în
interiorul planetei, nu vor %ti cum să pătrundă în
interior.
#e)ar a preluat ideea %i a spus
- ntr-adevăr, oamenii nu înţele* cum se face
trecerea spre dimensiunea subtilă. &oţi î%i ima*inea)ă că
ământul *ol la interior ar trebui să fie precum o nucă
de cocos scobită. 4sta se petrece datorită concepţiei pur
materialiste pe care o au asupra lucrurilor. ?ite, de
e'emplu, cei care au descris că au pătruns cu barca în
lumea din interior. #e cre)i că s-a petrecut de fapt
(tiam prea bine relatările de această natură %i
acum le puteam reinterpreta pe ba)a noţiunilor aflate.
4m spus
- luteau în re*iunea cercului arctic %i a fost %ansa
lor să se alinie)e cu barca pe una dintre liniile de câmp
ma*netic %i *ravitaţional, care duce spre interior.
 -ntocmai. e la poli este cel mai u%or de pătruns,
dacă e'istă re)onanţă între frecvenţa intrării în planul
eteric %i frecvenţa individuală a fiinţei. epinde însă %i
de vite)a de înaintare a bărcii, care întretaie liniile de
câmp ma*netic %i *ravitaţional. acă ea este variabilă,
atunci vei rata intrarea pe liniile de câmp ma*netic, care
sunt aliniate cu cele de câmp *ravitaţional în )ona
polilor. 3mportant este ca vite)a bărcii să fie constantă.
Nu vei pătrunde spre interior pe la ecuator, pentru că
acolo liniile de câmp ma*netic sunt orientate
perpendicular pe cele de câmp *ravitaţional, iar
influenţa lor nu produce acest efect. n sc5imb, acolo
diversitatea biolo*ică este favori)ată. ar la
mar*ineaconului ma*netic$ din )ona arctică, c5iar la
limita tran)iţiei spre planul eteric, spre interiorul
ământului, câmpul ma*netic este puternic %i el se
alinia)ă cu liniile de câmp *ravitaţional. 3nfluenţa lor
conu*ată se transmite atomilor din corpul fi)ic %i
ace%tia sunt puternic ener*i)aţi. 4poi, pe măsură ce intri
în conul ma*netic$, intensitatea câmpului ma*netic
scade, dar frecvenţa de vibraţie a atomilor corpului a
crescut %i ea permite trecerea spre eteric de-a lun*ul
liniilor de câmp ma*netic.

#onul ma*netic$ %i )ona de aliniere a liniilor de câmp

ma*netic cu atracţia *ravitaţională

- 4m înţeles. ă )icem că sunt la mar*inea conului

ma*netic$ %i respect condiţiile pe care le-ai spus. 3ntru
eu atunci în interiorul ământului
- 4i trei posibilităţi. acă direcţia în care te
deplase)i nu este orientată către pol, atunci îţi continui
drumul pe apele oceanului, plutind deasupra )onei de
intrare. n acest ca) rămâi în planul fi)ic; nu înţele*i ce
repre)intă acea )onă, nu simţi %i nu pătrun)i în
interiorul planetei. acă direcţia ta este mai apropiată,
dar nu coincide totu%i cu cea către pol, atunci intri într-
o anumită stare ca de transă, în care îţi dai seama că se
petrece ceva neobi%nuit, poate c5iar ai anumite
informaţii, dar atât; este doar o trăire interioară. 9i)ic
vorbind, tu treci însă cu barca peste )ona de acces, fără
să pătrun)i în interiorul ământului. ar dacă direcţia
de deplasare este către pol, e'istă %anse mari ca tu să
intri în planul eteric %i prin aceasta în interiorul$
ământului. nsă pentru asta e nevoie ca frecvenţa ta
individuală să fie e*ală sau foarte apropiată de frecvenţa
de trecere, cu alte cuvinte dacă nivelul tău de con%tiinţă
%i de înţele*ere este compatibil cu această trecere, adică
este suficient de elevat %i pur, atunci te alinie)i cu liniile
de câmp ma*netic %i *ravitaţional %i intri în următorul
plan, care este planul eteric. ătrun)i astfel în ceea ce
este numit interiorul ământului$.

căutamn să-mi
timp repre)int
ce #e)ar mental
îmi e'plica
o astfeltoate acestea,
de situaţie %i, eu
ca
lucrurile să-mi fie mai clare, după ce am revenit la a)ă
am desenat câteva sc5iţe. /ai os este varianta finală, cu
repre)entarea celor trei posibilităţi.
ă nu uităm însă că este vorba doar despre un
desen fi)ic, ce urmăre%te să repre)inte o realitate subtilă
de la un anumit punct încolo. e pildă, desenul ne arată
că aparent intrăm în interior %i ne întoarcem cu barca pe
partea inferioară
n realitate, dacăa cineva
scoarţei,
arurmând curbura
trăi această din fi*ură.
e'perienţă în
modul indicat, nu ar sesi)a deloc o astfel de curbură sau
întoarcere$ cu susul în os. 4ceasta nu din cau)a ra)ei
mari de curbură, cum au încercat unii să su*ere)e, ci
pentru că în realitate se intră în planul eteric subtil.
4colo nu vom percepe că ne întoarcem$ cu susul în os,
ci pur %i simplu vom urma linia *ravitaţională %i
ma*netică spre centrul ământului, pe care am pătruns.

#ele trei situaţii care pot să apară în )ona polilor, în

le*ătură cu pătrunderea în interiorul ământului.
n urul nostru va fi tot apă, în *eneral vom vedea
acela%i cer, însă destul de repede vor începe să apară %i
alte elemente, despre care noi %tim că nu ar avea motiv
să fie acolo, în apele arctice. #ei care î%i descriu în acest
fel e'perienţa spun că au intrat în interiorul
ământului$, dar ei *ândesc a%a pentru că se consideră
în continuare în planul fi)ic. e fapt, ei au pătruns dea
într-o altă dimensiune, care este cea eterică %i
corespunde planetei noastre în )ona respectivă. Ne%tiind
despre o astfel de realitate subtilă, ei încearcă să o
asocie)e cu ceea ce cunosc din planul fi)ic %i de aceea
impresia lor este că, într-un anumit fel, au pătruns în
interiorul *ol$ al planetei.
#e)ar mi-a e'plicat mai apoi ceva care poate să
pară straniu %i care face subiectul principal al
neînţele*erii acestui fenomen după puţin timp de la
pătrunderea în dimensiunea eterică a ământului, dacă
prive%ti bolta cerească din acest plan subtil eteric, la
milocul ei poţi vedea oarele central al planetei, care nu
este acela%i cu oarele nostru de pe cer, din planul fi)ic.
&otu%i, în ca)uri foarte rare, pentru o scurtă perioadă de
timp %i dacă momentul pătrunderii este potrivit, atunci
poţi vedea pe cer doi ori unul este cel din planul fi)ic,
care este astrul din spaţiul cosmic, iar celălalt este
oarele din planul eteric, din interiorul planetei. #urând
însă rămâne doar acesta din planul eteric, deoarece
călătoria se continuă spre centru; el luminea)ă mai slab
%i are-Nu
o dimensiune maiclar
prea îmi este mică.
cum e posibil ca oarele din
interior să repre)inte *aura nea*ră din centrul planetei,
am spus eu. 4proape si*ur că trebuie să fie o eroare în
e'punere. 6ri este o sin*ularitate, o *aură nea*ră ce
absoarbe, ori este o stea, adică un oare.
4parent aveam dreptate. &otu%i, intuitiv simţeam
că pe undeva udecata mea era viciată de microbul
necunoa%terii.
-
Niciplanetei
milocul eu, nicisedoctorul Mien nu
află o stea, mi-aţi-am spus #e)ar.
răspuns că în
#eea ce se vede ca fiind un oare acolo repre)intă de
fapt e'presia luminoasă a *ăurii ne*re centrale în planul
eteric . n mod normal, tu nu ai vedea nimic acolo,
deoarece frecvenţa de vibraţie a sin*ularităţii este foarte
înaltă, depă%ind spectrul de frecvenţe din planul fi)ic.
 - (i atunci de ce e'istă totu%i un oare care
luminea)ă am întrebat mirat.
- +l este de fapt radiaţia emisă de *aura nea*ră,
care apare în urma procesului de absorbţie a materiei.
&u ve)i c5iar acest fenomen care se traduce prin radiaţie
luminoasă eterică, pentru că atunci e%ti dea în planul
eteric. 3 se spune oare interior$, pentru că ne-am
obi%nuit să denumim *eneric oare$ ceea ce luminea)ă
pe cer. Kaura nea*ră centrală, pe care o denumim
oare interior$ are un câmp ma*netic %i *ravitaţional
propriu; e'istă de asemenea o vite)ă un*5iulară a ei %i
aceste elemente determină *radul de absorbţie a
materiei, care se reali)ea)ă lent, dar se reali)ea)ă.
8umina oarelui interior este sensibil mai slabă decât
cea a oarelui din planul fi)ic, vi)ibil pe cer. e aceea el
mai este cunoscut ca fiind oarele 9umuriu$.
4m tăcut un timp, aproape ameţit de acele
e'plicaţii.
valoroasă, #ăutam
de )*urasă unor
decante) această false
informaţii nouă sau
cunoa%tere
eronat
înţelese, pe care le aveam până în acel moment, a%a cum
au fost %i încă sunt furni)ate de %tiinţa contemporană.
- &recerea din planul fi)ic în planul eteric trebuie să
mai îndeplinească o condiţie, mi-a mai spus #e)ar. acă
e%ti pre*ătit lăuntric %i dacă e'istă re)onanţă între
frecvenţa de vibraţie a con%tiinţei tale %i frecvenţa de
vibraţie din planul eteric, atunci între cele două planuri
e'istă
atunci ovaanumită
trebui plaă
să o comună
parcur*i de frecvenţe,
rapid, pe care
fără să-ţi tu
pier)i
con%tiinţa. n acel scurt interval al trecerii tu trebuie să
rămâi perfect con%tient. ătrunderea în planul eteric nu
se face brusc, ci lin, într-un interval accesibil de timp.
#u cât fiinţa este mai bine pre*ătită, cu atât această
trecere este mai puţin stânenitoare, dar ea poate totu%i
să fie sesi)ată, mai ales prin faptul că ceva aparent
ciudat se petrece. 8ucrurile par să rămână la fel %i totu%i
ele încep să fie diferite, până când elementele noi devin
fla*rante, cum ar fi ve*etaţie în )ona arctică$, vânt cald,
un soare nou, animale nemaivă)ute, apă mai caldă.
- (i aceasta este lumea din interiorul ământului
am întrebat eu curios.

+lemente structurale în scoarţa %i mantaua planetei

- unt multe astfel de lumi$ în interiorul planetei

noastre.
un sens epinde la carealtetermenului,
mai restrâns referi. +'istă civili)aţii,
care sub)istă într-
în
cavităţiimense c5iar în interiorul scoarţei terestre.
coarţa planetei este fi)ică, dar la apropierea de
mantaua terestră$ apare dea o )onă de tran)iţie spre
planul eteric. 4ceastă porţiune fi)ică a planetei, care nu
este prea *roasă, apare ca un fa*ure$ în secţiune %i
pre)intă multe cavităţi de diferite mărimi; unele sunt
*oale, în altele trăiesc fiinţe, sunt c5iar ora%e,
comunităţi mai mici sau mai mari. &ipurile de fiinţe sunt
de asemenea diferite. 4lte astfel de bule$ din interiorul
ământului sunt pline cu lavă, cu petrol, iar în altele
e'istă lacuri imense. 8e putem numi lumi subterane$ %i
ele sunt c5iar foarte diverse. ?nele dintre acele
comunităţi de fiinţe, care sunt mai apropiate de
suprafaţă, fac parte inte*rantă din planul fi)ic; altele,
care se află la o adâncime mai mare trec dea în planul
eteric sau se întreţes cu acesta.

Pe ape' prin peşteri sau prin păduri

- acă a%a este structura interioară a scoarţei

ământului, atunci cred că toate acele fiinţe care trăiesc
acolo nu intră sau ies doar pe la poli. robabil au %i alte
căi de acces, a%a cum noi putem pătrunde prin al doilea
tunel.
- ineînţeles. e fapt, e'istă trei feluri principale de
acces spre centrul planetei. rimul dintre ele, pe la poli,
este cel mai u%or %i l-am descris. 4 doua posibilitate este
prin intermediul unor locuri speciale, de obicei pe%teri
sau caverne în interiorul munţilor, dar ele pot fi la fel de
bine %i la suprafaţa solului, în păduri sau c5iar pe câmp.
6amenii
temporale desau%tiinţă le %i
portaluri denumesc distorsiuni
într-un fel c5iar astaspaţio-
sunt,
adică ele repre)intă punctul de intersecţie a unor
vorte'uri de ener*ie din planurile fi)ic %i eteric, în
principal, iar uneori c5iar %i din planul astral. 4colo
unde ele se intersectea)ă, creea)ă un fel de filon$
ener*etic, ce determină la suprafaţa fi)ică a ământului
o )onă specială. ?nele dintre aceste filoane ener*etice$
durea)ă mai mult timp, altele mai puţin. #ele puternice
pot
numaidura sute minute.
câteva sau c5iar mii de ani; altele pot fi scurte de
- 4cesta este motivul pentru care preoţii din
vec5ime obi%nuiau să reali)e)e ritualuri iniţiatice sau de
invocare în păduri
- +ste unul din motive. e aceea se %i spune că
sunt unele păduri în care oamenilor le este sau le era
frică să intre. Nu pentru că acele păduri ar fi avut vreo
problemă, ci pentru că în interiorul lor e'istau sau c5iar
e'istă anumite )one care repre)intă treceri spre planul
eteric, unde realitatea este diferită. Be*etaţia %i fiinţele
apar de cele mai multe ori într-un alt fel decât în planul
fi)ic %i asta îi sperie pe oameni. +i devin confu)i, nu se
mai re*ăsesc în spaţiul %i timpul cu care erau obi%nuiţi,
nu înţele* ce se întâmplă cu ei %i nu reali)ea)ă că de fapt
se află dea în alt plan de manifestare, care este superior
planului fi)ic. e e'emplu, unele dintre aceste păduri
speciale puteau fi relativ mici ca întindere %i totu%i, după
ce intrau în ele, oamenii puteau mer*e )ile între*i fără să
le dea de capăt, pentru că dea ei pătrundeau într-o altă
dimensiune, de obicei în planul eteric, iar acolo pădurea
avea alte caracteristici. e putea petrece însă %i invers;
totul depinde de specificul locului de trecere.
upă o scurtă pau)ă, #e)ar a continuat
- acă pătrun)i sau treci pe acolo %i dacă e%ti

pre*ătit
în planul pentru a%a %iceva,
eteric poţiatunci
intrase c5iar
produce
în trecerea ta
interiorul
ământului. nsă pentru asta, repet, trebuie să fii
pre*ătit, să ai o stare interioară potrivită, să înţele*i
aceste aspecte, să fii în locul respectiv la momentul
potrivit. acă este necesar, toate aceste elemente se
aranea)ă$ e'act a%a cum trebuie. &u mer*i, de pildă,
printr-o pădure %i deodată apare o cărare ce este altfel
decât celelalte; o urme)i %i aun*i la o stâncă, unde ve)i
o intrare
intrare în aparent banală
munte nu într-o
e'ista însă*rotă.
până 4cea *rotă
atunci. sau
?rme)i
acea intrare %i apoi te adânce%ti tot mai mult, dar pe
măsură ce înainte)i în pe%teră, ai sen)aţia că pereţii ei se
în*ustea)ă din ce în ce mai mult %i că ei cur*$ cumva
mai repede pe lân*ă tine, de%i tu te deplase)i în mod
normal.
 - +'istă multe astfel de locuri speciale am întrebat,
fascinat de discuţie.
- inamica lor este mare, însă unele dintre ele sunt
consacrate$, durând de mult timp %i fiind foarte
puternice. #5iar dacă ele au auns să fie cunoscute de
unii oameni, totu%i efectul pe care îl *enerea)ă este în
primul rând acela de frică %i c5iar panică. 3nstinctul de
conservare acţionea)ă atunci foarte puternic în om.
9rica de necunoscut, amplificată de pove%ti$, precum %i
de alte elemente stranii care se petrec împreur creea)ă o
le*endă adeseori terifiantă a locului respectiv. &endinţa
localnicilor, dar %i a autorităţilor este aceea de a bloca
accesul. &ensiunea care apare la sc5imbarea frecvenţei
de vibraţie în apropierea unor astfel de locuri *enerea)ă
stări de confu)ie, emoţii puternice, 5aos mental %i cel
mai adesea sentimentul pre*nant de frică.
4m intervenit cu o întrebare care mi se părea
importantă
- ar, presupunând că intri pe un astfel de filon
ener*etic$, raportul spaţiu-timp rămâne la fel cu cel din
planul fi)ic +u a% spune că nu.
- (i c5iar ai dreptate. 6 distanţă relativ mică
străbătută în interiorul unui astfel de filon ener*etic$
poate să însemne )eci sau c5iar sute de :ilometri în
planul fi)ic. #ălătoriile în interiorul ământului sunt de
obicei rapide, dacă ai miloacele potrivite sau dacă
nimere%ti
upăfilonul ener*etic$
ce mi-a potrivit.
dat aceste e'plicaţii, #e)ar mi-a
vorbitdespre a treia posibilitate de acces în interiorul
planetei
- 4ceasta era folosită în antic5itate %i ea făcea parte
din c5iar setul lor de credinţe, căci pentru ei era ceva
foarte natural pe atunci. n acest ca), pătrunderea spre
centrul ământului se face pe ape. +%ti de e'emplu pe
lacul potrivit, cu o barcă; destul de repede apare o ceaţă
stranie, intri în ea %i apoi te pomene%ti în alt loc. 4sta îţi
arată că ai intrat dea în planul eteric %i, cel mai
probabil, te afli în interiorul planetei.
- Ssta poate fi ca)ul specific &riun*5iului
ermudelor, am spus eu imediat.
- #5iar a%a este. in*ura problemă e că, în ca)ul
avioanelor ce pătrund în ceaţa respectivă, deoarece se
sc5imbă frecvenţa de re)onanţă, aparatele de bord nu
mai funcţionea)ă, nu %tii unde te îndrepţi %i c5iar
motoarele tind să se oprească. ar atâta timp cât e%ti pe
o ambarcaţiune, vei pluti pur %i simplu în derivă prin
acea ceaţă, până când la un moment dat ie%i din ea, dar
atunci dea te afli în interiorul ământului, în plan
eteric.
- #5estiile astea îmi par totu%i cam întâmplătoare. +
un *rad mare de neprevă)ut %i c5iar de risc.
- oar aparent. 4stfel de )one sunt precum ni%te
avanposturi ener*etice$, care sunt cunoscute foarte
bine de locuitorii din interior %i de aceea, în cele mai
multe ca)uri la ie%irea din ceaţa albă e%ti a%teptat %i
întâmpinat. 4sta e valabil nu doar pe apă, ci %i în )onele
de distorsiune pe uscat, în pe%terile din interiorul
munţilor sau la alte astfel de treceri$ spre interiorul
ământului. &e vei convin*e de asta în curând. ?n bun
e'emplu este %i cel despre re*ele 4rt5ur %i cavalerii săi,
care %tiau cum
înţelepţilor, ce nusăaparţinea
mear*ă de
spre &ărâmul
planul sau în
fi)ic, dar 3nsula
care
se putea aun*e trecând o ceaţă$ pe un tac. n *ravurile
care au rămas, barca lor era repre)entată e lac, iar sub
ea, în apă, poţi vedea un %arpe care î%i mu%că coada,
reali)ând un cerc sau mai bine )is un oval. +ste %arpele
?roboros din mai multe tradiţii e)oterice, dar
semnificaţia lui este aceea%i el semnifică le*ătura cu
ener*ia vidului, iar trecerea din planul fi)ic spre planul
superior de manifestare, care este planul eteric, se face
printr-un astfel de vid$, în fapt o sin*ularitate.
+u eram uluit că oamenii din acea vreme aveau
cuno%tinţe deosebite despre planuri %i dimensiuni
subtile %i c5iar %tiau %i puteau să le accese)e la voinţă.
#e)ar a făcut ni%te preci)ări suplimentare
-ntr-adevăr, asta arată anumite cuno%tinţe
iniţiatice, pe care 4rt5ur %i cei apropiaţi lui le aveau în
acele vremuri. (tii bine că nici până în pre)ent nu au
putut să identifice locul în care s-a aflat cetatea lui,
4valon. e aceea istoria %i cultura preferă să-l treacă
atât pe 4rt5ur, cât %i pe /erlin %i cetatea lor în cate*oria
miturilor %i le*endelor. + mai simplu %i mai convenabil,
iar ustificarea este că nu s-au *ăsit dove)i$. nsă lipsa
acestor dove)i, care se datorea)ă faptului că acele cetăţi,
ora%e sau personae nu au fost sau nu au mai rămas în
planul
în multefi)ic,
altecica)uri.
au tran)itat în planul
e e'emplu, eteric,
ora%ul pot fi
inca% re*ăsite
+ldorado,
cetatea &roia %i încă multe altele, despre care nu se %tie
mai nimic sau informaţiile sunt contradictorii.
?ltimele 2D de ore fuseseră un adevărat tur de
forţă ideolo*ic$, în care concepţia mea despre structura
internă a planetelor a fost resetată în totalitate. ntr-o
anumită măsură mă simţeam pre*ătit pentru a reali)a
prima călătorie, însă plecarea era pro*ramată peste
câteva
uce*i,)ile.
i-am6dată ce am
solicitat lui auns
#e)ar îndouă
interiorul locaţiei
ore pentru a din
mă
putea odi5ni, ceea ce am %i făcut. 4poi, plin de resurse
nebănuite %i de e'altare în suflet, am reintrat în
atmosfera ma*ică a ălii roiecţiilor.

Cap. # -MAREA CONTRO"ER!ĂPĂMÂNTUL PLIN

"ER!U!PĂMÂNTUL GOL ÎN INTERIOR
 upă ce m-am tre)it, m-am ocupat pentru un timp
scurt de verificarea %i semnarea unor acte %i documente.
Noua formulă$ de aparat administrativ %i de or*ani)are
a locaţiei secrete din munţii uce*i aunsese la un re*im
optim de funcţionare. arcinile erau u%or de stabilit, iar
procedurile, lanţul de comandă %i or*ani*rama
personalului fuseseră mult simplificate. n mare parte,
aceasta s-a datorat te5nolo*iei e'cepţionale americane,
cu care ba)a secretă era dotată. ?nele dintre aceste
elemente te5nolo*ice aproape fri)ea)ă cărţile 9, dar
realitatea este că noi ne bucurăm acum de ele. &oţi cei
din epartament %tim că această te5nolo*ie nu provine
din proiecte *uvernamentale, ci de altă natură, dar
e'istă un acord tacit între noi %i ofiţerii americani de la
enta*on pentru a nu de)volta acest subiect sensibil. n
ba)a acestui fapt am o responsabilitate mărită %i,
deoarece
americană,sunt aspecte
nu voi care anumite
menţiona privesc te5nolo*ii
mai mult care
partea
au
fost proiectate special pentru această locaţie.

(pdate

uprave*5erea ba)ei %i sistemele de protecţie sunt

atâtde sofisticate, încât nevoia de personal s-a redus
foarte mult. #a relief, dacă urci muntele %i ai %ansa să
aun*i
locaţie.în +a
)onă,a nu ve)i disimulată
fost deviaţia de drum caremod
într-un conduce la
foarte
inteli*ent. ar c5iar dacă, prin cine %tie ce străpun*ere a
sistemului de protecţie, ai *ăsi %i ai urma scurta bucată
de drum cu aparenţă de drum forestier, vei trece pe
lân*ă munte aproape fără să înţele*i că acolo se află
poate cea mai importantă ba)ă secretă de pe planetă în
momentul actual. entru a se obţine acest efect de
securitate muntele a fost pur %i simplu prelun*it$ pe o
distanţă de apro'imativ J0 de metri în *rosime, ca un fel
de plombă$ în )ona intrării, iar pe lun*ime i s-a
modificat aspectul într-o curbă pe o distanţă de mai bine
de F0 de metri, după care a fost acoperit cu sol %i
ve*etaţie. /odificarea de relief a fost făcută astfel încât
să pară o stâncă abruptă care se prelun*e%te sus, în
panta muntelui, cu bra)i deasupra.
4m fost de faţă, împreună cu #e)ar, atunci când s-
a reali)at această modificare %i am rămas uluit cât de
eficientă era acea te5nolo*ie. acă au putut să reali)e)e
a%a ceva în acel mod aparent simplu %i rapid, înseamnă
că nu au probleme să construiască, dacă vor, ba)e pe
orice satelit sau planetă care permite asta. ursa
ener*etică nu este convenţională %i nici materialul
folosit. ntrea*a lucrare, care era uria%ă ca dimensiuni %i
dificultate pentru posibilităţile te5nolo*ice obi%nuite, a
fost construită
constat numai în în setarea,
două )ile, dintre care%i prima
pro*ramarea )i a
dispunerea
prin încercări succesive a trei mecanisme care nu
seamănă cu nimic din arsenalul te5nolo*ic contemporan
la vedere$. /ai apoi procesul s-a derulat ca un fel de
ma*ie$; nu am mai vă)ut niciodată a%a ceva, depă%e%te
ima*inea conceptuală pe care o avem despre reali)area
construcţiilor %i despre materie.
4ceastă sc5imbare a reliefului a fost *ândită din
două
sporităperspective
a locului; a prima aveacrearea
doua vi)a în vedere securitatea
de spaţiu nou în
interior, pentru un centru de comandă %i control al
locaţiei. 4cest spaţiu includea sursele ener*etice %i de
redistribuire funcţională a compartimentelor, deoarece
laboratorul %tiinţific de anali)ă la prima mână$ a fost
readus în cadrul comple'ului secret. upă ce în urmă
cu mai mulţi ani el a fost mutat în ucure%ti, într-o
clădire special amenaată %i destinată acestui scop, s-a
constatat că procedurile sunt mult mai *reoaie, fără un
câ%ti* substanţial de valoare calitativă. #el care a adus
în discuţie posibilitatea revenirii laboratorului %tiinţific
în cadrul comple'ului secret, a%a cum el a e'istat în
primii ani, a fost *eneralul 6badea. 3deea lui a fost dusă
la bun sfâr%it de #e)ar, după mai bine de un an de la
moartea *eneralului. 8aboratorul de cercetare a revenit
în cele trei săli lun*i din interiorul 5an*arului săpat în
munte, iar spaţiul de odi5nă, de pre*ătire a e'pediţiilor,
precum %i o mică sală de mese au fost redistribuite în
spaţiul nou creat prin prelun*irea muntelui$. n aceea%i
)onă a fost delimitată %i o sală de mari dimensiuni
pentru depo)itare.
paţiul pentru laborator a fost de asemenea
reamenaat. #ele trei camere în care el a funcţionat la
început, în interiorul marelui 5an*ar săpat în munte, au
fost transformate
o aparatură în două
foarte spaţii mai
sofisticată. lar*i,de
+c5ipa fiind dotateera
savanţi cu
*eneric formată tot din trei persoane, care nu %tiau însă
ce anume repre)intă acel loc; ele doar primeau temele de
cercetare %i de studiu al artefactelor %i dispo)itivelor care
erau aduse în laborator. #ontractele care erau înc5eiate
cu cercetătorii de acolo includeau clau)e de
confidenţialitate foarte severe, erau mana*eriate de
partea americană %i durau L luni, după care puteau fi
reînnoite
?%iledoar o sin*ură
masive dată pentru
culisante, atât aceea%i
de la persoană.
intrarea în
5an*ar, cât fi de la tunelul propriu-)is în munte au fost
%i ele eliminate, in locul lor s-a utili)at de asemenea o
te5nolo*ie foarte avansată, a câmpurilor ener*etice de
protecţie, peste care era suprapusă o proiecţie
5olo*rafică. artea interesantă este că aceste câmpuri
ener*etice sunt adaptate la o frecvenţă de re)onanţă
specifică pentru fiecare dintre persoanele atestate să
intre în /area Kalerie %i în ala roiecţiilor. 8a sosire în
această locaţie secretă, cei care aveau acces în interior
purtau un fel de brăţară, asemănătoare cu un ceas plat,
care emitea acea frecvenţă. #ând se aflau în faţa
câmpului ener*etic de la intrare, acesta permitea în mod
automat accesul persoanelor respective. &e5nolo*ia
făcea parte %i ea din setul secret$ al 5i-tec5-ului
american, permiţându-ne să eliminăm toate celelalte
verificări %i bariere de protecţie. e e'emplu, pa)a
umană ce era asi*urată în primele fa)e de acomodare cu
locaţia %i de amenaare a ei, atât la intrarea în tunel, cât
%i la intrarea în /area Kalerie %i cea din ala roiecţiilor,
fusese inte*ral înlocuită prin această te5nolo*ie
uluitoare %i foarte restrictivă. Nu-mi este însă permis să
descriu dispo)itivele care creea)ă câmpul ener*etic %i
nici sursa de ener*ie care îl susţine, de altfel
neconvenţională.
obţinut nu doar rin această simplificare
o protecţie radicală s-a
aproape desăvâr%ită a
locaţiei, dar %i o dorinţă mai vec5e a *eneralului 6badea
%i a lui #e)ar, care nu erau de acord cu un flu' prea
mare de persoane în ala roiecţiilor.
+'istă ceva foarte deosebit în le*ătură cu acest
ansamblu ar5itectonic secret din interiorul muntelui. n
celelalte volume am căutat să redau într-o anumită
măsură impresia de ne%ters pe care o lasă pătrunderea
sau rămânerea
diferită în acestcotidiană
de e'perienţa spaţiu. +ste o e'perienţă
în lumea radical
de afară$. 6
fiinţă sensibilă ar putea spune că îţi lasă o urmă de
nostal*ie în suflet$, alta ar putea să o descrie ca o
misterioasă c5emare spre necunoscut$, iar alţii ar putea
să definească totul ca o adevărată ma*ie$.
ersonal cred că fiecare dintre aceste caracteri)ări
conţine un adevăr parţial, pentru că, a%a cum am mai
spus, atunci când pătrun)i în /area Kalerie %i mai ales
în ala proiecţiilor este ca o intrare într-o altă lume$.
entimentul este comple' %i uluitor în acela%i timp, te
simţi parcă transportat într-un loc sacru. #5iar faptul că
în interiorul locaţiei nu e'istă nicio urmă de praf sau
murdărie este semnificativ. nsă dincolo de aceasta,
e'istă caracterul sacru de necontestat al locului; te simţi
parcă mai u%or, lipsit de *rii, ai vrea să nu te mai întorci
în lume. Kândurile ne*re dispar, preocupările %i
planurile mesc5ine de asemenea, tot ce dore%ti este o
continuă nă)uinţă către bine %i armonie.
"evenind la elementele structurale *enerale ale
locaţiei, una dintre cele mai sofisticate )one ale
comple'ului militar secret din uce*i este camera de
control, care a fost construită în interiorul prelun*irii
artificiale a muntelui. e aici se monitori)ea)ă totul în
le*ătură cu împreurimile locaţiei, căile de acces,
funcţionarea
ener*ie. +ste permiselor ener*etice,
*reu de conceput că pealimentarea
ământ poatecu
e'ista o asemenea te5nolo*ie, dar ea este acum o
realitate în locaţia noastră secretă. e pildă, ea asi*ură
un bara psi5ic de protecţie a )onei$, însă te5nolo*ia
este radical diferită de ceea ce se cunoa%te ca fiind
H44"; prin comparaţie, aceasta pare a fi o oacă de
copii faţă de modul de protecţie subtil ener*etică, ce este
asi*urat pentru a împiedica alte fiinţe să se apropie prea
mult de )onaperespectivă.
%i nesi*ură, ersoana
fondul unei u%oarese simte de
ameţeli de)orientată
care este
cuprinsă, ceea ce este suficient pentru a o face să se
retra*ă, însă remarcabil este că această te5nolo*ie
acţionea)ă în mod inteli*ent$ fără asistenţă umană,
apreciind dacă intrusul$ sau intru%ii$ se îndreaptă spre
comple'ul secret. oar într-un astfel de ca) %i numai de
la o anumită distanţă efectul de protecţie apare. 4cesta
repre)intă însă doar un e'emplu de te5nolo*ie
implementată în acel loc, considerată relativ simplă;
e'istă însă %i altele, mult mai sofisticate, care vi)ea)ă
apărarea în ca)ul altor tipuri de eventuale pătrunderi
sau c5iar a*resiuni militare în )onă. ntrea*a locaţie
repre)intă un sistem complet autonom %i securi)at.
nainte de a intra în ala roiecţiilor am servit
masa cu #e)ar. n locaţie nu e'istă bucătărie; mesele
sunt asi*urate ca în re*im de )bor cosmic$, în pac5ete
speciale. -a decis că renunţarea la o serie de facilităţi %i
funcţii, altfel comune într-o ba)ă militară obi%nuită, era
absolut necesară pentru a nu complica lucrurile, mai
ales că numărul celor care se aflau acolo, ca personal de
ba)ă, era relativ mic. #ondiţiile sunt a%a de bune %i
facilităţile te5nolo*ice atât de mari, încât în perimetrul
ba)ei se putea trăi fără probleme într-un deplin confort
fi)ic %i psi5ic.

!ala Proiecţiilor' o altă lume

upă masă am pătruns cu #e)ar în tunel prin

ecranul ener*etic. 4propierea de el, având la înc5eietură
brăţara cu frecvenţa particulari)ată, determină pe o
anumită porţiune a câmpului o u%oară lumino)itate, ca
o iri)aţie de culoare albastră, foarte plăcută, precum %i
un u%or )um)et. &recerea se face individual; ca sen)aţie,
nu implică
pentru decât
câteva o foartedeslabă
fracţiuni percepţie
secundă. de furnicături,
6 dată pătrun%i în
tunel, vederea spre e'terior este complet opaci)ată. acă
te uiţi în spate, e%ti convins că te afli într-o cameră cu
un perete de culoare albastru-fosforescent.
Be5iculele electrice de transport, care mie îmi
plăceau foarte mult, ne a%teptau aliniate în partea din
dreapta a tunelului. 3luminarea până la intrarea în
/area Kalerie era discretă %i foarte plăcută, mai puţin
intensă decât în primii ani după amenaare. ali)ele
ro%ii de pe pereţi au fost înlocuite cu un sistem mult mai
plăcut cu led-uri. 4m parcurs încet distanţa scurtă până
la poarta *i*antică de piatră ce străuia intrarea în
/area Kalerie. +a era desc5isă, dar pătrunderea era
blocată de acela%i câmp ener*etic; ca o perdea într-o
u%oară mi%care de unduire, aici el avea o culoare
ver)uie, semitransparentă. e renunţase astfel la vec5iul
sistem complicat de lasere %i, bineînţeles, la pre)enţa
celor doi militari care îndeplineau protocolul de acces.
8a apropierea noastră, perdeaua$ ener*etică a
reacţionat întocmai ca la intrarea în tunel, devenind
u%or efervescentă %i producând acel )um)et slab %i
reconfortant. 4m trecut pe sub arcada impunătoarei
porţi de piatră %i nu m-am putut abţine să nu remarc,
u%or amu)at, că nici în pre)ent nu era pe deplin înţeles
modul în care /-am
funcţionea)ă. a fost lăsat
ea reali)ată %i te5nolo*ia
apoi prins în ma*ia după care
5ipnotică
a drumului prin /area Kalerie, cu acele ape$ de culori
%i unduiri ce rela'ea)ă foarte mult psi5icul %i mentalul,
până am auns la intrarea splendid încadrată de câmpul
ener*etic albăstrui, ce străuie%te accesul în ala
roiecţiilor. 4m coborât %i, cu aceea%i emoţie care mă
cuprindea de fiecare dată când mă aflam acolo, am pă%it
în imensul spaţiu subteran.
n ultimii treisacrului
dar sentimentul ani am nu
fostdispare
de multe ori în acel
niciodată. Nuloc,
te
obi%nuie%ti$ fiind acolo, nu te plictise%ti, nu obose%ti.
+ste o adevărată minune te5nolo*ică %i spirituală în
acela%i timp, ceva pentru care omenirea va trebui
probabil să parcur*ă multe etape ale evoluţiei, pentru a
aun*e la înţele*erea ei adecvată. #e)ar mi-a respectat
emoţia de care eram cuprins %i a păstrat tăcerea,
mer*ând încet lân*ă mine. /ă 5răneam cu acea lini%te
maiestuoasă, cu lumina venind de niciunde, cu acel
câmp de ener*ie subtilă care îmi pătrundea fiinţa,
sufletul, inima. mi făcusem obiceiul ca, după ce
pătrundeam în interiorul imensei cavităţi de sub munte,
să mi privesc drept înainte spre uria%ele *uri ale celor
trei tuneluri. 4m observat că atunci con%tiinţa traversa
un fel de 5iatus straniu %i simţurile, percepţiile, precum
%i anumite capacităţi erau u%or decalate de la modul
natural %i continuu în care ar fi trebuit să se manifeste.
tudiile %i observaţiile ne-au arătat că aceasta era o
situaţie comună aproape la toate persoanele care
pătrundeau în ala roiecţiilor %i tocmai de aceea se
recomanda ca într-o primă fa)ă privirea să fie îndreptată
spre în os, ori spre lateral. &otu%i, după ce se aun*ea în
)ona de miloc a sălii, cam în dreptul podiumului cu
cilindrul, sen)aţia stranie de dedublare$ dispărea.
n două
am fost dintre
sin*ur vi)itele
în ala pe care le-am
roiecţiilor. făcut
+ra un la locaţie
privile*iu pe
care îl aveam doar eu %i #e)ar, după moartea
*eneralului 6badea %i după investirea mea în funcţie.
oar e'perienţa vie %i directă poate să confere emoţia %i
starea lăuntrică ce tind atunci să cople%ească fiinţa.
#e)ar cuno%tea prea bine forţa lăuntrică e'traordinară
care este cumulată prin %ederea prelun*ită în ala
roiecţiilor, astfel încât mi-a permis accesul, dar mi-a
recomandat să rămas
interioare. 4m fiu totu%i
maiatent
multela ore
evoluţia stării dată,
de fiecare mele
trăind intens stări %i emoţii foarte profunde, ca de
transă. #u toate acestea, la ie%irea din tunel %i
reîntoarcerea la a)ă, foarte repede totul pare că se
estompea)ă %i rămâne doar o amintire destul de neclară,
asemănătoare cu cea a unui vis de peste noapte. 4m
discutat despre acest aspect cu #e)ar %i el mi-a spus că
diferenţa între frecvenţa individuală de vibraţie a fiinţei
mele %i frecvenţa specifică spaţiului subtil din ala
roiecţiilor este încă destul de mare %i e nevoie de timp
pentru ca ele să se auste)e prin e'erciţiu %i repetare.
&otu%i, acum el a considerat că sunt pre*ătit
pentru e'pediţia prin cel de-al doilea tunel, care de fapt
este tunelul central, cel ce conduce spre interiorul
ământului. 4tunci când prive%ti din ală *urile de
intrare ale tunelurilor, acestea îţi apar ca fiind imense,
impunătoare %i cumva 5ipnotice, sen)aţie accentuată %i
de iri)aţia de culoare verde-pal care pare să fie la *ura
de intrare, dar care în realitate ră)bate din interiorul lor.
&otu%i, din ală, de la distanţă, nu se poate vedea ce se
află în interiorul tunelurilor. 4tunci când te deplase)i %i
prive%ti *urile de intrare sub diferite un*5iuri, constaţi
că lumino)itatea este de asemenea diferită; uneori
aceasta dispare aproape complet, *urile fiind întunecate,
alteori4m
lumina
aunslorîntinde spre consolei,
dreptul turcoa). iar #e)ar a iniţiat
comen)ile de activare. n faţa noastră a apărut proiecţia
5olo*rafică a interiorului tunelului ce înfăţi%a prima lui
parte %i abia atunci am putut vedea anumite
caracteristici. rima impresia a fost aceea că, structural
vorbind, el nu era diferit de primul tunel, care conducea
spre #amera 6cultă din )ona /arii iramide din +*ipt,
dar imediat am observat că e'istau %i deosebiri maore.
&unelul central
coboare într-o sprelină
pantă interiorul ământului
după câţiva metri de începea să
la intrarea
în el. e de altă parte, distorsiunea spaţială ca o pâlnie
nu se afla în secţiunea de început a tunelului, precum la
tunelul spre +*ipt, ci puţin mai departe, fiind le*ată de o
particularitate imediat după distorsiune, 5olo*rama
arăta pătrunderea într-un spaţiu mai lar* decât
diametrul tunelului, un fel de cub cu latura de
apro'imativ F-G metri. 4m observat pe consolă că
anumite date se sc5imbau în mod constant %i am dedus
că acolo e'ista un element de factură dinamică,
ener*etică, care nu era înfăţi%at.
8oca%urile în formă de romb în care se aflau
cristalele colorate de cuarţ erau dispuse în acela%i mod,
de o parte %i de alta a căii de acces, dar nu am observat
canelurile din pereţi care e'istau în primul tunel, ce
asi*urau probabil un fel de *5idare$. e asemenea,
tunelul nu devia într-o parte, după modelul celui spre
+*ipt, ci pătrundea după o direcţie dreaptă c5iar %i după
ce începea să coboare spre interior.

&unelul spre interiorul ământului -structura până la

/arele #ub

4tenţia mi-a fost atrasă de modificarea bruscă a

5olo*ramei din faţa consolei în locul interiorului
tunelului a apărut ima*inea unei fiinţe umane cu pielea
albă, stând nemi%cată %i privind în direcţia noastră.
upă cum am apreciat, avea apro'imativ 1,F0 metri în
înălţime %i purta un ve%mânt ce putea fi lesne asimilat
cu sutana unui călu*ăr franciscan, de culoare alb spre
be. +ra lun*ă până la pământ, cu o centură în*ustă în
urul %oldurilor %i cu *lu*ă. rivirea îi era foarte intensă
%i la început a rămas nemi%cat mai mult timp. 4poi a
ridicat încet mâna dreaptă cu palma spre noi până la
nivelul pieptului, ca într-un semn de recunoa%tere %i
înţele*ere. 3mediat după aceea, cu aceea%i mână a făcut
un *est ca de evantai %i ima*inea lui a dispărut.
4m rămas privind ţintă la ima*inea *oală a
5olo*ramei. Nu a fost nevoie să întreb nimic, pentru că
#e)ar mi-a vorbit foarte natural, în timp ce înc5idea
5olo*rama %i comen)ile de pe consolă
-Numele lui este r<n, dar se aude mai mult ca
rian$. +ste unul dintre înţelepţii locului spre care vom
mer*e. Ne-am întâlnit de multe ori până acum, e'istă o
colaborare. #ălătoria pe care o vom face fusese
deapro*ramată, mi-a confirmat doar că suntem
a%teptaţi.
Nu am mai spus nimic, ci ne-am îndreptat amândoi
spre ie%ire, după ce #e)ar a lăsat în interiorul tunelului
vali)a mare diplomat pe care o adusese. (tiam că în
unele privinţe nu era necesar să fiu insistent; e'perienţa
mi-a arătat
e'plica că, dacă
ce aveam erasă
nevoie cu%tiu.
adevărat
?nelenecesar, #e)ar îmi
dintre informaţiile
din epartament erau %i pentru mine strict secrete,
pentru că nu aveam încă nivelul de securitate necesar
pentru a le cunoa%te.

)ntruniri misterioase

e la #e)ar %tiam doar alu)iv, ca urmare a

călătoriilor pe care
le*ăturile, relaţiile le-a efectuatcu încei ultimii
%i cone'iunile care seani,
află că
în
interiorul planetei noastre sunt comple'e %i că
menţinerea lor este o sarcină foarte dificilă, deoarece
implică secrete la cel mai înalt nivel, iar *uvernele
marilor puteri sunt deosebit de interesate să le
cunoască. #ea mai mare problemă o repre)intă însă
interesele unor *rupuri %i or*ani)aţii oculte, care sunt
foarte puternice în dorinţa lor de control %i c5iar de
cucerire. unt aspecte care depă%esc nivelul securităţii
naţionale, ele vi)ea)ă ceva mult mai profund.
3ntuind cu ani în urmă că situaţia este mult mai
comple'ă decât am cre)ut, nu am întrebat niciodată mai
mult decât a fost ca)ul. +ram totu%i avi)at despre
discuţiile pe această temă dintre #e)ar %i *eneralul
6badea, când cel de-al doilea încă mai trăia. (tiam de
asemenea %i despre întâlnirile strict secrete ale unui
*rup româno-american selectiv, format doar din câţiva
membri, care aveau loc în special după revenirea lui
#e)ar din e'pediţiile sale spre centrul ământului %i, de
două ori, după întoarcerea cu ec5ipa sa din tunelul spre
&ibet. +u am primit sarcina să or*ani)e) din punct de
vedere lo*istic acele întâlniri, darnu am participat la ele.
n le*ătură cu aceasta, nu am permisiunea să ofer
niciun detaliu în ceea ce prive%te locul, numărul de
persoane saupot
&otu%i, acreditările
să spun participanţilor.
că acele întâlniri se încadrau
într-un cu totul alt ritm$ %i după alte criterii decât cele
cu care suntem obi%nuiţi la acest nivel diplomatic.
?neori, lucrurile pur %i simplu nu pot fi re)olvate prin
metodele comune, deoarece ele aparţin unui alt domeniu
de cunoa%tere. 4cesta a fost motivul principal pentru
care acele întâlniri nu au fost înre*istrate %i nu a fost
permisă nicio steno*ramă, e'cepţie făcând ultima dintre
ele,
nivel.în &e5nica
care a fost parafată o aînţele*ere
de securi)are la cel mai
fost uluitoare, înalt
deoarece
era evident că multe alte state doreau informaţii cât mai
detaliate în le*ătură cu ceea ce se petrece aici.
8a două dintre aceste întâlniri foarte importante,
#e)ar a venit însoţit de câte un bărbat ce nu purta
costum sau uniformă militară %i care părea că se mi%că
%i vorbe%te altfel decât ceilalţi membri. 3niţial am fost
mirat, pentru că persoana nu fi*ura în or*ani*rama
foarte strictă a întâlnirii, iar #e)ar nu mă anunţase
nimic. ar în erviciile ecrete înţele*i foarte repede
atunci când nu trebuie să pui întrebări incomode.
+u eram însă foarte interesat să observ persoanele
respective, deoarece am remarcat modul lor special de a
fi. e primul bărbat nu am avut oca)ia să-l studie) bine,
deoarece mă aflam într-o încăpere adiacentă culoarului
prin care el a trecut însoţit de #e)ar. 8-am putut urmări
doar câteva secunde, pă%ind rar, cumva maiestuos,
înalt%i *ânditor. 4m fost însă mai norocos cu cel de-al
doilea persona, deoarece mă aflam în imediata apropiere
a 5eliportului, având *riă ca sistemele de protecţie %i
pa)ă să fie asi*urate. in elicopter au coborât #e)ar %i
acel persona misterios, fiind întâmpinaţi de *eneralul
6badea. nainte de a intra în clădire, *eneralul %i #e)ar
s-au oprit câteva secunde, pentru a discuta o c5estiune
ce implica,
ale*ere. după
n acel câte mi-am
interval scurt dedat seama,
timp, o anumită
necunoscutul a
rămas la o oarecare distanţă de cei doi, ţinând mâinile la
spate %i capul u%or înclinat în faţă. 33 priveam din spate
%i îi admiram ţinuta înaltă, fermă, părând totu%i foarte
deta%at de contin*enţele acestei lumi. n acele clipe, spre
marea mea uimire el se întoarse către mine, privindu-mă
ţintă, dar cu o e'presie blândă, binevoitoare %i c5iar cu
un u%or )âmbet pe c5ip. 4poi bărbatul se întoarse din
nou cu spatele
continuat drumul%i spre
imediat după
clădire. aceea
4bia toţi mi-am
atunci trei %i-au
dat
seama ce repede îmi bătea inima, fără să înţele* însă
prea bine de ce.

$ înţelegere mai profundă

 4m revenit la a)a 4lp5a, unde am fost întâmpinaţi
de doctorul Mien, care s-a retras cu #e)ar într-unul
dintre birouri. 4m observat atunci că doctorul ţinea în
mână ceva ce părea a fi o 5artă, dar nu am putut să-mi
dau seama ce anume repre)enta ea. 4 doua )i #e)ar a
plecat la ucure%ti pentru anumite întâlniri oficiale, iar
eu am *ăsit atunci momentul potrivit pentru a mai
clarifica unele aspecte despre interiorul planetei.
lecarea în e'pediţie urma să aibă loc peste două )ile,
astfel încât aveam timp suficient să-mi sedimente) %i
ultimele cuno%tinţe în ceea ce prive%te structura internă
a ământului. rofitând de vremea frumoasă, spre seară
l-am abordat pe doctorul Mien în timp ce acesta se afla
într-o )onă mai retrasă a perimetrului ba)ei, privind
nemi%cat discul oarelui care apunea.
- /i-am ima*inat o situaţie specială în care am
putea privi ământul %i atunci nu %tiu cum ar putea fi
înţelese
două )ile.aspectele despre care noi am discutat acum
Netulburat, doctorul Mien îmi făcu semn să
continui.
- ă )icem că ne aflăm în spaţiul cosmic, cam 3a
2000 de :ilometri altitudine %i, ipotetic vorbind, planeta
estesecţionată pe umătate de o ra)ă laser. +ste o
operaţie care se reali)ea)ă în planul fi)ic. ntrebarea mea
este ce s-ar vedea din spaţiu, dacă ământul ar fi tăiat
în acest fel îmi
3deea în două,
venisecapepedrumul
un măr
de întoarcere spre a)ă,
dar am renunţat să aborde) atunci problema, dorind să
mă *ândesc eu însumi mai întâi asupra modului foarte
special în care se face trecerea de la planul fi)ic la
planurile subtile de manifestare. #um ar putea fi a%a
ceva vă)ut$ #um trebuie înţeleasă această )onă de
tran)iţie upă ce am auns la a)ă, seara am petrecut-
o în mare parte meditând la această problemă din
diferite perspective, dar nu eram convins că am *ăsit
răspunsul adecvat, astfel încât am luat 5otărârea ca a
doua )i să desc5id subiectul %i să cer lămuriri
suplimentare. 4flând însă că #e)ar a plecat în capitală,
m-am orientat spre doctorul Mien pentru a primi aceste
e'plicaţii. 8a urma urmelor, poate era c5iar mai bine
a%a, având în vedere că întrea*a discuţie pe tema
interiorului ământului a fost desc5isă cu el.
octorul Mien îmi răspunse, privind în continuare
la discul ro%u al oarelui
- /ai întâi trebuie să înţele*i că, c5iar %i teoretic
vorbind, nu poţi să tai în două ământul cu un laser,
pentru că laserul nu poate tăia o *aură nea*ră. Nu poţi
tăia cu el sin*ularitatea care se află în centrul planetei %i
care este sursa reală de formare a acesteia. 8umina
laserului ar intra în *aura nea*ră, iar fotonii ei nu ar
mai
start.ie%i, deci operaţia tăierii$ ar fi compromisă din
4m tăcut câteva clipe, impresionat de această
lo*ică foarte simplă, la care recunosc că nu mă
*ândisem, fiind preocupat să înţele* succesiunea
planurilor de manifestare pe măsură ce secţiunea se
apropie de centrul planetei. &ocmai de aceea am insistat
pe acest subiect
- 4m putea presupune, totu%i, că oamenii de %tiinţă

nu cunosc
*aură nea*ră.%i nu cred că în centrul planetei se află o
&eoretic vorbind, ei ar începe să taie în două
ământul, curio%i să vadă ce se află în interiorul lui.
6ricum, tran)iţia &e la planul fi)ic la planurile subtile se
face cu mult înainte &e a aun*e la nucleul planetei. #e
ar vedea ei atunci din spaţiul cosmic
 octorul Mien )âmbi discret, apoi îmi oferi o
descriere foarte asemănătoare cu cea pe care o făcuse
#e)ar în urmă cu câteva ore
-4i mania$ e'erciţiilor teoretice, dar ăsta e un
lucru bun, te aută să înţele*i ceea ce tu însuţi vei trăi
curând în mod real. acă s-ar reali)a o astfel de
secţiune a planetei, la început s-ar vedea materia fi)ică a
scoarţei, după care structura scoarţei devine
asemănătoare cu cea a unui %vaiţer, care are în
interiorul lui spaţii *oale de diferite dimensiuni, în unele
dintre cavităţi se poate *ăsi apă provenită din dinamica
iniţială a *ăurii ne*re centrale, iar alte cavităţi conţin
lavă; poţi întâlni %i pun*i petrolifere, unele conţin
felurite tipuri de roci sau metale, iar altele sunt c5iar
locuite de diferite tipuri de fiinţe. ar asta nu cred că
mai repre)intă o surpri)ă pentru tine. n interiorul
planetei noastre *ăse%ti o viaţă destul de diversă %i
bo*ată.
ntr-adevăr, ideea vieţii în interiorul ământului nu
era nouă pentru mine %i o acceptam fără probleme, doar
că nu îmi era clar modul în care ea sub)istă, )onele în
care se manifestă, precum %i alte particularităţi le*ate de
natura fiinţelor care trăiesc acolo. 3nformaţiile %i
relatările care e'istă în pre)ent, fără a fi prea multe,
oferă doar un cadru *eneral al problemei, de multe ori
c5iar eva)iv. 4cum aveam oca)ia să clarific multe detalii
%i puteam Mien
doctorului să %i
faca lui
diverse
#e)ar.corelaţii,
nţele*eamprin bunăvoinţa
prea bine că o
pre*ătire teoretică %i ideolo*ică adecvată m-ar auta
foarte mult în asimilarea corectă a sen)aţiilor %i
e'perienţelor reale ce mă a%teptau în e'pediţia
planificată.
octorul Mien a continuat să vorbească rar, privind
în depărtare
 - acă mer*i mai în adâncime vei vedea că aceste
*oluri de %vaiţer$ devin tot mai lar*i, mai mari, pentru
că te apropii de )ona de tran)iţie către planurile subtile.
n )ona scoarţei ământului, la mică distanţă de
suprafaţa lui, influenţa *ăurii ne*re centrale nu se face
suficient simţită, astfel încât materia este *rosieră, dură,
pur fi)ică. arT pe măsură ce te apropii de stratul
interior de lavă, materia fi)ică începe să devină mai
rarefiată, iar dimensiunile cavernelor interioare cresc %i
ele foarte mult.
- nţele*. #ând devine însă notabilă această
influenţă a *ăurii ne*re centrale #am la ce adâncime de
la suprafaţa pământului putem vorbi despre tran)iţia
către planul eteric
- Nu poţi vorbi despre o linie de demarcaţie în acest
sens, ci mai curând despre o )onă. 3nfluenţa
sin*ularităţii din centrul ământului devine clar
perceptibilă
când începecam de la 1F00-2000
tran)iţia în planuldeeteric.
:ilometri
aradâncime,
%i până
atunci, apropiindu-te de această )onă, remarci anumite
fenomene de tran)iţie către planul subtil, însă de la acel
nivel al mantalei terestre se poate spune că se pătrunde
efectiv în planul eteric. e acolo înainte, dacă vorbim
strict din punctul de vedere al planului fi)ic, tu nu mai
ve)i nimic.
- &otu%i, trebuie să percep ceva..., mi-am manifestat

eu nedumerirea.
Nu are sens să spui că dacă te îndrepţi spre centrul
planetei, tu vei fora mereu prin materie solidă până vei
aun*e acolo, a%a după cum presupun %i î%i ima*inea)ă
oamenii de %tiinţă. 4sta nu e doar o *re%eală uria%ă de
concepţie, ci %i o mare prostie din partea lor. + ca %i cum
ai vrea să spui că te apropii cu *5eaţă de foc %i că
aceasta rămâne *5eaţă în continuare; nu poţi, automat
ea devine apă %i apoi abur. 8a fel este %i în ca)ul unei
călătorii spre centrul ământului pe măsură ce înainte)i
în interior, apar transformări de stare %i de materie, care
sunt din ce în cemai înalte pe scara frecvenţei de
vibraţie.

istribuţia$ materiei în e'teriorul %i în interiorul

planetei. 4bsorbţia ei în *rade diferite de subtilitate de
către sin*ularitatea din centrul ământului

- (icum văd eu aceste transformări

- resupunând că ai putea să ve)i ceva, tot ceea ce
percepi, raportat la planul fi)ic, este un imens *ol$, un
fel de vid în care cel mult sesi)e)i cum lumina este
absorbită de *aura nea*ră centrală. e poate spune că
atunci e%ti la ori)ontul evenimentelor$, ve)i ca ni%te
fuioare$ de lumină ce se îndreaptă spre centru, pentru
că acesta este efectul atra*erii materiei în centrul *ăurii
ne*re.
+ram con%tient că ceea ce discutam atunci cu
doctorul Mien putea fi considerat ca fiind la limita dintre
nebunie %i fante)ie de către oamenii de %tiinţă %i nu
numai. #u toate acestea, mă simţeam foarte atras de
subiect, căutând să înţele* cât mai bine subtilităţile lui.
4m întrebat, revenind mereu %i mereu la ideea mea
iniţială cu secţiunea$ planetei
- ar dacă păstrăm modelul cu secţiunea pe
umătate a planetei, la care ne uităm din spaţiu... cum
vom vedea, teoretic vorbind, această realitate
- 4tunci ve)i secţiunea prin scoarţa solidă, apoi

mantaua terestră care de asemenea este în mare parte

solidă, dar are acea caracteristică de %vaiţer$; apoi ve)i
cavităţile interioare ale acestui %vaiţer care sunt din ce
în ce mai mari %i la un moment dat aun*i în )ona în
care începe un strat de lavă lic5idă în manta, a cărui
*rosime nu este totu%i prea mare. #5iar e'istenţa
acestui strat de lavă îţi arată transformarea nu doar a
stării de a*re*are a materiei, din solidă în lic5idă, ci %i
trecerea spre un alt plan. 4poi, de la un moment dat nu
vei mai vedea
materia decât undespaţiu
este absorbită *aura*olnea*ră
%i modul
din în care
centrul
planetei, iar această absorbţie o vei percepe sub forma
unor fire$ de lumină. 8a limită, încă mai poţi vedea un
brâu de roci, dar acelea sunt vârfurile munţilor din
interior, din partea inferioară a mantalei.
roblema influenţei *ăurii ne*re centrale asupra
planetei era un aspect care m-a bulversat c5iar de la
început, după ce doctorul Mien mi-a vorbit despre
structura
acesta estereală a ământului
blocaul de naturăîn mentală
interior. ce
e ne
fapt, cred că
împiedică
să înţele*em corect realitatea acestei structuri
concepţiile %i preudecăţile pe care le avem despre
efectele unei *ăuri ne*re ne apar ca fiind devastatoare$
prin raport la planeta noastră, despre care ne ima*inăm
că ar fi spulberată$ foarte repede de o astfel de *aura
nea*ră, dacă aceasta c5iar ar e'ista în centrul ei.
 n realitate, a%a după cum mi-a e'plicat doctorul
Mien, absorbţia materiei în centrul *ăurii are loc în mod
lent, pentru că toate procesele sunt corelate. Nu ar avea
sens ca ceea ce na%te o planetă, adică vorte'ul ei
ener*etic central, ca sin*ularitate, să o distru*ă mai apoi
în mod sti5inic. 4strofi)icienii *ândesc despre o *aură
nea*ră că aceasta seproduce prin implo)ia unei mase
enorme, însă ei par să nu înţelea*ă faptul că c5iar *aura
nea*ră, atunci când aun*e să se manifeste în plan fi)ic,
este cea care începe să absoarbă *a)ele %i praful cosmic
din e'terior, pentru a începe procesul ce contribuie la
formarea unei planete sau a unei stele.
- &ot ceea ce se manifestă în planul fi)ic, fie că este
stea, planetă sau alt corp cosmic, ori c5iar un atom sau
o particulă elementară, se na%te datorită unui vorte'
ener*etic ce apare în planul fi)ic %i pe care noi îl asociem
unei *ăuri ne*re$.

simplăoctorul Mien a planetei,

a secţiunii desenat cuapoi
mi%cări precise o sc5iţă
a continuat să-mi
e'plice
- Kaura nea*ră centrală oacă un rol de convertor$
de materie; ea absoarbe materie cu o anumită vite)ă din
înveli%urile planetei, dar prin caracteristicile ei de rotaţie
%i de atracţie *ravitaţională aun*e de asemenea să
cree)e materie. 4cest fenomen nu este cunoscut pe
deplin de către astrofi)icieni, c5iar dacă ei au făcut
primii
c5iar apa%i
unorînparticule
observaţiile lor privind
de către *ăurileemisia
ne*reunor unde %i
@4%a-numita
radiaţie e:enstein-Ha=:in*$ @n. ed.AA. rin aceste
caracteristici deosebite ale sin*ularităţii centrale se
menţine un anumit ec5ilibru de dimensiune %i de
*reutate a planetei noastre. acă nu ar fi a%a, *ânde%te-
te ce dimensiuni ar fi trebuit să aibă planeta noastră,
care a cumulat timp de miliarde de ani cantităţi imense
de materie %i praf cosmic. Nu este suficient să spui că ea
s-a erodat$ constant în acela%i timp, planeta rămânând
cam la aceea%i dimensiune.
4m rămas încă o dată uimit faţă de simplitatea
acestei observaţii, la care nu mă *ândisem până atunci.
n *eneral vorbind, %tiinţa *ăse%te mereu ustificări$ mai
mult sau mai puţin năucitoare la orice nu are o
e'plicaţie plau)ibilă din perspectiva le*ilor %i principiilor
clasice. +a nu dore%te să anali)e)e ideile care ies din
norma actuală de *ândire %i concepţie$.

ecţiune prin ământul *ol la interior. uccesiunea

planurilor de manifestare %i modul în care materia este
absorbită de *aura nea*ră din centru.

upă câteva clipe de contemplare a desenului, am

întrebat
- #e anume s-ar vedea în centru, dacă secţiunea
planetei ar fi privită din spaţiul cosmic
- ?n vid ne*ru$, dar unii ar putea să vadă totu%i o
slabă licărire, ca un fel de strălucire misterioasă,
punctiformă, însă aceasta ar fi valabil doar dacă ei s-ar
apropia de centru. Nu ve)i strălucirea de departe.
 - e ce doar unii ar putea să vadă a%a ceva
/i-am dat seama că răspunsul ce avea să vină era
important, pentru că doctorul Mien se întoarse către
mine %i mă privi în oc5i
- entru că atunci când treci de planul fi)ic spre un
plan subtil, ca să ve)i ce se petrece dincolo va trebui
inevitabil să-ţi auste)i frecvenţa individuală de vibraţie;
altfel nu ve)i nimic. acă observi un fenomen care ţine
de spaţiu %i de timp trebuie să te corele)i cu relativitatea
acelui fenomen. 4sta înseamnă că, dacă se sc5imbă
structura spaţiului %i a timpului, atunci se sc5imbă %i
frecvenţa de vibraţie. ă )icem că te alinie)i la noua
frecvenţă de vibraţie, că începi să re)one)i cu ea; brusc
observi că acolo nu mai este întuneric, ci de fapt este un
alt *en de realitate, pe o altă frecvenţă.
4m rămas tăcut un timp, reflectând la cele spuse
de doctorul Mien.

Cum gândim şi măsurăm spaţiul

#eea ce aflasem despre interiorul ământului era

e'traordinar, dar nu puteam să i*nor în totalitate ceea
ce %tiinţa pre)intă ca fiind structura interioară a planetei
noastre.
- avanţii nici măcar nu î%i pun problema că
interiorul ământului ar putea fi altceva decât materie
fi)ică,
nea*ră$!nicicum că îneu.
am e'clamat centrul lui s-ar
#5iar dacă aflaacces
nu au o *aură
direct
pentru a observa fenomenele care e'istă acolo, ei se
ba)ea)ă totu%i pe măsurători destul de precise ale
undelor seismice. #um am putea i*nora a%a ceva sau
cum am putea spune că ele nu sunt corecte
octorul Mien )âmbi u%or în faţa nedumeririi mele
sincere %i îmi spuse
 - Băd că îţi menţii dubiile de acum două )ile, însă
tot ceea ce ai de făcut este să renunţi la *ândirea
do*matică. Noi nu ne*ăm re)ultatele pe care le-au
obţinut oamenii de %tiinţă, ci felul în care ei le
interpretea)ă. +ste o diferenţă de nuanţă, care este
importantă. #eea ce ei au obţinut ca indicii ale unei
realităţi fi)ice$ în interiorul ământului, poate să re)ulte
de asemenea %i ca un ecou de la o altă realitate, care nu
este fi)ică, ci pur ener*etică, a%a cum este *aura
nea*ră$ din centrul planetei %i câmpurile ei intense pe
care le *enerea)ă. #ercetătorii pornesc de la premi)a că
trebuie să măsoare ceva, dar ca să o facă ei trebuie să se
raporte)e într-un fel la acel ceva; nu se poate să porne%ti
un e'periment fără să %tii ce vrei să măsori sau să afli.
entru asta, ei trebuie să aibă un spaţiu matematic în
care să facă toate aceste apro'imări, măsurători,
formule, le*i etc. eci încă de la început %tiinţa
desemnea)ă un spaţiu matematic specific pentru ceea ce
vrea ea să afle.
- Nu pot fi învinuiţi pentru asta, am spus. 8a urma
urmelor, acel spaţiu e unul abstract, este un spaţiu pe
care îl folosim cu toţii pentru calculele pe care le facem
%i pentru modul în care înţele*em lumea din urul
nostru %i mi%carea ei.
- +ste adevărat, dar totu%i el este un spaţiu
desemnat de limita cunoa%terii actuale. n c5iar
momentul în carespaţiul
el creea)ă atunci tu vrei abstract
să măsoriînun anumit
care fenomen,
tu îl măsori. +
ca %i cum ţi-a% spune că, deoarece vorbesc acum cu tine,
tu e'i%ti. #u alte cuvinte, prin c5iar faptul că eu vorbesc
ai tine, înseamnă că tu e'i%ti.
- Neconcludent. acă tăcem amândoi, poţi spune că
nu e'istăm
 - #ine prin raport la ce e'istă ercepţia este
relativă, dar repre)intă o e'perienţă. 3ntenţia
actuali)ea)ă realitatea pe care tu dore%ti să o afli, a%a că
atunci când oamenii de %tiinţă caută să afle ce e'istă în
centrul ământului, ei dea au în minte faptul că acolo
nu poate fi decât ceva solid sau, în orice ca), ceva care
este format din materie fi)ică. 4cela este setul lor de idei
%i concepte, pe care îl proiectea)ă cu multă convin*ere în
spaţiul abstract specific acestei realităţi. +i nu pot
concepe că acest spaţiu matematic abstract s-a creat
tocmai pentru că %i-au pus problema că vor să măsoare
ceva anume. 3deea că aparatul matematic a fost creat de
ei tocmai pentru ca lucrurile să iasă în conformitate cu
propriile lor concepte %i principii, li se pare nebunească,
nici măcar nu le trece prin minte că a%a ceva ar fi
posibil.
- nţele*. ractic vorbind, ei au făcut ceea ce se

spune
reali)e)eînacest
popor o mână
lucru. spală
&otu%i, pelealta,
de ce este fără măcar
a%a *reu să
să-%i
modifice ideile am întrebat, mirat.
- atorită îndoctrinării foarte puternice în concepţia
materialistă. entru mulţi dintre ei, totul repre)intă
materie %i este de natură ponderală. #5iar dacă au
auns să-%i dea seama că materia este de fapt ener*ie, cu
toate acestea tratea)ă în continuare fenomenele %i
situaţiile ca %i cum acestea ar aparţine doar de lumea
materială. "uptura
doar la planul fi)ic între concepţia %tiinţifică,
%i spiritualitate limitată
este dramatică %i
împiedică orice pro*res semnificativ, de profun)ime în
înţele*erea ?niversului.
octorul Mien a vorbit apoi cu o atitudine deta%ată,
dar punctând foarte bine anumite aspecte
- +u %tiu că maoritatea oamenilor de %tiinţă
ironi)ea)ă %i c5iar dispreţuiesc spiritualitatea %i
metafi)ica, pentru că în concepţia lor acestea nu se pot
măsura$. ar, dacă ei ar studia cu minţile desc5ise
măcar unele noţiuni de spiritualitate ar vedea că toate
acestea nu sunt doar posibile, ci ele sunt c5iar
adevărate. in nefericire, nu numai că ei nu fac a%a
ceva, ci c5iar luptă cu înver%unare pentru a demonstra
că spiritualitatea este falsă, că este un oc fante)ist, o
plăsmuire pentru cei nereali%ti.
8-am aprobat ener*ic pe doctorul Mien, %tiind eu
însumi multe e'emple în acest sens. +l a continuat cu
fermitate
- +voluţia fiinţei umane, inclusiv a %tiinţei, nu poate
să aibă loc fără implicarea spiritualităţii. #onceptele
%tiinţei materialiste sunt mult prea limitate %i primitive.
+ ca %i cum ai vrea să măsori cu metrul diametrul
oarelui; nu ai cum, e%ti limitat atât de condiţiile fi)ice,
cât %i de cele te5nolo*ice, dar cu toate acestea este
posibil
direcţie.ca unii
#am a%asăeste
se %i
încăpăţâne)e c5iar %i
cu %tiinţa actuală, cu în această
setul ei de
idei, concepţii %i preudecăţi materialiste; oricât de tare
%i de des s-ar lovi cu capul de pra*ul de sus, fără să-%i
poată e'plica o mulţime de lucruri, ea se va încăpăţâna
totu%i să nu renunţe la acele concepte limitate, care o
fac să bată pasul pe loc.
+ram perfect de acord cu cele spuse de doctorul
Mien %i mă *ândeam că pentru fi)icienii contemporani
nu pareeisă
)icem, ar e'iste
măsuravreo deosebire între
circumferinţa spaţiul
oarelui cuînuncare, să
metru
de croitorie %i spaţiul din interiorul unui atom, în care ei
ar vrea să măsoare distanţa dintre orbitalii acestuia.
9elul în care înţele* ei realitatea înconurătoare îi face să
creadă că spaţiul -de e'emplu spaţiul la suprafaţa unei
planete sau spaţiul ei atmosferic -este identic cu spaţiul
cuantic, care este spaţiul din interiorul unui atom sau
din interiorul nucleului său. entru ei, sin*ura diferenţă
ar fi că acesta din urmă este mai mic$. n mentalitatea
lor, metrica celor două spaţii este aceea%i, diferă doar
fineţea$ măsurătorii. octorul Mien mi-a e'plicat că
aceasta este de fapt o eroare maoră de concepţie, care
are la ba)ă faptul că toate le*ile, constantele %i
principiile emise de %tiinţa materialistă se ba)ea)ă doar
pe ni%te apro'imări care dau aparenţa că fenomenul
respectiv se petrece a%a într-un anumit procent$.
- ine, dar cu restul procentelor cum rămâne #e
e'plicaţie dau savanţii despre ele am întrebat eu,
considerând că acesta era un punct de vedere ce nu
putea fi i*norat.
- Nu oferă nicio e'plicaţie. oar spun că vor anali)a
acele procente cândva în viitor$, când %tiinţa va mai
pro*resa %i vor vedea ei unde anume le vor încadra. Nici
măcar atunci nu se *ândesc să se abată de la linia
materialistă. Nu poţi să ai
intermediul e'plicaţiilor depretenţia că re)olvi totul
natură materială, când prin
e%ti
înconurat de un ocean de unde, frecvenţe %i vibraţii
ener*etice. 4cele procente care nu pot fi e'plicate sunt
c5iar cele esenţiale.
/-am *ândit atunci că ele ar putea fi c5iar
buturu*a mică ce răstoarnă carul mare$ %i %ubred al
%tiinţei materialiste. ?n bun e'emplu sunt cele trei
procente din 4N-ul uman, considerate rebut$ pentru
că nimeni nu esenţială
macromoleculă înţele*e acevieţii.
rost &otu%i,
au eleacest
în această
rebut$
conţine de fapt informaţii fundamentale despre fiinţa
umană.
8a fel de bine ne putem *ândi %i la formula lui
+instein, care pre)ice că în apropiere de vite)a luminii,
masa tinde să crească la infinit. ână aproape de vite)a
luminii, masa cre%te, dar nu în mod semnificativ; însă în
ultimele procente rămase ea cre%te brusc, tin)ând spre
infinit. rin urmare, cele care pun de fapt punctul pe i$
în ca)ul acestui fenomen sunt procentele rămase. 6are
nu ele repre)intă de fapt adevăratul mister al relaţiei lui
+instein %i nu restul de procente, în care realitatea$
fi)ică nu este )*uduită$ aproape deloc
octorul Mien a e'tins această lo*ică la elementele
pre)entate despre nucleul ământului
-oţi să aplici acest punct de vedere %i în le*ătură
cu *aura nea*ră din centrul ământului te poţi apropia
considerabil de ea, fără ca realitatea înconurătoare să
se sc5imbe prea mult faţă de ceea ce tu e%ti obi%nuit.
4poi încep să apară fenomene stranii, dar pentru a
aun*e aici trebuie să fii pre*ătit să le înţele*i. 4sta nu
se aplică %i în ca)ul oamenilor de %tiinţă contemporani.
4tunci când vor să vadă %i să măsoare ceva despre care
%i-au format dea o părere preconcepută, ei vor obţine
re)ultate în conformitate
ca în ca)ul cu din
e'perimentelor ceeafi)ica
ce secuantică
a%teaptă.observi
+'act
ceea ce îţi dore%ti să ve)i sau ceea ce presupui că ar
trebui să ve)i.

Ce' cât şi cum „"ede” ştiinţa actuală

nţele*eam acum situaţia destul de bine, dar nu

puteam pricepe de ce %tiinţa nu insistă e'act în direcţiile
pe care
acele nu le de
domenii stăpâne%te, de ce nuMien
studiu. octorul abordea)ă cu cura
mi-a e'plicat că
pentru aceasta e'istă două tendinţe care conver*
- rima dintre ele este îndoctrinarea ideolo*ică. ?nii
oamenii de %tiinţă nu sunt neapărat dispu%i să spar*ă
bariere conceptuale sau să pătrundă pe teren
necunoscut. +i preferă mai de*rabă să rămână la ceea
ce este dea acceptat, să se ocupe de ceea ce este dea
cunoscut, să anali)e)e ceea ce are înţeles pentru ei.
4un* să facă invenţii a%a-)is practice, pentru a crea noi
produse de consum %i prin aceasta ustifică că sunt de
folos societăţii. 8or nu le place necunoscutul,
provocarea, misterul, decât în măsura în care vor să le
e'plice prin intermediul conceptelor pe care ei dea le
%tiu. 3ntervine astfel un fel de bla)are %tiinţifică, un fel
de batere a apei în piuă$, în care fiecare se
entu)iasmea)ă în propria lui o*radă pe seama a ceea ce
cunoa%te de fapt toată lumea, însă această atitudine nu
conduce decât la sta*nare %i la umbrirea înţele*erii
profunde. +ste ca %i cum te-ai învârti în urul propriei
co)i. pontaneitatea dispare, iar sclipirile de *eniu sunt
înăbu%ite.
- a, cunosc oarecum problema %i mă întreb dacă
e'istă totu%i cercetători care au curaul %i ener*ia de a
se face au)iţi$ în lumea %tiinţifică prin ceva de
anver*ură, am spus eu cu destulă amărăciune.
- labe speranţe. 9oarte puţini oameni de %tiinţă î%i
permit să aducă noutăţi în *ândire. +i fac asta eventual
la bătrâneţe, când sunt cunoscuţi %i credibili sau când
nu le mai pasă ce )ice societatea. ână atunci ei sunt
obli*aţi să se alinie)e cerinţelor clasice %i palpabile,
pentru a nu derana însă%i fundamentul %tiinţei
materialiste. 4ceasta este a doua tendinţă a %tiinţei
contemporane, care se referă la o cutumă nerostită a
%tiinţei
*ânde%ti,%isă societăţii contemporane
studie)i, să anali)e)i %i să nu ai voie
pre)inţi ceea să
ce
nu se încadrea)ă în sistemul materialist de *ândire,
pentru aceasta se folosesc tot felul de miloace i*norare,
mar*inali)are, ironi)are în spaţiul %tiinţific, %anta %i
c5iar alte metode mult mai dure. ro*resul %tiinţific real
este astfel blocat c5iar din fa%ă, nu pentru că nu ar fi
*enii sau minţi luminate care să-l reali)e)e sau să-l
înţelea*ă a%a cum trebuie, ci pentru că acestea nu sunt
lăsate să o facă.
n continuare, octorul Mien mi-a dat un e'emplu
elocvent, cel al numerelor comple'e, adică al numerelor
ima*inare. entru savanţi aceste numere aparţin
domeniului abstract %i sunt folosite doar din
considerente de calcul matematic. (tiinţa contemporană
lucrea)ă însă în marea maoritate a ca)urilor cu numere
reale, care oferă soluţii ce sunt considerate posibile la
diverse ecuaţii. 4poi doctorul Mien a punctat ceva
remarcabil
- 6rice fenomen care apare în planul fi)ic este
cumva paralel$ cu toate celelalte, adică nu le
influenţea)ă prin el însu%i. e de altă parte, toate
fenomenele din planul fi)ic sunt plasate$ %i se de)voltă
pe ori)ontală. +le sunt doar efecte. +roarea
fundamentală a oamenilor de %tiinţă este că ei consideră
că în acela%i
efectul. #u alteplan ori)ontal
cuvinte, dacăe'istă atât fi)ic
în planul cau)a, cât un
apare %i
efect, atunci savanţii spun că tot aici se află %i cau)a lui.
4ceasta este o vi)iune profund *re%ită.
- ntr-adevăr, ei par să amestece cau)a %i efectul în
aceea%i supă$, am spus, mirat că nu mă *ândisem până
atunci la acest aspect evident.
a, însă ea nu este bună de mâncat. entru a avea
acces la cau)ele fenomenelor trebuie să te ridici pe
verticală, trebuie
planului fi)ic. oar să ai acces
privind la un poţi
de deasupra$ plansăsuperior
înţele*i
ceea ce coordonea)ă un anumit efect care are loc
dedesubt$. Noi percepem aici, în lumea fi)ică, o
condensare$ pas cu pas a cau)elor ce provin din
planurile subtile superioare, până când acesteaaun* să
se materiali)e)e sub forma unor fenomene, pe care noi le
numim efecte. 4ceasta este vi)iunea corectă.
Bi)iunea *re%ită a %tiinţei contemporane cau)a %i efectul
ei se *ăsesc în acela%i plan @planul fi)icA.

-
planuriBrei
de să spui că ei
manifestare în nu
afarărecunosc
de planule'istenţa
fi)ic cualtor
trei
dimensiuni spaţiale
a da, ei recunosc că pot e'ista %i spaţii cu mai
multe dimensiuni, însă doar din punct de vedere
matematic, în sensul că astfel de spaţii nu sunt reale$.
entru %tiinţa contemporană, real$ înseamnă doar
spaţiul %i timpul fi)ic în care trăim noi %i de care oamenii
sunt con%tienţi. avanţii admit c5iar %i alte planuri
paralele cu planul fi)ic, dar în concepţia lor acestea nu
sunt altceva decât variante ale timpului %i spaţiului
nostru fi)ic. entru ei, un plan paralel are aceea%i
structură sau ţesătură$ spaţio-temporală ca %i planul
nostru timpul cur*e la fel, spaţiul se măsoară la fel, deci
nu este vorba despre un plan situat deasupra planului
nostru, ci este un alt plan fi)ic paralel. n felul acesta
%tiinţa nu ia în considerare frecvenţa de vibraţie, care
repre)intă de fapt elementul principal în structurarea
#reaţiei.
 Bi)iunea corectă cau)a provine dintr-un plan superior
planului fi)ic %i determină în acesta un efect.

/i-am adus atunci aminte de unele te'te e)oterice

pe care le-am citit %i de noţiunile pre)entate în ele,
despre care credeam că puteau fi corelate cu ceea ce îmi
spunea doctorul Mien. 4m intervenit
- oate că tocmai aceasta semnifică %i e'presiile

ambi*ue, care sunt folosite în unele scrieri ce ocultea)ă

realitatea. +le vorbesc despre tărâmul de os, tărâmul de
miloc %i tărâmul de sus. upă părerea mea aici este
mascată o repre)entare a dimensiunilor sau planurilor
de manifestare diferite ca frecvenţă de vibraţie.
octorul Mien a dat din cap aprobator
- ntocmai. +ste vorba despre frecvenţe diferite de
vibraţie a planurilor de manifestare. &ărâmul de os nu
semnifică faptul că e mai la sud, ci se referă la
tărâmurile telurice,
miloc repre)intă adicăeteric,
planul la planul fi)ic. &ărâmul
iar tărâmul de sus de
se
referă la planul eteric superior, la trecerea lui spre
planul astral. +lfii, de pildă, corespund acestui tărâm.
Ne-am oprit din conversaţie %i ne-am îndreptat spre
clădirea a)ei. 4fară se întunecase %i aerul era destul de
rece. imţindu-mi *ândurile, care *ravitau tot în urul
măsurătorilor pe care le reali)ea)ă oamenii de %tiinţă în
le*ătură cu structura internă a planetei noastre %i cu
ipote)a
acesteia,lor relativăMien
doctorul la nucleul solid
îmi spuse din fier
cu multă %i nic5el al
răbdare
- &e *ânde%ti în continuare la teoria %tiinţifică
despre interiorul planetei, însă nu uita că ceea ce ei
spun nu repre)intă altceva decât o apro'imare a ceea ce
ar putea să fie în centrul planetei %i în înveli%urile ei, o
apro'imare din punctul de vedere al fi)icii, c5imiei %i
*eolo*iei, dar în realitate nu e)istă ceea ce ei îşi
ima!inează. Planeta noastră nu este o masă compactă de
materie fizică.
3-am replicat doctorului Mien ceea ce îi repetasem
de mai multe ori până atunci
- avanţii %i-au construit teoria despre structura
interioară a ământului pe ba)a undelor seismice pe
care le măsoară. 8a urma urmelor, ei ar putea să spună
că au în mână dove)i aproape si*ure.
nsă nici doctorul Mien nu s-a lăsat mai preos %i
mi-a împrospătat memoria
- +i pot să spună asta, însă dove)ile pe care le
invocă sunt doar aparenţe. Oi-am e'plicat dea că ceea
ce oamenii de %tiinţă măsoară ca răspuns de la aceste
unde poate să re)ulte %i ca refle'ie a unei alte realităţi,
care nu este fi)ică. e altfel, dacă ne *ândim bine,
undele seismice sunt sin*urul miloc pe care savanţii îl
au la dispo)iţie pentru a emite ipote)e despre ceea ce se
află
că aiînrăspunsuri
interiorul planetei. + cam puţin pentru a pretinde
cate*orice.
/-am *ândit atunci ce nebunie ar fi ca o ec5ipă de
oameni de %tiinţă să se deplase)e prin tunelul spre
centrul ământului. entru ei, cel puţin, tot e%afodaul
%tiinţific modern ar fi atunci răsturnat într-un mod
implacabil %i definitiv. robabil că %ocul ar fi imens, iar
re)ultatele imprevi)ibile. in nefericire, omenirea nu este
încă pre*ătită din punct de vedere ideolo*ic %i spiritual
pentru
subtile aale
înţele*e %i a asimila
planetei noastre.în Bi)iunea
mod corectei realităţile
e'clusiv
materialistă asupra interiorului planetei nu este doar
primitivă, ci %i lipsită de sens, de%i până la un anumit
punct ea pare perfect ustificată de măsurătorile %i
re)ultatele pe care cercetătorii le obţin, anali)ând undele
seismice.
 e de altă parte, ideea ământului *ol la interior nu
trebuie nici ea tratată în mod simplist. in e'plicaţiile pe
care doctorul Mien mi le-a oferit, ideea că ământul ar fi
la interior precum o imensă cavitate scobită,
înconuratăde o crustă cu o *rosime relativ mică, de
apro'imativ 1I00-1F00 :ilometri, este într-adevăr
nerealistă. ntr-un astfel de ca), înveli%ul$ planetei ar fi
prea fra*il, iar fenomenele n-ar corespunde cu realitatea
pe care o cunoa%tem.

in acest punct de vedere observaţiile oamenilor de

%tiinţă sunt corecte, deoarece undele seismice care se
transmit doar prin materie fi)ică, după ce ar depă%i la
interior crusta ământului ar aun*e la imensul spaţiul
*ol din interior %i nu s-ar putea propa*a mai departe.
6r, măsurătorile arată cu claritate că undele seismice se
propa*ă în continuare %i sunt percepute pe partea opusă
a planetei, faţă de locul în care s-a declan%at
cutremurul.
e fapt, se poate spune că undele seismice se
propa*ă aproape spre orice )onă a planetei %i aceasta i-a
determinat pe savanţi să creadă în mod eronat că
ământul este într-adevăr solid la interior. +i concep
planeta noastră precumo bilă de biliard, care este ri*idă
la interior %i plină cu materie solidă, în special roci
stratificate.

?ndele seismice nu se pot propa*a prin interiorul *ol al

planetei, în ca)ul teoriei *re%ite despre acesta.

4ici pot fi făcute unele observaţii, care ne arată că

lucrurile nu sunt deloc a%a clare, precum vrea %tiinţa să

ne convin*ă.

(tiinţa vede$ ământul ca fiind o sferă plină, solidă

%i ri*idă 3a interior, concepţie care se ba)ea)ă pe
măsurătorile la suprafaţă a undelor seismice care se
reflectă în interiorul planetei.

*xperimentul lui Ca"endis+

 utem începe de la afirmaţia savanţilor că, pe
măsurăce adâncimea cre%te spre centrul ământului,
presiunea devină uria%ă, astfel încât materia este din ce
în ce mai densă. 8o*ica este aparent bună, dar realitatea
o contra)ice. 3nteresant este modul în care au auns
oamenii de %tiinţă la aceste conclu)ii %i pe ce anume se
ba)ea)ă ele.
?neori este suficient un sin*ur e'periment sau o
sin*ură teorie pentru a încastra în do*me ri*ide *ândirea
%tiinţifică, mai ales atunci când ea este de sor*inte
materialistă. n ca)ul teoriei %tiinţifice despre structura
interioară a ământului, aceasta se ba)ea)ă în totalitate
pe un sin*ur e'periment, vec5i de 200 de ani, %i pe
teoria lui Ne=ton despre *ravitaţie, vec5e de J00 de ani.
9i)icianul en*le) Henr< #avendis5 a vrut să
măsoare densitatea planetei noastre %i a conceput un
e'periment în urma căruia a re)ultat o anumită valoare
medie
putut pentru
calcula aceasta; având densitatea,
masa planetei. #avendis5maia apoi s-a
reali)at
e'perimentul în anul 17GG, iar de atunci %i până în
pre)ent aceasta a rămas sin*ura metodă pe care %tiinţa
o are la dispo)iţie pentru a calcula masa ământului.
/ai mult decât atât, nu e'istă nicio altă metodă prin
care să se poată verifica re)ultatele obţinute în acel
e'periment de laborator.
roblema cu e'perimentul lui #avendis5 este că el
se ba)ea)ă
rând, pe o serie
este evident că întrea*ă
cele douădebile
presupuneri. n primul
de plumb care sunt
implicate în e'periment sunt neutre din punct de vedere
electric. e de altă parte, la fel de evident este că
planetele comportă o activitate electrică %i ma*netică
intensă, atât în atmosferă cât %i în interiorul lor, c5iar
dacă oamenii de %tiinţă le consideră a fi neutre din
punct de vedere electric. acă aceasta este situaţia,
atunci cum se mai poate vorbi despre similitudini între
cele două bile de plumb din e'perimentul lui #avendis5
%i planeta noastră #5iar dacă ar fi să luăm în
considerare doar acest sin*ur aspect, care se referă la
electricitatea complet diferită în ca)ul bilelor de plumb
%ielectricitatea în ca)ul ământului, re)ultatele
e'perimentului nu ar mai avea sens. e e'emplu,
ământul manifestă curenţi electrici *i*antici în
interiorul său, care au intensităţi ce pot aun*e c5iar %i
la 1 miliard de amperi. rin comparaţie, bilele de plumb
din e'perimentul lui #avendis5 nu manifestă nicio
electricitate. n acest ca), despre ce fel de similaritate$
se poate vorbi
upapa$ oamenilor de %tiinţă constă într-o
apro'imare *rosolană ei consideră ământul ca fiind
neutru din punct de vedere electric, ceea ce ar da *ir
e'perimentului lui #avendis5, deoarece atunci s-ar
putea lua
electrică$ în bilele
între considerare
de plumb o%i planeta
anumităînsă%i.
similaritate
4ceastă
afirmaţie este cel puţin neadecvată, atâta timp cât
ământul este străbătut fără încetare de curenţi electrici
*i*antici, după cum arată măsurătorile efectuate. rin
urmare, dacă se poate demonstra că electricitatea
intensă afectea)ă forţa de *ravitaţie, pe a cărei constantă
se ba)ea)ă în totalitate oamenii de %tiinţă, atunci
e'perimentul lui #avendis5 devine irelevant, iar
re)ultatele
susţinut cului sunt de
putere anulate. 4cest punct
unii savanţi de vedere
%i ei c5iar a fost
au dorit să
demonstre)e aceasta prin observaţii %i e'perimente
laborioase.
6 primă observaţie în acest sens poate fi făcută
c5iar în natură se %tie, de e'emplu, că electricitatea
statică are o forţă *i*antică prin comparaţie cu cea a
*ravitaţiei %i că ea ar putea să o influenţe)e pe aceasta
din urmă. nsă pentru a nu complica lucrurile, oamenii
de %tiinţă consideră că planetele sunt neutre din punct
de vedere electric %i că electricitatea statică nu intră în
discuţie. #u alte cuvinte, ei iau în considerare mai mult
forţa *ravitaţiei %i nu forţa electroma*netică. &otu%i, se
%tie foarte bine că forţa electroma*netică este de trilioane
de ori mai mare decât forţa *ravitaţiei în interiorul unui
nucleu atomic, dar cu toate acestea savanţii preferă să
i*nore acest aspect la nivel macrocosmic. +i se ba)ea)ă
doar pe presupuneri, care suntmenite să spriine
re)ultatele e'perimentului lui #avendis5.
e de altă parte nu se poate i*nora nici influenţa
câmpului ma*netic al ământului asupra forţei de
*ravitaţie. #urenţii electrici de mare intensitate sunt o
realitate măsurabilă în interiorul planetei noastre %i
tocmai de aceea ma*netismul %i electricitatea
influenţea)ă într-un anumit mod *ravitaţia. +ste practic
imposibil ca aceste
independente, forţe
pentru că fundamentale aleeste
totul în ?nivers Naturii să fie
corelat %i
acţionea)ă în mod armonios.
6 astfel de veste$ nu este totu%i pe placul
oamenilor de %tiinţă, pentru că dacă se recunoa%te
faptul că electroma*netismul propriu al planetei
influenţea)ă *ravitaţia, atunci re)ultă că ământul va
trebui să cântărească mult mai puţin sau mult mai mult
decât a fost estimat prin e'perimentul lui #avendis5, iar
re)ultatele
ntrucât nuacestui
e'istă e'periment
nicio altă vor trebuiprin
metodă să fie
careanulate.
să se
poată măsura densitatea ământului %i masa lui, %tiinţa
s-ar afla într-un impas stânenitor cu tot pro*resul
%tiinţific actual %i ai toată te5nolo*ia avansată pe care o
avem la dispo)iţie, savanţii nu ar putea să spună cât
cântăre%te planeta noastră %i nici care este densitatea ei
medie.
 Pro&lema gra"itaţiei

e%i această forţă fundamentală a naturii este

curtată$ în mod deosebit de către savanţi, totu%i în
pre)ent sunt cunoscute prea puţine lucruri despre ea.
e e'emplu, natura reală a acestei forţe nu este pe
deplin elucidată %i nici modul în care ea acţionea)ă, ci se
cunosc doar efectele pe care ea le produce. e când
Ne=ton a formulat celebra le*e a *ravitaţiei, %tiinţa nu a
reali)at pa%i semnificativi în direcţia de)voltării acestei
teorii. Nu se cunoa%te, de pildă, sursa acestei forţe %i
nici nu se poate descrie comportamentul ei cuantic,
decât într-o mică măsură. easemenea, mărimea %i
vite)a$ ei de manifestare nu sunt înţelese %i nici
cunoscute în profun)ime.
?nul din punctele sensibile în aceste studii este cel
le*at
mărimea de forţei
constanta *ravitaţională$
de *ravitaţie. +a re)ultă* dintr-o
care define%te
formulă,
dar toate formulele au limitări severe, deoarece suportă
apro'imaţii %i rotuniri$. 4 rămâne sclavul *ândirii după
formule repre)intă o mare *re%eală, în care cad cei mai
mulţi oameni de %tiinţă. 9ormulele$ nu repre)intă deloc
un ar*ument$ care să fie invocat într-o discuţie
%tiinţifică, mai ales atunci când domeniul sau cadrul de
aplicare al acestora este mult mai comple' decât pot ele
suporta$
6amenii dedin punct
%tiinţă desunt
care vedere conceptual
cu adevărat bine%ipre*ătiţi
noţional.
%i
care au de)voltat un anumit simţ interior au auns să
%tie sau măcar să intuiască limitele de aplicabilitate ale
unei formule %i, de asemenea, până unde ar trebui
insistat cu calculele folosind diverse ecuaţii %i formule.
+ste însă foarte *reu să sc5imbi vec5ile opinii
înrădăcinate adânc în minţile oamenilor %i să le
înlocuie%ti cu idei noi, iar aceasta este cu atât mai
adevărat în ca)ul do*melor %tiinţifice.
rin urmare, e'istă multe variabile care pot să
afecte)e *ravitaţia. #um ar putea cineva să pretindă,
doar prin aplicarea automată %i prostească a formulei
atracţiei *ravitaţionale dată de Ne=ton, că *ravitaţia
acţionea)ă în interiorul ământului la fel ca la suprafaţa
sa #e bun simţ %tiinţific este acela în care se consideră
două bile de plumb de câţiva centimetri în diametru,
precum în e'perimentul lui #avendis5, ca fiind similare
cu planeta noastră, care are peste 12 I00 de :ilometri în
diametru în acest ca) e'istă a%a de multe variabile,
forţe %i efecte care nu sunt luate în considerare, încât te
întrebi ce anume mai măsoară acest e'periment #um
este posibil să se considere *ravitaţia ca fiind identică,
de e'emplu, la JI00 de :m adâncime în interiorul
ământului, cu cea care e'istă la 1-2 cm adâncime în
bilele de cum
retorică plumb ale lui
se poate lua#avendis5
drept bun %i(i,adevărat
ca întrebare
acest
simplu %i unic e'periment care e'istă, pentru a emite cu
competenţă$ teoria ământului solid %i ri*id la interior!
n mod curios, astfel de întrebări nu au fost puse
de prea mulţi oameni de %tiinţă, fie din lipsa inspiraţiei,
fie din frica de a nu părea ridicoli. &otu%i, unii
cercetători de avan*ardă care au dat dovadă de mult
cura %i determinare, cum ar fi Qan 8amprec5t %i alţii, au
reu%it
care facsăun)druncine astfel de
mare deserviciu automatisme$ %tiinţifice,
%tiinţei.
e poate invoca ar*umentul că era firesc să se facă
în prealabil anumite presupuneri atunci când s-a
efectuat e'perimentul %i să se ia în considerare anumite
apro'imări, însă *re%eala fundamentală a savanţilor este
că ei nu se opresc doar la aceste presupuneri, ci le
consideră mai apoi ca fiind literă de le*e %i strict
adevărate.
n realitate, e%afodaul pe care ei î%i ba)ea)ă
cunoa%terea vastă$ în această direcţie, cea a structurii
interioare a ământului, este e'trem de fra*il. 4parent,
calculele, metodele, dia*ramele %i măsurătorile sunt
stufoase %i comple'e; de asemenea, metodele de
măsurare %i te5nolo*ia folosită pot să pară superioare %i
definitorii, dar în realitate ele nu spun nimic real, ci dau
anumite indicii care sunt mai apoi interpretate în mod
*re%it. #ine poate %ti, de e'emplu, că * este într-adevăr o
constantă atât la aris, cât %i la D000 de :ilometri
adâncime +'istă dea e'perimente care au demonstrat
că * nu este constantă, iar cele mai cunoscute dintre
acestea sunt cele efectuate în minele adânci din 4frica
de ud, pe fundul oceanelor sau la ba)a calotelor
*laciare toate au arătat o cre%tere a valorii constantei
atracţiei
vorbi în *ravitaţionale *. rin ourmare,
mod evident despre nu se #5iar
constantă$. mai poate
mai
interesant este faptul că aceste valori diferite ale lui * au
apărut la adâncimi mult mai mici. #e să mai spunem
atunci despre alţi numero%i factori de influenţă, care nu
sunt cunoscuţi în detaliu
e mer*e a%adar pe consensul unanim$ că * este
constantă oriunde pe planetă %i, de asemenea, în
interiorul ei. acă oamenii de %tiinţă ar recunoa%te că de
fapt electroma*netismul
influenţea)ă *ravitaţia, a%a propriu
după cumal +instein
unei planete
era pe
deplin convins, aceasta ar da peste cap toate calculele %i
teoriile construite cu mi*ală până acum. &ocmai de
aceea, savanţii contemporani nea*ă posibilitatea ca
electroma*netismul să influenţe)e *ravitaţia, în ciuda
unor e'perimente cu re)ultate foarte stranii, implicând
penduluri încărcate electric, pe care fi)icianul de ori*ine
austriacă +r=in a'l le-a reali)at în urmă cu
apro'imativ I0 de ani. #ontroversate prin re)ultatele pe
care le-au furni)at, aceste e'perimente au fost
desfă%urate pe o durată de %apte ani, fiind în mod
minuţios proiectate %i repetate. e asemenea, s-au
observat variaţii clare %i un comportament deviat al
pendulurilor în timpul eclipselor solare, unde de
asemenea încărcarea electrică masivă, la nivel planetar,
se sc5imbă. &oate aceste re)ultate %i măsurători e'istă,
dar ele nu sunt luate în seamă, pentru că nu se dore%te
ie%irea din do*mă.

Căldura planetei: de unde "ine ea,

+rupţiile vulcanice aruncă ma*mă topită, care

evident provine din adâncuri. +a are o temperatură
medie de 1000-1100U# în funcţie de tipul %i compo)iţia
ei.
careroblema estesilicaţii
poate topi de unde ce provine căldura
formea)ă în ceafoarte
mai mare
mare
parte ma*ma vulcanică din interiorul ământului
+'istenţa straturilor de ma*mă topită nu împiedică
deplasarea undelor seismice, decât a unei anumite
cate*orii a lor. 4ceasta a oferit indicaţii savanţilor că
scoarţa sau crusta ământului este în cea mai mare
partede natură solidă, adică ma*ma este doar pasa*eră
în *rosimea acesteia, fără să influenţe)e în mod
considerabil
4tunci deplasarea undelor seismice.
s-a pus întrebarea de unde vine căldura
care tope%te local silicaţii %i rocile din interiorul planetei,
transformându-le în ma*mă +'istă două teorii
%tiinţifice pentru aceasta %i ambele întrunesc elemente
care să le susţină, deci ele ar putea fi adevărate. nsă
ideea că ma*ma ar proveni dinspre centrul planetei nu
poate fi adevărată, deoarece a%a cum au subliniat %i
oamenii de %tiinţă, ea ar pierde din căldură de-a lun*ul
enormei distanţe pe care ar trebui să o străbată spre
suprafaţă %i s-ar solidifica cu mult înainte de a aun*e
aici. rin urmare, este evident că lava care este aruncată
de vulcani în erupţii provine de undeva din depo)ite care
se află la nivelul crustei ământului, care este *roasă
doar de câteva )eci de :ilometri, ori cel mult din
straturile de sus ale mantalei superioare.
e de altă parte, vârsta planetei noastre este
estimată la apro'imativ D,ID miliarde de ani, dar c5iar %i
după această enormă perioadă de timp care a trecut, se
pare că ământul are o sursă de căldură suficient de
puternică, care poate să topească materia %i să procure$
ma*mă topită. +vident, planeta î%i *enerea)ă căldura din
interior %i, mai mult de atât, se dovede%te că
temperatura ei este relativ constantă. 4sta ne arată că
planeta noastră nu e doar o sferă încinsă, de materie
topită,
cum î%icare se răce%te
ima*inea)ă *radat
sau cum %i se solidifică
cred în timp,
în mod eronat a%a
foarte
multe fiinţe umane. "ealitatea se dovede%te a fi cu totul
alta, după cum o dovedesc măsurătorile %i observaţiile
curente.
e fapt, sursa căldurii interne a ământului
rămâne un mister pentru %tiinţa modernă, cu atât mai
mult cu cât ea nu poate fi cercetată sau măsurată decât
indirect. n pre)ent, (tiinţa admite că nu s-ar putea fora
în interioruladâncime,
:ilometri ământului decât până
deoarece la celaceea,
după mult 1F-20 de
datorită
presiunii %i temperaturii care cresc din ce în ce mai
mult, rocile se topesc %i cavităţile din scoarţa solidă s-ar
umple, astfel încât bur*5iele ar nimeri într-o masă
semisolidă de materie topită %i s-ar topi %i ele. ractic
vorbind, în conformitate cu teoria %tiinţifică este
imposibil de forat la modul în care *ândim noi spre
interiorul ământului, dincolo de o anumită adâncime,
deoarece fore)a nu ar putea menţine *aura pe care o
reali)ea)ă, aceasta fiind umplută de ma*ma peste care
nimere%te de la o anumită adâncime.
ână aici, observaţiile %i deducţiile savanţilor sunt
corecte, dar ei nu e'plică, a%a cum a făcut-o doctorul
Mien, ce se petrece după aceea. n plus, teoria %tiinţifică
este valabilă doar pe un domeniu destul de restrâns al
scoarţei, în niciun ca) ea nu poate fi *enerali)ată la
nivelul între*ii planete. 4ceasta este de fapt marea 5ibă
%tiinţa e'trapolea)ă teoria ne=toniană a *ravitaţiei
pentru restul interiorului planetei, afirmând că
presiunea %i temperatura cresc în mod liniar cu
adâncimea %i că, în conformitate cu e'perimentul lui
#avendis5 care a stabilit o anumită valoare medie
pentru densitatea ământului, re)ultă că în interiorul
acestuia e'istă o materie cu densitate mult mai mare
decâte
rocile de la
pildă, suprafaţă.
mulţi oameni de %tiinţă î%i ima*inea)ă că
ământul este plin de ma*mă vulcanică începând cu o
anumită adâncime. +i *ândesc a%a pentru că au
observat că pe măsură ce cobori într-o mină,
temperatura cre%te în mod constant. 4sta i-a determinat
să e'trapole)e acest re)ultat la adâncimi de sute %i c5iar
mii de :ilometri în interiorul ământului, *ândind că
fenomenul se păstrea)ă nesc5imbat, iar cre%terea
temperaturii
planetei. 8a este *raduală
fel s-a %i constantă
presupus, până la nucleul
la un moment dat în
istorie, că 6ceanul 4tlantic continua până la capătul
lumii; vec5ii *reci presupuneau %i ei că vremea caldă din
de%ertul a5ara continuă să se încăl)ească din ce în ce
mai mult pe măsură ce se înaintea)ă spre sud, adică
spre 4ntarctica pe care o cunoa%tem a)i.
 /area problemă a savanţilor din )iua de a)i este că
ei presupun că au o ba)ă lo*ică %i raţională pe care î%i
ba)ea)ă aceste e'trapolări. n primul rând, nici c5iar cea
mai adâncă mină nu aun*e decât la ma'im F-10
:ilometri în interiorul ământului, ceea ce nu repre)intă
aproape nimic prin raport la cei peste LJ00 de :ilometri,
cât măsoară ra)a ământului. +ste mult prea puţin
pentru a considera această adâncime ca fiind un punct
adecvat de pornire pentru a face astfel de e'trapolări.
oar pentru faptul că s-a observat că temperatura
ământului cre%te cu apro'imativ 1U# la 100 de metri,
nu înseamnă deloc că această re*ulă se respectă oriunde
pe suprafaţa sa %i nici că re*ula de cre%tere a
temperaturii se păstrea)ă la orice adâncime în interiorul
său. &otu%i, nimeni nu pare să pună la îndoială că
temperatura cre%te pe măsură ce ne îndreptăm mai
adânc spre centrul ământului, c5iar dacă nimeni nu
poateăsă facem
verificeun
acest lucru.simplu de lo*ică după cum
e'erciţiu
am spus, ma*ma vulcanică provine din interiorul crustei
ământului, care are o *rosime de apro'imativ D0 de
:ilometri. 8ava are o temperatură medie de 1100U#
atunci când este e'pul)ată de vulcani, ceea ce ne face să
ne întrebăm dacă ea are această temperatură provenind
din crustă, atunci ce temperatură ar trebui să e'iste în
interiorul planetei la adâncimi de 2000 de :ilometri sau
mai
modememult,în păstrând
acest ca)re*ula de e'trapolare
+vident, toate aceste avalori
%tiinţei
%i
fenomene sunt presupuse pe ba)a teoriei *ravitaţiei ce a
fost dată de Ne=ton.

Fora-ele care complică lucrurile

 4cum câteva )eci de ani unele ţări au investit
anumite fonduri pentru reali)area de forae care să
verifice teoria %tiinţifică despre structura internă a
planetei noastre. 9orarea crustei a arătat însă o
diferenţă notabilă între e'perienţa efectivă %i
presupunerile oamenilor de %tiinţă.
4%a după cum am spus mai sus, teoria universal
acceptată era că temperatura în interiorul ământului
cre%te cu 1 *rad #elsius la 100 de metri, dar foraele
ru%ilor au arătat că dincolo de J :ilometri, temperatura
cre%te cu 2,I *rade #elsius la 100 de metri, deci de două
ori %i umătate mai repede. 8a adâncimea de 10 :ilometri
temperatura avea dea valoarea de 1F0U#, %i nu de
100U#, a%a cum ar fi trebuit să fie în conformitate cu
teoria modernă. ractic vorbind, ea se dovede%te a fi de
aproape două ori mai mare decât ceea ce a presupus
teoria %tiinţifică. #e ba)ă mai poate fi pusă atunci pe o
astfelNimeni
de teorie!
nu a sc5imbat însă nimic din informarea
populaţiei, iar subiectul nu a fost de)bătut sau e'plicat
în vreun fel. ur %i simplu s-a mers mai departe,
păstrând acela%i *rad de de)informare %i i*noranţă
%tiinţifică.
Kermanii au reali)at %i ei un fora în crusta
ământului, e drept că de mai mică adâncime decât
ru%ii, dar cu re)ultate remarcabile. +i au constatat că la
D
o :m adâncime
adâncime maitemperatura măsoară
mică, de pildă la J,Ddea
:m,100U#, dar la
temperatura
era totu%i mai mare, având valoarea de 11FU#. 8a acela%i
fora reali)at în Kermania s-a constatat că de la
adâncimea de I00 metri temperatura cre%te rapid, după
care ea scade. 4stfel de re)ultate apar ca fiind
neverosimile, cel puţin prin raport cu ceea ce fusese
pre)is de %tiinţă. +le nu doar că nu conver* cu teoria
%tiinţifică, ci c5iar se dovedesc a fi opuse ei.
Baloarea densităţii materiei s-a dovedit %i ea
neconformă cu predicţiile oamenilor de %tiinţă se
presupunea că densitatea rocilor trebuie să crească pe
măsură ce presiunea cre%te %i ea, dar ru%ii au descoperit
că, dacă până pe la I :m adâncime densitatea rocilor
cre%te într-adevăr în mod constant, după aceea ea scade,
probabil datorită poro)ităţii mai mari a acestora. Nici
acest re)ultat nu a putut să frân*ă încăpăţânarea %i
ri*iditatea concepţiilor pe care le au oamenii de %tiinţă.
n principiu, ei nu vor să renunţe cu niciun c5ip la ideile
de ba)ă pe care î%i fundamentea)ă teoria ei susţin cu
înver%unare că densitatea rocilor cre%te odată cu
adâncimea, iar temperatura cre%te %i ea pe măsură ce
înaintăm spre centrul ământului. #5iar dacă acestea
sunt doar ni%te simple presupuneri, pentru că niciun
savant nu totu%i
adevărată, a fostele
acolo
suntsăunanim
verifice acceptate
dacă teoria este
ca fiind
adevăruri de necontestat. n plus, c5iar simple verificări
prin forae superficiale au infirmat în totalitate acest
model %tiinţific.
rin urmare, nimic din teoria presupusă de %tiinţă,
prin care aceasta urmăre%te să înţelea*ă ce se află în
interiorul planetei noastre, nu este valabil %i nu se
respectă. upă cum s-a observat, inconsistenţele cu
această teorie
de forare; %tiinţifică
ce să au apărut
mai spunem c5iar
atunci în primii
pentru ceea10
ce:m
ar
putea să apară în următorii I000 de :ilometri #um este
posibil ca o asemenea farsă %tiinţifică să fie totu%i
menţinută, într-un mod aberant %i fără discernământ,
manipulând prin omisiune sau ipote)e false pe toţi cei
care manifestă o anumită inteli*enţă %i bună intenţie de
a afla adevărul
 (ndele seismice

ituaţia este aproape 5ilară, iar Qan 8amprec5t o

sinteti)ea)ă foarte bine avem un sin*ur e'periment,
vec5i de 200 de ani, pe care %tiinţa î%i spriină teoria
actuală a ământului solid %i ri*id în interior. 4cest
e'periment al lui #avendis5 este el însu%i un produs
direct al teoriei *ravitaţiei e'pusă de Ne=ton, care de
asemenea are limitele ei.
in*ura metodă oarecum acceptabilă, prin care se
pot emite anumite pre)umţii cu privire la interiorul
planetei noastre este metoda seismolo*iei$, adică cea
prin care se anali)ea)ă %i se măsoară undele seismice,
deoarece acestea se propa*ă atât la suprafaţa
pământului, cât %i în interiorul lui. n realitate, nimeni
nu %tie cum %i pe unde călătoresc aceste unde. &ot ceea
ce se poatede
%i direcţie face este ca ele
propa*are desăcătre
fie măsurate ca intensitate
staţiile seismice de la
suprafaţa ământului, iar apoi re)ultatele să fie corelate
%i anali)ate de computere. 4poi aceste anali)e sunt
supuse unor modele matematice comple'e, în dorinţa
savanţilor ca ei să înţelea*ă cum anume este structurat
ământul la interior.
eismolo*ia actuală se ba)ea)ă pe acest sin*ur
e'periment al lui #avendis5, care are la ba)ă un set de
presupuneri. #omportarea
asemenea interpretată undelor
matematic. rinseismice
urmare, este de
absolut
totul în această teorie %tiinţifică despre felul în care este
interiorul ământului poate fi descris ca fiind doar
interpretare %i presupunere. n aceste condiţii, dacă se
dovede%te că teoria lui Ne=ton despre *ravitaţie nu se
respectă în interiorul ământului, a%a cum este ea la
suprafaţa lui, atunci putem considera că între*ul
edificiu al %tiinţei moderne în ceea ce prive%te structura
internă a planetei noastre este fundamental *re%it.
n plus, matematica %i seismolo*ia nu pot e'plica
sin*ure ce se află în interiorul planetei noastre, oricât de
laborioase ar fi metodele lor de calcul %i de interpretare.
+'istă o limită ce este atinsă în această direcţie, pentru
că ar fi lipsit de bun simţ să spui că oferi o teorie a%a
comple'ă despre interiorul planetei, ba)ându-te doar pe
presupuneri oarbe, care %i ele re)ultă din e'trapolarea
unor re)ultate obţinute pe ba)a unor ipote)e de ba)ă.
8a rândul lor, aceste ipote)e au fost emise de
savanţi, deoarece altfel ei nu ar fi putut începe
elaborarea unor teorii %i studiul asupra structurii
interne a planetei. &oate sunt însă doar ipote)e,
presupuneri a ceea ce ei s-au *ândit că ar putea e'ista
acolo, nimic altceva. 4%a s-au *ândit ei că ar trebui să
fie, în spiritul teoriei materialiste, iar apoi au considerat
acesteepresupuneri ca fiind
e'emplu, teoria adevărate.
*ravitaţiei dată de Ne=ton le-a
oferit prin intermediul e'perimentului$ lui #avendis5 o
a%a-)isă masă$ a ământului %i densitatea lui medie, cu
valoarea de I,I *rVcmJ. in*urul loc unde oamenii de
%tiinţă pot măsura densitatea ământului este la
suprafaţa lui, iar aici ea are valoarea de 2,7 *rVcmJ,
adică umătate din valoarea dată de #avendis5. entru a
ec5ilibra$ această medie, savanţii au dedus că
densitatea
pro*resiv deînlaadâncul ământului
2,7 *rVcmJ trebuie
la o anumita să crească
valoare, astfel
încât în final valoarea densităţii medii a ământului să
corespundă valorii *ăsite de #avendis5 în urmă cu 200
de ani. "eali)ând calculele necesare, savanţii au auns la
conclu)ia că în milocul planetei densitatea medie
trebuie să aibă valoarea de F-10 *rVcmJ, oferind pentru
structura internă a planetei o întrea*ă teorie cu
straturi$ concentrice de densităţi diferite.
ornind mai apoi de la aceste modele, pe care le
presupun a fi reale, oamenii de %tiinţă au început să
interprete)e undele seismice. acă în decursul cercetării
modelul lor se dovede%te a fi *re%it, atunci ei îi sc5imbă
caracteristicile, pentru a se potrivi cu ceea ce ei
măsoară, dar conceptual vorbind, toate modelele lor
sunt la fel.
4tunci când are loc un cutremur puternic, undele
seismice se propa*ă peste tot, atât la suprafaţă, cât %i în
interiorul planetei, dar această propa*are nu este
uniformă. 4nali)ând caracteristicile ei, oamenii de %tiinţă
se străduiesc să înţelea*ă ce anume se află în interiorul
planetei, iar pentru asta ei fac apel %i la alte noţiuni
%tiinţifice, cum ar fi vite)a de deplasare a undelor
seismice prin felurite straturi de roci. #u alte cuvinte, ei
măsoară timpiicădeladeplasare
observat însă anumite aadâncimi
undelor undele
seismice. -a
suferă
variaţii bru%te de vite)ă. #onclu)ia oamenilor de %tiinţă a
fost că atunci undele seismice traversea)ă straturi
formate din materie de densitate diferită. 4ceasta ar
putea fi o e'plicaţie decentă, dar s-a dovedit că
modificările respective nu se petrec e'act în acelea%i
locuri, ceea ce arată că ământul la interior are un
relief$ diferit. aca relieful$ din interiorul planetei este
diferit,
modificeatunci înseamnă
%i implicit că el are
aceasta spaţiu suficient$
înseamnă să se
că densitatea,
compactitatea, ri*iditatea %i soliditatea structurii interne
a planetei nu respectă nici pe departe teoria %tiinţifică
modernă.
&oate re)ultatele pe care le obţin oamenii de %tiinţă
se ba)ea)ă pe două presupuneri despre care nimeni nu
%tie dacă sunt adevărate în primul rând, savanţii deduc
vite)a de deplasare a undelor seismice în interiorul
planetei noastre ba)ându-se pe propriul lor model, în
conformitate cu *ravitaţia ne=toniană despre care am
amintit mai sus, însă nimeni nu are miloacele necesare
să verifice dacă aceste unde c5iar atin* adâncimile
respective %i se propa*ă cu acele vite)e în interior; pe de
altă parte, nimeni nu poate fi si*ur că sc5imbările de
vite)ă ale undelor se datorea)ă sc5imbării de densitate a
materiei din interiorul ământului. e unde %tim noi cu
adevărat cât de adânc mer* aceste unde seismice %i care
este densitatea materiei în acel loc e e'emplu, nimeni
nu %tie pe unde călătoresc undele seismice în interiorul
planetei %i nici ce anume traversea)ă ele în realitate. &ot
ceea ce se poate măsura implică doar efecte ale acestor
unde, care sunt percepute la suprafaţa ământului de
către seismo*rafele %i staţiile seismice.
4%a cum este firesc, ne a%teptăm ca aceste unde să
fie refractate
arată %i c5iarsee'istă
cum anume o întrea*ă
întâmplă asta înteorie care ne
funcţie de
densitatea materialelor ce sunt străbătute de unde,
atunci când densitatea cre%te, însă aici ne putem întreba
din nou de unde %tim noi cu adevărat că densitatea
cre%te pe măsură ce adâncimea cre%te, a%a cum
presupune %tiinţa #5iar %i foraele superficiale care au
fost efectuate până acum au arătat că această re*ulă
este departe de a fi respectată. (i atunci, cum putem noi
pune ba)ă pe ceva care dea se dovede%te a nu fi
adevărat
avanţii fac presupunerea că sc5imbările în
comportamentul undelor seismice se datorea)ă
structurii sau reliefului$ din interiorul ământului, care
are o natură fi)ică, deoarece a%a spune$ teoria
*ravitaţiei a lui Ne=ton, iar %tiinţa î%i fundamentea)ă
toată concepţia ei cu privire la structura internă a
planetei pe această teorie clasică. ar, în realitate,
nimeni nu a testat nimic în această privinţă %i nici nu
e'istă vreo %ansă în direcţia aceasta, cel puţin cu
miloacele te5nolo*ice pe care le avem la dispo)iţie în
momentul actual.
6 lovitură năucitoare pentru %tiinţa contemporană
a venit c5iar din partea ru%ilor, ca o conclu)ie a celui
mai adânc fora ce a fost reali)at până în pre)ent, la care
m-am referit mai sus. +i au arătat foarte clar, pe ba)a
datelor obţinute din penetrarea scoarţei ământului în
insula Eola, că nici densitatea rocilor nu a crescut odată
cu adâncimea, a%a după cum era de a%teptat din teoria
furni)ată de %tiinţă, nici vite)a undelor seismice nu s-a
mărit. /ai mult decât atât, nu s-au înre*istrat modificări
ale proprietăţilor fi)ice ale straturilor de rocă ce au fost
forate, a%a după cum prevedea teoria %tiinţifică.
4stfel de date %i conclu)ii sunt *enul de informaţii
care sunt
lar*, ori imediat
care suprimate
sunt pur %i simplu%ii*norate.
nepublicate în doar
+le nu mediul
că
sunt stânenitoare pentru %tiinţa modernă, dar ridică
serioase probleme de credibilitate a teoriilor %tiinţifice %i
în multe alte domenii, în special în cel cuantic %i
nuclear. atele obţinute în urma foraului din "usia au
arătat cu claritate că ideea tradiţională după care
măsurătorile *eofi)ice care sunt reali)ate la suprafaţă
trebuie să se corele)e cu natura materialelor dinscoarţa
terestră,
sc5imbatăeste de fapt (i
în între*ime. complet falsă %i
totu%i, %tiinţa ea trebuie
contemporană
continuă să funcţione)e$ e'act după această idee, fără
să acorde atenţie acestor re)ultate. 6amenii sunt
învăţaţi în continuare în %coli %i universităţi despre
aceste teorii, fără a se intra în detalii, ci pre)entându-se
doar metoda după care se acţionea)ă, precum %i
re)ultatele ei, însă doar cele pe care cercetătorii le
consideră ca fiind viabile.
e pildă, %tiinţa *eolo*iei pre)intă teoria că la o
adâncime de I :m plăcile continentale sunt caracteri)ate
de o mare discontinuitate a vite)ei de deplasare a
undelor seismice, care a fost pusă pe seama sc5imbării
stratului de rocă de la *ranit la ba)alt. 9oraul din insula
Eola a arătat că discontinuitatea respectivă într-adevăr
e'istă, însă la o adâncime mult mai mare @între F,I %i
G,I :mA.
/ai mult, ru%ii au detectat %i alte discontinuităţi de
acest tip, pe lân*ă cea care a fost postulată de %tiinţă la
o adâncime eronată. e de altă parte, lovitura de *raţie
vine de la faptul că stratul de ba)alt care fusese pre)is
pentru adâncimea de I :m, nu a apărut nici la
adâncimea de G,I :m; el nu a apărut nici măcar la
adâncimea de 12 :m, care a fost adâncimea ma'imă
până
tipurileladecare
plăcis-a forat. ona
tectonice e'istă,de
dardiscontinuitate între
s-a dovedit că după
ce fore)a a trecut dincolo de aceasta, natura rocilor nu
s-a sc5imbat, a%a după se a%teptau cercetătorii.
4cest e'emplu ne arată cât de mult %i de repede se
pot în%ela oamenii de %tiinţă, deoarece teoria nu este
susţinută de practică. acă o astfel de nepotrivire între
teoria %tiinţifică %i dovada e'perimentală s-a petrecut la
o adâncime de 10-12 :m, cum putem noi crede ce ne
spune %tiinţa că
la o adâncime dese petrece
LJ00 sau e'istă în centrul planetei,
de :ilometri
"e)ultate care infirmă teoria %tiinţifică au obţinut %i
*ermanii, care au forat la mare adâncime. +i s-au *5idat
după această teorie, care spune că la o adâncime de J
:m ar trebui să apară o delimitare a rocilor, însă aceasta
nu a fost identificată nici la adâncimea de J,I :m.
roblema este că de fiecare dată când oamenii de %tiinţă
nu descoperă structura internă pe care ei au pre)is-o,
afirmă că probabil aceasta se află la o adâncime mai
mare$. nsă dacă este a%a, atunci de ce nu au obţinut
re)ultatele scontate prin măsurătorile %i anali)ele lor
despre duratele de propa*are a undelor seismice acă
intr-adevăr acestea ar fi fost a%a de precise, ar fi trebuit
să nu e'iste probleme, iar erorile ar fi fost depistate
imediat.

#lte aspecte care nu se „potri"esc”

e e'emplu, o astfel de problemă este presiunea

din interiorul ământului, despre care se spune că, fiind
foarte mare, ar înc5ide practic orice *ură de forare,
fractură sau poro)itate. n realitate, nu s-a descoperit
nimic de acest *en atunci când s-a forat adânc, ba mai
mult, *eolo*ii au fost bulversaţi de faptul că la adâncimi
mari, undecum
circulaţie, nimeni
ar finu seputernic
apă a%tepta, minerali)ată
au întâlnit fluide în
%i *a)e.
6r*oliul savanţilor occidentali nu a fost diminuat nici
măcar de aceste re)ultate evidente. +i au dat atunci vina
pe te5nica de forare deficitară a ru%ilor, dar acela%i
re)ultat a fost obţinut mai apoi %i de *ermani, care au
descoperit fluide fierbinţi în fracturi desc5ise la J,D :m
adâncime, adică acolo unde savanţii nici măcar nu visau
să *ăsească a%a ceva.
roblema întrucât
controversată, mie)uluiacestaământului
este descris este
în mai%imulte
ea
variante ca având forma unui ovoid, ca o sferă sau c5iar
ca un 5e'a*on. acă măsurătorile undelor seismice sunt
a%a de e'acte, precum se afirmă, atunci cum se e'plică
această bâlbâială$ %tiinţifică
e de altă parte, c5estiunea reliefului$ din
interiorul planetei a început să fie %i ea ridicată pe
măsură ce s-a constatat că de fapt rocile au o
fle'ibilitate$ de IW atunci când sunt străbătute de
undele seismice, c5iar %i la adâncimi foarte mari. (tiinţa
tomo*rafiei seismice a oferit posibilitatea vi)uali)ării în
sistem tridimensional a structurii mantalei ământului,
dar nu este totu%i clar ce anume repre)intă ima*inile
respective semnifică ele relieful$ mantalei sau ne arată
sc5imbările de presiune din acele )one -a auns c5iar
ca unii savanţi să vorbească despre obiecte de
dimensiuni continentale în re*iunea centrului
ământului sau despre munţi %i văi la felurite adâncimi
ale mantalei superioare ori a crustei inferioare. 4%adar,
putem spune că încep să apară primele dubii %i întrebări
serioase din partea unor cercetători, cu privire la
adevărata realitate din interiorul planetei noastre. 4ceste
dubii sunt cu atât mai ustificate, ai cât nu e'istă nicio
dovadă că presiunea în interiorul planetei are valorile
enorme pe care
+'istă %tiinţa
%i alte le preconi)ea)ă.
semne serioase de întrebare, care
până acum nu %i-au *ăsit răspunsul e'act din partea
%tiinţei. rintre acestea se află problema clătinării$
planetei în rotaţia sa în urul a'ei proprii, ca %i cum ceva
de natură lic5idă în interiorul ei ar provoca aceste slabe
variaţii ale mi%cării de-a lun*ul anilor. avanţii au
căutat tot felul de e'plicaţii pentru aceste mici
perturbaţii ale a'ei de rotaţie, dar nu s-au *ândit că
ământul
masa imensă ar putea fi totu%i
de apă *ol în interior,
din interior, astfel încât
adică oceanul lui
interior, să conducă la această u%oară alterare a mi%cării
sale.
?nul dintre cele mai mari mistere, care infirmă
teoria %tiinţifică despre structura solidă %i ri*idă a
ământului la interior, se referă la cutremurele de mare
adâncime. n mod normal, cutremurele obi%nuite au loc
până la o adâncime de 100-1I0 de :m, dincolo de care
teoria %tiinţifică ne spune că presiunea %i temperatura ar
fi atât de ridicate, încât tensiunile dintre straturile de
roci ar face ca acestea mai de*rabă să alunece într-un
mod plastic unele peste altele, decât să se fracture)e.
(tiinţa ne spune că la aceste adâncimi rocile devin într-
un anumit sens ductile, adică ele se înmoaie$, iar
fracturarea lor bruscă %i catastrofală nu mai este
posibilă. &ocmai de aceea, teoria afirmă că dincolo de
adâncimea de 1I0 de :ilometri cutremurele n-ar mai
trebui să e'iste, deoarece nu mai e'istă tensiuni.
&otu%i, peste 20W din numărul cutremurelor
înre*istrate sunt cutremure de mare adâncime.
#utremure cu intensitatea F,2 pe scara "ic5ter au fost
înre*istrate, de pildă, la adâncimi de LI0 :m. ?n alt fapt
straniu este că aceste cutremure de mare adâncime au
proprietăţi asemănătoare cu cele de mică adâncime,
printre carea %ifaliilor.
fracturare faptul că ele pre)intă
4ceste caracteristici
măsurători de
desfiinţea)ă
practic teoriile %tiinţifice de laborator, care afirmă că o
asemenea realitate nu are cum să e'iste la acele
adâncimi, datorită presiunilor %i temperaturilor foarte
înalte care e'istă acolo. 3ată însă că ele sunt totu%i
perfect posibile %i se petrec, iar cea care le face
cunoscute sub această formă este tot %tiinţa, care în
acest fel pare că î%i bate cuie în propria talpă.
ia*ramele cutremurelor
opusul predicţiei de %i
%tiinţifice mare adâncime
anume, arată e'act
că presiunea la
acele adâncimi în interiorul planetei nu este nici pe
departe atât de mare precum se crede %i că temperatura
este de asemenea destul de scă)ută.
avanţii cred că dacă undele seismice aun* în
orice punct de pe planetă, atunci aceasta înseamnă că
ământul este complet ri*id %i solid la interior. +i spun
că, dacă de e'emplu el ar conţine multă lavă, undele
seismice principale nu ar putea să se deplase)e %i ele nu
ar aun*e în diferite puncte de pe *lob. rin urmare, ei
au tras conclu)ia că ământul trebuie să fie solid la
interior în cea mai mare parte, astfel încât undele
seismice principale traversea)ă materia solidă %i aun* în
felurite puncte de pe *lob, în conformitate cu
măsurătorile efectuate.
-a simulat însă pe computer modelul în care
ământular fi *ol la interior, adică mie)ul lui, cu un
diametru de apro'imativ 1200 :m, ar fi *ol. imulările
au arătat că în acest ca) undele seismice s-ar propa*a
de asemenea pe întrea*a suprafaţă a planetei, dând
astfel impresia că ământul ar fi solid la interior. n
acest model, se consideră că densitatea nu cre%te
constant spre centrul planetei, a%a după cum consideră
oamenii de %tiinţă, ci ea cre%te până la mie)ul e'terior,
după
/odelulcare scade de
ar e'plica către mie)ul%i interior
asemenea deviaţiilealfoarte
planetei.
mari
ale undelor, care arată reflectarea %i refractarea lor
puternică de nucleul planetei.
e fapt, întrea*a structură ba)ată pe mie)ul
e'terior$ %i mie)ul interior$ al ământului este doar o
invenţie a savanţilor, care se spriină pe anumite
presupuneri ale acestora. +i au măsurat tipurile de unde
seismice %i au vă)ut că undele principale, care se
propa*ă
)onă, în doar
timp prin materie
ce undele solidă, nucare
secundare, trec se
într-o
pot anumită
propa*a
%i printr-un mediu lic5id, trec. e aici ei au dedus că
acela trebuie să fie un mediutopit %i astfel au inventat
mie)ul e'terior$ ca fiind o topitură metalică, ce învele%te
mie)ul interior ce este solid %i, în concepţia lor, foarte
dens. &otu%i, modelul ământului solid la interior are
inconsistenţa că undele seismice î%i mic%orea)ă vite)a în
mie)ul interior, când dimpotrivă, aceasta ar trebui să
crească, deoarece ar fi vorba de materie solidă. avanţii
au motivat această misterioasă încetinire ca fiind un
efect al modificării elasticităţii mie)ului, un factor care
contribuie la modificarea vite)ei. nsă modelul cu
pământul *ol la interior re)olvă toate aceste nepotriviri$
%i pre)ice re)ultate în acord cu toate tipurile de
măsurători care au fost efectuate, fără să mai fie nevoie
de teoria$ unui mie) e'terior %i a unui mie) interior.

/odelul fi)ic ipotetic, dar mai viabil, al ământului *ol la

interior

&oate aceste probleme apar pentru că oamenii de

%tiinţă se încăpăţânea)ă să *ăsească un model$ al
structurii interioare a ământului, care să se potrivească
cu masa enormă a planetei, ce a re)ultat din
e'perimentul nefericit al lui #avendis5. n acest ca), ei
trebuie să *ăsească o metodă prin care să e'plice cum
anume se *rupea)ă foarte multă materie într-un volum
dat, astfel încât să se respecte valoarea masei
ământului, ce a fost furni)ată de e'periment. in*ura
posibilitate pe care ei o au în acest sens este să *ăsească
dove)i că materia î%i sc5imbă densitatea în interiorul
planetei %i că aceasta cre%te enorm spre centrul ei. n
felul acesta ei ar putea e'plica %i modificările de
neînţeles ale vite)ei undelor seismice la anumite
adâncimi în interiorul planetei.

!ituaţia în prezent

?nii dintre oamenii de %tiinţă î%i dau seama că

realitatea din interiorul planetei este diferită de ceea ce
susţine teoria actuală, însă dacă ar îndră)ni să pre)inte
un alt punct de vedere, ei ar fi ostraci)aţi de reacţia
comunităţii %tiinţifice. n felul acesta pare că o mână
spală pe alta$ %i, sub imperiul unei teribile manipulări %i
a unui control foarte opresiv al pro*resului %i ideilor
%tiinţifice, omenirea este ţinută de fapt sub un embar*ou
al cunoa%terii realităţii.
octorul
dove)ile$ Mien îmi specificase
%i măsurătorile oamenilorînde
repetate
%tiinţă rânduri
în ceea că
ce
prive%te structura internă a planetei doar par să
înfăţi%e)e o anumită realitate, aceea pe care ei doresc să
o impună, dar adevărul este cu totul altul. -a
demonstrat dea că, c5iar %i din punct de vedere fi)ic
planeta poate să fie *oală la interior, în centrul ei,
respectând acelea%i date %i măsurători care sunt
înre*istrate în mod curent, dar despre care se crede că
înfăţi%ea)ă
urmare, esteo doar
planetă compactă,
o problemă plină la interior.
de interpretare rin
din partea
oamenilor de %tiinţă contemporani, care preferă modelul
solid al ământului, c5iar dacă acesta pre)intă
nenumărate inconsistenţe %i c5iar dacă e dovedit prin
probe e'perimentale că el este fals.
6 eventuală recunoa%tere a modelului cu interiorul
*ol al planetei ar atra*e automat multe întrebări
incomode, la care %tiinţa este încă departe de a oferi
răspunsuri competente. e pildă, cum s-a format acel
*ol$ din interior #e se află acolo #are este sursa de
căldură %i de ener*ie a planetei #e anume formea)ă
câmpul ei ma*netic #are sunt condiţiile de mediu din
acel interior R*ol$
avanţii evită să facă faţă unor astfel de provocări,
dar nici nu doresc să recunoască limitele lor
conceptuale. +i nu vor să renunţe la paradi*ma
învec5ită %i lipsită de ori)ont a materialismului, pe care
caută să o menţină cu disperare în orice e'plicaţie sau
ipote)ă %tiinţifică pe care o e'primă, atât asupra
realităţii interioare a planetei, cât %i a celei e'terioare. e
fapt, acest blestem$ al unei vi)iuni prăfuite s-a e'tins
c5iar %i în domeniul cuantic, unde fenomenele nu sunt
înţelese în esenţa lor subtil ener*etică, ci tind să fie
interpretate tot în spiritul unor idei %i principii pur
materialiste.
4tunci când i-am replicat doctorului Mien că nici
noi nu putem oferi dove)i concrete pentru felul în care se
petrec lucrurile în interiorul ământului, el mi-a
răspuns
- +ste adevărat. Nu poţi arăta ceea ce nu se vede,
dar e'istă totu%i multe persoane care au trăit aceste
e'perienţe, într-o formă sau alta, mai mult sau mai
puţin con%tient. e obicei, ele trăiesc aceste e'perienţe
atunci când con%tient
dedublea)ă fie devin con%tiente în timp
în plan eteric sauce astral
visea)ă,
%i fie se
sunt
conduse spre )ona din interiorul$ planetei. +'perienţele
lor au multe puncte comune sensibile, iar asta nu poate
fi ustificat prin accesul la subcon%tientul colectiv,
pentru că elementele respective nu aparţin activităţii
cotidiene. nsă multe dintre aceste persoane fie nu
reali)ea)ă unde au auns, fie nu înţele* mecanismul
subtil care este implicat atunci. 8a revenire, amintirile
lor sunt de obicei înceţo%ate sau, dacă sunt clare, ele nu
sunt înţelese pe deplin. /ulte dintre elementele
distinctive pe care ţi le-am e'plicat, ca vi)iuni, percepţii
sau situaţii în le*ătură cu interiorul ământului sunt la
fel precum în multe dintre aceste e'perienţe pe care unii
oameni le trăiesc, fără ca ei să %tie însă ce înseamnă.
- (i atunci de ce astfel de persoane nu spun

celorlalţi ce au trăit
- in teama de a nu fi considerate ridicole. 8ipsa
unei anumite cunoa%teri iniţiatice sau a puterii de
pătrundere a con%tiinţei le face să nu poată corela toate
aspectele e'perienţei pe care ele o trăiesc %i de aceea
preferă să tacă %i să ascundă ceea ce %tiu.
4m vrut să clarific acest lucru
- #el sau cea care călătore%te$ în acest fel %tie unde
se află înţele*e că a pătruns în interiorul ământului
- e cele mai multe ori nu î%i dă seama de aceasta.
epinde mult de natura e'perienţei care este trăită %i de
nivelul de con%tiinţă al persoanei respective, care îi
permite sau nu să înţelea*ă ce se petrece cu ea. e
aceea, în astfel de ca)uri fiinţa este însoţită de unul sau
mai mulţi *5i)i, adică de alte fiinţe din lumile din
interior sau din lumile celeste, care au misiunea de a
conduce %i uneori de a informa acea fiinţă despre ceea ce
se întâmplă, dar asta nu e întotdeauana suficient pentru
ca ea sătimp
anumit înţelea*ă sau să ţină
după e'perienţă, minte.
totul tinde4deseori, la un
să fie încadrat
în domeniul viselor interesante, dar în realitate fiinţa a
trăit atunci o e'perienţă vie %i reală, din care poate
învăţa foarte mult. n sc5imb, atunci când accesul este
direct, pornind din planul fi)ic printr-un portal sau
pasa interior, a%a cum este ca)ul locaţiei din uce*i,
situaţia este net avantaoasă, deoarece atunci tu
translate)i$ cu întrea*a structură a fiinţei, inclu)ând
corpul fi)ic. 4sta este important, cu condiţia să se
păstre)e continuitatea con%tiinţei.
"eali)am că, în cele din urmă, totul pare să fie o
problemă de pre*ătire interioară a fiinţei, un aspect care
implică nivelul nostru de con%tiinţă. n funcţie de stadiul
la care am auns, avem sau nu acces la spiritualitatea
din interiorul ământului. 4sta m-a condus spre
următoarea observaţie retorică
- ănuiesc că nu orice e'perienţă con%tientă de
acest *en înseamnă deplasarea în interiorul ământului.
- Nicidecum. 4stfel de călătorii sunt dedicate, au un
scop precis, iar persoanele care sunt implicate au
anumite afinităţi sau tendinţe spre acele re*iuni din
interiorul ământului, fie că î%i dau seama de aceasta,
fie că nu. &otul are un sens %i nimic nu este făcut din
întâmplare$. +'perienţele de acest fel nu se petrec
oricând %i nici
e'istă multe cu oricine,
suflete care audar c5iar
trăit %i a%a
astfel te asi*ur că
de e'perienţe %i
nu o sin*ură dată. Nu poţi discuta însă a%a ceva cu
oamenii de %tiinţă, deoarece pentru ei acesta este un
domeniu ine'istent.
- ar în fine, nu e'istă c5iar nimeni care să
pătrundă în interiorul planetei venind direct din planul
fi)ic Nu mă refer aici la tunelul nostru...
octorul Mien a )âmbit abia perceptibil. "ăspunsul
lui a fost foartedar
- +'istă, apropiat
foarte de comentariul
puţine ca)uri. lui #e)ar
4stfel de intrări
spre interiorul ământului, pornind din planul fi)ic sunt
bine pă)ite %i ocultate accesului din e'terior. e fapt, ele
sunt mai mult ca ni%te )one de tampon$ între planul
fi)ic %i planul eteric, care conduc spre interiorul planetei.
&rebuie să fii acolo la momentul potrivit %i în starea
potrivită pentru a ţi se permite accesul, de pildă în ca)ul
intrărilor în anumite pe%teri %i de obicei în )one
muntoase. acă este pe o suprafaţă întinsă %i desc5isă,
cum ar fi pe ape sau în aer, atunci de cele mai multe ori
cei care trăiesc acea e'perienţă nu înţele* ce li se
întâmplă. ?imirea lor devine foarte mare %i nu le este
clar ce fenomen s-a petrecut. #ei mai mulţi se întorc în
lumea de la suprafaţă, dar unii rămân acolo, în una
dintre lumile din interiorul ământului.
- +i sunt cei care ale* să facă asta am întrebat
curios.
- Nu, este o problemă de destin, însă în anumite
ca)uri e'istă %i posibilitatea ale*erii.
- 3ar dacă treci printr-o astfel de poartă$ venind de
la suprafaţa planetei, intri con%tient în planurile subtile
%i aun*i în interiorul ei, am spus eu mai mult pentru a-
mi fi'a ideea.
- ntocmai cum ţi-am descris, dar numai dacă ai

nivelul de se
înţele*i ce con%tiinţă
întâmplă pentru
atunci. asta, numai dacă poţi să
4veam să mă convin* eu însumi în curând de
aceasta. /-am despărţit de doctorul Mien %i m-am retras
în camera mea pentru a mă odi5ni. ?ltimele două )ile
fuseseră solicitante atât din punct de vedere mental, cât
%i fi)ic, astfel încât doream să fiu în formă pentru
e'pediţia care urma.
omnul mă cuprinse imediat %i am alunecat într-
un vis în
atunci minunat, dar
interiorul %tiu cu si*uranţă că nu am auns
ământului.
 Cap. $ -TOMA!!I!% RĂDĂCINA AR&AICĂ

/i-am petrecut restul acelei seri meditând la

structura reală a interiorului planetei noastre, a%a cum
mi-a fost ea e'plicată de doctorul Mien %i #e)ar. ractic
vorbind, aproape nu e'istă puncte de conver*enţă cu
teoria %tiinţei moderne în această direcţie. o*matismul
%i încăpăţânarea oamenilor de %tiinţă se opun cu mare
putere unei vi)iuni mai ample %i eficiente, care ar
propulsa omenirea pe un nivel superior de cunoa%tere %i
reali)are. oate că balanţa va înclina în curând spre
partea luminoasă a lucrurilor %i atunci i*noranţa %i
udecata în*ustă se vor risipi.
!urprizele celui de al doilea tunel

#e)ar a sosit a doua )i în urul prân)ului %i am

lucrat amândoi la or*ani)area e'pediţiei, lăsând
dispo)iţiile necesare pentru activitatea a)ei. +l mi-a
spus că, în principiu, vom lipsi doar câteva ore. 4m fost
mirat %i c5iar puţin de)amă*it au)ind aceasta, pentru că
am cre)ut că nu vom înainta prea mult în interiorul
planetei.
-Bei vedea că această călătorie este diferită de cea
precedentă la care ai luat parte, prin tunelul spre +*ipt.
+a se reali)ea)ă altfel %i, într-o primă fa)ă, vom
mer*edoar prin ramificaţia secundară.
#e)ar nu mi-a mai oferit alte detalii atunci, fiind
ocupat cu anumite ordine pe care le avea de dat. Nu
%tiam nici cum vom călători, nici despre ce ramificaţie$
este vorba. &otu%i, a%teptarea mea a fost scurtă, pentru
că a doua )i la G dimineaţa ne aflam dea amândoi în
ala roiecţiilor. e data aceasta am sosit cu elicopterul
la locaţia secretă din uce*i. ormisem bine, dar când
am auns în faţa consolei am fost cuprins brusc de o
emoţie adâncă fără un motiv aparent, care m-a mole%it.
4m pus aceasta pe seama influenţei subcon%tientului %i
a reacţiei de apărare e*otică, ce se manifesta cu putere
după ce primisem informaţiile despre adevărata
structura internă a planetei noastre. +ra evident că
această e'pediţie, c5iar %i scurtă ca durată, avea să
implice într-un anumit fel o alterare a con%tiinţei
obi%nuite %i este foarte probabil că resorturile mele
e*otice de apărare a unor concepţii %i preudecăţi fi'ate
de societatea modernă au reacţionat în acest fel,
încercând să mă oprească.

atent/-am stăpânit
la comen)ile pecât am
care putut
#e)ar de bine să
a început %i le
amsete)e
devenit
pe
consolă. "ăspunsurile *rafice pe ecranul lucios erau
diferite ca formă %i culoare %i nu am recunoscut
niciunul. upă câteva secunde în faţa consolei a apărut
proiecţia 5olo*rafică a celui de al doilea tunel %i
traiectoria lui până într-un anumit punct.
pre deosebire de 5olo*ramele cu care eram
obi%nuit până atunci, ce înfăţi%au partea de intrare în
tunel, aceasta
mare. rima pre)entamaoră
deosebire structura
faţă lui
de pe o distanţă
tunelul mai
spre +*ipt
era că distorsiunea spaţială apărea la o anumită
distanţă după cele 12 cristale, nu înaintea lor. 4%a după
cum am spus, tunelul cobora într-o pantă relativ lină %i,
la o distanţă pe care am apreciat-o a fi de câteva )eci de
metri, după distorsiunea ca o pâlnie urma un spaţiu lar*
de forma unui cub, mai mare decât diametrul tunelului,
în interiorul căruia vedeam un fenomen straniu
ima*inea apărea ca %i cum o realitate era decalată de
cealaltă, iar )ona comună vibra u%or. upă aceea urma
o bifurcaţie, care fără îndoială era bifurcaţia$ la care se
referise #e)ar o ramură a tunelului păstra un un*5i de
înclinare mic spre în os, iar cea de a doua ramură
continua direcţia iniţială a tunelului. 4ici, la mică
distanţă de bifurcaţie, 5olo*rama pre)enta o nouă
distorsiune. +a era verticală, dar suprafaţa ei se ondula
încet %i avea culoarea albastru înc5is, cu nuanţe violet.
4m bănuit că rostul acelei distorsiuni era să facilite)e
pătrunderea mult mai devreme în planul subtil eteric,
un fel de scurtătură$ spre centrul ământului.
#e)ar mi-a indicat că noi vom pătrunde prin
ramificaţia cu un*5i de înclinare mic.
-+ste important să te obi%nuie%ti mai întâi cu acest
*en de lume, cu frecvenţele din interiorul planetei, mi-a
e'plicat el. unt
particularităţile ei. lumi locuite %i fiecare are
+l mi-a spus că vom pleca spre o )onă din
interiorul ământului, un ora% locuit, care se nume%te
&omassis. 4stfel de călătorii se fac în ba)a unui protocol
bine stabilit, deoarece vi)itele implică niveluri %i domenii
diferiteinformaţional, politic, administrativ, comercial,
militar.
tructura inte*rală a celui de al doilea tunel, cu marele
cub %i bifurcaţia

+u mă aflam la începutul celei de a doua e'pediţii

prin tunelurile locaţiei secrete din uce*i, dar #e)ar
reali)ase dea JD. 4m documentat personal rapoartele
*enerale în ar5iva epartamentului %i %tiam că el
e'plorase practic toate posibilităţile pe care le oferea
locaţia secretă din uce*i, prin cele trei tuneluri. #ele
mai multe dintre călătoriile sale au fost reali)ate în
interiorul ământului, atât cu ec5ipe mi'te româno-
americane, cât %i sin*ur, mai ales după anul 2010. n
noua po)iţie pe care o ocup la nivelul epartamentului
%i datorită informaţiilor la care am avut acces în ultimii
ani, cunosc unele elemente despre natura %i implicaţiile
celor 27 de misiuni ale lui #e)ar în interiorul planetei
noastre. Nu mi se permite însă de)văluirea lor, nici
pre)entarea
ot mer*e cu unor amănunte
descrierile sensibile
până la un înanumit
aceastăpunct,
direcţie.
în
ideea informării corecte a populaţiei %i a pre)entării de
ansamblu a unor elemente secrete, însă aceste
de)văluiri nu trebuie să puncte)e informaţii delicate, de
ordin strate*ic, ori detalii care ar putea să perturbe
planurile care sunt în curs de desfă%urare.
upă mai multe discuţii pe care le-am avut de-a
lun*ul timpului cu #e)ar, am stabilit împreună un set
de parametri#5iar
ec5ilibrată. în care informaţia
dacă pe pe
volumele care o pre)int
care să nu
le scriu fie
repre)intă neapărat ceea ce î%i doresc erviciile ecrete,
totu%i limita informaţiei la care de)văluirile se opresc a
fost aprobată în mod tacit. #ititorul poate a observat
dea o anumită lipsă a detaliului în punctele sensibile,
dar am încercat să suplinesc aceasta prin mai multe
sc5eme %i desene, care să u%ure)e înţele*erea intuitivă a
elementelor pre)entate. unt limite care nu pot %i nici
nu trebuie depă%ite în actuala conunctură a lumii
noastre.
/ulte dintre informaţii au caracter de secret de
stat, totu%i ele se încadrea)ă într-o cunoa%tere *enerală,
cel puţin la nivel conceptual. +le nu pot fi folosite ad
literam, dar pot să contribuie la o sc5imbare de
mentalitate a populaţiei, la evoluţia acesteia. e pildă,
nici c5iar în pre)ent mulţi dintre *eneralii %i oficialii
militari foarte importanţi ai ?4 %i ai "omâniei, care au
le*ătură cu aceste proiecte %i cu 4*enţiile ecrete
*uvernamentale, nu înţele* corect natura interiorului
planetei %i nici fenomenele de ordin subtil care se petrec
acolo. 8ipsa unei cunoa%teri e)oterice solide %i
obi%nuinţa de a trata astfel de elemente ca potenţiale
ameninţări fi)ice, de control %i dominare, îi împiedică să
creadă sau să înţelea*ă în profun)ime ce se petrece de
fapt atunci
interiorul când se interacţionea)ă cu realitatea din
ământului.
4m observat că e'istă încă multă opacitate %i
îndoială în perceperea corectă a informaţiilor din
rapoartele ultrasecrete care aun* la factorii de deci)ie.
e de o parte, aceasta se datorea)ă lipsei de pre*ătire
conceptuală a liderilor militari %i a %efilor de 4*enţii sau
departamente; pe de altă parte este vorba despre
obi%nuinţa lor de a se încrede %i a se spriini prea mult
pe te5nolo*iile
modurile avansate
de acţiune pe care
care sunt le au planului
specifice la dispo)iţie,
fi)ic. pe
&e5nolo*ia %i fondurile uria%e care sunt alocate nu
repre)intă o *aranţie pentru buna înţele*ere a situaţiei %i
nici pentru 5otărârile corecte ce pot fi luate în anumite
tratative cu cei din interiorul ământului. entru
aceasta este nevoie de multe e'plicaţii, de întâlniri, de
discuţii %i lămuriri, dar viaţa în domeniul militar %i în
cadrul 4*enţiilor de informaţii este prin ea însă%i foarte
a*itată %i concretă, astfel că nu permite cu u%urinţă
asimilarea unor informaţii delicate asupra realităţii
înconurătoare. n *eneral vorbind, %efii militari %i liderii
de la suprafaţa ământului sunt tributari unor
obi%nuinţe mentale %i de educaţie a sistemului în care
trăiesc, astfel încât pentru ei este destul de dificil să
conceapă faptul că ar putea e'ista o altă realitate decât
cea fi)ică cu care s-au obi%nuit %i în care acţionea)ă.
4poi intervin interesele de stat. +ste foarte *reu să
îmbini realitatea unor dimensiuni %i lumi subtile
superioare cu dorinţele fi)ice, concrete, cu ideile %i
tendinţele ce sunt caracteri)ate de o frecvenţă oasă de
vibraţie, cum ar fi cuceriri de noi teritorii, controlul
populaţiei, folosire discreţionară a unor resurse
ener*etice, ori influenţe politice %i militare. atorită
acestei incompatibilităţi, liderii de la suprafaţa
ământului nu înţele*
fenomenelor care aproapecând
au loc atunci nimic din natura
se pătrunde în
interiorul planetei %i tocmai de aceea ei nu au acces
acolo. #u alte cuvinte, ei par să nu înţelea*ă faptul că
uleiul nu poate fi amestecat cu apa.
rotocolul foarte special care e'istă între statul
român %i cel american în ceea ce prive%te locaţia secretă
din munţii uce*i %i descoperirile ce au fost reali)ate în
e'pediţiile prin cele trei tuneluri a re)olvat unele dintre
aceste aspecte
e'traordinare. %i suspiciunea
&otu%i, a creat unele oportunităţi
%i interesele oculte
din partea lanţurilor de conducere statală, care au
propria lor înţele*ere asupra situaţiei, repre)intă în
continuare o barieră puternică în faţa desc5iderii %i
acţiunii directe. 4tunci când se aun*e la un asemenea
nivel de colaborare între civili)aţii, problemele nu pot fi
re)olvate decât dacă e'istă un salt calitativ la nivelul
con%tiinţei. Bec5iul mod de a *ândi %i acţiona, cu
împărţiri de teritorii %i influenţe *eo-strate*ice între
liderii marcanţi ai lumii nu este doar penibil într-un
astfel de ca), ci %i complet ineficient.
#e)ar %i colonelul 6badea înţeleseseră demult
aceste aspecte %i tocmai de aceea au căutat să modifice
vi)iunea belicoasă a unor e%aloane de deci)ie atât din
"omânia, cât %i din ?4. /oartea nea%teptată a
*eneralului a în*reunat acest demers, la care totu%i
#e)ar nu a renunţat. &reptat, prin eforturi susţinute el a
reu%it să menţină un anumit ec5ilibru de concepţie %i
intenţie din partea or*anismelor superioare de deci)ie, în
special cele militare. +'istă o frică aproape atavică din
partea militarilor atunci când te5nolo*iile lor sunt mult
depă%ite sau când nu pot înţele*e o anumită realitate a
lucrurilor. 9aptul că nu pot cunoa%te sau nu pot avea
acces la ceva anume le creea)ă falsa impresie că acel
ceva
tratatrepre)intă ceva ameninţător
cu ostilitate. +ste ca o %i prin urmare
nevoie trebuie
instinctivă de
securitate, dar în fapt reflectă dorinţa ascunsă de a
cuceri %i de putere.
ntre acest *en de vi)iune %i realitatea unora dintre
lumile din interiorul planetei este o diferenţă uria%ă.
+ram con%tient într-o anumită măsură de le*ăturile
comple'e, mai ales la nivel diplomatic, pe care #e)ar le
avea în acest sens, precum %i de autorul discret, dar
e'trem
momentelede eficient pe care doctorul
c5eie. ănuisem demult căMien îl oferea
acest în
misterios
persona din 6rient, pe care eu l-am cunoscut ca fiind
"epa und5i, are misiuni mult mai comple'e decât lasă
să se întrevadă la prima vedere. uterile %i ramificaţiile
le*ăturilor sale atât cu e'teriorul cât %i cu interiorul
planetei sunt e'traordinare %i, c5iar dacă o asemenea
situaţie pare neverosimilă %i c5iar ciudată în conte'tul
)ilelor noastre, totu%i astfel de fiinţe e'istă %i ele î%i
manifestă pre)enţa %i influenţa în momente c5eie %i în
perioade de timp critice, atunci când este nevoie pentru
a susţine binele.
upă moartea *eneralului, au e'istat unele opinii
din structurile secrete care urmăreau să inducă ideea că
intenţiile doctorului Mien nu ar fi tocmai sincere. #u
acea oca)ie am fost foarte uimit să aflu că cealaltă
identitate a sa, care este mai profundă, era de asemenea
cunoscută %i într-o anumită măsură documentată. ână
atunci, eram convins că sin*urii care cuno%team că
doctorul Mien era de fapt "epa und5i făceam parte din
epartament. /ai mult, se %tia de asemenea %i despre
e'istenţa lui +linor %i am vă)ut ni%te referinţe despre
pre)enţa lui în +lveţia, c5iar dacă nu am avut acces la
între*ul dosar instrumentat de o altă secţiune a
erviciilor. Nu vreau să intru în amănunte, care sunt
complicate,
+lveţia erau însă
doar acele informaţiintr-adevăr,
conuncturale. despre pre)enţa lui în
el se află în
+uropa, dar nu în această ţară.
e la un anumit nivel în sus ocul informaţiilor în
cadrul erviciilor ecrete devine foarte delicat. ?neori el
este ca un fel de barter$ între părţi %i poate fi c5iar
constructiv, cu avantae reciproce. 4cest ec5ilibru se
păstrea)ă de obicei până când apar interesele militare,
deoarece atunci *reutatea ar*umentelor atârnă foarte
mult
ridicateîntr-o sin*ură direcţie.
de diplomaţie Qocul iar
%i psi5olo*ie, capătă
atuncivalenţe
când
discuţiile sunt purtate cu repre)entanţi ai altor lumi,
emoţiile oacă %i ele un rol important.
n ultimii ani au e'istat mai multe etape distincte
ale acestor convorbiri. 8ucrurile se mi%că *reu, dar se
poate vorbi despre o tendinţă po)itivă a lor. in cele ce
am aflat de la #e)ar, se pare că în fa)a actuală este
vorba despre un proces de educare$ a fiinţelor umane
cu putere de deci)ie, însă aceasta se face doar în
conformitate cu propria lor voinţă %i putere de înţele*ere.
"ăbdarea %i perseverenţa sunt cele mai indicate într-un
asemenea ca).
rofitând de o perioadă de relativă acalmie$ a
acestor întâlniri %i discuţii foarte comple'e, #e)ar a decis
să îmi acorde un nivel superior de acces %i astfel am
auns să cunosc elemente foarte importante despre
interiorul planetei, iar acum mă aflam împreună cu el
c5iar înaintea primei mele călătorii într-o astfel de lume.
incer să fiu, mă *ândisem că totul avea să fie mai
spectaculos$ sau mai măreţ$, dar situaţia părea atât de
naturală, încât eram u%or descumpănit. #e)ar se purta
foarte firesc, căutând să mă facă să aborde) cu calm %i
raţiune evenimentele. 4%a cum aveam să aflu mai târ)iu,
comportamentul emotiv este foarte important în cadrul
unor
dedicatastfel de e'pediţii
într-un %i întâlniri.
loc si*ur, în care ?nanu seesteaflă
să mer*i
decât
obiecte, cum a fost ca)ul primului tunel, %i altceva este
să aun*i într-un loc în care se pune problema unor
interacţiuni %i relaţii ener*etice comple'e. eoarece spre
interiorul ământului frecvenţele ener*etice ale planului
fi)ic încep să se îmbine cu frecvenţele planului subtil
eteric, ec5ilibrul ener*etic al fiinţei este foarte important,
iar stabilitatea emoţiilor primea)ă. n acest fel îmi
e'plicam %i perioada
alocase acelei călătoriiscurtă deo timp
pe care pe care
reali)am #e)ar o
în interiorul
ământului, probabil pentru a nu supralicita reacţiile
mele subcon%tiente sau alte manifestări emotive nedorite
ale fiinţei.
Ne aflam amândoi în pra*ul celui de al doilea tunel,
care ne învăluia cu lumina lui verde difu)ă. #e)ar a lua
*eanta diplomat din piele, al cărui conţinut nu îl
cuno%team %i se uită întrebător la mine. 4m răsuflat
adânc %i am clătinat din cap, dându-i de înţeles că sunt
pre*ătit. /-am îndreptat spre unul dintre ve5iculele
speciale care erau parcate acolo, dar #e)ar mi-a spus
- Nu avem nevoie de ele pentru această călătorie.
rumul este mai scurt decât cre)i.
+ra amu)at de mirarea mea, pentru că e adevărat
că nu mă a%teptam să mer* pe os spre milocul planetei.
- e această ramificaţie a tunelului lucrurile sunt
mai simple. Nu avem mult de mers, după prima
dostorsiune.
4m intrat în tunel oarecum %ovăitor %i am remarcat
brusc ambianţa aproape complet i)olată fonic. ?rec5ile
parcă îmi erau astupate cu antifoane %i îmi au)eam
bătăile puternice ale inimii. /er*eam amândoi în tăcere,
trecând repede pe lân*ă cristalele superb colorate, care
străluceau misterios în lumină discretă. 4veam percepţia
unei suprafeţe
nesi*uranţă vătuite,
atunci care îmidardădea
când pă%eam, un *en
fenomenul de
nu era
deranant. 4m privit în os, dar materialul ce acoperea
solul era solid, neted, aproape lucios.
4m depă%it )ona cristalelor %i imediat după aceea
sen)aţia de i)olare fonică a început să dispară. n faţa
noastră tunelul cobora lin, dar după apro'imativ D0 de
metri ceea ce vedeam părea că nu avea sens. &unelul
părea decalat$ sau dublat$ în el însu%i, dar )ona
respectivă
3ntri*at, amera neclară,
*răbit ca %i înaintea
puţin pasul cum ar lui
fi #e)ar,
fost blurată.
pentru
a aun*e mai repede în acel loc. /-am oprit cam la un
metru distanţă de )ona de trecere, privind nemi%cat la o
realitate pe care nu o puteam interpreta. +ra ca %i cum
mă uitam la un tub de neon cu lumina indi*o %i nu
puteam vedea clar contururile, însă am descoperit că
aceasta era valabil doar pentru suprafaţa verticală, ca
un ecran, ce delimita )ona. rivind dincolo$ de acea
suprafaţă am vă)ut un spaţiu în formă de cub, mai mare
decât tunelul însu%i, un fel de antecameră la bifurcaţia
de dincolo de cub. 4m apreciat latura cubului ca fiind de
aproape )ece metri; ceea ce m-a mirat era faptul că
dincolo de dubla$, contururile erau din nou clare.
- &ot ce ai de făcut este să mer*i înainte, mi-a spus
#e)ar )âmbind. ona aceasta este un e'emplu a
modului în care te5nolo*ia supline%te realitatea %i o
*răbe%te$.
3ntuiam că )ona de tran)iţie face cumva posibilă
alterarea$ planului fi)ic, ca o trecere spre planul eteric
%i recunosc că m-am înfiorat puţin înainte de a pă%i prin
dublură$, însă am remarcat doar o u%oară ameţeală
atunci când am trecut de ea. incolo$ solul era de
asemenea solid, totu%i mai altfel$, a% putea spune că
mai rafinat. +ste *reu să e'plic, dar impresia era aceea
că materia avea o consistenţă mai puţin densă.
- #ei care au construit asta aveau acces la o
te5nolo*ie foarte avansată, dar de asemenea aveau %i o
cunoa%tere profundă asupra ?niversului, mi-a e'plicat
#e)ar. ala roiecţiilor %i tunelurile sunt un fel de
mo%tenire$ pe care au lăsat-o, stabilind anumite repere
de acces. 4u creat mai multe distorsiuni spaţiale, care
sunt crescătoare ca frecvenţă de vibraţie, pentru a
facilita deplasarea prin tuneluri. rima distorsiune este
*enerală,
frecvenţa dee'istă în toate
vibraţie cele treio tuneluri
a corpului, pre*ăte%te%i pentru
ridică
tipul călătoriei subpământene. #ea prin care tocmai ai
trecut aduce fiinţa mai aproape de planul eteric %i
reali)ea)ă un fel de salt$ între dimensiuni.
- ?n salt m-am mirat eu. #e fel de salt
- coate c5eile din bu)unar %i aruncă-le înapoi prin
dubla$, mi-a spus #e)ar.
 4m aruncat c5eile înapoi în tunel, dar am rămas
uluit să constat că ele au dispărut imediat ce au depă%it
suprafaţa ecranului.
- 4i să le *ăse%ti în tunel când vom reveni, însă de
aici nu le ve)i. Oi se pare doar că este o relativă
continuitate, dar de fapt este un salt în spaţiu destul de
consistent.
ncepeam să înţele* de ce nu aveam neapărată
nevoie de ve5iculele electrice prin acest tunel. /ă uitam
însă spre dreapta, unde vedeam ramificaţia misterioasă,
blocată de o discontinuitate de culoare indi*o-violet, ce
părea străbătută din când în când că de ni%te valuri de
mică înălţime, un fel de fronturi de undă destul de
rapide. #e)ar îmi spuse
- e acolo vom mer*e în viitoarea călătorie. +ste
ceva mai special, conduce c5iar spre centru. ar mai
întâi trebuie să te pre*ăte%ti prin această ramificaţie.
4mlent
cobora intrat
spre amândoi pe culoarul
interior. &unelul părea din stân*a,
că se ce
întunecă
tot mai mult %i că se în*ustea)ă, dar după vreo două)eci
de metri am vă)ut că pe pereţii săi apar refle'e
luminoase de culoare *albenă. 4poi culoarea *albenă s-a
accentuat, iar lumina în tunel a crescut ca intensitate,
devenind c5iar intens strălucitoare în faţa noastră. /-
am oprit din nou, %ovăitor. #e)ar m-a îndemnat mai
departe, spunându-mi că am auns la prima staţie$.
-
4bia drumul.
#am scurt, ce am plecat în e'pediţie, am replicat eu.
- 4%a pare, dacă te *ânde%ti la le*ile fi)icii pe care le
cuno%ti. "ealitatea este că am făcut un salt$, iar acum îl
vom face pe al doilea. Nu uita că în planul eteric
lucrurile %i fenomenele nu mai au acelea%i caracteristici
ca în planul fi)ic.
 - eci doctorul Mien a avut dreptate, am e'clamat,
uitând %i de u%oara e)itare pe care am avut-o în faţa
luminii puternice. n interiorul planetei c5iar pătrundem
în planurile subtile!
#e)ar a râs scurt. +ra unul din rarele momente în
care îl surprindeam făcând a%a ceva.
- &e-ai îndoit cumva de asta 4devărul în acest ca)
este că trecerea noastră în plan eteric nu s-a datorat
înaintării prin *rosimea scoarţei %i a mantalei planetei,
ci a avut mai mult un scop practic, de a face deplasarea
foarte eficientă. 4ceastă ramificaţie a tunelului %i
succesiunea distorsiunilor au fost precis proiectate %i
planificate. 8a ori*ini, când a fost reali)ată, nu %tim
precis ce se afla dincolo, însă ce e'istă acum te vei putea
convin*e sin*ur.
punând aceasta m-a cuprins cu mâna după umeri
%i am trecut amândoi prin orbul de lumină intensă.

.r/n

&raversarea a fost lină, ca un *en de încetinire$ a

mi%cării, iar lumina nu m-a orbit. #ând am pă%it în
cealaltă parte am simţit o revenire la ceva cunoscut$. Ne
aflam într-o sală destul de mare, ca un semicerc,
semănând cu o pe%teră înaltă, însă destul de bine
ci)elată. 4m apreciat lun*imea sălii la apro'imativ J0-JI
de metri.ci4m
intensă, privit
doar în spate,
conturul dar nu
de formă maiavedeam
ovală lumina
unei suprafeţe
u%or strălucitoare, având refle'e metalice.
#ând m-am reîntors către sală am vă)ut doi bărbaţi
de înălţime medie, înaintând 5otărâţi spre noi. &enul lor
era u%or măsliniu %i aveau părul ne*ru. ?nul dintre ei a
ridicat o mână cu palma spre în faţă, făcându-ne semn
să rămânem pe loc, în timp ce părea că asculta cu
atenţie ceva. 4m observat că în dreptul tâmplei drepte
avea ata%at un dispo)itiv mic, de formă dreptun*5iulară
%i am bănuit că prin intermediul lui se reali)au felurite
transmisii %i comen)i. ărbatul a părut că a primit un
anumit ordin %i că s-a e'plicat ceva; a dat o replică
scurtă, apoi cei doi s-au oprit în faţa noastră, făcându-
ne un semn prin care să a%teptăm.
4m rămas astfel cam umătate de minut, a%teptând
lini%tit împreună cu #e)ar în acel loc. 4m profitat de
oca)ie pentru a observa mai bine )ona. ărea o fostă
pe%teră, care fusese lăr*ită în mod artificial. ereţii din
rocă ai muntelui erau într-o anumită măsură %lefuiţi,
dar cu toate acestea se vedeau urmele intervenţiei; nu
erau lucio%i %i nici perfect nete)i. ala părea a fi o )onă
de trecere %i de asemenea de depo)itare, precum
interiorul unui 5an*ar. n partea din spate am vă)ut mai
multe lă)i %i cutii de dimensiuni mari, puse una peste
cealaltă,
spune ce colete %i alte
repre)intă. Nu obiecte despre
am observat care
însă nu ve5icul.
niciun puteam
8ocul era simplu, având c5iar un u%or i) spartan.
e altfel, impresia de )onă cu un anumit specific militar
mi-a fost întărită %i de uniformele celor doi bărbaţi. n
afara lor am mai observat trei persoane ce purtau acela%i
tip de îmbrăcăminte, care se mi%cau prin sală, reali)ând
diferite acţiuni. e putea observa stilul u%or ca)on, mai
ales datorită încălţămintei ca ni%te ci)me, care erau
prinse
5aineleînpăreau
)ona *le)nei cu barete dintr-un
confecţionate duble. #umaterial
toate acestea,
u%or,
aveau culoarea be, cu unele dun*i maro înc5is, fără a fi
complicate precum uniformele militare din lumea
noastră. 8a miloc, cei doi bărbaţi din faţa noastră
purtau o centură de culoare nea*ră, iar în )ona pieptului
5ainele lor ca ni%te tunici aveau mai multe bu)unare. Nu
am observat totu%i niciun fel de arme, nici în sală %i nici
în dotarea celor de acolo.
8-am întrebat pe #e)ar dacă aceasta era procedura
obi%nuită în acel loc, însă c5iar înainte ca el să-mi
răspundă am observat cum din partea stân*ă, de
undeva de după un *rup mare de lă)i stivuite una peste
cealaltă, se apropia un alt persona, care era mai înalt
decât cei doi militari. urta o îmbrăcăminte
asemănătoare cu o sutană, de culoare *ri spre alb,
prinsă la miloc cu o centură. in ţinuta demnă pe care
o avea %i după specificul 5ainelor, tindeam să cred că
este un călu*ăr, probabil un mentor spiritual al locului
sau un membru marcant în ierar5ia spirituală a acelei
comunităţi. rivindu-1, l-am recunoscut ca fiind cel ce a
apărut pentru câteva secunde în ima*inea 5olo*rafică
din ala roiecţiilor, în urmă cu câteva )ile. (tiam dea
de la #e)ar că numele lui era r<n.
4m observat
era trasă că sutana
pe cap. ărul aveaculoarea
lui avea *lu*ă, dar aceasta
blond nu
spre alb
%i era mai lun* decât la ceilalţi doi care se aflau în faţa
noastră. ărea a fi un bărbat până în cinci)eci de ani, cu
oc5ii ne*ri %i pielea mai albă, însă aceasta nu era de un
alb pal, ci avea o tentă vie, c5iar strălucitoare. n timp ce
se apropia, am simţit brusc, empatic, blândeţea %i
înţelepciunea sa. 4m fost mirat nu atât de natura
acestor calităţi, ci de felul clar %i direct în care le
percepeam, multa mai
suprafaţă. r<n aunsu%or decât
în faţa în lumea
noastră de ce
%i, după la
înclină u%or capul înspre #e)ar în semn de bun venit, se
întoarse spre mine %i îmi vorbi, parcă răspun)ându-mi la
intero*aţiile mele interioare
-&oate sen)aţiile %i capacităţile tale sunt într-un
anumit fel amplificate aici. 9recvenţa de vibraţie a
materiei este puţin mai mare decât frecvenţa materiei
fi)ice de la suprafaţă. +ste tot materie fi)ică, dar mai
rafinată, care se apropie foarte mult de frecvenţa
planului pe care voi îl numiţi eteric. 8e*ăturile sunt mai
u%or de reali)at, iar densitatea mai mică.
+u îl vedeam %i au)eam cum vorbea o limbă pe care
nu o cuno%team, de%i ea îmi părea a fi oarecum
familiară, pentru că unele cuvinte se apropiau mult de
*reaca vec5e %i de latină. ar ceea ce m-a uimit foarte
mult a fost faptul că înţele*eam perfect tot ceea ce el îmi
spunea, c5iar dacă nu cuno%team limba respectivă.
#umva, bărbatul îmi transmitea înţelesul vorbelor sale
în mod telepatic, însă din convenienţă pentru mine %i
pentru a păstra aparenţele %i natura acelei realităţi,
folosea totu%i limbaul vorbit, de%i mi-am dat seama că
la fel de bine ar fi putut să recur*ă doar la transmisia
telepatică.
"efle', am *ândit că nu s-a pre)entat, dar
răspunsul a venit prompt din partea lui
- (tii dea cum mă numesc, ai aflat aceasta.
4vea un mod foarte direct de manifestare %i în el
simţeam pre)enţa unei forţe e'traordinare a voinţei, care
de%i nu impunea, *enera totu%i o fermitate blândă, de
neocolit. r<n a făcut un *est cu mâna, indicându-ne să
mer*em către stân*a, spre un fel de platformă în
peretele sălii, unde vedeam o construcţie ce părea a fi
din sticlă.

„0iftul” dimensional

n timp ce ne îndreptam cu toţii spre acel loc,

păstram încă o anumită stare de confu)ie mentală
despre modul în care înţele*eam sensul limbii vorbite pe
care o au)eam, de%i nu cuno%team acea limbă. /ă
pre*ăteam să cer câteva lămuriri în acest sens, însă
r<n nu epui)ase toate surpri)ele, deoarece atunci l-am
au)it vorbindu-mi în limba română, aproape fără accent
- ine, în acest ca) vom comunica direct în limba
ta. Noi o cunoa%tem, ne repre)intă într-un anumit fel.
?imit, am dat să răspund, dar tocmai atunci am
auns pe platforma de la capătul pantei pe care am
urcat-o. 4tenţia mi-a fost atrasă de un fel de cabină cu
pereţi transparenţi, aparent încastrată în stâncă.
emăna cu un lift destul de mare %i avea latura de
intrare rotunită, ca un semicerc. #ând am auns în
dreptul ei, aceasta a culisat %i am intrat împreună cu
#e)ar în acel spaţiu, apoi a venit r<n %i la urmă au
pătruns %i cei doi militari. #abina era destul de lar*ă,
măsurând după aprecierea mea cam 2,I metri în lăţime
%i 2 metri
seama în adâncime
imediat, %i, a%adin
nu era reali)ată după cum
sticlă, mi-am dat
ci dintr-un alt
material perfect transparent, dar probabil că foarte
re)istent.
?%a s-a înc5is automat, de%i nu am observat niciun
tablou de comandă, niciun buton %i nici vreun alt
dispo)itiv de la care să se acţione)e. 4poi liftul a început
să coboare, în primele secunde cu o vite)ă relativ mică,
apoi vite)a a crescut foarte mult, astfel încât nu puteam
să mai distin*
vedeam detaliile
o derulare )onelor
foarte prindecare
rapidă treceam,
straturi ci doar
de diferite
culori. in*urul )*omot pe care îl percepeam era un u%or
)um)et sau mai de*rabă un fo%net, aparent creat de
vite)a foarte mare de deplasare. #u toate acestea, n-am
simţit accelerarea a%a de puternic, precum ar fi trebuit
să fie la acea vite)ă.
 n mintea mea au apărut spontan mai multe
întrebări în primul rând, ce fel de lift$ era acela, care
părea că străpun*e planeta +'ista un puţ săpat adânc
în interiorul ământului, prin care acel lift circula #ât
de adânc era el %i cum a fost reali)at #are era
te5nolo*ia prin care se asi*ura înaintarea liftului cu
acea vite)ă foarte mare, fără ca frecarea să devină
critică #are era sursa de ener*ie care îl propulsa #e
modalitate de prindere$ avea liftul pe culoarul prin care
se deplasa
n timp ce întrebările apăreau în mintea mea,
priveam cu mare interes prin pereţii transparenţi ai
cabinei. Bedeam într-o succesiune foarte rapidă straturi
de roci în principal, dar de două ori am trecut %i prin
)one ai lavă %i am simţit o u%oară cre%tere a
temperaturii, însă într-un mod plăcut. i*ur, faptul că
treceam prin lavă, fără ca aceasta să atin*ă pereţii
liftului
descifre)eraînodiscuţiile
altă problemă, pe care
ulterioare. nsămi-am propus
impactul să o
radiaţiei
pe care acea lavă o emitea mi-a plăcut foarte mult, poate
datorită culorii intens portocalii, care dobândise o
strălucire specială când treceam cu acea vite)ă foarte
mare prin ea. #ăldura pe care lava o emana era altfel$
decât cea de la calorifere, sobă sau un foc obi%nuit. Nu
%tiu de ce, dar cele două fa)e în care am trecut prin
straturi de lavă m-au impresionat cel mai mult, c5iar
dacă o astfel
mai mult de traversare
de câteva nue
secunde. a durat,
altfel, fiecare dintre
călătoria ele,
noastră
cu liftul a durat apro'imativ umătate de minut; abia
apucasem să mă de)meticesc, că am simţit decelerarea,
însă pe o distanţă foarte scurtă %i fără efecte neplăcute.
?ltima porţiune, cred că nu mai mult de un metru %i
umătate, a fost parcursă cu aceea%i vite)ă, însă lent,
întocmai ca în ca)ul lifturilor din lumea noastră înainte
de a se opri.
4poi u%a a culisat spre stân*a, iar noi am ie%it
afară din cabină. entru o clipă am cre)ut că inima mi
se opre%te în loc de uimire %i încântare ne aflam pe un
platou de munte, cam la umătatea înălţimii acelui
munte, iar în faţa noastră se desc5idea o vale lar*ă, cu
un ora% ce înainta până la ţărmul unei mări calme ce se
întindea în depărtare. 4m fost cuprins de o emoţie
adâncă, nu doar pentru priveli%tea pe care o vedeam, ci
mai ales pentru că %tiam că ea e'istă în interiorul
planetei noastre.

Ca"itatea şi particularităţile ei

6ricât a% fi vrut să asocie) ceea ce vedeam %i

simţeam cu natura de la suprafaţa pământului,
rămâneau
apăreau ca totu%i o serie
fiind stranii %i, întrea*ă de acel
în plus, era elemente care
sentiment
inconfundabil ca lucrurile sunt altfel$, vibraţia era
altfel$. 4parent, vi)iunea era comună; %i totu%i, ceea ce
vedeam părea învelit$ în ceva particular, aveam
impresia unui ecosistem foarte evoluat %i curat.
latforma pe care ne aflam când am pă%it afară din
lift făcea parte din ansamblul stâncos %i se vedea că era
amenaată, însă fără materiale artificiale. e pildă, pe
os era nisip
stâncoase, de amestecat cu alta
o parte %i de pietricele fine, în
ale intrării iar lift
laturile
erau
u%or boltite, dar rocile nu fuseseră poli)ate, ci mai
curând păreau cioplite cu *riă. n valea care se
desc5idea în faţa noastră am vă)ut ora%ul locuit, care de
asemenea se întindea în stân*a %i în dreapta. rivind în
sus, am vă)ut un cer înnorat, dar luminos, care avea o
culoare *alben ro%ietică, însă ternă. 8umina nu era
strălucitoare %i nici intensitatea ei nu era mare.
n depărtare, aproape de ori)ont %i mai ales pe
lateral, vedeam într-un mod nedeslu%it cum cerul parcă
se curbea)ă$, dar nu puteam distin*e cu claritate unde
anume se sfâr%e%te marea %i unde începe acea atmosferă
ciudată. ntre*ul ansamblu îmi crea cumva sen)aţia că
se înc5ide$ undeva, în depărtare. e pildă, vedeam pe
mar*ini stâncile cum urmea)ă o linie curbă %i tind să se
înc5idă spre ori)ont. mi făcusem dea impresia că aceea
era o cavitate nu prea mare din interiorul planetei
noastre %i începeam să mă întreb cu o anumită
de)amă*ire dacă acela era c5iar interiorul *ol$ din
centrul ei, despre care vorbeau le*endele$.
8-am vă)ut pe r<n întorcându-se spre mine %i
pentru prima dată am sesi)at un )âmbet fin pe c5ipul
său nobil. #a %i până atunci, de%i nu rostisem decât în
*ând
cu voceacele observaţii %i conclu)ii, el îmi răspunse totu%i
tare
-Nu, nu este interiorul *ol din centrul planetei.
4colovei aun*e probabil mai târ)iu; va fi o călătorie
specială. #e ve)i aici repre)intă un *ol mai mare din
interiorul stratului solid al planetei. Boi numiţi acest
strat din interiorul ământului, manta, dar %tiinţa
voastră nu îi înţele*e bine nici structura, nici
funcţionarea. upă cum ve)i, viaţa nu are nicio
problemă
superior, sănuseeste
de)volte aici.despre
vorba Nu te afli
un încă
planîntr-un
subtilplan
de
manifestare. &e afli tot într-o lume fi)ică, însă ea este
mai elevată decât cea de la suprafaţă, iar frecvenţa ei de
vibraţie este foarte apropiată de cea a planului pe care îl
numiţi eteric.
 - /ai sunt %i alte cavităţi de acest *en în interiorul
mantalei am îndră)nit eu.
- ineînţeles, iar unele dintre ele sunt c5iar mai
mari decât aceasta. estul de multe sunt locuite %i au
particularităţile lor. 6bi%nuie%te-te mai întâi cu
specificul de aici, apoi vei afla %i alte lucruri.
#e)ar privea tăcut %i nu intervenea în discuţie, iar
cei doi militari stăteau respectuo%i într-o parte,
a%teptând. in felul în care r<n mi se adresa, am
înţeles că pre)enţa mea acolo fusese discutată în
prealabil %i intuiam că #e)ar solicitase acea întâlnire
pentru ca eu să am posibilitatea să cunosc *radat
misterele din interiorul planetei, iar în acest demers
r<n %i-a asumat rolul unui fel de *5id. robabil că
#e)ar avea un plan pentru viitor, însă nu mi l-a
de)văluit.
in punctul meu de vedere, la fel ca %i în celelalte
e'perienţe uluitoare
epartamentului ero,pe
nu care
puteamle-am
decâttrăit în profund
să fiu cadrul
recunoscător pentru acea %ansă e'traordinară ce mi se
oferea. Nu e'a*ere) când afirm că, într-o anumită
măsură, trăiam din nou impresia unui vis$ cât se poate
de real %i adevărul este că în acel ca), în mod special,
sen)aţia era mult amplificată de natura e'perienţei %i a
elementelor pe care ea le-a implicat. /ă refer mai ales la
trecerile repetate dintr-un plan în altul %i la traversarea
distorsiunilor spaţiale,
influenţe)e percepţia care asunt
obi%nuită de natură
con%tiinţei, precum să
%i
*radul ei de vibraţie. n lipsa unui antrenament adecvat
sau a obi%nuinţei cu frecvenţele respective, trecerea prin
astfel de distorsiuni spaţiale poate conduce în primele
fa)e la un *en de ameţeală dulce$ %i c5iar de u%oară
euforie. Kândurile au tendinţa să nu mai urme)e fă*a%ul
obi%nuit, iar cone'iunile lo*ice sunt uneori stranii.
&otu%i, această condiţie durea)ă până când sistemul
individual reu%e%te să se resete)e$ %i să se acomode)e
cu solicitările inedite la care a fost supus. +l învaţă$
destul de repede %i, dacă nivelul de con%tiinţă este
suficient de evoluat, revenirea la normal este destul de
rapidă %i u%oară.
4m profitat a%adar de ră*a)ul scurt pe care r<n
mi l-a oferit pentru a mă acomoda cu noua realitate.
4veam, desi*ur, nenumărate întrebări care mă asaltau,
dar am decis să fac o triere %i or*ani)are a lor, deoarece
intuitiv simţeam că nu aveam prea mult timp la
dispo)iţie. 4stfel de e'pediţii nu sunt totu%i ca un seur
de vacanţă sau un =ee:end rela'ant la munte.
/i-am dat seama că e'istă două elemente care mă
intri*au în mod deosebit cerul$ de deasupra %i
ve*etaţia de pe sol. e pildă, nu am vă)ut niciun soare,
în sc5imb atmosfera era formată dintr-o pătură relativ
*roasă de nori de
%i nu provenea lumino%i$.
la ceva$8umina
anume părea
de pe să fieciuniformă
cer, era e*al
distribuită în masa compactă de nori, dându-le acestora
o culoare u%or portocalie, dar nu strălucitoare. +ra mai
mult ca o radiaţie luminoasă difu)ă %i nu ca o sursă
dedicată %i puternică de lumină.
e fapt, privind mai bine, mi-am dat seama că
termenul de nori$ era oarecum impropriu; ceea ce
vedeam pe cer$ era mai mult ca o ceaţă continuă, ca o
masă
luminatăde difu)
ceaţă%iaflată la o&otu%i,
uniform. anumită
aceaînălţime, ce era
masă compactă
de ceaţă nu era statică,ci se vedea că ea este animată de
anumiţi curenţi atmosferici %i c5iar puteam să observ
formaţiuni care se mi%cau la partea ei e'terioară, având
slabe refle'ii terne. 3mpresia era că e'istă un fond al
ceţii, iar peste el sunt ni%te nori$ care se mi%că sub
influenţa curenţilor de înălţime, a%a cum %i în atmosfera
noastră e'istă nori pe diferite straturi %i la diferite
înălţimi.
8umina *enerală din acea cavitate era slabă ca
intensitate %i acela a fost unul dintre primele elemente
care mi-a atras atenţia, deoarece am cre)ut că noi am
auns acolo în pra* de seară sau dimineaţa devreme.
4sociam acea lumino)itate cu lumina pe care o emite
soarele nostru cam la o oră după ce răsare, iar cerul este
înnorat, ceea ce înseamnă o lumină relativ scă)ută ca
intensitate.
4l doilea element care m-a frapat a fost ve*etaţia.
n )onele cu munte, adică în stân*a %i în dreapta
noastră, ea lipsea, erau doar stânci %i roci fără alte
elemente biolo*ice. 4tmosfera era relativ umedă, dar am
remarcat %i pre)enţa unor pale de vânt, mai mult ca o
bri)ă u%oară. 4m apreciat că temperatura din acel
spaţiu corespundea unei re*iuni subtropicale, c5iar
dacă
astfel flora
de %i fauna#umva,
)one. erau diferite de cele acelei
ecosistemul specifice unei
cavităţi
interioare asi*ura un optim adecvat în condiţiile date.
Be*etaţia începea mai os, în vale, până la intrarea
în ora%, dar de asemenea %i în interiorul său. 4m
remarcat imediat culoarea plantelor aceasta era verde,
însă un verde spre maroniu. #ombinat cu lumina
crepusculară, culorile păreau terne, fără strălucire, dar
aceasta nu însemna deloc că plantele sau atmosfera nu
era plină cavităţi
al acelei de viaţă.%i+ner*ia vitalăca
o simţeam ră)bătea din fiecare
pe o ener*ie por
curată,
pură %i profundă. n sc5imb, culorile nu erau la fel de vii
precum în lumea noastră %i n-am vă)ut acolo nici o
mare bo*ăţie de nuanţe. #5iar %i apa mării avea o
culoare ternă; nu era albastră, ci bătea spre un
albastru-petrol, iar în unele )one mai îndepărtate, spre
ori)ont, spre cenu%iu.
 &ipul de plante care predomină în &omassis
Be*etaţia nu era lu'uriantă %i nici înaltă. /ai
curând, a% putea spune că ea era pitică, asemănându-se
cu un nepeni%. #ei mai înalţi copaci erau precum ni%te
arbu%ti. 4m observat că plantele se de)voltau mai mult
pe ori)ontală, având frun)e mari, late %i cărnoase, cu
fibre puternice, ceva în *enul frun)elor de aloe. robabil
că acea particularitate se datora necesităţii de a absorbi
cât mai multă lumină pentru a reali)a fotosinte)a %i de
aceea frun)ele aveau nevoie de o suprafaţă cât mai
mare.
4cele plante, arbu%tii, florile, între*ul ecosistem de
acolo induceau o sen)aţie de soliditate, un fel de putere
a vieţii$, de forţă simplă în esenţa ei, dar pură. e
măsură ce minutele treceau, simţeam tot mai clar
infu)ia unei ener*ii binefăcătoare în întrea*a mea fiinţă,
a%a cum nu mai simţisem niciodată până atunci la
suprafaţa pământului.
contribuit mult robabilstructurii
la ec5ilibrarea că acel mele
fenomen a
psi5o-
mentale %i ener*etice, deoarece m-am simţit foarte
repede încre)ător, cu o mare poftă de viaţă, dar în
acela%i timp interiori)at %i focali)at. #5iar dacă
percepeam sen)aţia de euforie lăuntrică, care se datora
probabil abundenţei de ener*ie vitală din acel mediu,
totu%i am remarcat că îmi controlam în mod natural
starea %i resimţeam o distribuţie internă con%tientă a
acestei mari ener*ii. una dispo)iţie care a apărut
atunci în fiinţa mea era totu%i reţinută %i canali)ată
eficient, iar toate facultăţile mele beneficiau de ea. Nu
eram si*ur dacă acest proces era controlat %i diriat de
r<n, însă aveam tendinţa să cred că el repre)enta o
particularitate a locului, ceva inerent acelui spaţiu din
interiorul ământului.
?nul dintre elementele stranii pe care l-am
observat a fost lipsa animalelor, dar am vă)ut totu%i
câteva păsări de talie milocie, )burând la oasa înălţime.
Nu pot afirma cu si*uranţă dacă în acel loc e'ista sau
nu o faună bo*ată, dar înclin totu%i să cred că aceasta
era redusă. pecificul ve*etaţiei %i al vieţii acelor oameni
pare să nu fi permis proliferarea unor specii de animale,
cel puţin nu în această cavitate din structura internă a
planetei.

dornicimţindu-mă dea într-ola formă

să aflu răspunsurile deplină
întrebările pe %i fiind
care le
aveam, am vrut să aflu sursa luminii din acel loc, pe
care nu o puteam identifica. 4cela a fost unul dintre
elementele care m-a frapat încă de la început
uniformitatea luminii pe între* cuprinsul cerului$, care
nu era la prea mare înălţime. upă estimările mele,
ceaţa care îl forma se afla la înălţimea la care sunt norii
o%i de furtună, nu mai mult de două-trei sute de metri.
-Nu cu
lumine)e esteputere,
un soare cum aveţi
a început să-mivoi pe cer,
e'plice care4ici,
r<n. să
lumina provine de la radiaţia puternică a stratului masiv
de lavă care se află deasupra cavităţii noastre.
&emperatura %i radiaţia luminoasă se transmite prin
roci, iar ec5ilibrul este asi*urat prin inteli*enţa naturală
a viului %i a unor forţe care nu aparţin planului fi)ic.
entru că lumina nu provine de la o sursă i)olată, ea
difu)ea)ă uniform în masa norilor.
+'istă un proces aparte de interacţiune între
radiaţia puternică a lavei, ce străbate straturile
succesive de rocă, %i particulele din atmosfera de aici,
care se ioni)ea)ă %i creea)ă această luminiscenţă de
crepuscul.
4m )âmbit în sinea mea, observând stilul$
e'plicaţiilor lui r<n clare, concise, directe %i foarte
precise. #apacităţile lui mentale trebuie să fi fost cu
adevărat remarcabile. Nu vroiam să insist totu%i cu
astfel de *ânduri, %tiind prea bine că pentru el nu era o
problemă să le înţelea*ă, fie că erau rostite sau nu. /ă
pre*ăteam să pun următoarea întrebare când am
observat ceva foarte interesant.

)n z&or pe deasupra oraşului

in faţa noastră veneau plutind prin aer patru

obiecte pe care le-am comparat cu ni%te mici platforme.
/i-au atras atenţia în primul rând prin culoarea lor %i
prin faptul că păreau cam sin*urele obiecte din
ansamblul locului, care străluceau într-o anumită
măsură. Nu %tiu cine le c5emase$ %i nu cunosc nici
modalitatea lor de *5idare , însă ele se îndreptau spre
noi venind dinspre ora%. ănuiesc că era vorba despre
un protocol
cu liftul obi%nuit
special atunci
cu care amcând
sositse%ireali)a unpersoanele
noi, iar transport
trebuiau să aun*ă în ora%. #eea ce vedeam repre)enta
însă un salt care era dea semnificativ prin raport la
te5nolo*ia lumii de la suprafaţă, întrucât acei locuitori
păreau că stăpânesc foarte bine tainele anti*ravitaţiei %i
aveau de asemenea la îndemână dispo)itive care
funcţionau cu această te5nolo*ie.
 4m putut să observ mai bine acele obiecte atunci
când au auns c5iar în dreptul nostru %i s-au oprit,
staţionând la o înălţime de câţiva centimetri deasupra
solului. +le semănau foarte mult cu platforma
anti*ravitaţională pe care am vă)ut-o în #amera 6cultă,
atunci când am reali)at călătoria prin tunelul spre +*ipt.
4veau o formă ovală %i o lun*ime de apro'imativ un
metru %i umătate pe diametrul mare al elipsei, în timp
ce diametrul mic măsură apro'imativ un metru. Nu am
remarcat nicio altă parte mobilă sau dispo)itiv ata%at, în
afara plăcii în formă de disc ovali)at, din care erau
confecţionate.
+'istau însă %i deosebiri faţă de platforma din
#amera 6cultă. #ea mai evidentă dintre acestea era în
le*ătură cu materialul de construcţie, care în acest ca)
era foarte special; el părea a fi un metal, dar cu toate
acestea dădea impresia de u%or străve)iu. 4m constatat
însă că aceacare
interesante, sen)aţie
era ose datora mai
combinaţie mult
între culorii
*alben foarte
auriu %i
ar*intiu, însă *albenul auriu avea de asemenea o
nuanţă ro%ietică. pecificul acelui material %i culoarea
lui crea o sen)aţie vi)uală stranie, ca %i cum vederea
putea să pătrundă superficial în primul strat al
metalului, dar în realitate aceasta nu se petrecea, ci era
mai mult o ilu)ie optică provocată de caracteristicile
acelui material.

urcat4m urcat pemeu

în spatele platforma din dreptul
pe aceea%i meu,#e)ar
platformă. iar r<n
%i ceia
doi militari au urcat fiecare pe câte o platformă separată.
robabil r<n a vrut să se asi*ure că nu vor fi probleme
cu mine la acea primă e'perienţă de )bor cu un astfel de
dispo)itiv anti*ravitaţional. /ărturisesc că în primele
momente am avut o u%oară strân*ere de inimă, atunci
când am urcat pe platforma respectivă, dar am remarcat
imediat că ea era foarte stabilă %i, în plus, oferea un
spaţiu suficient pentru a mă simţi într-o relativă
si*uranţă. /-am *ândit că în cel mai rău ca) mă puteam
a%e)a pe suprafaţa ei pentru a-mi păstra ec5ilibrul sau
pentru a mă simţi în si*uranţă, dar s-a dovedit că nu a
trebuit să recur* la a%a ceva.
3mediat după ce am urcat cu toţii pe acele
platforme anti*ravitaţionale de transport, ele s-au pus în
mi%care, perfect silenţioase, )burând prin aer cu o vite)ă
pe care am apreciat-o cam la J0-D0 :mV5. 6 dată ce
trăie%ti acea sen)aţie a )borului$ liber, nu o mai poţi
uita. 6 sen)aţie de libertate %i desc5idere, de u%urinţă %i
c5iar de fericire, încât mi-am dorit atunci să mă plimb
cu acea platformă mult timp pe deasupra ora%ului, dar
am simţit imediat răspunsul -de această dată telepatic -
din partea lui r<n, ca o ustificare pentru care nu
puteam să fac aceasta.

metriburam
deasupraspre ora% %i
solului la am
o înălţime
parcursdedistanţa
câteva )eci de
în mai
puţin de )ece minute. Nu simţeam nicio sen)aţie de
pierdere a ec5ilibrului, nu ameţeam, iar curentul de aer
nu derana deloc la acea vite)ă. oate că eram autat în
acest fel de pre)enţa lui r<n, poate materialul din care
era alcătuită platforma anti*ravitaţională avea unele
proprietăţi speciale de natură psi5o-mentală, cert e
faptul că întrea*a mea fiinţă era cuprinsă de o mare
bucurie %i %i emoţie
afectivitatea dorinţa depo)itivă, care %i altora.
a o împărtă%i îmi amplifica
riveam de la înălţime ora%ul ce se apropia %i am
remarcat stră)ile sale, o piaţă mare, oamenii, activitatea
normală pe care o %tiam. Nu era o metropolă %i nici
măcar un ora% mai mare, iar cele mai înalte clădiri nu
aveau mai mult de două etae. 9ormele lor erau diferite,
însă am observat că predominau cele de pătrat.
#uloarea care domina era albul sau albul amestecat cu
be ori cu *ri, precum %i albastrul %i nuanţele sale. n
*eneral vorbind, nu e'istau culori stridente$ sau
strălucitoare. +'ista o anumită asemănare cu
construcţiile din unele insule *rece%ti, cu acele case albe
în linii simple, drepte, în *eneral paralelipipedice.
imţeam însă din modul de aranare a lor, din dispo)iţia
%i formele lor, din atmosfera *enerală pe care o de*aa
acea comunitate, un *en de stabilitate %i de ec5ilibru, o
încredere foarte mare %i o mulţumire calmă care se
transmitea ca o undă informaţională preţioasă.

!curtă istorie

n timp ce simţeam %i luam în acest fel pulsul$

ora%ului, mi-a venit un *ând asupra căruia nu
insistasem până atunci. /-am întrebat, meditativ, de
când e'istaauacea
ea %i cum comunitate
auns acei oameniacolo, ce anume
în acel loc dinrepre)enta
interiorul
planetei. /intea mea începuse dea să cree)e ni%te
ima*ini cu %iruri de oameni înaintând prin culoare
ascunse în scoarţa pământului, cu torţe aprinse, ca într-
un e'od sau ca o căutare disperată, când %irul
*ândurilor mi-a fost întrerupt de răspunsul lui r<n
- 4r fi fost prea dificil să procede)e în acest fel. Nu
poţi călători prin scoarţa pământului ca printr-o *ură
nesfâr%ită
scurtături$,dela metrou. Noicălătorit
fel cum ai am beneficiat de anumite
%i tu. untem aici de
mii de ani, avem o istorie foarte vec5e %i bo*ată. &otul
este documentat. 3storicii %i oamenii vo%tri de %tiinţă ar
avea mari surpri)e dacă ar cunoa%te documentele din
ar5ivele noastre.
- ar de ce neapărat cei din "omânia am întrebat
eu, puţin mirat.
 ână în acel moment aveam în minte ideea
*enerală că acel ora% se afla undeva în interiorul
planetei, într-o )onă oarecare a ei, asociind deplasarea
cu e'pediţia pe care am făcut-o prin primul tunel, spre
+*ipt.
- ?nde cre)i tu că este plasat acest ora% pe care îl
ve)i, raportat la suprafaţa planetei m-a întrebat r<n.
- Nu %tiu, am răspuns e)itant. robabil spre

ecuator...
Nu aveam nicio ba)ă pentru presupunerea mea,
însăaceea era ideea pe care am avut-o de la început,
când am pă%it afară din lift.
- Nu. e fapt, e%ti destul de aproape de casă, dacă
putem vorbi a%a despre cele câteva sute de :ilometri în
adâncime, care te despart de ea. #avitatea se află sub
teritoriul ţării, mai precis ea corespunde apro'imativ
locului în care era vec5iul &omis.

făcut 4sta era o nouă

o posibilă surpri)ă,
corelaţie una minunată.
cu numele a%e)ării, "apid,
pe caream
îl
menţionase #e)ar.
- &omassis are le*ătură cu vec5ea a%e)are de la
suprafaţă
r<n a aprobat din cap.
- a, corespunde oarecum pe linie verticală, în
interiorul ământului, cu ora%ul din vec5ime, de la
suprafaţă. nsă cavitatea a fost populată din timpuri
c5iar mai vec5i,
descendenţii când
direcţi %i puri &omis nu daci.
ai vec5ilor e'ista. untem
ntr-un fel,
poţi spune că suntem strămo%ii$ tăi. 6amenii pe care îi
ve)i aici, în ora%, provin în linie directă din dacii de
acum 2I00-JI00 de ani.
4m privit câteva secunde spre masa de ceaţă %i nori
de deasupra, *ândindu-mă că mai sus cu câteva sute de
:ilometri din punctul în care mă aflam a% fi putut nimeri
în )ona teatrului sau a pieţii din #onstanţa de a)i
@6ra%ul actual #onstanţa s-a de)voltat pe locul vec5iului
port &omis de la /area Nea*ră, care era o a%e)are dacică
în timpul 3mperiului "oman @n.ed.AA. istanţa în timp era
însă enormă, iar după câte am înţeles rădăcinile acelei
a%e)ări din interiorul ământului erau c5iar mai adânci
în ne*urile timpului.
-ecretul pătrunderii în acest loc a fost cunoscut de
unii călu*ări iniţiaţi în perioada ră)boaielor dintre
romani %i daci @4cestea s-au desfă%urat între anii 101-
102 %i 10I-10L d.Hr. @n.ed.AA. naintea lor, această
cavitate interioară era vi)itată doar de către marii preoţi
sacerdoţi din vremurile de demult, care slueau într-o
)onă din apropierea &omisului. ncă mai e'istă ruinele
unei cetăţi e'trem de vec5i din acele vremuri @robabil
autorul se referă la cetatea Histria @n.ed.AA. e atunci
fiinţele care locuiau aici erau în număr foarte mic %i
proveneau din a%a numita
unui mare cataclism rima 8ume,
de la suprafaţa care
planetei @6 avariantă
urmat
posibilă este scufundarea finală a 4tlantide!, pe care
speciali%tii o datea)ă în urul lui 11 I00î.Hr. @n.ed.AA.
 - nsăc5iar%i înaintea lor, acest spaţiu a fost locuit
de alte fiinţe care nu proveneau din lumea de la
suprafaţă, dar erau foarte evoluate. ână atunci,
condiţiile atmosferei din această cavitate erau diferite de
cele de acum %i nu puteau fi prielnice fiinţelor umane,
însă cam în acea perioadă au avut loc anumite
transformări în această )onă a interiorului planetei, iar
asta a condus la anumite sc5imbări în compo)iţia
atmosferei. #aracteristicile ei nu mai puteauasi*ura
traiul acelor fiinţe speciale. 8a un moment dat ele au
părăsit această )onă %i, de fapt, planeta însă%i. Noul
ecosistem s-a format rapid %i el a devenit accesibil
fiinţelor de la suprafaţă. 4 început treptat coloni)area$
lui, a%a după cum ţi-am spus, însă numărul oamenilor
care au avut acces a fost întotdeuna mic.
- Băd acum o întrea*ă civili)aţie aici, am spus,
curios să aflu cum s-a auns la această situaţie.
- 4m fost nevoiţi să facem asta, o dată cu pierderea
ră)boiului %i intrarea romanilor pe teritoriul aciei.
+'istă %i alte ora%e sub teritoriul ţării, care au fost
populate atunci în acela%i fel. #5iar dacă modalitatea de
pătrundere aici era foarte secretă %i e)oterică, în acele
condiţii speciale sacerdoţii au decis ca o parte dintre
daci să aibă acces în acest loc %i să-%i continuie viaţa
după
acesteaacelea%i valoriimportante
erau prea ca %i până %i
atunci. 4u considerat
valoroase pentru a că
fi
uitate. n timp, numărul locuitorilor a crescut.
- #e populaţie e'istă acum
- #am două sute de mii de locuitori. Kenetic
vorbind, nu e'istă nicio deosebire între dacii de acum
două mii de ani %i oamenii pe care îi ve)i acum pe stră)i.
4 fost un act de retra*ere %i pre)ervare, iar cu acea
oca)ie s-au înc5is multe porţi de comunicare cu
e'teriorul.
aspectele. +voluţia, însă, %i-a urmat cursul sub toate

$ameni' acţiuni şi alte elemente distincti"eale

oraşului 1omassis

4m vrut să întreb despre nivelul te5nolo*ic, dar am

observat că platforma începea să coboare spre sol,
îndreptându-se spre ţărmul mării. e măsură ce
înălţimea se mic%ora, am putut vedea mult mai bine
structura ora%ului, foarte asemănătoare cu ceea ce
vedem în )ilele noastre stră)i, intersecţii, populaţie cu
diverse treburi, un anumit *en de forfotă, dar nu
a*itaţie, ci mai curând focali)are. #red că acelei
populaţii i se putea aplica foarte bine celebrul dicton
festina lente @Krăbe%te-te încet, în limba latină @n.ed.AA.
Nu am observat însă niciun fel de ve5icul, cel puţin din
evaluarea$ aeriană pe care am făcut-o. &oţi oamenii,
bărbaţi sau femei, se deplasau mer*ând pe os.
ărea să fie o societate neobi%nuită din punctul
nostru de vedere. e e'emplu, nu am vă)ut nimic
industrial, nicio fabrică, niciun co% din care să iasă fum,
niciun atelier. robabil aveau )one dedicate studiului %i
cercetării te5nolo*ice, iar manufacturarea %i producţia
se reali)au în altă parte; sau pur %i simplu au auns la
un nivel%i superior,
*reoaie comple'e, care nu mai
mecanice, implica
pe care dispo)itivele
noi le folosim %i
nici combustibilii convenţionali. latformele
anti*ravitaţionale erau un bun e'emplu.
n *eneral vorbind, impresia pe care mi-a lăsat-o
ora%ul era aceea că mă aflam în Krecia 4ntică. Bedeam
în mare parte clădiri, construcţii %i un stil foarte
asemănător cu ceea ce %tiam din ilustraţii, din cărţi %i
din articole, dar el era inte*rat cu sisteme %i dispo)itive
foarte
observamodeme. 4ceastă
atât din stare oarecum
aspectul ora%ului, parado'ală
cât %i dinse
comportamentul oamenilor. e pildă, stră)ile nu erau
lar*i %i niciuna nu era asfaltată$, ci toate erau pietruite.
+ste drept că pietruirea lor era perfectă, dar era vorba de
pava cu piatră, nu de asfalt sau alt material sintetic. Nu
e'istau clădiri din beton %i sticlă$, nu vedeau sclipind
contururi nic5elate, nu e'istau )*ârie-nori, nici noduri
comple'e de autostră)i sau intersecţii. &otul era însă
a%e)at, reali)at cu inteli*enţă, avea o simplitate inerentă
%i un anumit *en de ele*anţă, ducând oarecum spre
stilul %i )ona antică.
4m depă%it ultimele construcţii %i ne-am îndreptat
în )bor la mică înălţime spre ţărmul de nisip al mării,
venind din partea dreaptă. latformele s-au apropiat
până foarte aproape de sol %i s-au oprit. Nici la venirea
lor %i nici acum, la ateri)are, nu am înţeles cine sau cum
le comanda, dar nu am mai întrebat. /-am *ândit că era
probabil un pro*ram prestabilit, că platformele
respectau un fel de puncte-terminus de venire %i de
plecare, dar îmi venea *reu să cred că, cu o asemenea
te5nolo*ie, locuitorii acelui loc ar fi fost constrân%i de
ni%te puncte fi'e de deplasare.
4m pă%it pe nisipul acelei plae. +ra fin, curat, de
culoare *albenă. Balurile nu erau înalte %i mai târ)iu am
aflat că acolo
manifestări niciodatăcare
sti5inice, nu apar
sunt de
furtuni,
obiceivielii sau alte
la suprafaţa
planetei. 4pa mării este mereu lini%tită, a%a cum o
vedeam atunci. n apropierea mea, pe plaă, erau câteva
stânci mici, printre care cre%tea ve*etaţie.
in direcţia ora%ului am observat venind spre noi
un *rup de trei persoane, un bărbat %i două femei, care
păreau să %tie de pre)enţa noastră acolo. uteam să le
observ comportamentul, atitudinea, mersul foarte
rela'at, starea
dispo)itivele de spirit pe
te5nolo*ice ec5ilibrată, dar de9iecare
care le purtau. asemenea %i
dintre
cele trei persoane aveau în dreptul tâmplei drepte câte
un obiect mic de formă triun*5iulară, care era cumva
ata%at craniului, deoarece nu am vă)ut alte elemente
care să-l susţină. ărbatul avea o căma%ă de culoare
ver)ui, desfăcută la *ât %i puţin în dreptul pieptului,
care nu se înc5eia cu nasturi, ci avea un fel de bandă
verticală care părea că se lipe%te$. e reverul acelei
blu)e am observat de asemenea un mic dispo)itiv, care
avea două linii luminoase, una albastră %i una verde, ce
se aprindeau intermitent, având lun*imi diferite. urta
pantaloni de aceea%i culoare cu blu)a, dar o nuanţă mai
înc5isă, iar în picioare avea ni%te încălţări maro, ce
semănau cu mocasinii. &otul crea impresia de perfect,
nu vedeam nimic di)armonios sau care nu s-ar fi potrivit
la el.
Qudecând după anumite aspecte te5nolo*ice, pe
care le-am menţionat, lo*ic ar fi fost ca îmbrăcămintea
lor să fie într-un *en futurist, asemănătoare
combine)oanelor speciale sau o altă modă a viitorului$.
(i totu%i, 5ainele lor arătau un port simplu,
convenţional, dar acordând atenţie detaliului. acă ar fi
să fac o descriere sintetică a ceea ce vedeam în &omassis
%i la locuitorii lui, a% spune că era ima*inea a ceva ce
pare
acestevec5i, darcreau
aspecte care oeste făcutsen)aţie
u%oară cu lucruri noi. &oate
de anacronism,
dar aceasta nu era totu%i deranantă.
Bestimentaţia celor trei avea bun *ust %i implica de
asemenea o cunoa%tere a proporţiilor, c5iar o ele*anţă a
detaliului. 9emeile purtau un fel de ie %i aveau părul
lun*, brunet. 8a una dintre ele am observat cum acesta
era le*at cu două %uviţe frumos împletite, iar în plus el
era ornamentat cu două lănţi%oare fine, unul din aur, iar
celălalt
#eidintr-un
trei au material de culoare
auns lân*ă noi, auro%ie.
înclinat u%or capul
salutând, iar r<n a început să vorbească cu ei în limba
necunoscută, pe care am au)it-o %i atunci când l-am
întâlnit în )ona de trecere. e data aceasta, însă, nu mai
înţele*eam sensul cuvintelor, dar am remarcat că
acestea aveau adeseori terminaţia în Xes sau Xisos,
semănând cu ceea ce noi %tim a fi *reaca vec5e.
 3ntre timp, #e)ar mi-a spus că va trebui să discute
cu r<n %i cu alţi repre)entanţi unele aspecte de
colaborare, iar asta însemna că va trebui să se deplase)e
într-un alt loc din ora%. /i-a spus să nu-mi fac *rii, că
va reveni în scurt timp. +l considera acea întâlnire ca
fiind importantă, deoarece desc5idea anumite posibilităţi
de colaborare te5nolo*ică. in cele ce am aflat mai
târ)iu, atunci r<n a oferit, in calitate de înalt
repre)entant al civili)aţiei din &omassis, o parte din
documentaţia despre te5nolo*ia anti*ravitaţională. e
pare că problema$ în această direcţie nu era neapărat
de natură conceptuală, ci ţinea mai ales dematerialul
sau aliaul care trebuia folosit.
4poi r<n s-a întors spre #e)ar %i i-a făcut un
semn ca o invitaţie, au urcat pe una dintre platforme %i
aceasta s-a înălţat în )bor spre ora%. n urma lor, pe a
doua platformă au urcat bărbatul %i una dintre femeile
care făceau cu
împodobit parte din lănţi%oare
acele *rup, cea care
din avea părul
metale frumos
preţioase.
latforma lor urma îndeaproape aceea%i direcţie de )bor
spre o altă )onă a ora%ului, care după câte mi-am dat
seama era centrală.

„Femeia de 23 de ani”

4m rămas sin*ur, oarecum stin*5er, cu cea de a

doua
anumităfemeie din de
distanţă *rup.
noi,#ei doimar*inea
spre militari apei,
stăteau la o
vorbind
încet între ei. Ne%tiind prea bine cum ar trebui să
procede) atunci, am privit întrebător spre acea femeie,
care nu părea să aibă mai mult de trei)eci de ani.
runetă, cu oc5ii mari %i trăsături delicate, avea corpul
foarte suplu, c5iar atletic, de unde am dedus că ocupa,
probabil, o funcţie de protecţie %i pa)ă. lu)a u%oară pe
care o purta nu avea mâneci, iar în partea de sus a
braţului drept avea înfă%urată o brăţară în formă de
spirală, ce era făcută dintr-un material de culoare
ro%ietică. prâncenele ne*re erau foarte bine conturate
%i se apropiau, ceea ce îi dădea un aer foarte 5otărât %i
în acela%i timp o forţă specifică. ărul, strâns la tâmple
%i pe cap, era prins la spate într-o coadă lun*ă. 8a
urec5i purta o perec5e de cercei lun*i, ele*anţi %i foarte
rafinat lucraţi, iar la tâmpla dreaptă am observat acel
mic dispo)itiv ata%at, ca în ca)ul celor doi militari, care
la ea avea însă o formă triun*5iulară.
4%teptam oarecum să se pre)intă, dar ea nu a făcut
asta. n sc5imb mi-a vorbit în limba română, cu acela%i
u%or accent straniu pe care l-am remarcat %i la r<n
-utem face câţiva pa%i până se întorc ei.
4m acceptat %i am început să pă%im rar prin
nisipul de pe plaă, cumva paralel cu ţărmul apei. +ram
puţin contrariat
procede) %i ce să de situaţie,
spun. ne%tiind
9ata se preafoarte
purta însă bine cum să
natural
%i a început să-mi e'plice faptul că la anumite intervale
de timp, unii dintre ei călătoresc la suprafaţă cu diferite
misiuni. in felul în care se desfă%ura discuţia mi-am
dat seama că nu era telepată, precum r<n %i atunci am
devenit %i eu mai rela'at. 4m întrebat-o dacă ea a fost
vreodată la suprafaţa ământului %i mi-a răspuns că
este bine familiari)ată cu re*iunile ţării noastre, dar %i
cu cele din alte
- ?ltima ţări.am rămas trei ani în nordul coţiei.
dată
+'istă un ciclu bine stabilit al misiunilor, iar rândul
meu vine o dată la 10-1I ani. &ocmai mă pre*ătesc
pentru o nouă plecare.
#eva nu se le*a. 3-am spus că îi aprecie) vârsta
tânără, dar că nu înţele* cum putea să aibă misiuni în
ţări străine în perioada adolescenţei.
 - 8a noi în)estrarea ener*etică este diferită, iar
durata de viaţă mai mare, mi-a răspuns ea. pui că îmi
aprecie)i vârsta la J0 de ani, dar în realitate am ID.
4m fost profund uimit, dar nu mi-am arătat prea
mult surpri)a. +u însumi percepeam acea infu)ie de
ener*ie specială, care mă făcea să mă simt profund
revi*orat %i plin de voie bună. 4m sc5imbat subiectul,
deoarece am intuit că nu dorea să-mi ofere mai multe
informaţii în le*ătură cu ceea ce făceau ei la suprafaţa
ământului în timpul misiunilor.

1radiţie' organizarea societăţii' e"oluţie

- Nuam vă)ut până acum copii în ora%, ci doar în

depărtare, pe ţărm... am spus eu, curios să cunosc
amănunte. +ste un loc anume pentru ei
- #ondiţiile de aici impun doar un anumit număr de

locuitori, astfel aspect.

atenţi la acest încât viaţa să fie maoritate
nsă marea ec5ilibrată.a untem
copiilor
din rândul nostru sunt născuţi la suprafaţă. +i sunt
adu%i în ora%ul nostru atunci când au împlinit vârsta de
J ani. #ei care se nasc aici sunt mai speciali.
4m ridicat sprâncenele, sincer mirat, întrebând
care este motivul. 9emeia mi-a e'plicat cu un aer serios
%i calm
- 8a na%tere, copilul trebuie să beneficie)e de

influenţele
un contact astrale. +ste
ener*etic foarte
între important
structura lui să
%i se reali)e)e
influenţele
ener*etice care provin de la astre. 4ceasta e ca un fel de
amprentă necesară pentru e'istenţa lui %i tot ceea ce
urmea)ă este sub semnul acelei influenţe. (tiinţa
voastră încă nu înţele*e aceste aspecte. nsă cei care se
nasc aici au trecut peste necesitatea unei influenţe
astrolo*ice datorită transformării lor spirituale. 6 astfel
de fiinţă este r<n.
- ine, %i de unde %tiţi cine trebuie să se nască la
suprafaţă %i cine să se nască aici am întrebat
contrariat.
9ata a )âmbit %i mi-a e'plicat că asta este stabilit
de înţelepţii acelei comunităţi, ceea ce m-a uimit într-o
primă fa)ă. 4veam impresia că vedeam un film
documentar despre societăţile ar5aice %i mintea mea
dea începea să privească neîncre)ătoare ceea ce aflam.
robabil că femeia a simţit clătinarea$ mea %i mi-a
spus
- n toată istoria noastră de mii de ani, nu a e'istat
nici măcar un sin*ur ca) în care înţelepţii să nu aibă
dreptate. &otul s-a adeverit e'act după cum au spus.
Boi, la suprafaţă, aveţi însă tendinţa să consideraţi
aproape totul ca un produs al te5nolo*iei %i materiei.
in
care această cau)ă daţi
o aveţi despre *re%nu
univers adeseori, iar concepţia
vă permite pe
să înţele*eţi
mai nimic din misterele lui.
4m fost nevoit să-i dau dreptate, dar speram într-o
evoluţie accelerată, care putea fi autată de o comunicare
adecvată între omenire %i societatea lor. 4m înţeles însă
repede că lucrurile erau foarte complicate în această
privinţă a%a că am abandonat subiectul pentru care
oricum nu aveam acreditare.
4m profitat de oportunitatea care mi se oferea %i
am întrebat
- Boi aţi pro*resat aici sin*uri, într-un sistem
înc5is, în ultimii 2000 de ani
- Nu este un sistem înc5is, mi-a replicat femeia.
+'istă le*ături, cone'iuni, atât la suprafaţa, cât %i în
interiorul ământului. Nu suntem sin*urii de aici. ar
avem %i avantaul unor materiale speciale, care nu pot fi
*ăsite la suprafaţă %i nici e'trase din minele voastre.
4poi, este o cunoa%tere specială, transmisă de foarte
demult.
- r<n mi-a spus că sunteţi urma%i ai dacilor.
+a a încuviinţat cu un *est nobil %i 5otărât.
- untem descendenţii lor direcţi, dar pe o spirală
evoluată. &otul e ca o copie în o*lindă. 8a fel ca %i ora%ul
nostru voi aveţi &omisul de la suprafaţă %i marea
voastră, noi avem &omassis aici, os, %i marea noastră.
piritul străbunilor %i al 3mperiului s-a păstrat.
Nu eram si*ur la ce 3mperiu se referea, dar
bănuiam că era vorba despre cel tracic din timpul lui
urebista, nu despre cel roman, pentru că atunci n-ar fi
avut sens ceea ce a spus. ar, ca să fiu si*ur, am
întrebat.
- +ste 3mperiul cel vec5i, iar noi avem totul
documentat tăbliţe, foi de metal %i alte obiecte, c5iar de
atunci
asemenea%i încă de dinainte.
dove)i cu ceea3arceapoi, minuţios,
a urmat. avemeste
&otul de
documentat %i ar5ivat. 4vem o întrea*a istorie de mii de
ani. Noi nu am făcut decât să continuăm e'istenţa
poporului, dar în acest loc, în interiorul planetei.
6r*ani)area noastră este însă aceea%i ca în vremurile de
demult.
- 8a ce or*ani)are te referi
- 8a sistemul de conducere, la felul în care se iau

deci)iile. 4vem o ierar5ie,

cel al străbunilor. +ste fărădar conceptul este acela%i ca
*re%.
Nu puteam să o contra)ic, din moment ce aveam
dovada c5iar în faţa oc5ilor un ora% mare în interiorul
planetei, care era perfect funcţional, avansat te5nolo*ic,
în care domnea pacea %i lini%tea, care emana bun simţ %i
înţelepciune. 8ocuitorii lui erau frumo%i, calmi, rela'aţi,
inteli*enţi. +ra imposibil să nu compar ceea ce vedeam
cu realitatea tristă a )ilelor noastre, cu societatea a%a-)is
avansată$ ideolo*ic în care trăim %i cu democraţia$
prostească a sistemului politic e'istent, atât de
complicat, inutil %i creator de nesfâr%ite conflicte %i
probleme. acă un astfel de sistem politic %i de
*uvernare, cu sutele de le*i ce îl cuprind, ar fi fost cu
adevărat valoros %i eficient, atunci cum se e'plică
)baterea continuă a societăţii actuale în nemulţumire, în
tot felul de probleme %i scurtcircuite ale lanţului
deci)ional, care abundă peste tot în lume 3ar dacă ve)i
că ceva %c5ioapătă în mod evident, nu ar fi normal să
vrei să-l modifici in nefericire, lanţul dependenţelor %i
obli*aţiilor interstatale, în special de natură economică
%i financiară este atât de dur %i de manipulator, încât
devine foarte *reu să poţi să faci o astfel de sc5imbare
maoră, c5iar %i atunci când ea apare ca fiind perfect
raţională %i de bun simţ.
9emeiapemi-a
se ba)ea)ă e'plicatînţelepciunii$
principiul că sistemul lorcelde conducere
care este cel
mai înţelept, conduce ora%ul. 4m întrebat despre
modalitatea în care locuitorii î%i dau seama că cineva
anume este cel mai înţelept. +a mi-a spus că, în *eneral
vorbind, acesta face parte din a%a-numitul *rup al
înţelepţilor$, care de obicei sunt cei în vârstă. +ste acel
sfat al bătrânilor$, cunoscut din vec5ime în tradiţia
noastră, dar %i în altele, iar ei se pare că au menţinut
strict această
e'plicat tradiţie,
mai apoi cu re)ultate
că, după remarcabile.
înţelept vin /i-a
4dministratorii,
un fel de mini%tri în sistemul nostru de or*ani)are.
9iecare dintre ace%tia are în subordine câte o re*iune,
însă prin aceasta nu se înţele*ea o re*iune spaţială, ci
un domeniu de activitate unul se ocupă de construcţii,
altul de %tiinţă, altul de cercetare %i a%a mai departe.
istemul este *ândit %i aplicat astfel încât fiecare dintre
ace%ti 4dministratori î%i iau oameni în subordine, în
funcţie de ceea ce au nevoie să reali)e)e.
- 4vem, bineînţeles, %i un sistem de apărare, care
este foarte eficient, mi-a mai spus femeia. +'istă o
Kardă pecială %i un Krup de 4nali)ă. #ei din Kardă
sunt luptătorii, care sunt bine antrenaţi %i au la
dispo)iţie o te5nolo*ie avansată. #ei din Krup sunt, prin
comparaţie, anali%tii din lumea voastră. +i monitori)ea)ă
sistemele de comunicare cu suprafaţa, căile de acces,
blocaul acestora pe care noi l-am instituit cu mult timp
în urmă, eventualele intru)iuni sau planuri de atac din
partea liderilor vo%tri. in fericire, foarte puţin %tiu sau
cred în e'istenţa noastră aici, iar asta este mai ales
datorită 5andicapului maor pe care îl aveţi în ceea ce
prive%te %tiinţa. 6amenii vo%tri de %tiinţă nu înţele*
realitatea a%a cum trebuie.
- a, prea mult or*oliu %i aro*anţă..., am spus eu în

barbă, maiMien.
doctorului mult pentru mine, repetând de fapt cuvintele
upă aceea am vrut să mai îndulcesc puţin pastila
amară$
- 4vem totu%i %i noi o te5nolo*ie destul de
avansată...
- a)a te5nolo*iei noastre este complet diferită de a
voastră, a spus femeia. #oncepţia ei este paralelă cu
ceea ce cunoa%teţi voi, cel puţin până în momentul de
faţă. robabil
blocaţi, iar maieste
apoinevoie mai întâi
să căutaţi să reali)aţi
mai departe. Noi unde vă
suntem
dispu%i să vă autăm %i să răspundem apelurilor voastre,
dar acest lucru trebuie făcut cu mare atenţie, pentru că
în ideea voastră despre e'istenţă s-a strecurat ceva
periculos în ultimele câteva sute de ani.
4m dedus implicit că era vorba despre contactele
diplomatice iniţiate de #e)ar %i *eneralul 6badea cu
civili)aţia din &omassis %i m-am *ândit că e'ista o mare
probabilitate ca întâlnirea pe care #e)ar o avea atunci,
să fie o etapă în aceste discuţii %i ne*ocieri. Nu aveam
însă în acel moment nicio informaţie în plus %i
înţele*eam că astfel de lucruri sunt foarte sensibile %i nu
pot fi discutate în orice condiţii.
9emeia tăcu pentru o clipă %i î%i atinse u%or cu
mâna dispo)itivul de la tâmplă. 4m privit în spate %i am
remarcat cum una dintre platforme se apropia de noi, iar
în spatele ei, pe o altă platforma, veneau cei doi militari.
-au oprit pentru câteva clipe în dreptul femeii, care le-a
adresat câteva cuvinte în limba lor plăcută, după care
ace%tia s-au înclinat respectuos %i au plecat mai departe.
4m înţeles atunci că femeia avea un anumit ran*
ierar5ic %i c5iar că era superiorul celor doi. +a se
întoarse către mine %i îmi spuse
- Nu suntem sin*urii care ne-am construit în acest

fel
ţăriitraiul. +'istă
voastre mai la
de a)i, multe a%e)ări
diferite urbane4tunci
adâncimi. sub teritoriul
când a
fost e'odul$, ne-am retras mulţi din toate re*iunile
teritoriului de la suprafaţă, %i am venit în astfel de locuri
secrete din interiorul planetei.
- #onstat că aproape nimeni de la suprafaţă nu %tie
de e'istenţa voastră. Nu aveţi le*ături cu ei.
- nainte de ră)boaie, e'ista o le*ătură între interior
%i e'terior. #avităţile %i căile de acces spre ele erau
cunoscute de acţiune.
*ândire %i de mai mulţi oameni.
upă +raromanilor
venirea un alt nivel de
am fost
nevoiţi să ne retra*em %i să înc5idem aceste căi de
acces. 4m blocat intrările spre ora%ele din interiorul
ământului, dar de asemenea am depo)itat aici %i foarte
multe dove)i, scrieri %i documente care nu sunt
cunoscute, mai ales din acea perioadă, de după cucerire.
oar o mică proporţie din cele ce %tiţi voi ca fiind istoria
de atunci, este adevărată. #ea mai mare parte este însă
necunoscută. ur %i simplu nu %tiţi cum s-au întâmplat
lucrurile cu adevărat. #ând va veni timpul, toate dove)ile
pe care noi le deţinem vor fi făcute cunoscute.

Bedere de sus %i vedere laterală a ora%ului &omassis, cu

menţionarea principalelor elemente

buram dea amândoi pe platformă spre ora%, mai

bine )is către o mar*ine a sa, unde am observat o )onă
ce putea fi asimilată cu o *ară, având mai multe *uri de
tunel ce intrau în munte. 8a două dintre ele, aproape de
intrare, am vă)ut ni%te ve5icule în sustentaţie. Nu
e'istau %ine sau alte dispo)itive de *5idare.
4m coborât încet pe sol, care de această dată era
bine %lefuit în piatră. #ei doi militari ne a%teptau în
dreptul unuia dintre ve5icule. /-am uitat întrebător la
însoţitoarea mea, care m-a invitat să mer* către acel
ve5icul. 4m înţeles că urma să călătorim %i, nerăbdător,
m-am *răbit spre locul indicat.
 Cap. ' -APELLO!% ORAŞUL DE (CRI!TAL)

Ne-am apropiat de acel ve5icul, care spre deosebire

de linia în *eneral simplă %i aparent vec5e ce caracteri)a
formele în acea comunitate, era foarte modern, o
adevărată biuterie te5nolo*ică. 8a o primă vedere
semăna cu celebrele trenuri apone)e 5in:ansen, însă
forma sa capsulară %i construcţia ceva mai comple'ă îl
deosebea de acestea.
9emeia mi-a e'plicat că ve5iculul era un fel de
navetă$ ce făcea le*ătura între ora%ele din interiorul
ământului, ce corespundeau teritoriului apro'imativ al
ţării noastre. Nu mi-a spus însă dacă aceasta era valabil
%i pentru alte a%e)ări din interiorul planetei, situate la
distanţe sau adâncimi mult mai mari de locul în care ne
aflam noi atunci. 8o*ic era că, dacă astfel de ora%e sunt
răspândite într-o anumită re*iune, atunci ele ar trebui
să e'iste %i în alte )one ale planetei.
$ te+nologie a"ansată

taţia de plecare se asemăna foarte mult cu cea în

care am sosit cu liftul$; avea o formă semicirculară, ca
un evantai, fiind străuită de peretele vertical al
muntelui. #apsula plutea cam la 10-1I cm înălţime
deasupra solului, ca urmare a unui efect
anti*ravitaţional.
Be5iculul mi-a tre)it în mod deosebit interesul %i
tocmai de aceea l-am anali)at cu atenţie. Klobal, semăna
cu o elipsă, dar la capete avea anumite linii de formă
particulare. 4m apreciat că lun*imea lui era de 7-F
metri, iar înălţimea de apro'imativ J metri. +ra compact,
masiv, perfect finisat %i impunea c5iar o anumită forţă
datorită formei sale aerodinamice. +ra construit dintr-un
material de culoare albă, dar în unele )one aceasta avea
o nuanţă de alb-crem.
ncă de la început atenţia mi-a fost atrasă de
particularitatea constructivă a acelui ve5icul înveli%ul
e'terior era acoperit de pac5ete$ identice, îmbinate
precum ni%te sol)i$, într-un mod asemănător cu ţi*lele
pe acoperi%ul unei case. /i-am dat seama că era vorba
despre te5nolo*ia specifică acelui aparat, ceva le*at de
sursa lui ener*etică. 3niţial am cre)ut că te5nolo*ia
implicată în construcţia navetei este asemănătoare
sistemului /a*lev pe electroma*neţi, care era studiat de
apone)i, dar mă în%elam.
-+ste un alt tip de te5nolo*ie, care se ba)ea)ă pe o
fi)ică diferită, mi-a spus femeia. (tiinţa voastră încă nu
a înţeles-o. + o forţă care distorsionea)ă spaţiul %i
timpul.

#ăutam să înţele* la ce se referea %i observam

deaproape acele plăci speciale de pe înveli%ul navetei,
dar ele erau compacte %i perfect netede. 4veau o formă
dreptun*5iulară %i adaptată curburii înveli%ului pe care
erau a%e)ate. Krosimea fiecăreia dintre ele nu era mai
mare de 2 centimetri.
Naveta nu avea *eamuri, 5ublouri sau alte
desc5i)ături. +ra un fel de fus$ compact, aparent dintr-
o sin*ură bucată. Be5iculul era îndreptat perpendicular
spre munte, în dreptul unei *uri masive %i întunecate,
pe care la început am identificat-o ca fiind o *ură de
tunel. Benind însă mai aproape, am vă)ut că acolo
suprafaţa muntelui era doar poli)ată$ după o formă
rotundă, cu un diametru de vreo I metri, iar roca din
interiorul cercului era mai înc5isă la culoare decât rocile
înconurătoare, având o tentă maro spre ro%cat. Nu
e'ista de fapt niciun tunel săpat în munte, nicio
denivelare, nicio cale de acces. n sc5imb, cercul care
delimita *ura de tunel$ avea dispuse pe circumferinţa
lui, în mod simetric, mai multe dispo)itive identice. 4m
bănuit că acestea erau într-o anumită re)onanţă cu
plăcile ca ni%te sol)i$ de pe înveli%ul navetei.
Nu eram însă lămurit cum %i pe unde se deplasa
un astfel de ve5icul în interiorul solid al ământului %i
de aceea am întrebat-o pe însoţitoarea mea.
-+vident, nu s-a pus problema săpării unor
tuneluri de cârtiţă$
4ici intervine prin mantaua
saltul te5nolo*ic %i de%i concepţie,
scoarţa terestră.
despre
care ţi-am spus. Noi ne folosim mult de câmpul
*ravitaţional, mai bine )is de interacţiunea lui cu un
câmp electric, la fel cum voi cunoa%teţi interacţiunea
dintre un corp încărcat electric cu un câmp ma*netic.
ntr-o astfel de interacţiune se *enerea)ă anumite
vorte'uri de câmp electric %i ma*netic. Noi am aplicat
acest principiu, dar în ca)ul câmpurilor *ravitaţionale.
Ne-am
liniile dedatcâmp
seama*ravitaţional
că atunci când un obiect traversea)ă
se *enerea)ă un anumit
câmp ma*netic.
4ici necunoa%terea mea s-a adâncit %i mai mult.
4m întrebat contrariat
- #e vrei să spui #ă din această interacţiune
re)ultă pur %i simplu un câmp ma*netic
 - Nu în mod automat, ci printr-o conversie pe care o
reali)ea)ă aceste piese, mi-a răspuns femeia, arătând cu
mâna spre sol)ii$ de pe e'teriorul navetei. 4%a cum voi
convertiţi câmpul ma*netic în câmp electric, la fel noi
ne-am dat seama cum putem să convertim câmpul
*ravitaţional în câmp ma*netic. 4sta înseamnă mult mai
mult decât simpla inducţie electroma*netică, a%a cum o
concepeţi voi, pentru că ne permite să curbăm spaţiul %i
timpul.
n timp ce femeia vorbea, mer*eam încet pe lân*ă
acel ve5icul ca o capsulă, privind cu mare atenţie la
particularităţile lui constructive. n mare era precum un
fus alun*it, o piesă compactă fără nicio desc5i)ătură,
ermetic înc5isă. 4tunci când am auns în partea din
faţă, aceasta semăna cu botul unui avion de luptă, însă
având linii mai rotunite. /i-am dat seama că în
secţiune naveta arăta probabil ca un ou cu vârful mai
ascuţit spreve5iculul,
înconurat în sus, fiind mai înaltă
mer*ând în această
paralel parte.
cu corpul lui4m
%i
observând finisarea e'cepţională a peretelui e'terior.
ol)ii$ erau perfect îmbinaţi %i a%e)aţi unul peste altul,
acoperind întrea*a suprafaţă a corpului navetei, dar nu
puteam să-mi dau seama cum anume converteau ei
ener*ia *ravitaţională în ener*ie ma*netică. oream
foarte mult să-l întreb pe *5idul meu despre aceasta, dar
mă frământa *ândul că interesul pe care îl manifestam
ar puteaNu
eronat. fi privit
a fostcu însă
suspiciune
nevoie %isă-mi
interpretat în mod
fac astfel de
probleme, căci simţind nelini%tea mea interioară, femeia
a )âmbit %i a început să-mi e'plice într-un mod foarte
de*aat
- ţi pot e'plica principiul, c5iar dacă %tiinţa voastră
acceptă cu dificultate posibilitatea unor astfel de
interacţiuni care să implice *ravitaţia. nainte de a porni,
naveta *enerea)ă în urul înveli%ului ei un anumit câmp
ma*netic fluctuant, pe care îl *enerea)ă cu autorul
undelor ultrasonice de frecvenţă foarte mare, pentru a
putea intra$ în mediul solid al scoarţei.
- #e fel de câmp fluctuant este acela am întrebat
imediat, foarte atent la e'plicaţiile pe care ea mi le
furni)a.
- +ste un câmp comple', format din combinaţia a

două câmpuri ma*netice unul rotativ, turbionar %i unul

cu o caracteristică specială, care aparent se pre)intă ca
un monopol, pentru că la e'teriorul navetei este
permanent nord$, iar la interior este permanent sud$.
#ombinaţia aceasta de câmpuri, care se face într-o
anumită proporţie %i la o anumită intensitate creea)ă un
fel de celulă spaţiu-timp locală$, ce delimitea)ă naveta.
ănuiam într-o anumită măsură care era efectul %i
i-am spus
- robabil se modifică frecvenţa de vibraţie %i
capsula trece prin materie fără să mai interacţione)e cu
aceasta
- a, acesta este fenomenul. e construie%te$ mai
întâi o distorsiune spaţio-temporală locală prin ridicarea
frecvenţei de vibraţie.
- 4ceastă iniţiali)are este în dotarea ve5iculului
#ine creea)ă cele două tipuri de câmpuri ma*netice
lăcuţele de pe suprafaţa navetei
-
Nu, nu ele.
)one distincte ceaereţii navetei
interioară sunt *ro%i
repre)intă %i au trei
structura de
re)istenţă; )ona de miloc este masivă %i cuprinde
*eneratoarele de câmp ma*netic pentru iniţiali)area
distorsiunii, însă nu le poţi vedea de aici, pentru că sunt
implementate în construcţia peretelui; )ona e'terioară
conţine plăcile de pe corpul navetei, care reali)ea)ă
convertirea câmpului *ravitaţional în câmp ma*netic, în
timpul deplasării.
in descrierea pe care ea mi-a făcut-o %i din
ima*inile pe care le-am vă)ut mai târ)iu în anumite
proiecţii5olo*rafice, o secţiune verticală prin corpul
navetei cuprinde la modul *eneral următoarele elemente

ecţiune verticală prin corpul navetei

+ram însă curios să aflu ce se petrece în timpul

deplasării.
- upă crearea distorsiunii, naveta porne%te %i apoi
se încarcă$ prin însă%i faptul că se deplasea)ă %i
traversea)ă liniile din
femeia. lăcuţele de )ona
câmpe'terioară
*ravitaţional, mi-a e'plicat
convertesc atunci
câmpul *ravitaţional în câmp ma*netic.
- (i acesta ce face
- +ste folosit pentru a menţine procesul de *enerare
a bulei spaţio-temporale, în care se află naveta care se
deplasea)ă. +ner*ia care este necesară pentru acest
fenomen este foarte mare; doar iniţiali)area procesului
poate fi făcută cu miloace proprii. /ai apoi,
necesarulener*etic este luat din conversia *ravitaţiei în
câmp ma*netic. /i%carea navetei creea)ă în permanenţă
un fel de tunel$ virtual, un fel de mediu$ prin care ea
înaintea)ă cu o vite)ă mare. 8e*ăturile între ora%e se
reali)ea)ă astfel foarte u%or, atunci când avem nevoie.

/-am întrebat atunci cu o anumită mirare, de unde

%tia ea toate acele amănunte de natură %tiinţifică. #5iar
dacă erau doar aspecte principiale, ele demonstrau
totu%i o anumită cunoa%tere pe care femeia o avea vi)avi
de construcţia %i concepţia navetei. Nu puteai oferi acele
e'plicaţii fără să nu fii implicat într-un anumit fel în
domeniu. #onsiderând că dea e'ista o anumită
familiaritate în discuţie, mi-am permis să întreb despre
acest lucru.
- #oordone) domeniul de cercetare în )ona de

securitate %i apărare, mi-a răspuns ea pe un ton

natural.
- ar acesta mi se pare a fi un ve5icul de transport
civil, am observat eu, neînţele*ând prea bine care este
le*ătura cu apărarea.
- oate fi folosit %i în alte direcţii, m-a lămurit ea.
ractic, este un transportor. 4deseori folosim astfel de
navete pentru transportul mărfurilor. oar o mică parte
din spaţiul lor interior este destinat călătorilor.
upă ce a spus aceasta, femeia a ridicat u%or mana
stân*ă în dreptul unei )one de pe corpul navetei,
apro'imativ la nivelul pieptului %i peretele a culisat spre
stân*a, lăsând spaţiu liber pentru intrare.

)n +a&itaclul na"etei

acă priveai capsula din e'terior era practic

imposibil să-ţi dai seama că în acel loc se afla de fapt o
u%ă care permitea intrarea. +a nu s-a suprapus peste
perete, ci a pătruns în interiorul acestuia, după ce mai
întâi s-a retras câţiva centimetri în adâncime. Nu s-a
au)it aproape niciun )*omot, doar un fo%net plăcut.
3nteriorul navetei era luminat în totalitate. Nu am
observat o sursă specială pentru acea lumină, care era
uniformă
remarcat a%i fost
venea de peste
aspectul tot. rimul
pereţilor lucrucare
interiori, pe care l-ama
păreau
fi alcătuiţi din sute de cristale strălucitoare foarte mici.
8umina nu era intensă, dar dădea sen)aţia că te
cuprinde %i te rela'ea)ă. #5iar dacă era un alb rece,
totu%i nu simţeam că mă deranea)ă. "efle'ele pe pereţii
navetei creau o strălucire intimă %i plăcută, care rela'au
imediat psi5icul %i mentalul. e%i te5nolo*ia care
determina acel efect era diferită de cea care e'ista, de
pildă,
porneau în /area Kalerie
din ala sau în totu%i
roiecţiilor, interiorul tunelurilor
re)ultatul ce
ei era
oarecum asemănător.
8a milocul ve5iculului, de o parte %i de alta a
pereţilor erau dispuse simetric câte trei scaune sau, mai
bine )is, un fel de fotolii er*onomice. 8a o primă
evaluare$ din priviri, ele mi-au făcut impresia că sunt
tari, însă atunci când m-am a%e)at pe unul dintre ele,
materialul din care era reali)at s-a înmuiat ca o *elatină
mai consistentă. 4m remarcat atunci plăcut surprins că,
dacă atin*eam u%or suprafaţa scaunului, aceasta
rămânea tare, dar dacă apăsam cu o forţă mai mare, ea
se înmuia. #ând te a%e)ai în scaun, de e'emplu,
materialul devenea moale %i lua imediat forma corpului,
creând o sen)aţie foarte confortabilă. 8a orice mi%care a
trupului, acel material inteli*ent se mula după noua
formă, iar dacă te ridicai, el revenea imediat la starea
iniţială, netedă. /i-am spus că, fără îndoială, aceasta
era plasticitatea inteli*entă$ pe care %i-ar fi dorit-o orice
sedentar care munce%te ore în %ir la birou, deoarece
materialul părea să se corele)e foarte bine cu formă
fi)ică a trupului.
artea din faţă %i din spate a navetei era blocată de
câte un perete dintr-un material semitransparent, în
spatele căruia am observat mai multe cutii a%e)ate una
peste
puţin alta, înc5ise
uimit, ermetic,
reali)ând probabil
faptul că nucue'ista
mărfuri. 4m fost
cabină de
comandă %i nici pilot, ori cel puţin eu n-am remarcat
acest lucru de acolo de unde mă aflam. 3nteriorul era
foarte simplu, conţinând doar cele %ase fotolii
er*onomice în partea centrală, restul spaţiului spre
e'tremităţile navetei fiind folosit pentru depo)itare. e
fapt, spaţiul din interior nu era foarte mare, atât datorită
formei elipsoidale a transportorului, cât %i datorită
pereţilor
am vă)utsăidelimitarea
*ro%i. nainte ca trei
celor u%a )one
să se despre
înc5idăcare
automat,
mi-a
vorbit *5idul meu %i am apreciat *rosimea peretelui la
apro'imativ J0-D0 de centimetri. 4m vă)ut apoi cum u%a
culisea)ă lateral din interiorul peretelui %i se împin*e în
e'terior, obturând perfect spaţiul.
n navetă intrasem doar eu %i însoţitoarea mea. #ei
doi militari au rămas pe platforma de plecare. 9emeia a
comunicat câteva cuvinte în limba ei natală, probabil cu
un centru de control %i imediat am simţit o sen)aţie
stranie în stomac, ca în ca)ul unei acceleraţii puternice,
însă ea a fost u%oară %i de scurtă durată. 4m remarcat
atunci că sen)aţia era de ridicare a or*anelor interne %i
nu de împin*ere a lor pe ori)ontală, spre în spate, a%a
cum este ca)ul atunci când se accelerea)ă puternic. ?na
dintre e'plicaţii ar putea fi că atunci a fost modificată
frecvenţa de vibraţie, care a crescut %i, prin urmare, ea a
creat acea sen)aţie specială de ridicare$.
upă câteva secunde totul a reintrat în normal %i
imediat după pornire pe pereţii din interiorul navetei au
apărut, luminoase %i colorate, diferite informaţii %i
sisteme *rafice, dispuse în secţiuni ca ni%te monitoare
video destul de mari, atât pe un perete, cât %i pe celălalt.
e pildă, în una dintre secţiuni, care era mai mare, ni se
arăta unde ne aflam %i cum evoluea)ă călătoria. &otu%i,
nu vedeam asta
derulându-se ca pe 3ma*inile
în vite)ă. fereastra apăreau
unui tren, cucumva
lent, peisaul
în
sinte)ă, iar repre)entarea traseului era punctiformă, dar
cu toate acestea îmi dădeam seama că vite)a era foarte
mare din proporţia deplasării, care era repre)entată
*rafic.
&otul era precum o 5artă, atât a elementelor
naturale de la suprafaţă, cât %i a celor din interiorul
ământului, prin care înaintam. 4m recunoscut lanţul
carpatic
ca într-o %isecţiune,
)ona de)ona
nord-vest a "omâniei,
pe care iar dedesubt,
o străbăteam. 3ma*inea
cuprindea într-o vi)iune dinamică peisaul *eneral al
teritoriului de la suprafaţă, dar în acela%i timp vedeam %i
înaintarea locală ce corespundea în interiorul mantalei
planetei, cu ima*ini ale principalelor forme de relief %i
structuri din interiorul ământului, prin care treceam.
+ra fascinant să observi acea interactivitate a ima*inilor,
atât de vie %i de fidelă, în care informaţia nu era
pre)entată doar sc5ematic sau virtual, ci %i foarte real,
cu ima*ini efective ale mediului atât de la suprafaţa
pământului, cât %i din interiorul lui. este acestea am
observat că se suprapuneau într-o admirabilă sinte)ă
anumite *rafice %i informaţii de natură di*itală, care
indicau direcţii, curbe, )one mai intens luminate, puncte
clipind colorat. 4m presupus că acelea puteau fi direcţii
către alte a%e)ări %i ora%e subterane %i am remarcat
faptul că maoritatea se aflau în )ona munţilor 4puseni.
&otu%i, am observat că două )one luminoase indicau, de
asemenea, spre /oldova.
crierea, totu%i, nu era ca a noastră. emnele
*rafice, care se sc5imbau aproape continuu apăreau în
diverse )one ale ima*inii, dar cu predominanţă în partea
din dreapta, sus. +le semănau mai de*rabă cu scrierea
runică, având ceva ar5aic în forma lor, un mister de care
mă simţeam atras.
?rmărind cu atenţie traseul %i ima*inile din
proiecţia de pe perete am observat după indicaţiile
*rafice că ne îndreptam spre un ora% subteran situat în
)ona de sud a &ransilvaniei, care se afla însă mult mai
aproape de suprafaţă. iferenţa de nivel între &omassis
%i acel ora% era foarte mare, a% spune cam 1I00 de
:ilometri. e fapt, destinaţia noastră se afla atât de
aproape de suprafaţa pământului în repre)entarea vie a
ima*inilor
cumva erape care
mai le vedeam,
u%or încâtpornind
să coborâm mă întrebam dacăspre
de acolo nu
ora%, decât să călătorim cu naveta. +ra, fire%te, un mod
amu)ant de a pune problema, în primul rând pentru că
durata călătoriei noastre nu a depă%it două minute %i, în
plus, *5idul meu mi-a spus că ora%ul, de%i se afla mult
mai aproape de suprafaţă decât &omassis, totu%i el era
la o adâncime de câteva )eci de :ilometri.
 -4pellos este un ora% foarte ,specia
ca istorie %i
structură, mi-a spus femeia. +ste %i el fo arte vec5i, dar
se deosebe%te totu%i în multe privinţe de ora%ul nostru.
8ocuitorii lui sunt tot din neamul da , însă la un
moment dat a e'istat o 5ibridi)are cu o al ă rasă.
n timp ce vorbea am remarcat pe ima*inile care
apăreau că am auns la destinaţie %i că n veta s-a oprit.
4poi toate ima*inile comple'e care ocupa până atunci o
mare parte din pereţii interiori au dispăr t brusc %i u%a
se desc5ise, culisând foarte silenţios. e fară a pătruns
o lumină caldă, plăcută, însă nu cu mult mai puternică
decât cea din interior.

$raşul din ca"itatea gigantică

4m ie%it din navetă %i am vă)ut că ne aflam pe o

platformă suspendată, susţinută de un pi on central la o
înălţime de vreo 1I metri deasupra solului. latforma
era plasată lân*ă un perete stâncos, dar nu făcea
contact cu acesta, a%a cum am vă)ut în &omassis. /ai
os, în partea stân*ă am observat încă trei platforme
separate, aflate la o anumită distanţă una de cealaltă,
dar ele erau puţin mai mici.
-4ceasta este platforma diplomatică$. Benirea
noastră a fost anunţată, mi-a spus însoţitoarea mea.
ntr-adevăr, la câţiva metri depărtare erau doi
bărbaţi care păreau să ne a%tepte. +i au făcut câţiva
pa%i spre noi, s-au oprit %i au înclinat puţin capul în
semn de bun venit. +rau îmbrăcaţi în ni%te costume
albe, ele*ante, însă felul în care erau croite lăsa sen)aţia
că sunt în le*ătură cu un serviciu de ordine %i
securitate în dreptul %oldurilor 5aina avea ni%te clapete,
probabil în loc de centură; pe antebraţ am vă)ut cotiere,
iar pantalonii aveau ni%te dun*i specifice pe lateral. n
picioare
clapete înaveau
parteaun
de fel
sus.de *5ete de asemenea cu ni%te
#ei doi bărbaţi erau apro'imativ de aceea%i
înălţime, cam 1,F0 m; unul dintre ei era blond, celălalt
avea părul castaniu înc5is. 4u vorbit câteva fra)e cu
însoţitoarea mea %i am remarcat că foloseau aceea%i
limbă ca cea a locuitorilor din &omassis.
n timp ce ei discutau, am privit cu mai multă
atenţie în ur. pre deosebire de &omassis, aici aveam
sentimentul că spaţiul
oc5ii mei, într-o era mult
depresiunea maidedesc5is
lar*ă %i vast. ub
câţiva :ilometri, se
întindea un ora% a cărui vedere m-a uluit, pentru că
părea desprins din cărţile 9 toate construcţiile %i
clădirile erau reali)ate dintr-un material transparent, ca
%i cum ar fi fost din cristal. &otu%i, acea transparenţă nu
era cea a unei sticle, ci mai curând era o
semitransparenţă foarte pură. in anumite un*5iuri
vedeam cum lumina se răsfrân*ea în culorile
curcubeului, ca printr-o prismă, creând perspective
superbe.
incolo de ora% am observat ni%te dealuri acoperite
de ve*etaţie %i c5iar sub platforma noastră cre%teau
copaci care se asemănau mult cu stearii, doar că erau
mai mici de înălţime. e os, în loc de iarbă am observat
că solul era acoperit cu un fel de mu%c5i %i lic5eni, dar
din câte mi-am dat seama ace%tia aveau o consistenţă
mai aspră$.
/aoritatea construcţiilor din ora%, a%a cum le
puteam vedea eu de la depărtare, aveau formă sferică
sau curbată. Nu am vă)ut totu%i clădiri înalte, doar
câteva mici turnuri ce erau rotunite în partea de sus.
4m vă)ut de asemenea stră)i destul de lar*i %i foarte
frumos amenaate, tuneluri %i arcade, precum %i clădiri
sub formă de dom. 4r5itectura ora%ului era complet
diferită de cea
construcţie era folosită
uluitor, încreând
&omassis, iar materialul
sen)aţia unui ora% de
al
viitorului. 8a aceasta contribuia %i lumina, care de
asemenea era specială la fel ca în &omassis, nu era o
sursă concretă ce o emitea, ci ea era răspândită uniform,
albă, însă de intensitate medie, a%a cum este dimineaţa
spre ora 10.
iscuţia celor trei se înc5eiase %i atunci bărbatul
blond se întoarse către mine %i mi se adresă foarte
binevoitor într-o
-&impul română
este aproape
prea scurt perfectă
pentru a face o vi)ită în
ora%, dar pe lân*ă ceea ce se poate observa de aici,
putem să oferim o sinte)ă a informaţiei despre noi, care
va auta în colaborarea viitoare.
/ă simţeam foarte bine %i am acceptat cu bucurie.
8a îndemnul lor, ne-am îndreptat cu toţii spre un mic
piedestal de pe platformă, care s-a dovedit de fapt că era
un panou de comandă. Nu îi cuno%team funcţia precisă,
dar acela%i bărbat mi-a spus că dispo)itivul repre)enta
un periferic ce se putea racorda la informaţia centrală a
ora%ului.
n momentul în care ne-am apropiat suficient de
mult de acel piedestal ca un paralelipiped înalt cam de
un metru, el s-a activat %i pe suprafaţa lui au apărut
diferite semne %i informaţii, sc5eme %i mici ima*ini. /i-a
creat impresia atunci că era un fel de selector %i într-
adevăr, cu o sin*ură mi%care a mâinii, de la distanţă,
bărbatul blond a accesat un anumit domeniu. n faţa
noastră a fost imediat proiectat un ecran mare,
5olo*rafic, de la piedestal în sus. +ra mai lat decât
acesta, probabil avea mai mult de doi metri, iar în
înălţime era doar cu puţin mai mic.

storia locului

e acel ecran$ 5olo*rafic au început atunci să se

derule)e destul de repede %i cu o claritate e'cepţională
ima*ini în le*ătură cu acel ora% %i locuitorii lui. /i-am
dat seama că ele nu erau neapărat într-o ordine
cronolo*ică, însă asta nu m-a deranat. +ram foarte
atent %i curios să aflu detalii despre acel loc, cu atât mai
mult cu cât modalitatea de pre)entare era foarte
asemănătoare cu cea din ala roiecţiilor.
8a început
pe care am vă)utdea,
le observasem împreurimile )onei
două lacuri dealurile
mici, iar în
depărtare ceea ce părea a fi un *5eţar de mici
dimensiuni. /ai apoi, brusc, ima*inile au arătat un fel
de intrare în coasta muntelui, care era foarte ele*ant
amenaată. re)entarea insista mult asupra acelei intrări
în munte, care semăna cu intrarea într-o pe%teră
turistică, arătând-o din diferite un*5iuri %i de la diferite
distanţe. 4tunci a fost prima dată când am remarcat mai
atent felul în care erau structuraţi munţii, ca un fel de
semicerc pe lateral, ca %i cum ar fi înconurat spaţiul în
care ne aflam %i totodată curbându-se deasupra
acestuia. ?luit, mi-am ridicat privirea pentru a verifica
eu însumi ceea ce vedeam în ima*ini %i atunci am
remarcat că, luându-mi oc5ii de la proiecţia 5olo*rafică,
aceasta în*5eţa$. 4m privit din nou spre ecran %i %irul
ima*inilor a continuat; am privit în sus, iar ima*inea a
rămas ca un stop-cadru. +ra evident că într-un anumit
fel acea redare era intrinsec conectată la direcţia privirii
mele, pe care o avea ca referinţă.
4tunci când privisem ora%ul nu am acordat o
atenţie deosebită cerului$, mai ales că acesta era u%or
difu) datorită luminii. 4cum însă am privit cu mai mare
atenţie )ona în care ne aflam, c5iar lân*ă peretele
stâncos al munţilor. 4cesta se înălţa %i apoi se curba
u%or
totu%ideasupra, dar lumina
vederea perfectă, ca %iîncum
partea
rocades-ar
susfi împiedica
cufundat
în ceva lăptos$. &otu%i, până să dispară total în această
lumină deasupra ora%ului, puteam să întrevăd un
anumit contur al stâncilor care erau deasupra noastră %i
c5iar în unele locuri vedeam unele vârfuri ale acestora
care străpun*eau norii$ vertical, cu vârful în os. 4bia
atunci mi-am format o ima*ine mai clară în minte
despre acel loc %i am înţeles că el era de fapt un fel de
pe%teră
vedeam.*i*antică, putândcaverne
lafonul acelei să asi*ure 5abitatul
uria%e nu se pe
aflacare îl
prea
sus. Qudecând după vârfurile stâncilor pe care le-am
observat deasupra noastră, în tavanul$ pe%terii, a%
aprecia înălţimea în acea )onă la cel mult 70 de metri,
dar mi-am dat seama că aceasta varia %i, probabil, c5iar
cre%tea puţin spre ora%.
 4m revenit cu privirea la ima*inile de pe ecran %i
acestea au început să se derule)e în continuare. +le
înfăţi%au mai clar structura acelui loc, a munţilor %i
boltirea lor deasupra, formând o cavitate imensă
subpământeană, mult mai mare decât cea pe care am
observat-o în &omassis. /untele nu cre%tea$ în
înălţime, ci cumva se întindea$ deasupra ora%ului, ca
un fel de coviltir, iar acel acoperi%$ continua în
depărtare.
n timp ce priveam acele ima*ini, interesul meu s-a
îndreptat spre *ura de pe%teră din munte, pe care eu
totu%i nu o vedeam de pe platforma pe care mă aflam.
4tunci mi-am dat seama că ima*inile ce îmi apăreau
urmau cumva interesul pe care eu îl manifestam într-o
direcţie sau alta, în funcţie de ceea ce doream să văd.
/i-am dat seama în acest fel că era vorba de un alt *en
de interactivitate, c5iar mai profundă, o le*ătură directă
cu minteapemea,
te5nolo*ii iar oaceasta
care nu era probabil rodul unei
înţele*eam.
/i s-a arătat pe ecran ima*inea mult mai apropiată
a intrării în acea pe%teră, despre care am înţeles imediat
că era de fapt ie%irea din munte spre cavitatea interioară
în care mă aflam atunci, adică spre ora%. 4m observat că
era ca o *ură mare de tunel, destul de înaltă %i lar*ă,
având mar*inile finisate în mod artificial. 3ntervenţia
omului se vedea %i în )ona din faţa ei, care semăna ca
un punct observa,
asemenea de venire-plecare %i unde
într-o parte, multeam putut
cutii de
%i lă)i
depo)itate.
4poi, brusc, ima*inea a redat aceea%i intrare în
munte, însă de această dată în starea ei naturală.
#omparativ cu ima*inea în care aceasta fusese
amenaată, am vă)ut că atunci ea avea dimensiuni mai
mici. /ar*inile erau c5iar stanca naturală, iar la intrare
solul era denivelat. /i-am dat seama imediat că vedeam
istoria acelui loc, c5iar de la începutul lui, cu atât mai
mult cu cât totul acolo era be)nă.
3ma*inile îmi arătau doi bărbaţi cu bărbi mari %i
cu%me pe cap, ţinând în mână câte o făclie aprinsă,
înaintând %ovăitori dincolo de *ura pe%terii, în interiorul
cavităţii în care acum este ora%ul 4pellos. 8umina
făcliilor se reflecta slab spre în sus, arătând structura
solidă, de piatră, a acelei cavităţi interioare foarte mari
din interiorul ământului. n spatele celor doi, dar
rămânând la intrarea în munte, erau alte câteva
persoane, care îi a%teptau %i care cărau un fel de baloţi
sau le*ături mari.
in felul în care s-au derulat mai apoi ima*inile mi-
am dat seama că acelea au fost începuturile istorice
pentru ceeace, mai târ)iu, a însemnat popularea acelei
)one din interiorul planetei. robabil mi s-a oferit să văd
momentul
mai apoi să descoperirii acelei cavităţi
am o anumită imense,
idee despre pentru ca
succesiunea
de)voltării ei. 3nteresant este faptul că cei pe care îi
vedeam a fi primii care au descoperit acea cavernă nu
erau oameni ai pe%terilor$, ci purtau ni%te pantaloni
rudimentari dintr-un material *ros, de culoare albă, pe
cap aveau cu%me, iar cămă%ile erau lar*i %i le*ate la %old
cu o centură de culoare înc5isă. uteam să presupun că
erau locuitori ai teritoriului de la suprafaţă, poate c5iar
cu
credmult înaintea vec5ilor
că popularea daci, iardin
uria%ei caverne aceasta măa făcea
interior să
avut loc
probabil cu multe mii de ani în urmă. +ra însă o cu totul
altă istorie decât în ca)ul lui &omassis %i mi s-a părut
uimitor faptul că au avansat incredibil de repede din
punct de vedere te5nolo*ic.
 4m înţeles însă din următoarele ima*ini felul în
care au decurs lucrurile, c5iar dacă nu am vă)ut prea
multe detalii. 8a început doar câţiva oameni au pătruns
în imensa pe%teră dar, datorită faptului că întunericul
era total, iar )ona aproape e'clusiv stâncoasă, ei au
părăsit-o. /ai apoi, însă, probabil la un anumit interval
de timp după aceea, am vă)ut un alt *rup de persoane
care au pătruns %i au iniţiat aprinderea unui *lob de
mici dimensiuni, ce răspândea o lumină alb-*ălbuie,
foarte plăcută %i totodată puternică. 4poi au fost aduse
mai multe *loburi asemănătoare. +le nu erau mari, nu
cred că depă%eau un metru în diametru, dar lumina pe
care o furni)au era e'traordinar de puternică %i
constantă. #urând întrea*a vale %i cavitate era luminată
un peisa stâncos %i sterp în cea mai mare parte.
+stimarea mea iniţială cu privire la înălţimea cavităţii s-
a
îndovedit a fi destul
medie 70-F0 de corectă,
de metri. căci
paţiul se aceasta
întindeanu depă%ea
mai mulţi
:ilometri pe ori)ontală, cu o u%oară tendinţă de urcare
în partea opusă intrării din munte. ractic vorbind, era
ca o uria%ă bulă *oală, de o formă apro'imativ
elipsoidală %i destul de aplati)ată, în interiorul
ământului, o cavitate *i*antică ce se întindea pe o mare
suprafaţă sub teritoriul &ransilvaniei.
4cei oameni care au adus *loburile luminoase
făceau parte
îmbrăcaţi, cu dintr-o altă păreau
robe lun*i, ta*mă %i, a fidupă cum
preoţi. +i erau
însoţiţi de un *rup mic de alte fiinţe de o mare
frumuseţe, bărbaţi%i femei, care aveau părul blond, dar
care prin îmbrăcămintea lor din material strălucitor %i
comportamentul pe care îl aveau, arătau că nu făceau
parte din comunitatea bă%tina%ă de la suprafaţă. 4m
avut atunci intuiţia că acele fiinţe i-au autat %i spriinit
pe locuitori să popule)e %i să fonde)e acea comunitate
din interiorul ământului, care acum este 4pellos.
4vansul te5nolo*ic %i modul în care s-a de)voltat acel loc
demonstrea)ă aceasta.

0umina din ca"itate

8a începuturi, lumina furni)ată de acele *loburi era

mult mai puternică %i avea o lun*ime de undă diferită,
culoarea ei fiind alb-*ălbuie. n pre)ent intensitatea
luminii din cavitate este mai slabă %i mai plăcută, poate
pentru faptul că ea %i-a sc5imbat frecvenţa, acum fiind
doar lumină albă. rima impresie, atunci când am ie%it
din navetă %i am avut perspectiva uria%ei cavităţi a fost
că acea lumină mă 5răne%te$ într-un anumit mod %i îmi
induce o stare foarte plăcută. +a nu era deloc seacă$, ci
parcă plină de substanţă$.

de la pre deosebire
ioni)area de &omassis,
naturală unde
a atmosferei, în lumina
4pellos provine
ea este
produsă în mod artificial. 3ma*inile mi-au arătat modul
in*enios în care locuitorii ora%ului au re)olvat această
problemă. istemul lor de iluminat seamănă destul de
mult cu sistemul de 8+-uri din te5nolo*ia noastră,
atâta doar că în loc de materialul ceramic din
componenţa 8+-urilor ei folosesc cristale de cuarţ, pe
care le fabrică %i le inte*rea)ă într-un compo)it special
astfel
nevoieîncât iluminatul
de ener*ie în interiorul cavităţii să nu aibă
au'iliară.
3deea mi s-a părut foarte in*enioasă, iar reali)area
te5nolo*ică e'traordinară. 4cele cristale de cuarţ sunt în
a%a fel fabricate, încât să convertească presiunea asupra
lor într-o slabă emisie de fotoni, adică în lumină.
&avanul$ de rocă al cavităţii interioare în care se află
4pellos a fost acoperit de miliarde de cristale mici, care
reacţionea)ă la presiunea e'ercitată de diferenţa
*ravitaţională care se manifestă pe tavanul *i*anticei
cavităţi. 3ma*inile au su*erat că e'istă atracţie
*ravitaţională principală spre centrul planetei, dar de
asemenea masa materiei aflată deasupra cavităţii
e'ercită %i ea o anumită atracţie *ravitaţională. 4ceastă
diferenţă de atracţie *ravitaţională acţionea)ă asupra
dispo)itivului ce susţine fiecare cristal %i face să apară o
anumită tensiune electrică în acesta, care este preluată
de cristale %i convertită în emisie fotonică, adică în
lumină.
rivind cu atenţie 5olo*rama din faţa mea,
ima*inea s-a mărit %i am vă)ut că, c5iar dacă un sin*ur
mic cristal emite doar pe o frecvenţă specifică, datorită
faptului că sunt miliarde de astfel de mici cristale în
întrea*a cavitate subterană, spectrul de frecvenţe este
foarte lar*.
eoarece
direcţie era viu,interesul pe care
mi s-a arătat îl manifestam
c5iar în această
structura te5nolo*ică
a dispo)itivului care susţine cristalul. 4ceste dispo)itive
sunt ca ni%te plăcuţe rotunde cu un diametru de
apro'imativ 10-1I mm %i o *rosime de 1 mm. +le se
aseamănă destul de mult cu te5nolo*ia 8+-urilor la
noi, cu diferenţa că sunt reali)ate din câteva straturi
succesive de metale, care au o densitate din ce în ce mai
mare. /i-am dat seama că te5nolo*ia de reali)are este
avansată, deoarece
nanote5nolo*ic acele metale
pe plăcuţă erauoimprimate
%i creau probabil
tensiune electrică
prin atracţia *ravitaţională diferenţiată.
este ele era plasat un mic ma*net %i un convertor
special. #onvertorul prelua efectul *ravitaţional
diferenţiat %i îl transforma în câmp electric, ce era
direcţionat mai apoi către cristalul a%e)at peste acel
sistem stratificat %i destul de comple'. #ristalul de cuarţ
avea deasupra lui un ma*net puternic %i prelua astfel
curentul electric slab printr-o formă de vorte', care crea
astfel un alt câmp ma*netic, dar de data aceasta
variabil. #ombinaţia de câmp ma*netic static %i câmp
ma*netic variabil crea o e'citare permanentă în cristalul
de cuarţ, ceea ce provoca o emisie fotonică, adică
lumină. artea cea mai interesantă a efectului este că
acest proces e permanent %i nu are nevoie de altă sursă
de curent electric decât cel provocat de distorsiunea
*ravitaţională.
n ansamblul ei, lumina emisă a fost calculată să
acopere între*ul spectru vi)ibil. &oate cristalele la un loc
creau o sen)aţie de lumină albă, ec5ilibrată, fiind foarte
bo*ată în frecvenţe diferite, care proveneau de la
nenumăratele emisii fotonice ale cristalelor de cuarţ.
4ceasta e'plica %i sen)aţia de 5rănire$ %i de bine pe
caream simţit-o atunci când am auns în 4pellos %i am
luat
aspectcontact
delicat cu lumina adeasi*urat
de vieţuire acolo. totodată
"e)olvarea
un acestui
5abitat
ve*etal destul de bo*at %i a făcut ca viaţa să prospere.
tructura comple'ă %i te5nolo*ia avansată de reali)are a
dispo)itivelor de iluminat cu cristale de cuarţ

Cele cinci paliere şi sistemul complex de

ca"ităţide su& teritoriul 1ransil"aniei

+ste emoţionant să ve)i modul în care se fondea)ă

o populaţie %i felul în care ea î%i construie%te un mediu
propice %i c5iar un destin, mai ales în interiorul
ământului. /i s-a arătat în flas5-uri scurte cum a
început totul, cum au adus în primele fa)e baloţi %i un
fel de butoaie, precum %i diverse alte obiecte, pe care le-
au depo)itat în faţa intrării din munte %i cum, mai apoi,
au început să avanse)e tot mai mult în profun)imea
pe%terii, mai ales după ce au sosit primele *loburi
luminoase.
9aptul că vedeam acele obiecte destul de mari, pe
care oamenii
că accesul le-au
spre adus acolo
cavitate m-a făcut
era destul să mă
de lar*, *ândesc
pentru a le
permite să care acele materiale. &otu%i, la fel ca în
&omassis, nu am vă)ut niciun fel de animale care ar fi
putut să-i aute la transport. 3mediat ce mi-am îndreptat
interesul spre calea de acces în imensa pe%teră, mi s-au
arătat ima*ini, ca într-o secţiune, care pre)entau
cavitatea în dreapta, în partea de os; pornind de acolo,
vedeam culoarul principal de la intrarea în ea, care se
de)volta maiblocau
acestea se apoi în
%i mai
eraumulte ramificaţii.
scurte, ?nele
altele însă eraudintre
ceva
mai mari %i erau în trepte$ sau etae$. Nu am vă)ut o
cale de acces continuă %i oblică, de sus până os, ci
cumva aceasta era fra*mentată în mai multe paliere
relativ ori)ontale, iar coborârea se făcea între ele.
+'istau ramificaţii la fiecare dintre acele paliere, astfel
încât era necesar să %tii calea corectă %i principală, care
conducea în cavitatea de os, imensă; altfel, urmând
ramificaţiile secundare am observat că puteai să aun*i
fie în alte pe%teri mult mai mici, ori calea pur %i simplu
se bloca. Nu pot spune însă dacă toate sau unele dintre
acele pe%teri mai mici, la care aun*eau anumite
ramificaţii, erau %i ele locuite sau nu. 4% presupune că
da, mai ales că am observat că unele dintre ele erau
le*ate, însă aceasta este doar o părere personală; în
această privinţă nu mi s-a arătat nimic.
4m numărat cinci niveluri sau paliere principale de
acces spre 4pellos. 4tunci când priveam ima*inile în
secţiune, care îmi erau pre)entate, eram uluit să observ
ce comple'ă era structura în interiorul ământului,
c5iar destul de aproape de suprafaţa lui. in cele ce am
vă)ut, pot afirma ai si*uranţă că 4pellos se află în )ona
de trecere spre mantaua terestră, la o distanţă relativ
mică de suprafaţă, iar accesul se poate face în mod
direct printr-un
care seamănă anumit
cu o loc ceva
crăpătură situatmai
în mare
munţii 4puseni,
în munte.
rin comparaţie, &omassis se *ăse%te la limita
inferioară a mantalei terestre, adică la o adâncime cu
mult mai mare decât 4pellos. in această cau)ă, ora%ul
dacic se află foarte aproape de limita de trecere spre
planul eteric din interiorul ământului, c5iar în )ona de
tran)iţie. 4%a se e'plică faptul că natura fi)ică a materiei
din acel loc, precum %i a fiinţelor de acolo, este mai
rafinată decât
în 4pellos cea de
se poate la efectiv
face suprafaţă. n plus,
pe os, dacă accesul
cunoscând traseul
corect, accesul în &omassis nu se poate face la fel, ci
doar trecând prin anumite sasuri sau distorsiuni
spaţiale, care e'istă în anumite )one bine cunoscute. +le
fie sunt naturale, fie au fost create în mod artificial, a%a
cum a fost în ca)ul celui de al doilea tunel prin care am
pătruns #e)ar %i cu mine.
 /i s-a arătat c5iar de aproape traseul spre 4pellos,
cel puţin în prima lui parte. upă intrarea de la
suprafaţă semer*e în os, către primul palier, într-un
un*5i destul de înclinat. 4poi descinderea se atenuea)ă
către al doilea palier %i păstrea)ă relativ acela%i un*5i de
coborâre până la al patrulea palier, care este cel mai
lar*. 4colo am vă)ut că e'istă o pe%teră cu un lac
subteran destul de întins, ce trebuie traversat, iar după
aceea se intră într-o altă pe%teră; abia din această
ultimă pe%teră se pătrunde în cavitatea imensă, care
este 4pellos.
 4poi mi s-a arătat o ima*ine de sus a teritoriului
ţării în acea )onă a munţilor 4puseni %i, cumva
dedesubt, într-o formă mai luminoasă, mi se su*era
pre)enţa acestei imense cavităţi din interiorul
ământului, 4pellos, care are o formă mai alun*ită, ca
un fel de triun*5i. uteam să plase) cumva limitele ei
între 6radea, ibiu %i 4lba 3ulia. ornind de la mar*inile
acestei cavităţi, am vă)ut e'tinderea ei în alte pe%teri
mai mici, ca ni%te fiorduri$, ceea ce făcea subteranul
munţilor 4puseni foarte comple'.
/i se pare important faptul că atât 4pellos, cât %i
celelalte pe%teri-fiord$, pornind de la ea, sunt lumi
fi)ice, a%a cum este %i lumea noastră de la suprafaţa
pământului. Nu doar atât, ci între aceste lumi e'istă
le*ături %i căi de acces, a%a după cum mi s-a arătat %i
am descris. in e'plicaţiile pe care le-am primit ulterior
de la bărbatul blond, am aflat că ei vin destul de des în
lumea noastră %i aduc multe produse %i mărfuri de aici.
&otu%i, calea de acces spre 4pellos nu este permisă
decât în acele ca)uri pe care ei le consideră ca fiind
necesar să aibă loc.
artea cea mai lată a cavităţii din interior este spre
sud, c5iar
nu este în dreptul
deloc "o%ieică
întâmplător /ontana -#âmpeni.
s-au născut +vident,
atât de multe
probleme, de)bateri, discuţii %i conflicte de natură a%a-
)is economică$ pe subiectul e'ploatării )ăcământului de
aur din "o%ia /ontana. Noi cunoa%tem prea bine
dedesubturile acestei probleme, însă nu este ca)ul %i nici
timpul ca ea să fie pre)entată aici. unt aspecte
sensibile la nivel internaţional,care implică de asemenea
unele secrete de stat, dar cititorul atent poate să facă
unele corelaţii pertinente.
 tructura de caverne mari %i caverne-fiord$ de sub
teritoriul /unţilor 4puseni

4eţeaua de transport
#avitatea se în*ustea)ă foarte mult spre 6radea,
formând un fel de triun*5i cu partea mult mai lată de
os. 3ma*inile mi-au arătat apoi un fel de reţea$ de
circulaţie atât în interiorul lui 4pellos, cât %i între
diferitele fiorduri$ sau remificaţii ale sale. 4poi această
reţea s-a apropiat foarte mult în ima*inile care mi se
pre)entau %i am vă)ut că le*ăturile %i circulaţia
respectivă se făcea
celei cu care prin intermediul
am călătorit eu însumiunor
din navete în *enul
&omassis spre
4pellos. 4m remarcat însă alte două tipuri de navete sau
capsule, iar în unul dintre ca)uri transportorul era
destul de lun*, măsurând mai bine de I0 de metri în
lun*ime, fiind totu%i modular.
rivit de pe platforma pe care mă aflam, ora%ul
părea să fie foarte lini%tit, la fel ca %i &omassis, dar
circulaţia navetelor în subteran era dinamică. #5iar %i în
interiorul *ol al cavităţii aceasta era destul de activă,
însă am observat că cele mai multe trasee erau relativ
aproape de circumferinţa uria%ei cavităţi, pe lân*ă
peretele muntos %i doar puţine ve5icule pătrundeau
radial spre centrul ora%ului. ractic, era acela%i concept
constructiv ca în ca)ul ora%ului &omassis, unde tunelul
de deplasare a navetelor urmărea circumferinţa
munţilor, pe mar*inile cavităţii interioare.
4m observat multe astfel de capsule, mici %i mari,
care făceau le*ătura între feluritele )one ale lui 4pellos %i
între alte ramificaţii e'terioare ale ora%ului. 4m vă)ut,
bineînţeles, circulaţia unor astfel de navete c5iar până
aproape de suprafaţă, unde e'istau un fel de staţii
maore la o adâncime relativ mică în pământ, ca puncte
de recepţie$ prin intermediul cărora se reali)a circulaţia
%i transportul de mărfuri %i persoane cu e'teriorul. e la
acele staţii secrete.
asemenea, pasaele până la suprafaţă erau scurte %i, de
&otu%i, în timp ce vi)ionam acele secvenţe, am
observat că navetele de transport nu preluau decât o
mică parte din mărfurile depo)itate în acele staţii de
recepţie. ersonal, mă confruntam cu o dilemă încă de
la începutul vi)ionarii m-am întrebat cum se reali)a
comunicarea$ cu e'teriorul, cum aun*eau locuitorii din
4pellos la suprafaţă %i înapoi. e asemenea, cum se
reali)a
observattransportul
era destul dedemasiv.
mărfuri, carenudupă
Navetele puteaucâte am
aun*e
în niciun ca) până la punctele de la suprafaţă %i c5iar la
staţiile de recepţie, care probabil se aflau la o adâncime
de 2-J :ilometri, nu am vă)ut multe ve5icule de
transport. acă pentru a aun*e la suprafaţă cei din
4pellos ar fi folosit sistemul de pe%teri %i de paliere pe
care l-am vă)ut redat în ima*ini, aceasta ar fi fost de la
bun început un e%ec, pentru că drumul ar fi implicat de
fiecare dată un efort imens %i ar fi durat mult timp.
#5iar presupunând că traseul ar fi fost ca în palmă, tot
ar fi durat câteva )ile să se urce cei aproape 70 de
:ilometri care despart ora%ul de suprafaţa pământului.
ă nu uităm însă că interiorul planetei are nenumărate
meandre, piedici, urcu%uri %i coborâ%uri, ape de
traversat %i cine %tie câte alte elemente care sunt
necunoscute. n aceste condiţii, transportul mărfurilor,
mai ales în cantităţi mari, a%a cum le-am vă)ut mai apoi
depo)itate în ni%te 5an*are imense, devenea aproape
imposibil.
roblema mă preocupa %i tocmai de aceea am
îndră)nit să cer unele informaţii, iar bărbatul blond mi-a
răspuns cu multă bunăvoinţă
- a, aceasta a fost mult timp o problemă spinoasă,
dar ea a fost re)olvată. 4ici poţi vedea 5an*arele noastre
de la suprafaţă,
ora%ele voastre, iarînapoi
care aducem felurite
le transportăm mărfuri din
în 4pellos.
e ecran au apărut ima*ini cu interiorul unui
5an*ar imens, foarte modern construit, în care e'ista o
mare forfotă oameni, stivuitoare, un tip de ma%ini mici
electrice, întocmai ca într-un depo)it retailer. +ram
uimit de faptul că activitatea celor din ora%ul subteran
era foarte vie c5iar %i la suprafaţa pământului %i, dintr-o
pornire firească %i entu)iastă, am întrebat
-
ar unde
5an*are anumea%teptat
Nu m-am aveţi plasate aceste odepo)ite
să e'iste sau
a%a mare
circulaţie a mărfurilor între sus %i os, am spus
admirativ.
ărbatul a )âmbit %i mi-a spus
- &u poţi să înţele*i destul de bine că noi nu avem
permisiunea să de)văluim acest lucru. 3nformaţii de
acest *en se discută la alt nivel %i ţin de foruri
superioare; ele sunt cele care decid %i iau 5otărâri în
astfel de situaţii. #5iar %i informaţiile la care ai acces
acum au fost dinainte stabilite când, ce %i cum să îţi
de)văluim. unt lucruri importante, care nu pot fi
tratate cu superficialitate.

Consideraţii' puncte de "edere despre "iaţa în

oraşeledin interiorul Pământului

mi dădeam prea bine seama că astfel de lucruri

sunt pe deplin ustificate %i ele se încadrea)ă în lo*ica
desfă%urării evenimentelor.
-atorită naturii oamenilor de la suprafaţă %i a
nivelului lor de înţele*ere a vieţii, problema securităţii
ora%ului nostru a fost dintotdeauna foarte importantă.
Benirea ta aici face %i ea parte dintr-un plan care a fost
demult proiectat %i care se desfă%oară pas cu pas. 9aptul
că s-a aunsdiplomatică
comunicare la această reală.
etapă înseamnă că s-a decis o
#uvintele lui spuneau indirect că pentru viitor se
pre*ătea contactul dintre civili)aţia noastră %i cea din
4pellos, din &omassis %i poate %i din alte ora%e din
interiorul planetei, dar reali)am faptul că acest lucru nu
poate fi făptuit foarte u%or. 9ără să intru în detalii de
natură filosofică %i reli*ioasă, a% menţiona %ocurile
imense de natură te5nolo*ică, socială, psi5olo*ică %i
economică,
ce ar fi pusă pefaţă
careînomenirea le-ar avea e'istenţei
faţă cu realitatea de susţinut după
acestor
civili)aţii în interiorul planetei noastre, precum %i cu
adevărata structură interioară a ământului, care nu
are nicio le*ătură cu teoria %tiinţifică modernă.
#ele două ora%e din interiorul ământului, la care
avusesem acces până în acel moment, îmi păreau ca
două enclave ale unei alte lumi. Nu cred că *re%esc prea
mult spunând că, dacă ar fi cunoscute în acest moment
%i dacă accesul acolo ar fi liber, am asista probabil la o
inva)ie ca cea a conc5istadorilor în imperiul 3nca. intr-
un anumit punct de vedere, lucrurile nu s-au sc5imbat
prea mult faţă de acum D00 de ani. #u toate acestea,
bunăvoinţa fiinţelor din cele două ora%e este foarte mare
%i ele c5iar doresc să ne aute. e asemenea, atunci am
înţeles mai bine eforturile titanice ale lui #e)ar,
numeroasele lui călătorii în interiorul planetei %i
motivaţia lor adevărată, precum %i discreţia foarte mare
de care a dat dovadă în acest sens.
- 4m observat că la periferia acestei a%e)ări sunt
alte ora%e mai mici, în cavităţi mai mici. -au de)voltat
independent am întrebat, ca o parante)ă la subiectul
discutat.
- +le sunt ca ni%te sateliţi ai no%tri, dar au fiecare
statutul lor separat. #omunicăm %i ne autăm, dar
de)voltarea
după cucerire.este individuală. opularea lor masivă a fost
4m înţeles, fără să mai întreb, că se referea la
cucerirea romană a aciei de acum două mii de ani.
ărbatul blond a continuat să-mi e'plice
- 3nteriorul ământului nu este deloc plin, a%a cum
spuneţi voi, ci este c5iar rarefiat$, cu foarte multe
cavităţi, pe%teri %i caverne despre care nu %tiţi nimic.
?nele dintre ele nu au corespondenţă cu suprafaţa, ci
doar
canalecomunică întredeele.
sau alte căi /ulte
acces sunt însă
cu tărâmul le*ateintre
vostru. prin
acelea, voi cunoa%teţi doar câteva. e%terile turistice sau
de e'plorare repre)intă doar vârful aisber*ului; cavităţile
din interiorul ământului sunt însă mult mai
numeroase, mai mari %i mai comple'e decât acestea.
- &oate sunt locuite am întrebat, dând curs unei
curio)ităţi mai vec5i.
 - Nu. ?nele dintre ele sunt *oale, c5iar dacă suportă
viaţa. Kuvernele puternice din lumea voastră au
descoperit câteva dintre ele, care sunt mai apropiate de
suprafaţă %i au construit acolo ba)e militare, de fapt
adevărate ora%e, în care trăiesc mii de oameni. +le sunt
considerate ca fiind refu*ii în ca)ul unor mari calamităţi
sau cataclisme de la suprafaţă %i de aceea sunt secrete.
4lte cavităţi, c5iar foarte mari, sunt inutili)abile pentru
de)voltarea unei societăţi. /ulte dintre ele sunt practic
pun*i cu *a)e, altele au lacuri întinse cu apă dulce,
altele au sedimente %i petrol, ori diferite alte substanţe.
4numite puteri din lumea voastră doresc să le
e'ploate)e prin felurite miloace. ?neori, când ele se
apropie periculos de una sau alta dintre căile de acces
spre ora%ele noastre, le împiedicăm să facă asta, dar fără
ca ele să reali)e)e ce anume se întâmplă cu adevărat.
eocamdată nu putem să avem alt tip de contact,
pentru că intenţiile lor sunt aproape totdeauana
distructive.
- 6ricum, influenţa lor în interiorul planetei este
minimă, practic nesemnificativă, am observat eu. n
acela%i timp, probabil e'istă multe alte populaţii %i ora%e
despre care nu %tiu nimic, posibil c5iar civili)aţii, dar pe
care voi le cunoa%teţi. 4ici, între voi, nu e'istă conflicte
- 8uptele în subteran nu au sens, pentru că sunt
sortite e%ecului de ambele părţi încă de la început. Nu
e'istă învin*ători
condiţiile mediului%isunt
învin%i. &oţinatură.
de a%a pierd, +ste
deoarece c5iar
un spaţiu
înc5is %i relativ limitat, nu îl poţi trata oricum. 4ici
ec5ilibrul este fin %i trebuie mare atenţie pentru a fi
menţinut. Nu intră în discuţie armele puternice de
distru*ere, e'plo)iile %i cu atât mai puţin armele de
distru*ere în masă, a%a cum le numiţi voi. e altfel, ele
sunt oarecum primitive. #5iar %i dacă s-ar folosi, să
)icem, armament simplu, rudimentar, în *enul celui care
a e'istat în perioada voastră medievală, prea multe
cadavre ar destabili)a de asemenea ecosistemul. /ulte
dintre cavităţi nu sunt la fel de mari ca 4pellos, iar acolo
viaţa trebuie să fie atent or*ani)ată. Noi, în această )onă
din interiorul planetei, am înţeles c5iar de la început că
luptele %i conflictele nu au sens. Natura umană î%i
modifică percepţia %i informaţia *enetică din aproape în
aproape, astfel că după mii de ani apare o diferenţă
destul de mare între fiinţele de la suprafaţă %i cele din
interior, aproape în orice domeniu. acă informaţia
*enetică este de la început sănătoasă, atunci evoluţia în
interiorul planetei poate să fie foarte rapidă.
-
„1eleportarea” mărfurilor

4m rămas puţin pe *ânduri, deoarece aveam unele

neclarităţi,
importanţă. pe carepermis
/i-am mă străduiam să le ordone) ca
un comentariu
- +ste *reu de cre)ut că toate fiinţele din subteran
sunt construite după acela%i calapod. +u văd diferenţe
notabile c5iar între voi %i cei din &omassis dar, până la
urmă, consider aceasta ca fiind de înţeles. #eea ce nu
înţele*, însă, este dacă toate comunităţile se încadrea)ă
apro'imativ pe acela%i palier de evoluţie. &oate sunt
pa%nice %i fericite
-
#ele care pornesc
s-au de)voltat din tipar.
pe acela%i acela%i+'istă
filon *enetic,
însă %ida. +le
unele
comunităţi restrânse care fac o notă aparte. unt fiinţe
nu neapărat umane, care au un alt mod de trai. ?nele
dintre ele nu provin de pe această planetă. 8umile lor
sunt întunecate, pline de c5in. ar ele sunt i)olate %i au
accesul blocat către cavităţile mari, unde societatea a
evoluat mult. 4u auns aici prin ocul sorţii %i al unor
conuncturi istorice, care mai apoi s-au perpetuat.
- +u înţele* că aceasta este situaţia la adâncimi nu
prea mari.
- 6ra%ele %i civili)aţiile din interior nu sunt doar
fi)ice. Kradul lor de elevare cre%te pe măsură ce te
îndrepţi spre centru. in moment ce noi ne aflăm într-o
cavitate care este relativ apropiată de suprafaţă, este
natural să menţinem le*ătura cu cei care trăiesc acolo,
pentru că trăim în aceea%i dimensiune a realităţii, adică
în dimensiunea fi)ică. #5iar %i cei din &omassis
procedea)ă la fel. e aceea avem o activitate bo*ată %i
folosim multe dintre produsele voastre.
4tunci mi-am adus aminte de subiectul de la care
am pornit discuţia %i am privit ecranul, care s-a animat
imediat.
- ntr-adevăr, observ că folosiţi multe produse de la

suprafaţă.
- +ste firesc, nu avem plantaţii sau culturi %i nici o
serie întrea*ă de alimente care ne sunt totu%i necesare,
a spus bărbatul.
- ine, dar cum transportaţi aceste produse de la
suprafaţă în ora%
+l %i-a trecut mâna într-un fel anume peste panoul
de proiecţie %i pe ecran a apărut o )onă mai retrasă din
5an*ar, în care am vă)ut un cerc clar delimitat, cu un
diametru de vreo
de vreo cinci treitrecea
metri metri.oeasupra lui, la o metal
arcadă dintr-un înălţime
de
culoare *alben-ro%ietică. n plan vertical aceasta avea
ane'at un dispo)itiv de formă rotundă. ntre*ul
ansamblu îmi părea a fi ca o instalaţie imensă dedu%$ %i
c5iar am făcut atunci această remarcă în mod nevinovat
%i într-un spirit de *lumă.
 - nrealitate, este un dispo)itiv de înaltă te5nolo*ie,
care translatea)ă mărfurile %i fiinţele de aici în staţia de
primire, de unde sunt preluate de transportoare, mi-a
e'plicat bărbatul blond, )âmbind.
- Borbim despre teleportare am întrebat eu, uluit.
- Nu, nu este teleportare în sensul strict pe care îl
daţi voi acestei noţiuni. 6biectul sau fiinţa nu dispare
pur %i simplu %i apare în alt loc, ci metoda este cumva
mai simplă %i nu implică dificultăţile care intervin în
ca)ul teleportării. Noi ridicăm puţin frecvenţa de vibraţie
a obiectului sau fiinţei care trebuie transportată %i apoi
materia este împinsă$ ca pe ni%te %ine$ până în locul de
destinaţie. (inele$ sunt de fapt linii de câmp, ca ni%te
ra)e de ener*ie, între transmiţătorul dintr-un loc %i
receptorul din celălalt loc. 4tomii sunt împin%i de-a
lun*ul acestor linii de câmp, iar când aun* la destinaţie
ei sunt coa*ulaţi$ din nou prin scăderea frecvenţei de
vibraţie.
- rocesul se face instantaneu
- Nu, el durea)ă un anumit timp, dar acesta este
scurt. #5iar dacă nu se pune problema de vite)ă în
sensul clasic al noţiunii, totu%i transmisia durea)ă
câteva secunde, pentru că este nevoie de un fel de
reec5ilibrare a câmpurilor electric %i ma*netic din
componenţa materiei transportate. +ste ca o trecere într-
un univers paralel, a%a cum îl înţele* oamenii vo%tri de
%tiinţă în nostru.
universul acest moment, iar apoi
&e5nolo*ia este se facemai
puţin revenirea în
avansată
faţă de cea care implică sistemul de circulaţie a
navetelor noastre.

Con"ertoarele magnetice
 ntr-adevăr, din e'plicaţiile care mi s-au oferit am
înţeles că deplasarea ve5iculelor de transport era mai
mult o problemă de fi)ică locală$, un fenomen care în
spaţiile desc5ise era autat de unele elemente
structurale adiacente. Navetele nu mer*eau pe %ine, ci
treceau pe sub ni%te arcade$ atunci când circulau în
spaţiile desc5ise. n ima*inile care mi s-au arătat, am
observat însă cum ele treceau la fel de bine %i cu o mare
vite)ă atât prin spaţiile *oale, în interiorul pe%terilor %i
cavernelor, cât %i prin materia solidă dintre ele. 4m
înţeles, a%adar, că te5nolo*ia de deplasare care este
folosită de locuitorii celor două ora%e din interiorul
ământului nu este foarte diferită.
ndată ce mi-am pus în acest fel problema,
ima*inile mi-au arătat de aproape o navetă din 4pellos %i
apoi, foarte repede, pe ecran s-au succedat mai multe
instantanee cu tipul de convertor %i forţele pe care el le
*enerea)ă, despre
că te5nolo*ia decare eu %tiamfolosită
transport dea. 4tunci am reali)at
în 4pellos era
asemănătoare cu cea pe care mi-a descris-o femeia din
&omassis, c5iar dacă nu neapărat identică cu aceasta.
/i s-a arătat modalitatea de înaintare a navetei prin
materia fi)ică, care se reali)a de asemenea prin
modificarea frecvenţei de vibraţie %i atunci în prim plan
mi-a apărut un astfel de sistem de conversie a atracţiei
*ravitaţionale în câmp ma*netic, aproape identic cu
sistemele tip&omassis.
călătorit din sol)i$ de #onvertorul
pe înveli%ulera
navetei cu care
doar puţin am
diferit
ca formă faţă de cel din &omassis, având una dintre
laturi puţin te%ită, iar colţurile puţin rotunite.
4tunci ima*inea s-a mărit local foarte mult, astfel
încât pe suprafaţa unui astfel de convertor am vă)ut o
structură ca o reţea comple'ă, formată din liniile de
câmp *ravitaţional. +a era întretăiată de forma navetei %i
din această interacţiune reţeaua maoră începea să
fluctue)e. 4poi mi s-a arătat într-un mod interactiv cum
electricitatea care re)ultă din acele fluctuaţii era
preluată de sistem %i convertită în câmp ma*netic.
tructura fi)ică a convertorului implica în
construcţia ei ni%te compartimente cu un lic5id special,
de culoare alb strălucitor, care semăna foarte bine cu
o'i*enul lic5id, dar tind să cred că era de altă natură.
4m vă)ut cum acel lic5idspecial interacţiona cu liniile de
câmp ale reţelei *ravitaţionale %i probabil contribuia în
acest fel la convertirea ener*iei *ravitaţionale în ener*ie
ma*netică.

tructura de principiu a convertorului de câmp ma*netic

)ntoarcerea acasă

upă proiectarea acestui ultim detaliu, ecranul a

devenit opac %i apoi s-a retras în piedestalul solid.
ărbatul blond s-a întors către mine %i mi-a spus
 -4cum este necesar să te reîntorci în &omassis.
#ole*ul tău dea te a%teaptă.
4m mulţumit pentru bunăvoinţa lor %i pentru
desc5iderea minunată de a-mi pre)enta toate acele
aspecte despre istoria %i viaţa comunităţii lor. +ram
impresionat %i în sinea mea recuno%team că doream să
mai rămân în 4pellos, unde mi-a plăcut foarte mult. Ne-
am luat rămas bun %i am intrat împreună cu
însoţitoarea mea în navetă.
rumul de întoarcere a fost %i mai scurt, timp în
care m-am lăsat confortabil în unul dintre acele scaune
cu materialul lor foarte rela'ant, *ândindu-mă la toate
cele pe care le vă)usem, în timp ce femeia căuta anumite
informaţii pe ima*inile interactive de pe peretele
transportorului.
#am după cinci minute am simţit decelerarea
foarte u%oară %i scurtă, ce îmi indica faptul că am auns
la destinaţie.
pă%it /-amdin
pe platforma ridicat %i, când
&omassis. u%a am
4colo s-a avut
desc5is, am
plăcuta
surpri)ă să-l văd pe #e)ar, care mă a%tepta cu un
)âmbet u%or amu)at. r<n se afla câţiva metri mai
încolo, discutând cu cei doi militari. /-am uitat la ceas
%i am vă)ut că, socotind ambele drumuri %i timpul pe
care l-am petrecut în 4pellos, totul se petrecuse în
apro'imativ DI de minute.
3ntuiam că era timpul să ne întoarcem la suprafaţă
%i #e)ar
spus mi-a ficonfirmat
că vom aceasta
condu%i de dinmilitari.
cei doi priviri. Ne-am
r<n ne-a
luat
rămas bun de la el, iar eu i-am mulţumit în mod
deosebit pentru *ria %i detaliile pe care mi le-a oferit.
imţeam că acel om înţelept va avea un rol deosebit în
destinul viitor al cooperării dintre noi, cei de la suprafaţă
%i civili)aţia lor.
 4m urcat amândoi pe o platformă )burătoare, care
s-a înălţat, îndreptându-se spre )ona muntelui în care
se afla liftul$ interdimensional. #ei doi militari veneau
în urma noastră pe o altă platformă. &otul se petrecea
rapid %i totu%i nu aveam deloc impresia *rabei sau
precipitării. 9iind încă sub imperiul multitudinii de
informaţii pe care le aflasem într-un interval foarte
scurt, atât în &omassis, cât %i în 4pellos, am preferat să
nu vorbesc, mai ales că #e)ar părea %i el a fi preocupat.
4m savurat apoi scurta călătorie cu liftul$ %i
ima*inile oarecum ameţitoare, datorită vite)ei foarte
mari, pe care le vedeam prin materialul transparent.
#ând am pă%it afară eram în staţia de primire, în care de
această dată am vă)ut mai multe persoane care aveau
activitate. #ei doi militari ne-au condus până în dreptul
secţiunii din peretele muntelui, iar când #e)ar %i cu
mine am venit c5iar în faţa ei, aceasta a început să
vibre)e, devenindde
dea o sc5imbare translucidă. n fiinţa,
stare în toată mod ciudat, simţeam
ca %i cum mi se
modifica centrul de *reutate, ceea ce îmi crea o foarte
u%oară ameţeală. 3-am salutat pe cei doi din &omassis,
care au înclinat capul cu respect %i am pă%it împreună
cu #e)ar dincolo.
4m trecut în mod firesc prin acea discontinuitate,
simţind doar ful*uranta sen)aţie, ca o înfiorare, ce mi-a
străbătut între*ul corp. #e)ar mi-a e'plicat că toate
acestea sunt,
frecvenţei de practic
vibraţie vorbind, tot atâtea
a câmpului modificări
bioelectric ale
la nivel
celular. n timp ce parcur*eam drumul înapoi, prin
tunel, spre bifurcaţie, am întrebat dacă acest lucru nu
este de natură să bulverse)e or*anismul. +l mi-a
e'plicat că, datorită faptului că frecvenţele diferite erau
totu%i relativ apropiate ca valoare, corpul nu sesi)a într-
un mod neplăcut acele modificări, c5iar dacă acestea
erau reali)ate într-un ritm destul de alert. n plus, el mi-
a spus că or*anismul învaţă$ repede noua informaţie %i,
prin repetare, el o asimilea)ă. /i-a dat să înţele* că este
foarte probabil ca la următoarele călătorii să nu mai
simt aproape nicio sen)aţie bulversantă.
ntre timp am auns la bifurcaţie %i, vă)ând că am o
scurtă e)itare în timp ce priveam spre cealaltă variantă
de tunel, #e)ar îmi spuse că aceea repre)intă o călătorie
mai comple'ă decât cea din &omassis %i 4pellos.
-/ai întâi asimilea)ă corect ceea ce ai aflat %i ai
e'perimentat până acum în cele două ora%e. #urând
vom trece %i prin a doua bifurcaţie, dar vei vedea că aici
lucrurile sunt, într-un fel, mai complicate.
4m vă)ut lumina difu)ă din ala roiecţiilor %i m-
am lăsat din nou îmbătat de starea ma*ică pe care ea
mi-o provoca de fiecare dată, fie doar %i prin simpla ei
traversare. Nu m-am putut abţine să nu remarc cât de
eficiente
te5nolo*icesuntsau toate
c5iar aceste sisteme
naturale %i facilităţi
de sc5imbare a
dimensiunilor %i frecvenţelor de vibraţie, care permit
reali)area călătoriilor într-un timp foarte scurt. /-am
uitat la ceas %i îmi spuneam că parcă trăiesc un vis
venisem la G dimineaţa %i, după toate aceste e'perienţe
%i călătorii, eram pe drumul de întoarcere spre a)ă la
orele 12J0. este încă o oră %i umătate intram în
camera mea, întin)ându-mă pe pat cu faţa în sus,
cumva buimăcitimpresia
totul. 4veam de rapiditatea
că nicicunucare s-a petrecut
plecasem bine
dimineaţa %i acum, după mai puţin de %ase ore, eram
dea înapoi, dar cu un ba*a imens de informaţii %i cu o
e'perienţă colosală.
uţin ostenit de multitudinea emoţiilor %i a
solicitărilor ener*etice, cu care nu eram încă obi%nuit,
am simţit cummă cuprinde un somn foarte profund.
?ltima ima*ine mentală înainte de a aluneca într-o
odi5nă binemeritată a fost splendida vi)iune a ora%ului
4pellos, cu clădirile lui ca de cristal...

Cap. * - GARDIANUL

?rmătoarele două săptămâni au fost destul de

a*itate. ?neori, epartamentul intră în alertă$, iar
activitatea lui cre%te foarte mult. #e)ar a fost mai mult
plecat, dar a lăsat în sarcina mea %i a locotenentului
Nicoară or*ani)area unei e'pediţii foarte importante prin
tunelul spre 3ra:. ână atunci, direcţia spre 6rientul
/ilociu se dovedise a fi cea mai dificilă, datorită unor
probleme de natură te5nolo*ică ce nu au putut fi
depă%ite. Boi da unele detalii la timpul potrivit, atunci
când voi descrie acea călătorie.
+'pediţia urma să fie comună, iar ec5ipa
americană
rotocoalele trebuia să sosească
de or*ani)are peste două
se sc5imbaseră destulluni.
de
mult de la e'pediţia spre +*ipt, iar %efii militari
americani de asemenea. Bi)iunile nu au fost totdeauna
conver*ente, ceea ce a implicat austări din mers,
diplomaţie %i u)ura$ contactelor la diferite nivele. 4veam
dea o vastă e'perienţă în administrarea acestor aspecte,
dar lucrurile păreau că se complică de la an la an, în loc
să se simplifice. Nerăbdarea, tensiunile %i solicitările
repetate din parteanostru
pe epartamentul americană puneau
%i aceasta s-a o mare presiune
resimţit mai ales
după moartea *eneralului 6badea.
4poi, după ce structura %i lo*istica e'pediţiei a fost
pusă la punct, lucrurile s-au mai lini%tit. 4lte ervicii s-
au ocupat de or*ani)area întâlnirilor diplomatice secrete
la un anumit nivel al epartamentelor de tat, pentru că
unele acorduri au %i o natură politică. rofitând de
această perioadă de acalmie %i mi)ând de asemenea pe
factorul surpri)ă, #e)ar mi-a spus într-o dimineaţă că
vom pleca din nou în călătorie, însă prin a doua
bifurcaţie. 4m simţit un fel de strân*ere în stomac. ncă
de când am trecut prima dată pe lân*ă acea derivaţie a
celui de al doilea tunel am simţit un tremur nedeslu%it, a
cărui natură nu o înţele*eam. e de o parte era ceva ca
un ma*net ce mă atră*ea spre acea bifurcaţie, pe de altă
parte un sentiment de stranie nelini%te părea că îmi
cuprinde fiinţa. ar, pentru că %tiam că #e)ar avusese
dea e'perienţa acelei călătorii, nu mi-am făcut *rii, ci
c5iar am întâmpinat-o cu bucurie.
intre e'pediţiile prin cele trei tuneluri, cele spre
interiorul ământului implică cele mai puţine pre*ătiri.
pecificul deplasării %i al contactelor face ca totul să se
desfă%oare foarte repede %i precis. /ai dificil este atunci
când trebuie or*ani)ată vi)ita unor repre)entanţi din
interiorul ământului,
trebuie suplinit deficituldeoarece aici, al
de înţele*ere la participanţilor
noi, adeseori
din lumea noastră la întâlnire, iar această suplinire nu
poate fi reali)ată prin intenţii ascunse, putere, aro*anţă
sau finanţe.
n acea )i m-am odi5nit bine, deoarece %tiam că va
trebui să trec prin mai multe austări ale frecvenţelor de
vibraţie, cu atât mai mult cu cât #e)ar îmi spusese că
este o călătorie dificilă. 4bia mai târ)iu aveam să înţele*
sensul adevărat de
spre deosebire al cuvintelor lui. +ram doar
călătoria precedentă, mirat
acum nucă,
a
anunţat nimănui venirea noastră.
-Nu este necesar. #ineva e acolo tot timpul, mi-a
răspuns el. Oi-am spus că în acest ca) avem de a face cu
o situaţie specială.
upă modelul pe care îl cuno%team dea, a doua )i
dimineaţa ne aflam în ala roiecţiilor. 4 fost nevoie
doar de activarea primei discontinuităţi a tunelului %i
apoi #e)ar mi-a făcut semn că putem trece. ?nul dintre
avantaele călătoriilor prin aceste tuneluri %i a vi)itelor
repetate în marea sală este acela că trupul pare că
asimilea)ă *radat e'perienţa superioară %i o inte*rea)ă
apoi mult mai bine. lictiseala sau de)interesul nu se
manifestă niciodată, pentru că întrea*a fiinţă este
susţinută %i 5rănită de o misterioasă ener*ie care pare
să o active)e$ %i să-i ofere trăiri elevate în timpul
e'pediţiilor reali)ate. #u timpul apare o anumită
si*uranţă %i încredere în acţiune, care te face să
traverse)i cu u%urinţă ceea ce la primele e'perienţe a
constituit poate o piatră *rea de încercare. 4cest
sentiment de putere poate fi vă)ut ca o obi%nuinţă$,
de%i este mai mult o obi%nuinţă a reali)ării$, încrederea
care este dobândită prin asimilare corectă, ceea ce oferă
eficienţă %i preci)ie în acţiune. 4m dat aceste e'plicaţii
pentru
sentimentcă minunat
eu însumi trăiam %i%i simţeam
de si*uranţă înţele*ereatunci acel
superioară
pe care ţi-l conferă o îndelun*ată e'perienţă practică %i
teoretică, mai ales atunci când este vorba de domeniul
e)oteric.
ână la locaţia secretă din uce*i nu am vorbit
aproape deloc, iar după ce am pătruns în /area Kalerie,
amândoi am păstrat tăcerea până când am auns în
interiorul tunelului, în faţa bifurcaţiei. 4m trecut pe
lân*ă
intrat )ona decalaului
pe varianta în frecvenţă
dreaptă din marele
a acestuia. cub %ioprit
Ne-am am
înaintea celei de a doua distorsiuni, care se ondula în
sclipiri misterioase de culoare violet.
-ntodeauna mi-a plăcut această parte a
tunelului..., a spus #e)ar cu un )âmbet eni*matic.
4poi am pă%it amândoi dincolo de distorsiune, cu o
mi%care parcă încetinită de o sc5imbare bruscă a
timpului. entru o clipă c5iar am avut această impresie
de u%oarăre)istenţă la înaintare, însă imediat am simţit
un fel de eliberare, ca %i cum devenisem mai u%or.
9urnicăturile pe care le-am simţit la traversare au durat
mai mult timp prin comparaţie cu cele din ramificaţia
spre &omassis, dar au dispărut după câţiva metri. upă
traversare, tunelul părea să fie identic cu porţiunea de
dinaintea distorsiunii, însă curând am observat că el
începea să se lăr*ească precum o pâlnie %i să devină din
ce în ce mai luminos. 4sta era o noutate remarcabilă, cu
atât mai mult cu cât am simţit adierea unei bri)e marine
%i mirosul inconfundabil al unei plae. +ram uimit %i
nerăbdător să re)olv acest mister$, care mă intri*a. 8a
urma urmelor, abia ce intrasem într-un munte %i acum
eram pe cale să ies la ţărmul mării.
&unelul făcea o amplă curbă la stân*a %i am
observat dimensiunea lui *randioasă spre în sus,
aproape
primele ca o pâlnie
ţipete de me*afon.
de pescăru%i %i uteam
sunetulsămolcom
aud c5iar
al
valurilor. 4m *răbit pasul, lăsându-l pe #e)ar puţin în
urmă %i am urmat curbura la stân*a a tunelului. /-am
oprit brusc, cu picioarele într-un nisip *alben %i având
în faţă priveli%tea unei insule de mici dimensiuni, cu
ve*etaţie verde bo*ată. #5iar obi%nuit cu e'perienţe
fulminante, eram totu%i uluit, pentru că nu înţele*eam
unde dispăruse tunelul. 4m privit în urul meu %i în sus,
apoi în spatele
reu%eam să-i vădmeu tunelul
mar*inile se afla
pâlniei, acolo,
care parcădoar că nu
se disipau
în aer. ână %i culoarea cerului părea că se confunda cu
culoarea mar*inilor pâlniei, ce se subţiau în sus tot mai
mult, devenind străve)ii %i la capăt pier)ându-se pur %i
simplu în aer. arcă mă uitam la o pictură e'traordinar
de bine reali)ată sau tocmai ie%isem din ecranul unui
televi)or într-o realitate pe care nu %tiam cum să o
definesc.
-?neori nu strică o scurtă rela'are, a *lumit #e)ar,
care aunsese lân*ă mine. /ă *ândesc să aduc un
%e)lon*, poate %i o umbrelă...
4m râs amândoi, dar adevărul este că nu
înţele*eam nimic. riveam buimac acel peisa aproape
ireal prin nefirescul lui %i nu mi-l puteam e'plica în
niciun fel. laa era pustie, ici-colo presărată cu câte un
lemn uscat %i al*e. Nisipul se întindea destul de mult în
interiorul insulei, cam J0 de metri de la apa oceanului,
care era foarte limpede %i lini%tită. 4erul era destul de
rece %i foarte învi*orator, însă ve*etaţia care pornea de
pe mal părea lu'uriantă. 4m vă)ut palmieri %i c5iar
feri*i mari. 3nsula părea nelocuită %i, după o primă
apreciere, estimam că avea o formă relativ rotundă, cu
un diametru de câteva sute de metri. uteam să văd, de
pildă,
dincolocurbura ei verde.
de un*la spre partea opusă, la care mă uitam,
Nu înţele*eam nimic. /-am uitat în sus, spre cerul
foarte limpede, cu câţiva nori albi, ră)leţi %i am vă)ut
soarele strălucitor la )enit. Noi intraserăm în ala
roiecţiilor cu puţin înainte de orele G dimineaţa, iar
până aici am făcut cam cinci minute. 4m făcut un *est
de abandon, renunţând să mai caut soluţii, căci nimic
nu părea să se le*e temperatura aerului cu natura
ve*etaţiei,
în milocul po)iţia soarelui
oceanului, la )enit
la care cu un%ipetec
se adău*a deimensă
o *ură insulă
de tunel care se pierdea nedeslu%it în aer, venind din
apă pe o plaă.
upă ce a *lumit un timp pe seama stupefacţiei
mele, #e)ar mi-a spus, privind de astă dată spre lar*ul
oceanului
 - 3ma*inea)ă-ţi surpri)a noastră când am auns aici
prima dată. Ne a%teptam la o cu totul altă priveli%te %i, în
orice ca), la o pre)enţă. &ot ceea ce ve)i acum, aici, este
identic cu ce am întâlnit noi cu 10 ani în urmă. Nicio
sc5imbare, nicio modificare. 4ceea%i plaă, aceea%i
ve*etaţie, parcă timpul a încremenit. Nu %tiam ce să
facem. +c5ipa era formată din patru oameni %i aveam
ec5ipamente cu noi, pentru că aceasta a fost direcţia
despre care nu aveam nicio informaţie. #onsola arăta un
bloca dincolo de distorsiune.
- eci asta e toată e'cursia noastră am e'clamat
eu amu)at. ână la urmă, unde ne aflăm pune-mi
măcar că mai suntem pe ământ.
#e)ar a înc5is oc5ii %i %i-a prins mâinile la ceafă,
lăsând ca bri)a destul de puternică să-i răcorească faţa.
/i-a răspuns, )âmbind u%or
- a, fire%te, suntem pe ământ, dar cu toate astea

nu se poate
instrument. determina
Nimic nicio po)iţie,
nu funcţionea)ă, totul estecu niciun
bulversat.
4r fi fost imposibil să ne dăm seama ce s-a întâmplat,
dacă nu ar fi sosit Kardianul. l vei vedea %i tu în
curând, sose%te totdeauna la un anumit timp după ce
aici vine o ec5ipă. &otu%i, îl vei *ăsi dea a%teptându-te
pe plaă, dacă sose%ti sin*ur. ?n mister, dar nu uita că
nu poţi încadra o astfel de fiinţă în rândul celor cu care
e%ti obi%nuit.
-
aceastăine, dar de unde vine acest om (i ce e cu
insulă
imţeam dea un anumit disconfort la *ândul că nu
aveam nicio ba)ă referenţială %i, deocamdată, nicio
inspiraţie. #e)ar continua să privească într-un fel visător
spre ori)ont. mi răspunse fără să se întoarcă spre mine
- +ste o anomalie. Nu %tiu cum a% putea să ţi-o
descriu mai bine. #eea ce îţi spun ne-a fost e'plicat
c5iar de Kardian. "amura aceasta de tunel cobora spre
interiorul planetei, c5iar spre centrul ei, dar la un
moment dat s-a întâmplat ceva ce nu a fost prevă)ut nici
c5iar de constructorii iniţiali, iar structura spaţio-
temporală a fost alterată în această )onă a ământului.
4 fost un cataclism teribil, iar tunelul a intrat în
cate*oria a%a-numitelor efecte colaterale$. 9recvenţele
de vibraţie s-au modificat, însă cei din interior nu au
vrut să rupă complet le*ătura pe această direcţie. 4u
considerat că ea este prea vec5e %i importantă ca să fie
complet anulată, a%a că au *enerat acest avanpost$
intermediar, ca o punte de trecere între planul fi)ic %i
planul eteric. ea în acest moment noi nu mai suntem
în planul fi)ic, deci nu ai ce po)iţie să măsori. acă încă
îţi mai este dor de el, te poţi uita spre tunel, acolo mai
*ăse%ti ceva urme fi)ice, de%i alterate %i ele după
distorsiune.

aflam4m rămasîntr-un
că sunt stupefiat. +ra decât
alt plan pentrucelprima
fi)ic. dată când
"efle', m-
am *ândit la concepţia %tiinţifică modernă %i am
menţionat asta lui #e)ar.Y
- (tiu, pentru oamenii de %tiinţa asta este doar
ma*ie$, ba c5iar o blasfemie din punct de vedere
principial. #u toate acestea, iată-ne aici, cu si*uranţă nu
într-un loc de pe ământ unde ai putea fi *ăsit.
4 făcut o scurtă pau)ă, parcă reflectând la ce avea
să-mi spună.
informaţia era upă cum îl cuno%team, asta însemna că
importantă.
- &rebuie să înţele*i că planul fi)ic repre)intă doar o
mică parte din vastitatea de ne*ândit a #reaţiei, mi-a
spus el. ntr-un fel, ai putea spune că el este un ca)
particular al planului eteric, deoarece aceste două
planuri sunt cumva în*emănate. "epre)entările *enerale
ne arată corpul eteric ca învelind corpul fi)ic, dar de fapt
el se află de asemenea %i în interiorul acestuia.
/eridianele %i traiectele ener*etice sbtile, care nu se văd,
dar care sunt cunoscute de alte tradiţii e)oterice, sunt o
dovadă a acestui lucru. e fapt, am putea mai curând
spune că planul eteric este cel care cuprinde planul fi)ic
%i nu invers. e aceea întâlnim planul eteric în
interiorul$ planetei, dar de asemenea el învele%te
planeta %i la e'terior. ractic, e'istă o în*emănare foarte
strânsă între planul eteric %i cel fi)ic, pentru că %i
frecvenţele lor de vibraţie sunt relativ apropiate.
- Nu prea înţele* cum poate să apară planul fi)ic
din planul eteric, am spus eu contrariat. 4u totu%i
frecvenţe diferite de vibraţie.
- rintr-un *en de contracţie sau de condensare a
frecvenţei de vibraţie eterice, care atunci scade până la
frecvenţa specifică materiei fi)ice. +a este ca o spumă$ a
apei vaste, care este planul eteric.
- 4%a puţin am întrebat uluit. lanul fi)ic e doar ca
o spumă a etericului
- a, planul fi)ic este mic prin comparaţie cu cel
eteric %i are o detentă$ în*ustă a frecvenţei de vibraţie.
rin comparaţie, planul eteric are o plaă de frecvenţe
mai lar*ă, pornind de la un eteric foarte apropiat de
planul fi)ic, aproape ectoplasmatic %i până la frecvenţe
eterice elevate, apropiate de cele ale planului astral, a%a
cum sunt de e'emplu unele ora%e din centrul
ământului.
/-am *ândit la recentele e'perienţe pe care le-am
avut %i am spus
- 4sta ar e'plica %i trecerile noastre repetate %i
relativ u%oare între aceste două planuri, am spus.
4proape e ca o conversie dintr-o frecvenţă în alta.
- #5iar asta %i este, a întărit #e)ar ideea mea. ?n
proces simplu la )ero *rade, apa se transformă în
*5eaţă, dar acele bucăţi de *5eaţă plutesc prin apa
lic5idă care le înconoară %i le susţine. #am a%a e %i cu
planul eteric %i cel fi)ic. 9recvenţa de vibraţie a apei a
scă)ut %i apa s-a contractat$, s-a condensat$ în *5eaţă,
adică prin analo*ie a apărut planul fi)ic, dar în acela%i
timp *5eaţa continuă să fie învelită$ %i pătrunsă de apa
din ur, care nu a în*5eţat. 8a fel, planul fi)ic este
înconurat de planul eteric %i de asemenea pătruns de
acesta, pentru că a%a cum *5eaţa pare să fie altceva$
decât apa, totu%i ea este apă atunci când este încăl)ită %i
se tope%te, adică atunci când îi cre%ti frecvenţa de
vibraţie. 4sta e'plică de asemenea de ce e'istă o relativă
corespondenţă între ceea ce ve)i în planul fi)ic %i ceea ce
întâlne%ti în planul eteric.
/-am uitat atunci încă o dată cu atenţie în ur %i
puteam spune că, în *eneral vorbind, totul arăta aparent
normal din punctul de vedere al substanţei$. acă
lăsam
menţionatla dea,
o parte
a% fi unele
putut ciudăţenii
spune că nupe vedeam
care le-am
prea
mari diferenţe între planul fi)ic din care veneam %i
planul eteric în care ne aflam, conformcelor spuse de
#e)ar. +l a continuat să-mi e'plice
- trict vorbind, alterarea spaţiului ne-a scos
undeva în )ona cercului arctic, puţin mai la nord de
3slanda. ona este cumva cu tradiţie$ pentru
pătrunderea în interiorul ământului, doar că cei care
au trăit această
înţeles-o e'perienţă
pe deplin %i au
%i nici nu au redat-o
scris despre ea corect.
în mod nu au
+ste aceea%i eternă problemă %i falsă controversă a
pătrunderii în interior$ prin desc5i)ătura de la olul
Nord$.
(tiam problema, citisem %i vă)usem diferite
repre)entări %i c5iar foto*rafii cunoscute cu a%a-numita
cavitate$ spre centrul ământului, dar citisem %i
rapoartele cole*ilor americani despre investi*aţiile
derulate pe )eci de ani în )ona arctică. +vident că nu
e'ista nicio desc5i)ătură în pământ %i nicio curbură în
planul fi)ic, care să conducă spre centrul ământului,
iar apa oceanului nu se scur*ea nicăieri. +'istau, fire%te,
o serie întrea*ă de anomalii care au fost semnalate în
)onă de-a lun*ul timpului, precum %i comportamente
bi)are ale aparatelor de *5idare %i control, dar nicio cale
desc5isă spre interiorul planetei, a%a după cum este ea
descrisă %i repre)entată în cărţi, articole %i c5iar în
materialele clasificate ale /arinei, ca ba)ă informatică în
lipsa unei variante mai plau)ibile.
- &oată lumea se întreabă ce este cu această
desc5i)ătură spre interiorul planetei, ce formă are, cât
este de mare %i unde se *ăse%te. /ulţi cred că în
interiorul ământului se intră pe la poli, că trebuie să
e'iste o *aură uria%ă în scoarţa terestră %i că se
urmea)ă
acolo, dar curbura scoarţei sunt
de fapt lucrurile planetei
altfelpentru
%i ţi-ama e'plicat
aun*e
dea acest lucru. Nesfâr%itele controverse$ apar doar
datorită necunoa%terii, iar aceasta începe cu modul în
care se interpretea)ă diferite po)iţii$ pe ământ, însă
acestea sunt doar ni%te convenţii.
- &otu%i, să %tii că astfel de interpretări sunt
tentante, deoarece e'perienţele trăite sunt foarte vii %i
apropiate de viaţa noastră normală, am spus eu, pe ba)a
lecturilor
- a, pe careele
însă deaprovin
le aveam.
de la înţele*ere *re%ită a
problemei. e e'emplu, tu stai la a)ă în picioare %i,
dacă e să interpretăm într-un mod mecanic %i oarecum
infantil, dacă te deplase)i spre emisfera de sud, când
aun*i în 4ustralia ar trebui să fii cu capul în os. ar,
dacă c5iar călătore%ti %i aun*i acolo ve)i de fapt că nu e
a%a, ci că tu rămâi în picioare la fel cum ai fost %i când
stătea în spaţiul de antrenament al a)ei.
+ram puţin contrariat de această abordare a lui
#e)ar, pentru că aceste probleme$ de fi)ică intrau după
părerea mea în cate*oria puerilului, fiind pentru prima
clasă de liceu. 4m spus, u%or a*asat
- (tiu, eterna poveste cu întrebarea de ce nu ne
desprindem de ământ atunci când îl parcur*em pe
circumferinţă %i de ce nu stăm cu capul în os atunci
când aun*em în partea opusă. &oată lumea %tie că
e'istă forţa *ravitaţiei %i nu prea avem %anse să ne
de)lipim u%or de pe suprafaţa planetei. e asemenea,
toată lumea %tie că ra)a de curbură a ământului este
a%a de mare prin raport la dimensiunea noastră %i la
vite)a cu care ne deplasăm, încât suprafaţa ne apare
mereu ca fiind plată, deci mereu vom sta cu capul în
sus$.
-
#e)ar Nu toată lumea
cu răbdare. nsă%tie lucrurile
c5iar %i dacăastea,
ar %ti,mi-a răspuns
aceasta ar fi
doar o vi)iune parţială a problemei. Noţiunea de sus$
sau os$ este convenţională. acă tu ai privi planeta din
spaţiul cosmic, sus %i os nu ar mai avea sens.
- #e vrei să spui cu vi)iunea parţială$ am întrebat,
privindu-l cu mirare.
-a lăsat pe vine %i a început să desene)e cu
de*etul în nisip.
-
9aptul căcorpului
desprinderea forţa *ravitaţiei
de pe acţionea)ă %i nuplanetei,
suprafaţa permite
indiferent de un*5iul pe care acesta îl face cu ea, este o
e'plicaţie *enerală, de consens la nivel macrocosmic.
ar, dacă prive%ti ce se întâmplă la nivel microcosmic,
de e'emplu în celule, situaţia nu mai e la fel de simplă.
8iniile de câmp ma*netic vor influenţa fiecare atom %i
moleculă din corpul tău pe măsură ce îţi modifici po)iţia
pe suprafaţa ământului %i acea influenţă se va reflecta
în mod diferit în or*ani)area %i structura celulelor tale.
n puncte diferite de pe suprafaţa planetei, direcţia
câmpului ma*netic este diferită, deci %i influenţă asupra
celulelor corpului nostru este diferită. &otu%i, noi nu ne
dăm seama de aceasta pentru că procesul este lent, iar
modificările structurale nu sunt foarte mari. in această
cau)ă, aparent nu se petrece nimic, dar în realitate
e'istă ni%te modificări de natură ma*netică în corp.
- un, %i ce e cu asta am întrebat nerăbdător.
- roblema e asemănătoare cu ce se întâmplă la
poli, când se pătrunde în interiorul planetei, că asta mă
străduiesc de fapt să-ţi e'plic. (i aici procesul este lent.
acă e%ti într-o astfel de )onă, tu nu mai ţii atunci de
linia de câmp ma*netic de la suprafaţă, ci începe să
apară imi'tiunea între suprafaţa planetei %i interiorul ei,
iar tu vei mer*e atunci ca pe suprafaţa unei ben)i
/oebius, care se răsuce%te,
asupra lucrurilor, dar de faptdândtu orămâi
altă perspectivă
pe aceea%i
suprafaţă.
riveam cu atenţie desenul pe care #e)ar îl făcea în
nisip. 4m spus
- #e înţele* eu, este că atunci când treci spre
interiorul planetei, nu mai e%ti în planul fi)ic.
- a, atunci treci *radat în planul eteric. #ând te
îndrepţi către )ona de trecere către interiorul
ământului, la început
mare intensitate câmpul
în )ona ma*netic
respectivă de laeste de o mai
suprafaţă %i
orientarea sa este aproape perpendiculară pe suprafaţa
ământului. 4m putea spune că atracţia *ravitaţională
%i liniile de câmp ma*netic aproape că se suprapun.
4vansând spre )ona olilor, câmpul ma*netic al
ământului scade, dar pentru cei care au desc5iderea
necesară a con%tiinţei, se produce treptat intrarea în
planul eteric, ceea ce le permite să-%i continuie drumul
către interiorul ământului. n )ona respectivă e'istă un
con în care câmpul ma*netic este mai mic, dar mai apar
%i alte forţe care ţin de rotaţia ământului %i altele. #5iar
la olul Nord %i la olul ud câmpul ma*netic al planetei
scade semnificativ %i scăderea asta formea)ă conul$ de
care îţi spuneam. &u intri în interiorul planetei pe la
ba)a acestui con, care are un câmp ma*netic mai slab %i
este situat în interiorul cercului polar. 4colo, orientarea
liniilor de câmp ma*netic favori)ea)ă cel mai mult
procesul de trecere spre interiorul$ ământului, căci
dacă într-o primă instanţă intensitatea câmpului
ma*netic scade atunci când tu cobori în interiorul
conului$, mai apoi aceasta cre%te prin faptul că tu,
aparent, continui să cobori$, dar de fapt te apropii de
sursa centrală.
entru prima dată înţele*eam din perspectiva ei
reală -trecerea în interiorul$
ar această influenţăământului,
a câmpuluipe ma*netic
la oli. nu
este c5iar cea care determină trecerea mea în interiorul
planetei am întrebat, pentru a mă lămuri mai bine.
a da. 6 dată ce traverse)i câmpul ma*netic al
ământului din )ona cercului arctic se produce o
anumită aliniere cu atracţia *ravitaţională, iar ener*ia
de*aată de răspunsul atomilor la acest proces face să se
producă o rotaţie rapidă a lor. + un fenomen care are
le*ătură cu mecanica
factori, celulele tale suntcuantică.
e'citate, rintr-un
ener*ia lorcumul
cre%te de
%i
astfel putem spune că frecvenţa lor de vibraţie cre%te.
upă acest du%$ de ener*ie, celulele tale vor dori$ să
păstre)e o anumită e'citare a lor %i astfel ale*$ să
mear*ă către cre%terea câmpului ma*netic, păstrând
anumite particularităţi ale orientării faţă de atracţia
*ravitaţională. 4ceastă ale*ere$ este ec5ivalentă cu
intrarea lentă în planul eteric, iar aceasta la rândul ei
face posibilă pătrunderea *radată către centrul planetei.
ineînţeles că acest proces se produce doar în ca)ul
celor care sunt pre*ătiţi %i au un anumit nivel de
înţele*ere. e asemenea, el nu are loc oricând %i nici
oricum, ci este corelat cu ceea ce am putea numi
necesitateauniversală$, precum %i cu voinţa înţelepţilor
din acele lumi interioare.
 +ram a%a de absorbit în e'plicaţiile lui #e)ar, încât
aproape uitasem unde mă aflam. 4m întrebat
- n acest ca), de ce toţi cei care reu%esc aceasta
vorbesc despre o pătrundere în interiorul$ planetei
- +i trec atunci în planul eteric, dar celulele lor nu
se mai alinia)ă cu câmpul ma*netic de la suprafaţa
fi)ică a planetei, ci ai liniile de câmp ma*netic %i
*ravitaţional din planul eteric al ământului. e produce
atunci o inversare$ a suprafeţei, care le creea)ă sen)aţia
că sunt în interior$, că au pătruns în interior$, când ei
au continuat de fapt să mear*ă înainte.
- #um vine asta 4m aceea%i suprafaţă, dar două
planuri de manifestare diferite
+ram uluit, pentru că nu înţele*eam cum era
posibil să trec de la influenţa unui câmp ma*netic
terestru, la unul *ravitaţional în eteric.
- 9recvenţa de vibraţie a planului eteric este relativ
apropiată de frecvenţa de vibraţie a planului fi)ic %i de
aceea cele două planuri par a fi de multe ori lipite$, în
sensul că ele sunt apropiate. 4sta e %i motivul pentru
care se poate trece destul de u%or din unul în celălat,
dacă te afli în condiţiile ener*etice potrivite %i la locul
potrivit.
4bia atunci am început să înţele* mai bine că
trecerea
precum odin planul fi)ic
inversare$ în plan eteric
a suprafeţei unei sau
ben)iinvers este
/oebius
aparent, noi nu o simţim, dar ea e'istă. e pildă, atunci
când )burăm cu avionul de la ucure%ti spre #anberra
noi nu simţim că se inversea)ă$ ceva în celulele
corpului nostru la traversarea liniilor de câmp ma*netic
de orientări diferite, c5iar dacă ne deplasăm atunci
dintr-o parte a ământului în cea opusă.
- 8a fel se produc lucrurile %i în ca)ul pătrunderii în

interiorul planetei
cercului arctic noipe
nulasimţim
poli, mai bine )is
aproape dincolo
nimic, darde )ona
treptat
vedem că apar )one %i priveli%ti care nu ar trebui să se
*ăsească acolo, mi-a e'plicat #e)ar. /ai întâi suntem
nedumeriţi$, apoi nelini%tiţi$ %i în cele din urmă poate
apărea starea de panică. &otu%i, de multe ori
curio)itatea %i uimirea sunt cele care învin*, deoarece
lucrurile pe care atunci le ve)i sunt cu adevărat
e'traordinare. ntrea*a e'perienţă este fulminantă %i
reali)e)i ce %ansă minunată ţi s-a oferit, de a trăi acele
clipe. n minte se formea)ă ideea că s-a pătruns în
interiorul$ ământului, dar asta se petrece mai ales
pentru că despre suprafaţa pe care ne aflăm )icem că
este e'teriorul$. 9undamental vorbind, dacă spunem că
pătrundem în interiorul ământului$ nu *re%im, însă
modul în care este concepută noţiune de interior$ %i
e'terior$ în *eometria ba)ată pe trei dimensiuni este
depă%ită. e asemenea, modul actual în care se concepe
%i se repre)intă pătrunderea în interiorul ământului$
este complet *re%it.
#e)ar a sc5iţat un nou desen în nisip %i a continuat
să-mi e'plice
-ona de trecere este favori)antă spre poli pentru
că rotaţia atomilor în urul propriei a'e este mai mare,
astfel încât masa aparentă scade mult, spre deosebire de
situaţia
mai mare.în +ste
)onacaecuatorului, unde masadacă
în efectul *iroscopic aparentă este
vei cântări
un titire) care se rote%te, el va fi mai u%or decât atunci
când stă pe loc. iferenţa e infimă la nivel atomic %i
celular, dar se cumulea)ă la nivelul unui corp fi)ic. in
anumite considerente am putea spune că frecvenţa de
vibraţie a titire)ului se măre%te atunci când el se rote%te.
8a poli se petrece un fenomen asemănător cu cel
*iroscopic toţi atomii din corpul tău vor fi supu%i acestei
influenţe
ener*ie mai *iroma*netice,
mare. 9recvenţase de
rotesc$
vibraţiemai repede,
cre%te au
%i atunci
treci în planul eteric, de%i tu păstre)i aceea%i direcţie de
mers %i aparent aceea%i suprafaţă. e produce însă
inversarea$ de care ţi-am vorbit, iar mintea va
interpreta că a pătruns în interior$, cam în acela%i fel în
care ea interpretea)ă că în 4ustralia ar trebui să stăm
cu capul în os$.
 n timp ce el vorbea, privirea mi-a fost atrasă peste
umărul lui, în spate, de o fiinţă care se apropria de noi
venind pe plaă. +ra încă departe, dar c5iar %i a%a am
rămas perple', deoarece mi se părea *i*antică. 4m
simţit un anumit fior %i i-am atras atenţia lui #e)ar.
- a, Kardianul. Niciodată nu *răbe%te lucrurile.
4un*e e'act atunci când discuţia a încetat. #u toate
acestea, prive%te cu atenţie %i vei vedea că nu se opre%te,
ci mer*e continuu cu acela%i pas. Nici nu se *răbe%te,
nici nu încetine%te, dar va fi aici e'act atunci când noi
vom fi pre*ătiţi pentru el.
- 4m putea să mer*em în întâmpinarea lui, am
su*erat eu.
- oţi să încerci, a%a cum am făcut %i noi, dar vei
vedea că este inutil, mi-a răspuns #e)ar. Nu se sc5imbă
nimic, distanţa rămâne aceea%i. + bulversant, dar dacă
te *ânde%ti că aici nu se aplică acelea%i re*uli ca în
planul
#u *reu fi)ic,
poţiatunci fenomenul
înţele*e devine
lumea din careoarecum e'plicabil.
vine Kardianul %i
tocmai de aceea este a%a *reu de pătruns acolo. Nu ai
puncte de referinţă mentală, nu e'istă aproape nicio
potrivire sau acordare între ceea ce %tii %i e%ti tu, cu ceea
ce e'istă acolo. +ste un nivel de e'istenţă foarte elevat
prin raport la lumea noastră.
4m privit câteva clipe amândoi în direcţia lui. +ram
parcă 5ipnoti)at de statura impunătoare %i în acela%i
timp de calmul
concentrat imperturbabil
%i cu privirea în os. cu carestrăduit
/-am pă%ea, însă
mereu
să
fiu atent la ceea ce-mi spunea #e)ar
- ământul este ca o bandă /oebius suprafaţa lui
e'terioară se continuă cu suprafaţa interioară, pentru că
ele nu sunt efectiv separate. nsă foarte mulţi oameni nu
udecă a%a. +i *ândesc că e'istă o linie de separaţie %i
că, dacă stai într-un fel deasupra ei, dedesubt stai
invers, pentru că ei )ic că este în interior$. e fapt, asta
e o păcăleală a minţii, pentru că ei doar compară
lucrurile. ţi spuneam că, în ba)a acestei idei %i dacă ar
fi să udecăm strict lucrurile după ea, la olul Nord stau
în picioare, iar la olul ud ar trebui să stau cu capul în
os. ar, dacă în loc de această vi)iune s-ar înţele*e
faptul că celulele corpului uman se aranea)ă
întotdeauana după liniile de câmp ma*netic %i
*ravitaţional, atunci lucrurile ar putea fi înţelese mult
mai bine.
- ntr-adevăr, fenomenul acesta este de natură
cuantică, dar eu nu pot deosebi aceste sc5imbări, nu îmi
pot da seama de ele.
- #5iar a%a este, noi nu le percepem în timp real,
decât atunci când ele sunt maore %i produc o
inversare$ de tipul celei despre care am vorbit, când
treci în alt plan %i intri în interiorul planetei. nsă c5iar
%i atunci, ceeacacefiind
înre*istrea)ă percepem
nou îneste de fapt
mediul ceeane
în care ceaflăm,
simţurile
nu
neapărat o sc5imbare sau o informaţie lăuntrică, decât
într-o măsură mai mică.
- oate nu avem receptori adecvaţi pentru a%a ceva,
ori poate sensibilitatea noastră la aceste modificări
ener*etice este slabă, am spus eu.
- a, ar putea fi e'plicaţii posibile, a admis #e)ar.
?nele animale, însă, simt foarte bine aceste modificări.
ăsările
terestre. mi*ratoare,
&u nu îţi dedai e'emplu, dar %i%i alte
seama când cumanimale
ţi se
rearanea)ă celulele corpului din punct de vedere
ener*etic atunci când )bori cu avionul către 4ustralia,
însă aceste animale sunt capabile să detecte)e
modificările c5iar foarte fine ale liniilor de câmp
ma*netic %i *ravitaţional. Noi nu percepem decât
sc5imbarea *eometrică; răspunsul fin cuantic, care
produce o sc5imbare de nivel de vibraţie, este mai subtil,
ne apare doar ca efect.

4nalo*ie între banda /oebius %i pătrunderea în

interiorul ământului

iscuţia mă captase din nou %i pentru un timp am

uitat de apropierea Kardianului
-&reaba asta cu aranarea$ sau deranarea$
celulară,mai ales că omul nu simte nimic, sună cam
abstract, am )is eu.
 - epinde din ce un*5i prive%ti problema. acă o
consideri doar din punct de vedere uman, atunci celulele
rămân la fel, nu e'istă nicio deosebire, pentru că fiinţa
nu simte nimic sau aproape nimic %i tra*e conclu)ia că
nu s-a întâmplat nimic. acă prive%ti însă din
perspectiva ener*iei, atunci fiecare electron, proton,
atom, moleculă sau celulă, absolut totul saltă pe un
nivel superior de ener*ie, pentru că atunci se produc
ni%te turbioane care e'cită atomii; atunci ei trec pe un
alt nivel de e'istenţă. 8a un moment dat această
transformare devine maoră %i se face trecerea către un
alt plan, ca atunci când pătrun)i în interiorul
ământului, dar ai vă)ut că pentru aceasta trebuie
totu%i îndeplinite anumite condiţii de intensitate a
câmpului ma*netic %i de orientare a liniilor de câmp
ma*netic faţă de atracţia *ravitaţională.
- ine, dar în rest 6 călătorie în alt punct al

planetei ar trebui
nivel celular, să provoace
pentru că dupădecâte
asemenea
ai spusmodificări la
eu întretai
orientări diferite de câmp ma*netic.
- 4%a este, însă aceste modificări sunt comparativ
mult mai mici, pentru că %i ener*ia este mai mică.
&otu%i, dacă e'perienţa este repetată, sc5imbările la
nivelul câmpului ma*netic, c5iar mici fiind, perturbă
or*anismele biolo*ice prin influenţa asupra
metabolismului lor. ar setul de însu%iri psi5o-mentale
%i alte caracteristici
re*iune ale se
la alta %i asta omului sunt în
datorea)ă diferite de rând
primul la o
influenţei subtile a câmpului ma*netic, care î%i pune
amprenta în acest fel asupra vieţii %i desfă%urării ei.
(tiinţa e abia la început cu aceste cercetări %i studii %i
nu este prea dispusă să le acorde o mare importanţă.
esi*ur, câmpul ma*netic nu este sin*urul factor de
influenţă, însă este imul determinant.
 - +u văd că în societate e'istă cam acela%i set de
idei *enerale %i conduite, dacă lăsăm la o parte
diferenţele de ordin cultural %i obiceiurile.
- a, pentru că intensitatea câmpului ma*netic
terestru este *lobal nesc5imbată, cel puţin pe intervale
destul de mari de timp. 4colo unde e'istă însă fluctuaţii
mai serioase de câmp ma*netic, sc5imbările sunt %i ele
evidente. +'istă de asemenea %i fluctuaţii ma*netice,
care sunt adeseori bru%te %i imprevi)ibile, însă
interesant e faptul că nu la fel putem spune %i despre
fluctuaţiile câmpului electric, care rămâne constant la
nivelul suprafaţei pământului. 4r trebui să e'iste o
corelaţie între cele două manifestări, însă ea nu apare.
4i )ice că le*ile electroma*netismului nu sunt
respectate, c5iar dacă, *lobal vorbind, lucrurile par a fi
în re*ulă. &otu%i, detaliile sunt cele care ar trebui să
pună pe *ânduri.

aspect4m *ăsit
%i cu atunci momentul
fenomenele potrivit să le* acel
din centrul planetei
- acă %tiinţei nu îi este clar nici cum ia na%tere
câmpul ma*netic terestru, atunci cum te a%tepţi să
e'plice fluctuaţiile lui #5estia cu dinamul$ din milocul
ământului care ar produce, se )ice, acest câmp
ma*netic, este doar o teorie, care nu e'plică aproape
nimic, nu mai vorbesc despre fenomenele de intrare în
interiorul$ planetei %i în planurile subtile. 4bia după ce
am aflat
înţeles despre
mai sin*ularitatea
bine ce din centrul
se petrece. 4ltfel, planetei
nu poţi am
să e'plici
credibil o serie întrea*ă de fenomene prin e'plicaţia
simplistă a dinamului$.
- 4%a este, dacă e dinam, ar trebui să furni)e)e în
urul planetei un câmp ma*netic constant, or el
fluctuea)ă imprevi)ibil %i nimeni nu %tie de ce. #âmpul
electric al ământului, însă, nu fluctuea)ă la unison cu
câmpul ma*netic. #5iar dacă se spune că el se
uniformi)ea)ă foarte repede pe o suprafaţă continuă, la o
fluctuaţie ma*netică bruscă tot ar trebui să se măsoare
anumite fluctuaţii electrice, or ele nu apar. 4ceste
aspecte nu prea sunt luate în considerare.
- robabil datorită concepţiilor adânc înrădăcinate,
am spus. +u mă consider destul de desc5is din acest
punct de vedere %i totu%i am avut probleme să mă
obi%nuiesc cu noua perspectivă despre interiorul
planetei. #red că oamenii sunt atât de îndoctrinaţi %i
obi%nuiţi cu ideea că ământul este o sferă solidă pe
care trebuie să o sapi, ca să pătrun)i în interiorul ei,
încât nu pot *ândi în alt fel.
- a, pentru ei %i mai ales pentru unii oameni de
%tiinţă, aspecte precum modificările de frecvenţă, de
planuri subtile, ori ideea unei *ăuri ne*re centrale
repre)intă doar produsul utopic al ima*inaţiei. oar
pentru că ei nu
e'perimentat, nu înseamnă
au vă)ut că toate
ele acestea %i nu
nu e'istă. au
8a ora
actuală avem un con*lomerat de idei %i principii
%tiinţifice eronate sau învec5ite, care au doar o
aplicabilitate imediată %i oarecum locală, dar care sunt
considerate ca fiind universal valabile.
- + *reu să ie%i din acest cerc de do*me %i principii,
am subliniat eu, ba)ându-mă %i pe e'perienţa personală.
- 6amenii înţele* *reu acest interior$ al planetei,

doar
nivelulpentru că fi)ic
planului ei vor%i să udece problema
al concepţiei e'clusiv la
tridimensionale. +
un punct de vedere care ţine seama de un sistem de a'e
cu trei dimensiuni %i în care se consideră că ceva este
e'terior$, iar altceva este interior$. n realitate,
interiorul ământului %i mai ales )ona din centrul său
este altceva$ pentru că este în plan subtil. &u nu îţi dai
seama că pătrun)i acolo, după cum ţi-am spus, pentru
că mer*i pe aceea%i suprafaţă %i nici nu ve)i curbura$,
căci ea este în os. ar o dată auns în interior, de acolo
poţi vedea în depărtare o anumită concavitate, care nu
este însă la fel ca cea dintr-o cavitate interioară, fie ea %i
*i*antică.
- a, este adevărat, aici se poticnesc cei mai mulţi
pentru a înţele*e cum e cu interiorul *ol al ământului.
-3nteriorul e'istă, în plan eteric, dar le*ătura între
e'terior %i interior, adică între suprafaţă %i partea ei
interioară nu e a%a după cum este e'pusă, adică nu
aun*i cu capul în os mer*ând după curbura scoarţei
pământului, iar asta nu se petrece în primul rând
pentru că atunci tu treci în alt plan. Kânde%te-te când
treci din planul fi)ic spre cel eteric, la ce te raporte)i ca
să-ţi dai seama că e%ti în picioare sau nu 4tunci nu
mai ai un punct de referinţă, pentru că ai sc5imbat
percepţia asupra mediului, ai trecut din planul fi)ic în
cel eteric.
le*ate prin uprafaţa e'terioarăca%io cea
aceasta inversare$, interioară
bandă /oebius,sunt
iar
tu nici măcar nu-ţi dai seama că ai pătruns astfel în
interiorul ământului, decât după ce începi să ve)i
semnele distincte ale unei alte lumi. ar atunci dea e%ti
în plan subtil.
tatura impunătoare a Kardianului se apropia din
ce în ce mai mult %i am înţeles că probabil venise timpul
să aun*ă lân*ă noi. Nu %tiu dacă c5iar nu mai aveam
nimic
fiinţă ade vorbit
auns cu trebuia
când #e)ar, lân*ă
dar simţeam totu%i că
noi. 8a început amacea
fost
puţin timorat, datorită pre)enţei sale e'cepţionale.
/ăsura, cred, peste trei metri înălţime %i stăteam puţin
cu capul pe spate ca să îl pot vedea bine. ncă nu
scăpasem de sen)aţia de ireal, cau)ată de natura subtilă
a planului eteric în care ne aflam, la limită cu planul
fi)ic, iar acum mă vedeam parcă într-un film cu uria%i.
 (i totu%i, acea pre)enţă impunătoare se dovedea a
fi de o incredibilă delicateţe în mi%cări, iar )âmbetul îi
era plin de bunătate %i înţelepciune. 4parent, impresia
înălţimii %i a volumului era covâr%itoare, însă atunci
când îi priveai oc5ii blân)i, de un albastru foarte
profund, nu doreai decât să i te alături cu inima
desc5isă, să te la%i sub protecţia lui. Hainele erau foarte
simple pantaloni destul de lar*i, alba%tri %i o blu)ă albă
cu desc5idere mare la *ât, le*ată la brâu cu o curea
în*ustă. 4% )ice că materialul din care erau
confecţionate semăna cu pân)a de in, însă era mai fin
decât aceasta. n picioare purta o încălţăminte ce
semăna cu ni%te sandale de culoare maro înc5is.
re)enţa lui aducea un calm e'traordinar %i fără să
vreau m-am *ândit atunci că aceasta ar fi o terapie
e'celentă prin ea însă%i pentru cei stresaţi %i a*itaţi.
-4cum putem mer*e, a spus el, privindu-ne cu un
)âmbet minunat.
Bocea lui era caldă %i cuprin)ătoare, dar de%i o
au)eam foarte bine, nu vedeam ca el să-%i mi%te bu)ele.
/i-am dat seama că acolo comunicarea se făcea mai ales
telepatic. 4 fost doar o u%oară sen)aţie de neadaptare la
început, dar după aceea am a*reat această metodă, pe
care o *ăseam foarte simplă %i la îndemână.
8-am urmat înapoi pe drumul pe care a venit cam o
sută de metri, până la un mic *olf, în *ura căruia se afla
o barcăplutea
nimic, foarte pur
simplă din lemn
%i simplu pemasiv.
apă înNuacel
era loc,
le*ată de
c5iar
lân*ă mal, fără a fi influenţată de mi%carea valurilor.
Kardianul ne-a făcut semn, iar noi am urcat primii.
#e)ar %tia despre ce era vorba, el doar urma etapele. 4m
urcat amândoi în barcă, iar Kardianul veni %i el în urma
noastră. 4m observat cu mirare că atunci când a urcat
în barcă, aceasta nu s-a în*reunat %i nici nu s-a mi%cat
mai mult decât atunci când am urcat noi în ea. /ă
a%teptam la o puternică înclinare a ei, dar în realitate
*reutatea Kardianului părea să nu fie mai mare decât a
noastră, c5iar dacă el era cam de două ori mai masiv.
#u *esturi calme, mereu concentrat, el se a%e)ă
într-un capăt al bărcii. /ă a%teptam să văd ni%te vâsle,
dar în loc de asta Kardianul s-a aplecat %i a ridicat un
lemn lun*, ca o suliţă, pe care l-a afundat în apă,
împin*ând barca spre lar*. /ă întrebam până când va
reu%i să facă asta, deoarece suliţa nu era mai lun*ă de
trei metri, însă am vă)ut că, de%i ie%isem din *olf, apa
rămânea cam la fel de adâncă. robabil era o )onă cu
ape de mică adâncime, ca la tropice, de%i noi neaflam,
teoretic vorbind, în )ona cercului arctic.
n timp ce reflectam la toate acestea, am vă)ut cum
în urul nostru se ridică destul de repede o ceaţă
ciudată, care nu e'ista atunci când mă uitam în lar* de
pe ţărm.
încât n câteva
îl vedeam cusecunde
*reutateceaţa
c5iara %i
devenit a%a de densă,
pe Kardian. rusc
am simţit %ocul dintre barcă %i ceva tare. 4m cre)ut că
am lovit ni%te stânci %i că apa va pătrunde în barcă, dar
de fapt într-un mod de nee'plicat pentru mine în acele
momente, aunsesem pur %i simplu la un mal. 4parent,
nimic nu avea sens, dar păstrasem totu%i luciditatea %i
amintirea faptului că în plan subtil %i în acele condiţii
foarte speciale, la care se adău*a pre)enţa Kardianului,
realitatea suferă
înţelese lo*ic de distorsiuni maore,
mintea noastră, care nudoar
obi%nuită pot cu
fi
planul tridimensional.
4m pă%it în tăcere afară din barcă pe nisip %i l-am
urmat pe Kardian, care a început să urce o potecă
în*ustă, străuită de ve*etaţie bo*ată. #eaţa începea să
se disipe tot mai mult, iar când peste apro'imativ I0 de
metri am auns în vârful acelui povârni%, ea dispăruse
total, iar priveli%tea m-a lăsat fără suflare.
n vale am vă)ut un ora% de mici dimensiuni, însă
foarte bine or*ani)at. 3mpresia asta m-a frapat de la
început felul în care erau dispuse clădirile, stră)ile,
formele lor, piaţa centrală, totul părea e'trem de bine
planificat %i minuţios reali)at. incolo de acest ora%, în
depărtare %i cumva pe un nivel mai sus am vă)ut un al
doilea ora%, care strălucea orbitor. +ra uluitor, semăna
într-o anumită măsură cu 4pellos, dar în mod evident se
încadra într-o altă cate*orie de frecvenţă de vibraţie.
#lădirile erau mai înalte %i mai îndră)neţe în liniile
ar5itecturale, iar materialul din care erau reali)ate
semăna de asemenea cu cristalul, dar era mai
transparent %i mai strălucitor decât ceea ce vă)usem în
4pellos.
n timp ce căutam să mă acomode) cu ceea ce
vedeam, am au)eam
%i, de%i nu sesi)at cum Kardianul
nimic, %i #e)ar
am intuit că ei sepurtau
priveauo
conversaţie telepatică. pre deosebire de planul fi)ic, în
planul eteric %i în celelalte subtile conversaţiile se fac
aproape numai telepatic %i simultan cu vocea au)ită în
minte sunt de asemenea proiectate %i ima*ini.
n clipa în care am observat dialo*ul telepatic
dintre #e)ar %i Kardian, am au)it simultan vocea celui
din urmă
-
#eea ce
5ambalei. ve)i
+ste în depărtare
dificil de auns este intrarea
acolo. în pentru
#5iar %i lumea
#e)ar a fost *reu.
4%teptam %i alte e'plicaţii, însă Kardianul, la fel ca
%i r<n, părea să nu facă risipă de prea multe vorbe. 4m
înţeles repede că vorbea doar dacă era absolut necesar %i
când era întrebat.
 - ?nde ne aflăm, de fapt am pus eu întrebarea care
nu-mi dădea pace.
- 4proape de centrul ământului. Bi)ita voastră de
acum are totu%i un sens, c5iar dacă nu veţi mer*e a)i în
5ambala. &u, însă, nu vei putea să intri nici mai târ)iu,
pentru că e necesar să mai treacă un anumit timp până
când con%tiinţa ta va putea înţele*e ce este acolo.
"ecunosc că m-am simţit puţin descuraat, dar
aveam totu%i perspectiva înainte. 4m întrebat
- oar ne uităm
Kardianul a încuviinţat
- 4sta va le*a mai multe evenimente între ele, însă
modul în care se va petrece va deveni clar ceva mai
târ)iu. &rebuie să ai răbdare %i să fii atent.
+ra ciudat simţeam că aveam o mie de întrebări pe
care doream să le pun %i totu%i nu reu%eam să mă
focali)e) a%a cum trebuie nici măcar asupra uneia. 4m
întrebat ce de
ascuns încă mi-a venit
când eramprima dată
pe plaă, în cap,dinun
la ie%irea *ând
tunel
- +%ti Kardianul 5ambalei
+l mă privi cu o imensă bunătate %i înţele*ere faţă
de modul oarecum infantil în care puneam problema.
upă câteva clipe i-am au)it în minte vocea caldă %i
blândă
-unt unul dintre ei. 6amenii încă mai cred că
toate acestea sunt le*ende.

vedeamntr-adevăr,
în )are, decel5ambala.
mai interesat erammădeaflam
eoarece ceeala ce
o
oarecare înălţime, puteam să văd puţin c5iar %i dincolo
de )idurile măreţe care înconurau acel ora% ma*nific.
#lădirile erau înalte, semicirculare, strălucind ca
diamantul. e%i distanţa era mare %i nu puteam observa
fiinţele din ora%, totu%i acea )onă îmi crea o sen)aţie de
intensă activitate. Bedeam deasupra clădirilor felurite
obiecte în )bor %i c5iar ocul luminilor reflectate parcă
indica viaţa care pulsa acolo. 9ără să %tiu cum, aveam
înţele*erea faptului că acel ora% era imens %i că el
repre)enta un fel de centru$, e'act a%a după cum apare
scris în numeroasele relatări despre e'istenţa lui, care
sunt luate în derâdere cu aro*anţă de %tiinţă %i de cei
ne%tiutori.
e fapt, realitatea este tulburătoare. /ăreţia %i
radiaţia benefică pe care acel tărâm le răspânde%te sunt
fascinante, iar simplul fapt că îl priveam de la distanţă
îmi inunda sufletul de o bucurie fără motiv. nţele*eam
totodată de ce pove%tile$ despre 5ambala par
neverosimile atunci când sunt spuse de unul sau de
altul, căci este foarte *reu să e'primi ceea ce ve)i astfel
încât cuvintele tale să fie cât mai aproape de adevăr.
iferenţa între frecvenţa specifică de vibraţie a
tărâmului 5ambalei %i cea a lumii noastre este mare,
astfel
5ambalaîncât omenirea
în cel mai buninterpretea)ă relatările
ca) ca fiind basme despre
cu )âne %i
alţi spiridu%i. &otu%i, acesta nu este decât un produs al
ne%tiinţei ei, din care avem cu toţii de pierdut, pentru că
bloc5ea)ă sau încetine%te posibilitatea de a aun*e acolo.
in nefericire, paradi*ma actuală de *ândire %tiinţifică
nu ne este deloc în avanta, căci 5ambala nu este un
tărâm fi)ic în momentul actual.
Bocea Kardianului mă tre)i din reverie
-
+ste momentul
8-am să cu
privit atunci vă oreîntoarceţi acum.
adâncă stare de deta%are %i
am avut sen)aţia că el făcea anumite eforturi pentru a se
e'prima în sistemul meu lo*ic de înţele*ere a lucrurilor,
precum %i pentru a se racorda la cerinţele %i succesiunea
*ândirii mele. 4m înclinat din cap, ne-am întors %i am
început să coborâm spre poalele dealului, unde ne
a%tepta barca. 4m reintrat în acea misterioasă ceaţă
pentru un timp scurt, iar când am ie%it din ea am
descoperit că eram din nou în micul *olf de pe insulă.
Kardianul î%i luă rămas bun de la noi cu o înclinare
u%oară a capului %i se pierdu din nou în ceaţă. 4m
rămas câteva clipe urmărind cu privirea locul prin care
dispăruse barca.
- /i-a spus că în curând vei avea oca)ia să
aprofunde)i e'perienţa de a)i, a vorbit #e)ar.
Nu am cre)ut că o simplă vi)ită putea să mă
impresione)e a%a puternic. #ăutam %i alte motive,
precum trecerile severe$ între planuri, ceaţa$, pre)enţa
uria%ului, rapiditatea cu care s-au petrecut lucrurile,
dar în străfundul fiinţei mele %tiam că totul se datora
impactului de ne%ters pe care l-a lăsat vi)iunea
5ambalei. 3-am mărturisit aceste trăiri lui #e)ar în
timp ce ne îndreptam spre *ura ca o pâlnie a tunelului
secţionat$.
- Kânde%te-te că tu simţi astfel, privind doar la
intrarea în 5ambala. ropriu-)is, tu încă nu ai vă)ut
5ambala, ci doar )ona de pătrundere în ea, mi-a spus
#e)ar.
4m în*5iţit în sec, dar nu am comentat. #uprins în
continuare de acea stare de semi-transă am parcurs
repede drumul prin bifurcaţie, până am auns în ala
roiecţiilor. &recuseră mai puţin de două ore de la
momentul plecării noastre. ână la urmă, astfel de
e'pediţii se dovedesc
e'plica mai a fi foarte
bine numărul mare eficiente. 4%a în
de deplasări îmiinteriorul
puteam
ământului, pe care #e)ar le-a reali)at în ultimii ani,
deoarece accesul era destul de rapid %i facil. "ămânea
misterul perioadelor de câteva luni în care el a lipsit în
unele dintre acele deplasări, dar despre asta #e)ar nu a
spus prea multe, iar eu nu am permisiunea să de)vălui
alte detalii.
 Ne-am întors la a)ă, unde locotenentul Nicoară
ne-a în%tiinţat că doi ofiţeri americani au sosit în vederea
pre*ătirii e'pediţiei prin tunelul spre 3ra:.

Cap. + - PORTALUL MAGIC DIN ,O!EMITE

6r*ani)area e'pediţiei prin tunelul spre 3ra:

începea să întâmpine surpri)e neplăcute. Noi %tiam
despre venirea maiorului #ross, dar am aflat abia la
a)ă despre faptul că el era însoţit de o altă persoană, se
pare că un înalt demnitar al Kuvernului american.
amuel #ross era bun prieten cu #e)ar %i faptul că nu
ne-a anunţat nimic despre acel persona putea să aibă
doar o sin*ură e'plicaţie el însu%i a fost luat prin
surprindere de venirea oficialului american.
ănuiala noastră s-a adeverit, căci după ce ne-am
întors la a)ă, #e)ar a fost sunat în aceea%i )i de maior.
4u
careavut o convorbire
#e)ar m-a anunţatscurtă, de câteva
că este minute,
necesar dupăo
să avem
întâlnire cu ei în ucure%ti. /aiorul i-a spus că a fost
pus în faţa faptului împlinit, dar ordinul a venit de sus
%i a trebuit să se conforme)e.
-+ste un Benerabil, mi-a spus #e)ar. 8a ce te
a%teptai 4re acreditări speciale. Nu e însă limpede ce
dore%te, amuel nu %tie nimic.
4m avut o strân*ere de inimă. Nu mi-au plăcut
niciodată
însemnau surpri)ele de 4m
constrân*eri. acest *en,amândoi
plecat care deîn obicei
acea
după amia)ă la
ucure%ti %i pe la L seara ne aflam în 8oun*e-ul de
la /arriott. #5iar dacă eram perfect con%tient de natura
acestor activităţi %i întâlniri, de specificul muncii în
epartament %i de secretele pe care ea le implică, totu%i
mă încerca uneori o va*ă sen)aţie de vis$ %i mă
surprindeam *ândind dacă c5iar este real ceea ce
trăiesc. 4ceastă succesiune foarte rapidă de planuri,
dimensiuni, frecvenţe, realităţi, lumi %i tărâmuri diferite,
de fiinţe %i situaţii adeseori contradictorii poate să ducă
la anumite derapae, dacă nu e%ti ancorat a%a cum
trebuie în ceea ce %tii %i ce vrei să faci. e e'emplu, o
simplă asociere de evenimente precum cele trăite în
cursul acelei )ile era suficientă să inducă cel puţin
*ermenii unor dubii în le*ătură cu realitatea
înconurătoare dimineaţa devreme am intrat în
interiorul munţilor uce*i, de acolo am trecut printr-o
distorsiune spaţială %i am auns în planul eteric, undeva
în )ona ce corespunde cercului arctic în planul fi)ic; am
întâlnit un uria% de peste trei metri, care ne-a condus în
centrul planetei, am putut vedea 5ambala de la
depărtare, ne-am întors la a)ă, am plecat la ucure%ti,
iar acum ne aflăm în 5otelul /arriott, la una dintre
mesele re)ervate,
demnitarul a%teptându-l
*uvernamental carepeîl maiorul
însoţea, american
se pare că%i un
pe
Benerabil important. Kăseam că era de datoria mea să
fiu cumva în*riorat$, pentru că mintea îmi dicta că
toate acestea nu sunt verosimile. /-am uitat la ceas %i
am constatat că evenimentele s-au petrecut într-un
interval de apro'imativ nouă ore %i de aceea aveam va*a
impresie că e posibil să vise). 8-am privit pe #e)ar, care
sorbea calm din limonada lui %i mi-am mai revenit puţin.
3-am spus
situaţia. -apeuitat
scurt temerile lamele
nedumerit mine%i preţ
cumdevedeam
câteva
secunde, apoi a i)bucnit în râs, foarte bine dispus. #red
că a% putea să număr pe de*ete de câte ori 1-am vă)ut
râ)ând în cei aproape două)eci de ani de când îl cunosc;
aceea a fost una dintre oca)ii, însă de bun au*ur pentru
mine, deoarece m-a tre)it$, m-a scuturat din panica
relativă în care intrasem. 4m înţeles atunci ce important
este să rămân mereu focali)at %i atent asupra ceea ce
sunt %i reali)e) în fiecare clipă. 4nali)a, evaluarea %i
asimilarea e'perienţelor poate fi făcută ulterior, în
momentele de pau)ă %i rela'are. #e)ar mi-a e'plicat
atunci semnificaţiile acestui lucru, dar am întrerupt
discuţia pentru că cei doi americani au sosit.
e maiorul #ross îl %tiam de câţiva ani, deoarece a
trebuit să colaborăm pentru or*ani)area unor reuniuni
româno-americane importante în cadrul a)ei. 4u fost
sc5imburi de informaţii, discuţii telefonice %i două
întâlniri-ful*er, iar impresia a fost po)itivă. +ra un ofiţer
în plină afirmare, cred că avea puţin peste patru)eci de
ani %i ceea ce %tiam era că funcţia lui era mult mai mare
%i mai importantă decât *radul. Nu am desc5is niciodată
subiectul, dar din unele referinţe pe care le-a făcut, mi-
am dat seama că are acces la anumite informaţii %i
domenii strict secrete, care nici măcar nu se află sub
control *uvernamental,
#ross ci doar
era bine vă)ut la militar.
enta*on, iar *eneralul
"odde< l-a spriinit pentru avansare, probabil pentru
spiritul lui tânăr, desc5is %i puternic. #5ris "odde< încă
mai era pe atunci %eful părţii americane în colaborarea
cu epartamentul nostru, iar între el %i *eneralul
6badea a e'istat o prietenie foarte strânsă, care s-a
reflectat po)itiv în aspectele uneori foarte delicate cu
privire la locaţia din uce*i. upă moartea *eneralului,
"odde<
oarecuma vrut
de probabil să-%i
nefericitul întărească astfel
eveniment, po)iţia încât
%ubre)ită
l-a
promovat pe #ross ca fiind proteatul său. (ansa noastră
a fost că maiorul întrunea unele calităţi importante era
un tip onest %i inteli*ent, pe care te puteai bi)ui.
/enţinerea unui anumit ec5ilibru politic-administrativ-
informativ în ceea ce prive%te problema
epartamentului ero$ a fost întotdeauana un punct
sensibil %i a depins, între altele, de natura celor care au
fost investiţi să colabore)e cu noi. 3nstabilitatea relativă
ce a urmat după moartea *eneralului a fost repede
ec5ilibrată prin conu*area eforturilor depuse de #e)ar
%i de *eneralul "odde<, care au stopat unele tendinţe de
spar*ere$ a protocoalelor de colaborare. Noi, cei care am
fost aici de la început, %tiam foarte bine că această
colaborare a fost ec5itabilă de ambele părţi, în ciuda
intervenţiilor de diferite naturi %i a presiunilor care au
e'istat.
&otu%i, unele deci)ii %i influenţe pur %i simplu nu
pot fi evitate. +le sunt cu mult deasupra oricărei deci)ii
de natură politică. 4parent, nimeni nu %tie de unde vine
această putere %i influenţă, dar noi aveam dea o
anumită e'perienţă în domeniu. +ste foarte *reu să eviţi
astfel de intervenţii, care cad precum un tră)net. n
astfel de ca)uri, nici *radul %i nici funcţia nu contea)ă,
ci doar relaţiile
deci)iile %i influenţele
de această natură sepeprimesc
care le ai. e obicei,
indirect, prin
mandatari, fără să cunoa%tem pe cei care le-au emis.
#a)urile în care ace%tia vin în persoană pentru a discuta
sunt e'trem de rare %i arată întotdeauna că problema
este foarte serioasă %i importantă. ersonal, %tiam de trei
astfel de ca)uri cel al lui enior /assini, apoi în anul
2010 am primit vi)ita unui înalt repre)entant al #9"
@#ouncil of 9orei*n "elations @#onsiliul pentru "elaţii
+'terneA @n.ed.AA, iar
discuţie importantă cu acum ne pre*ăteam
un alt Benerabil, desprepentru
care nuo
%tiam altceva, decât că are desc5ise toate porţile puterii.
4sta nu suna deloc bine, însă a%a după cum avea să se
dovedească în curând, problema era de fapt mult mai
simplă.
/aiorul #ross a făcut pre)entările %i apoi ne-am
a%e)at cu toţii la masă, după ce aceasta fusese verificată
în prealabil de către personalul nostru. 4veam cinci
oameni care ne asi*urau protecţia, doi la eta pe
balustradă, unul la intrare %i doi în salon. 4m fi putut
ale*e imul dintre locurile noastre consacrate, una dintre
casele pe care epartamentul le are la dispo)iţie, dar
#e)ar a preferat să impună acest loc, consacrat în
*eneral pentru întâlnirile de business, pentru a putea da
o altă formă discuţiei, dacă presiunile ar fi impus-o. n
lini%tea %i solemnitatea unei case conspirative, acest
lucru ar fi fost foarte *reu de făcut.
Benerabilul era o persoană în vârstă, cred că avea
peste %apte)eci de ani, cu o prestanţă deosebită. n ciuda
vârstei, nimic din îmbrăcămintea lui sau în modul de a
se comporta nu trăda ceva demodat sau conservator.
+ra îmbrăcat irepro%abil %i puteam citi$ pe 5ainele %i
accesoriile lui mai multe firme celebre de modă la cel
mai înalt nivel, iar modul în care se e'prima arăta fără
îndoială un ommereu
acestea, e'istă spilcuit %i foarte
la aceste inteli*ent.
fiinţe un fel de#u toate
pecete$
pe c5ipul %i în sufletul lor, care poate fi descris prin
împietrire, suferinţă, c5in ascuns$.
Nu voi reda aici discuţia ce a avut loc, deoarece ea
a implicat mai multe aspecte te5nice pe care nu am
permisiunea să le pre)int, însă voi spune totu%i că
Benerabilul a cerut$ mai puţin decât ne a%teptam noi,
cel puţin într-o primă fa)ă. +l dorea să cedăm drepturile
de studiu %i după
internaţional, de cercetare unui anumit
ce vom recupera concern
un artefact în
apropiata e'pediţie prin cel de al treilea tunel, considerat
de la bun început un tunel cu probleme$. olicitarea nu
era prea *ravă$, însă ceva totu%i nu se încadra în
scenariul *eneral, pentru că era *reu de cre)ut ca un
Benerabil de talia acestuia să se deplase)e până aici,
doar pentru a se asi*ura de acceptul nostru într-o
c5estiune aparent simplă, care putea fi ne*ociată %i prin
intermediari. rin urmare, interesele trebuie să fi fost
mult mai profunde %i cu bătaie mare, însă ele nu puteau
fi vă)ute cu u%urinţă, pentru că nu aveam încă
informaţii.
artea neplăcută la astfel de întâlniri este că nu
prea ai voie să spui nu$. +ste o cutumă nescrisă, însă
una dintre cele mai puternice, care a fost stabilită în
protocolul de colaborare între noi %i americani vi)avi de
locaţia din uce*i. ?n refu) din partea epartamentului
ero ar fi ca o victorie aparentă, pentru că el poate să
declan%e)e după aceea, prin sforile incredibil de
comple'e %i sus puse ale 6r*ani)aţiei, ni%te consecinţe
cu mult mai rele decât dacă s-ar fi ne*ociat termenii
iniţiali. "i%ti în acest fel să dărâmi ceea ce ai construit
până atunci. e aceea, ec5ilibrul trebuie menţinut
printr-o diplomaţie bine aleasă %i prin ne*ocieri
inspirate.
i*ur, nu se poate cere orice %i în această direcţie
e'istă ni%te limite stabilite, dar în *eneral vorbind astfel
de solicitări %i întâlniri acţionea)ă precum un telefon
ro%u$ pre)idenţial nu poţi să-l i*nori. #e se poate face,
însă, este să se încerce o anumită rene*ociere pe
parcurs sau să se obţină anumite compensaţii, dar nu
poţi înc5eia întâlnirea printr-un refu). +'istă un între*
lanţ de dependenţe care au fost create de la început,
implicând fonduri
interese politice enorme,
%i de te5nolo*ie
comandă, ultra
care sunt avansată de
manipulate %i
forţele invi)ibile ale 6r*ani)aţiei, ce pot să sc5imbe
raportul influenţelor dacă ocul nu este bine %i inteli*ent
făcut. + ca la o mână dificilă de po:er nu %tii si*ur dacă
este cacialma, dar nu ai curaul să te 5a)arde)i, pentru
că nici tu nu ai cărţi puternice.
 ntâlnirea a decurs bine %i fără tensiuni. n
definitiv, nu e'ista niciun motiv pentru care să-l fi
refu)at pe Benerabil, căci el solicitase ceva în *enul unei
licenţe e'clusive de folosire$. 4sta nu ne derana prea
mult, deoarece interesele noastre nu erau în mod direct
atinse, dar rămânea totu%i incertitudinea dată de
pre)enţa personală a Benerabilului. 4 fost nevoie de un
an de )ile de cercetări %i contrainformaţii pentru a
descoperi în cele din urmă dedesubturile afacerii$. Nu
voi intra în detalii, dar voi spune că ea a avut un
caracter personal, de intervenţie în familia Benerabilului.
upă ce am părăsit 5otelul eu am rămas acasă, 3a
vila lui +linor, iar #e)ar a plecat cu maiorul american. 4
doua )i ne-am reîntors la a)ă, dar pe drum #e)ar mi-a
relatat pe scurt discuţia pe care a avut-o în privat cu
amuel #ross.
- /i-a spus că de ceva vreme au înfiinţat %i ei un

departament după
speciali)at unul modelul
dintre nostru, mai
departamentele lor bine )is au
în domeniu.
#ross a fost pus să-l conducă %i mi-a cerut părerea în
anumite privinţe. 4poi mi-a spus ceva care ne
interesea)ă în mod direct, de fapt ne-a făcut o invitaţie.
8-am privit curios, pentru că nu %tiam la ce se
referea. entru câteva clipe am cre)ut este vorba despre
alte cursuri de speciali)are, a%a cum eu urmasem
pre*ătirea în remote-vie=in* %i l-am întrebat dacă acesta
era ca)ul.
- Nu, este o invitaţie specială pentru noi doi, mi-a
răspuns #e)ar, )âmbind. ?n loc aparte %i o situaţie
delicată. /i-a spus că deocamdată nu au oameni
pre*ătiţi să înţelea*ă %i să documente)e corect ce este
acolo %i vrea să facă apel la e'perienţa noastră.
4sta era ceva deosebit. #e)ar mi-a spus mai apoi în
re)umat ce îi relatase maiorul
 - 4u descoperit un loc special în arcul >osemite, de
fapt erviciul de #ontrainformaţii al /arinei îl %tia
demult. roblema este că se află pe teritoriul unei
re)ervaţii de indieni, e o )onă cumva restricţionată.
3nformaţiile lor par să spună că %amanii de acolo au un
punct de trecere spre interiorul ământului, însă el nu
poate fi folosit în mod obi%nuit, pentru că e parte a unui
fel de ritual. #5iar dacă ar interveni cu armata, tot nu ar
putea să folosească acea intrare$ specială. e pare că ei
nu pot să controle)e fenomenul %i asta îi deranea)ă;
nimeni nu înţele*e ce este acolo. -au *ândit să ne
întrebe %i pe noi, să fie ca un sc5imb de e'perienţă.
?rma să plecăm împreună cu maiorul #ross, după
ce înc5eiam toate celelalte aspecte de colaborare, le*ate
de e'pediţia prin cel de al treilea tunel. ntr-adevăr,
peste două)ile ne aflam într-un avion spre /adrid, iar de
acolo am fost preluaţi până la ba)a navală "ota, de
lân*ă
acolo, ocean.
a%a că /aiorul
a%teptând avea de re)olvat
momentul unele treburi
îmbarcării pentru
4merica, am petrecut o )i pe malul oceanului,
rela'ându-mă %i punându-mi *ândurile %i informaţiile în
ordine.
e acolo am )burat toţi trei cu un avion militar
până în Norfol:, Bir*inia, unde am rămas de asemenea o
)i. 4poi am )burat cu avionul #omandamentului până în
8as Be*as, de unde am fost preluaţi %i du%i cu ma%ina o
mică
mer*ea distanţă
o altăpână în arcul
ma%ină >osemite.
cu patru n faţa
militari. noastră
/aiorul a
ustificat că este totu%i o operaţiune specială, iar locul în
care ne deplasam era retras. ntr-adevăr, un timp am
mers pe %oseaua principală, dar la un moment dat am
virat pe un drum secundar, urcând printre dealuri.
4m auns pe o )onă ca un mic podi%, împremuită
în partea stân*ă de un *ard destul de înalt din lemn,
care părea că era electrificat. incolo de *ard se întindea
o vale lar*ă, în care cre%tea o pădure foarte frumoasă,
intens colorată de toamna târ)ie. n dreapta, în
depărtare, puteam să văd munţii cu crestele în)ăpe)ite
pe fondul unui cer perfect senin. 4m pătruns pe sub o
arcadă mare din lemn, destul de vec5e, deasupra căreia
era scris numele re)ervaţiei %i a satului de indieni.
ractic, asta era un sat ce păstra cultura amerindiană,
însă am remarcat c5iar de la început o notă aparte în
atmosfera *enerală de acolo. 8ocul îmi crea sen)aţia de
)ona e'clusivistă %i c5iar secretă. 8-am întrebat pe
maior dacă )ona era permisă vi)itelor.
-8ocul nu este secret, dar este retras, mi-a răspuns
el. + o )onă pentru cei din neamul lor, care sunt
interesaţi în mod deosebit de misticism, de %amanism.
+i deţin aici un secret e'traordinar, dar noi nu putem
avea acces la el. + ca un fel de poartă$ spre interiorul
ământului,
este menţinută după cum
în cel maine-au relatat ei. + o tradiţie %i
mare secret.
- (i aţi re)istat acestui secret a întrebat #e)ar
)âmbind.
- 3niţial a e'istat intenţia de a strămuta a%e)area în
altă parte, pentru a avea controlul militar asupra )onei
%i a punctului respectiv, dar ne-am dat seama că ar fi
fost o mi%care *ratuită, deoarece nu am fi folosit nimic.
Nu putem folosi cunoa%terea lor, lipse%te ceva. (i apoi,
au
încămulte acorduri
de pe vremea*uvernamentale,
#onfederaţiei, 5ârtii
care ar%i contracte
complica
lucrurile.
- unt efecte neplăcute eranea)ă ceea ce ei
cunosc aici am întrebat eu.
- Nu, sunt lini%tiţi. + o problemă de menţinere a
unei tradiţii. in câte ne-am dat seama, nu putem folosi
cunoa%terea lor, atâta timp cât nu stăpânim procesul. +i
nu vor să îl revele)e %i cred că nici noi nu suntem
pre*ătiţi să-l %tim, a admis #ross cu sinceritate.
4m oprit pe dreapta, la mică distanţă de arcada de
la intrare, deoarece un *rup de bărbaţi î%i făcuse
apariţia în drum. /aiorul ne-a spus că vi)ita fusese
aranată, însă ne-a ru*at să rămânem deocamdată în
ma%ină. +l a coborât %i s-a îndreptat spre acei oameni,
salutându-se cu ei. e vedea că se cuno%teau %i că erau
în relaţii bune. +rau bărbaţi de înălţime medie, iar după
c5ip %i îmbrăcăminte îţi puteai da seama cu u%urinţă că
păstrau multe caracteristici ale rasei indienilor
americani. #ei patru militari coborâseră %i ei din cealaltă
ma%ină, dar aveau o atitudine rela'ată %i stăteau la o
oarecare distanţă de *rup.
rofitând de acel interval de timp, #e)ar mi-a oferit
ni%te informaţii suplimentare, pe care le aflase de la
maior
- roblema cu acest loc nu este că el repre)intă o
ameninţare, ci că este o distorsiune puternică în spaţiu
%i timp. entru comunitatea de aici este sacru %i doar ei
%tiu cum să aibă acces, astfel încât indiferent că este
vorba despre enta*on, despre noi sau altcineva este
acela%i lucru nu avem c5eia$ de pătrundere. 4sta i-a
bulversat cumva pe oficiali, dar au decis să nu forţe)e
lucrurile, cisă păstre)e relaţii amiabile %i de colaborare.
- /ie mi se pare ciudat că nu au admis până acum

pe nimeni
ce ne-ar să tocmai
lăsa treacă pe
prin
noiacea poartă$, am spus eu. e
acum
- 4u e'istat câteva persoane care au fost dincolo,
a%a au aflat %i ei mai clar despre ce este vorba. 3ndienii
le-au spus că e un tărâm din interiorul planetei, însă nu
voiau să le spună mai mult. +i respectă directivele celor
din interior, care sunt mult mai avansaţi, dar c5iar %i
dacă ar fi forţaţi în vreun fel să de)văluie secretul, acesta
nu poate fi folosit practic. + aceea%i problemă ca %i în
/area Kalerie sau la accesul în planurile subtile
selecţia prin re)onanţă.
- ine, dar cum pătrund ei acolo
- Nu %tiu. 6 să vedem, dacă ni se permite. e pare
că poarta$ a fost descoperită încă dinaintea "ă)boiului
de secesiune %i de atunci ea a fost proteată din
*eneraţie în *eneraţie ca un mare secret.
#e)ar s-a oprit, pentru că maiorul a venit la ma%ină
%i ne-a spus că localnicii sunt de acord cu vi)ita noastră.
- (tiau că trebuie să veniţi, ne-a spus el puţin
%ovăitor. Nici eu nu înţele* cum e posibil, căci noi i-am
anunţat doar de pre)enţa noastră. 4veam de *ând să le
e'plicăm aici despre voi, dar ei dea %tiau.
4m plecat cu toţii pe acel drum pietruit, trecând pe
lân*ă ni%te barăci de lemn, care erau destul de mari. 8a
unele dintre ele am vă)ut pus stea*ul 4mericii, altele
aveau u%a desc5isă,
de oameni iar în4m
care discutau. faţafost
lormirat
se aflau mici *rupuri
să observ că nu
toţi erau de ori*ine indiană, ci am vă)ut de asemenea
nativi americani. #ondiţia celor din acea comunitate nu
părea a fi prea evoluată, dar privirea oamenilor mi s-a
părut inteli*entă, iar ţinuta lor demnă.
upă acele barăci am vă)ut ni%te case făcute din
piatră de munte, care aveau în faţă câte două coloane,
precum cele de la templele *rece%ti, dar mai mici. 4sta
m-a pus
%i nici nupuţin pe *ânduri,
înţele*eam rostuldeoarece
pre)enţeinuînvedeam
aceastăle*ătura
parte a
lumii a influenţelor din civili)aţia Kreciei 4ntice. 4m
auns apoi la o clădire mai impunătoare, probabil un fel
de rimărie, pe care flutura de asemenea stea*ul
american, însă alături mai era un stea* cu însemne pe
care nu le cuno%team. easupra, în partea de sus a
acoperi%ului, puteam să văd printre ramurile copacilor o
pancardă mare ce menţiona arcul >osemite. e aceea%i
pancardă am vă)ut %i un bla)on cu specific indian, o
pană mare de corb sub care se aflau repre)entate
crestele a trei munţi. Nu voi oferi însă mai multe detalii
în acest sens, deoarece acel loc este totu%i retras %i
foarte important. #ei care locuiesc acolo ţin foarte mult
la statutul lor de lini%te %i neimplicare. n plus, este %i
un an*aament faţă de forţele militare americane, pe
care trebuie să îl respect.
n timp ce mer*eam, am vă)ut că drumul cotea
u%or spre stân*a %i atunci unul dintre cei din *rup, care
părea că este un fel de conducător al lor, s-a apropiat de
#e)ar %i de mine %i ne-a spus fără nicio altă introducere
că locul în care vom mer*e este un portal spre centrul
ământului %i că ei au fost anunţaţi că vor primi această
vi)ită. Ne-am uitat la maiorul #ross, care a sc5iţat un
*est de necunoa%tere. 4cel om, al cărui nume era
Zatu:, a continuat
-9oarte puţini să ne vorbească
oameni au auns să vadă acest loc.
+ste mo%tenirea$ noastră %i o ţinem în mare secret.
unt însă anumite condiţii de îndeplinit, iar /e)ina ne
va spune ce au 5otărât cei din interior.
Zatu: era un demn descendent al înainta%ilor săi
nu prea înalt, dar surprin)ător de a*il la cei apro'imativ
cinci)eci de ani pe care îi avea, cu părul lun* %i faţa
smeadă, avea un c5ip serios %i arăta o mare fermitate.
Nu cred căbătrânilor$
în sfatul era un %aman,
din dar
aceaavea o funcţie importantă
comunitate. Borbea cu
5otărâre %i ne-a indicat o mică alee pe care să mer*em
spre un loc mai retras, unde am vă)ut trei barăci din
lemn. Ne-am îndreptatspre cea din mar*inea dreaptă,
care mi-a atras %i mie atenţia. paţiul din urul ei era
curat %i frumos amenaat cu alei %i multă verdeaţă, fiind
întreţinut foarte bine. araca era vec5e, însă am
remarcat că ea era construită cumva peste o altă clădire,
care era c5iar mai vec5e decât ea. /i-am dat seama că
acest lucru fusese făcut în special pentru a protea
prima baracă, însă nu înţele*eam de ce ar fi fost
necesară să se recur*ă la acea metodă ciudată pentru
pre)ervarea ei.
4m auns în dreptul intrării %i maiorul i-a spus lui
#e)ar
-e aici încolo mer*eţi doar voi. Noi vom a%tepta,
am vorbit dea cu Zatu:. +i au re*uli stricte în această
privinţă. + un loc sacru %i sunt anumite condiţii de
îndeplinit.
3ndianul a desc5is u%a %i ne-a făcut loc să intrăm.
n momentul în care am pă%it în acea baracă am avut
certa impresie că am făcut un salt de 200 de ani înapoi
în timp.
#onstrucţia iniţială de lemn era atât de vec5e, încât
scârţâia din toate
desc5is. 8emnul nuînc5eieturile
era putre)it, atunci
dar în când u%aparcă
sc5imb s-a
obosise$ de la trecerea timpului. /-am oprit după câţiva
pa%i de la intrare, pentru a mă obi%nui cu
semiîntunericul de acolo %i pentru a observa mai bine
detaliile. Klasul lui Zatu: se făcu din nou au)it
-#lădirea asta a rămas e'act a%a cum a fost
construită m anul 177L. ământul pe care te afli este un
vec5i teritoriu indian. trăbunii no%tri au locuit în
aceste )one, iar unii dintre noi provenim direct din linia
lor *enetică.
araca măsura peste două)eci de metri în lun*ime,
iar lăţimea era de apro'imativ %apte metri. e os
pământul era cam sterp, stâncos, contrastând în mod
evident cu solul de afară, din urul barăcii. ntr-o parte
am vă)ut ni%te unelte foarte vec5i, ru*inite %i de
asemenea două buturu*i. &otul fusese lăsat intact, fără
nicio intervenţie, e'act a%a cum era în anul construcţiei.
n dreapta mea am vă)ut un arbust foarte uscat %i ni%te
scaieţi pe os, care %i ei au fost lăsaţi e'act a%a, fără să
se intervină deloc asupra mediului din ur. &otul acolo
părea a fi ca o încremenire$ în acel timp din trecut,
când s-a petrecut ceva foarte deosebit.
upă ce ne-a permis un timp să ne acomodăm cu
atmosfera, Zatu: a spus
- unt două condiţii trebuie să mer*eţi într-un
anumit loc din această încăpere %i să fiţi acolo într-un
anumit moment; a doua condiţie este că nu puteţi trece
dincolo decât dacă este %i o parte feminină. /e)ina
îndepline%te acest rol pentru cei de parte masculină,
care mer* în interior.
Ne-am uitat la el întrebători, deoarece noi eram doi
bărbaţi.
- Beţi mer*e pe rând, a spus Zatu:.

-
fim în #ine cunoa%te
acel loc specialmomentul
a întrebatprecis
#e)ar.în care trebuie să
- /e)ina. +a este intermediarul %i ea deţine
cunoa%terea potrivită pentru asta.
n timp ce vorbea, pe u%a barăcii a intrat o fată cam
de 20 de ani, care s-a apropiat de noi cu pa%i rari. urta
îmbrăcămintea tradiţională a indienilor, cu o fustă lun*ă
până la pământ %i blu)ă din piele cu franuri, iar în
picioare avea mocasini. Nu era înaltă, iar frumuseţea ei
nu
forţaerapeceacare
în stilul occidental,
o emana fiinţa ciei.
maiomeţii
curânderau
veneau%or
din
proeminenţi %i avea trăsăturile specifice indienilor nativi
din 4merica. ărul perfect ne*ru %i lun* era le*at în
două %uviţe împletite la spate, lăsând în faţă un breton
lun*.
 9ata a auns în faţa noastră, %i-a înclinat capul cu
respect spre noi %i apoi %i-a îndreptat privirea spre
Zuta:.
- +a este cea care vă va însoţi în călătoria voastră, a
spus el. 4 făcut de multe ori acest drum %i este o
cunoscătoare a tărâmului din interiorul planetei. 4cum
trebuie să 5otărâţi cine este primul dintre voi care va
pleca.
rusc am devenit a*itat, pentru că nu înţele*eam
câtu%i de puţin despre ce plecare era vorba. n toată
baraca nu e'ista nimic altceva care să mă facă să înţele*
o astfel de plecare$. /-am uitat în mod elocvent la
#e)ar, care a spus că el va pleca primul.
9ata a venit lân*ă el %i l-a privit intens câteva clipe,
a )âmbit u%or %i apoi a spus ceva într-o limbă
necunoscută, probabil limba lor auto5tonă.
- /e)ina spune că este compatibilă cu tine, a tradus

Zuta:, adresându-se
bucurie să cunoască un luicălător
#e)ar.spre
+a lumea
spune înţelepţilor.
că este o
4sta e bine, altfel portalul nu s-ar desc5ide.
4m în*5iţit în sec, sperând să nu rămân pe
dinafară. 9ata a venit apoi în dreptul meu %i m-a privit
direct. 4vea oc5ii ne*ri, mi*dalaţi, foarte frumo%i, dar
am avut impresia că, de%i se uita la mine, totu%i privirea
ei parcă trecea dincolo, nefiind interesată neapărat de
forma fi)ică. pre deosebire de #e)ar, în ca)ul meu a
durat
ncepeammult
să mai mult, aproape
fiu de)nădăduit, cândumătate
deodată de
ea aminut.
rostit
din nou câteva cuvinte.
- +'istă compatibilitate %i în ca)ul tău, a spus
Zuta:.
4m răsuflat u%urat, de parcă mi se luase un
bolovan dinspinare. 4m sesi)at atunci %i un respect
mărit din partea lui Zuta: pentru mine %i #e)ar %i am
bănuit că este în le*ătură cu verdictul$ dat de cea
căreia i se spunea /e)ina. /ai târ)iu am aflat de la
maiorul #ross că doar o sin*ură persoană, un mediu ce
colabora cu enta*onul, a fost *ăsită compatibilă pentru
a reali)a călătoria în interiorul ământului împreună cu
/e)ina. roblema era că ei puteau veni doar cu un
număr limitat de candidaţi$ pentru a fi verificaţi %i doar
la anumite intervale de timp, în anumite perioade ale
anului. (ansa noastră a fost că aceea era una dintre
perioadele respective, însă acceptarea noastră l-a
impresionat c5iar %i pe maior. #e)ar a e'plicat atunci că
este foarte posibil ca acel lucru să se datore)e faptului
că el făcuse mai multe călătorii până atunci în interiorul
planetei %i, cumva, aceasta a lăsat o impre*nare
ener*etică specifică în fiinţa sa. n ceea ce mă privea, am
avut %ansa de a fi impre*nat de ener*ia )onei ma*ice din
interiorul ământului atunci când am fost în pre)enţa
*ardianului 5ambalei.
e'plicaţia completă, (tiam
de%i ea aveaînsă căsens;
totu%i aceasta nu era
în realitate,
ceea ce conta, era nivelul de con%tiinţă %i de puritate a
fiinţei la nivel emoţional %i mental.
#a %i în cadrul erviciilor noastre de acasă, la
enta*on e'istau de asemenea lupte de culise în ceea ce
prive%te colaborarea ai epartamentul ero. roblema
care pare să-i irite foarte mult pe unii dintre marii %efi
este aceea că ei nu pot avea controlul asupra unor astfel
de fenomene
până sau
atunci să locaţii
o facă în modul
peste în care#5iar
tot în lume. eraudacă
obi%nuiţi
s-au
convins de aceasta, totu%i supărarea rămânea ca o trenă
%i provoca anumite efecte, ce puteau fi resimţite în
anumite detalii ale colaborării. /aiorul #ross ne-a spus
că nu este tocmai o sarcină u%oară să aplane)e astfel de
tensiuni sau i)bucniri, iar noi l-am înţeles foarte bine,
deoarece ne-am confruntat de asemenea cu multe
situaţii asemănătoare.
ucuros că am îndeplinit condiţia de
compatibilitate %i puteam reali)a trecerea prin portal,
acum eram nerăbdător să reali)e) călătoria. Zuta:
împreună cu fata s-au îndreptat spre )ona din spatele
barăcii, iar noi i-am urmat îndeaproape. #ând ne-am
apropiat de mar*ine, am vă)ut că în acea )onă pământul
era reavăn, ca %i cum ar fi fost proaspăt săpat. #ând am
auns la limita de demarcaţie între pământul bătătorit %i
cel reavăn, ne-am oprit, iar fata l-a luat de mână pe
#e)ar, pă%ind amândoi în milocul porţiunii de pământ
afânat. Zuta: mi-a făcut semn să rămân lân*ă el.
/e)ina %i-a retras atunci mâna din cea a lui #e)ar
%i, întorcându-se cu faţa spre noi, a făcut un anumit
semn cu mâna dreaptă. 4tunci, Zuta: a scos de sub
5aina lui un pumnal destul de lun* din lemn, care părea
foarte vec5i,
aproape, era s-a aplecat
scrielit cu %i
totl-afelul
pusde
pesemne
sol. 8-am vă)ut de
%i inscripţii,
iar în )ona mânerului era crăpat atât de tare, încât
ameninţa să se rupă în două. "ecunosc că am fost puţin
decepţionat %i neplăcut impresionat, )icându-mi că eram
martor la o ceremonie %amanică %i *ândindu-mă ce
simplu %i u%or am trecut prin tunelul din uce*i spre
interiorul planetei. nsă mai apoi mi-am dat seama că
aceea era pur %i simplu o altă formă de accesare a
civili)aţiilor
anumit ritual din%amanic
interiorul planetei,
pentru careener*ia
a activa avea la necesară
ba)ă un
desc5iderii portalului.
Nu am avut prea mult timp să reflecte) la asta,
pentru că fata a rostit o incantaţie scurtă pe un ton e*al,
de fapt mai mult ca un sunet prelun*it %i mai puţin ca
un cuvânt sau %ir de cuvinte. &otu%i, mi-am dat seama
că ea stăpânea e'act tonalitatea care era necesară
pentru acel sunet, ce activa mai mult ca si*ur puterea
subtilă latentă a pumnalului ma*ic. 4tunci, imediat, în
spatele ei %i al lui #e)ar am vă)ut aerul ondulându-se$
%i devenind semitransparent pe o porţiune ca un ecran
pătrat cu latura de apro'imativ doi metri. Nu mai
vedeam cu claritate ceea ce era în spatele acelei )one.
9ata s-a întors cu faţa spre distorsiune, l-a luat de mână
pe #e)ar %i au pă%it amândoi prin acel ecran, dispărând
instantaneu.
e%i eram obi%nuit cu astfel de fenomene pentru că
le trăisem de mai multe ori eu însumi, totu%i
mărturisesc că atunci am simţit o oarecare strân*ere de
inimă. /ă simţeam cumva nesi*ur, nu în ceea ce
prive%te fenomenul în sine, ci în le*ătură cu metodolo*ia
de acces la acel fenomen. #red că mă derana ideea că
ceea ce vedeam nu avea niciun suport stabil sau
%tiinţific. Nu vedeam niciun pasa, niciun tunel, niciun
dispo)itiv,
vec5i, care decât un simplu
a dispărut o dată cupumnal dincelor
trecerea lemndoifoarte
prin
portal. +ram cumva inconfortabil la *ândul că mă
confrunt cu elemente pe care le consideram ma*ice %i pe
care nu le puteam înţele*e. &otu%i, la fel puteam să
*ândesc %i despre ceea ce vă)usem %i trăisem în ala
roiecţiilor %i în călătoriile prin cele două tuneluri, din
care nu înţelesesem aproape nimic, atâta doar că
e'perienţele acolo au avut la ba)ă te5nolo*ii incredibil
de avansate, iar aceasta mă făcea oarecum mai
încre)ător$.
tăteam lân*ă Zuta: fără să scot o vorbă, destul
de stânenit %i în acela%i timp puţin în*riorat. 3ndianul
rămăsese nemi%cat ca o stână de piatră, privind fi' către
ecranul care se ondula lent, într-o culoare oarecum
sidefie. Nu am îndră)nit să întreb nimic, deoarece
bănuiam că, într-un fel, el era cuplat mental %i poate %i
emoţional la între*ul proces. e fapt, tot ceea ce se
petrecea acolo nu avea nicio le*ătură cu realitatea )ilelor
noastre, cu %tiinţa sau le*ile fi)ice. "eflectam la faptul că
ni%te fiinţe absolut simple %i fără pretenţii sau mari
nă)uinţe, dar pline de modestie %i de demnitate, au avut
totu%i acces de sute de ani la o lume e'traordinară din
interiorul planetei noastre, s-au bucurat de binefacerile
ei, iar acum ne permit %i nouă, care ne considerăm
evoluaţi$, să pătrundem în acel tărâm. ncă o dată
reali)am că, pentru a avea cunoa%tere nu e neapărat
necesar să ai bani %i nici te5nolo*ie. (i că, dimpotrivă,
dacă acestea nu sunt utili)ate corect, te pot îndepărta
sau ţine la distanţă de adevărata cunoa%tere.
#red că cel mai mult, totu%i, mă in5iba simplitatea
fenomenală a procesului. &e uiţi, aproape că nu îţi vine a
crede ceea ce ve)i %i te întrebi dacă nu e o farsă sau n-ai
înnebunit. +ste o a%a mare diferenţă între ceea ce
suntem
întâmplăobi%nuiţi să vedem
efectiv, încât %i săminţii
tendinţa credem,
este%isăceea ce se
refu)e %i
să respin*ă totul, c5iar %i ceea ce este evident, sub oc5ii
tăi. untem tentaţi să-i considerăm primitivi %i înapoiaţi
e'act pe cei care de fapt ne pot da adevărate lecţii de
iniţiere %i cunoa%tere. 9acem asta numai din aro*anţă %i
infatuare, pentru că nu putem să recunoa%tem că alţii
au metode uneori mai eficiente %i mai u%oare decât noi
în%ine, pentru a cunoa%te realitatea. Ne-am obi%nuit să
credem că am
că deţinem descoperit
mari secrete$ cam tot ce %i
ale naturii se că
putea
ceeadescoperi,
ce noi nu
%tim sau nu înţele*em, nu poate fi adevărat, ci este
demn de dispreţ %i )eflemea. ar, de fapt, %tiinţa
modernă e cori*entă la maoritatea capitolelor, cel puţin
în mod oficial.
n timp ce aveam aceste *ânduri, /e)ina a ie%it
brusc prin pelicula ondulată a ecranului sidefiu din faţa
mea, iar pumnalul se materili)ă %i el la fel de brusc în
po)iţia în care fusese pus pe sol de către Zuta:. upă
aprecierea mea, fata nu lipsise mai mult de un minut. 4
venit până la linia de demarcaţie, m-a prins de mână %i
am pă%it împreună cu ea pe acel pământ reavăn. &otul
se petrecea fără niciun cuvânt, precis, ca în ni%te etape
bine stabilite. 4m auns în dreptul ecranului %i atunci
am avut o slabă reţinere, pe care fata a perceput-o
imediat, căci s-a oprit %i s-a uitat întrebătoare la mine.
-+%ti de acord să treci dincolo m-a întrebat,
uitându-se profund în oc5ii mei.
4m înclinat capul în sens afirmativ %i mi-am
îndreptat privirea spre ecran. 4m înc5is oc5ii %i, ţinând-
o de mână, am pă%it prin acea peliculă$. 4m simţit
imediat cum sunt absorbit$ cu o mare vite)ă %i am
retrăit sen)aţia de călătorie cu liftul$, pe care o
avusesem atunci când am fost în &omassis, însă acum
vite)a
cum se eraderulau
c5iar mai
cu mare. 4mameţitoare
o vite)ă vă)ut straturile succesive
prin faţa mea
roci, lavă, *oluri, apă, cristale... eram puţin ameţit,
totu%i într-un mod plăcut, fără să am sen)aţie de *reaţă
sau alt disconfort.
4poi, brusc, am desc5is oc5ii %i am vă)ut că
/e)ina era dea la câţiva metri distanţă de mine, privind
în faţă. /-am uitat în os %i am vă)ut că stăteam într-o
)onă delimitată de un cerc cu ra)a de vreo trei metri,
precis
uimire, conturat
în stân*aînmea
rocaammuntelui. pre marea
vă)ut pumnalul a%e)atmea
cu
vârful tan*ent la suprafaţa interioară a cercului, de%i
înainte de trecere prin portal el era a%e)at la limita de
demarcaţie cu pământul reavăn. /i-am dat seama
atunci că acel pumnal repre)enta, fără îndoială, c5eia$
între*ului fenomen de activare ener*etică a portalului,
fiind un element ma*ic al procesului.
 /i-am orientat apoi atenţia spre locul în care mă
aflam %i am avut certa sen)aţie că am auns într-un loc
paradisiac, care îmi dădea o stare intensă de bine %i de
bucurie în între* corpul. #eva asemănător simţisem %i în
&omassis, dar aici sen)aţia era mai rafinată %i apăruse
imediat ce am devenit con%tient de acel loc.
/ă aflam de fapt într-un 5ol mare, ca o terasă
semicirculară, care se desc5idea în faţă într-o priveli%te
e'traordinară. e mar*ini, săpate în piatra muntelui,
vedeam patru *uri mari, de asemenea de formă
circulară, ale unor tuneluri, fiecare dintre ele având
diametrul de apro'imativ patru metri.
+rau săpate direct în piatra muntelui, iar două
dintre ele aveau un fel de terasă cu coloane, care dădea
spre e'teriorul muntelui. ala însă%i, în care mă aflam,
era precum o terasă$ săpată în munte, care se
desc5idea în faţă, lar*, spre în afară. olta ei era
spriinită
arcuiau maide ni%te
apoi coloane caredeporneau
în cupola de laeleba)ă
deasupra, fiind%i de
se
asemenea săpate în munte. 4bsolut totul acolo era
reali)at din roca acelui munte. Nu am vă)ut nicio parte
mobilă sau separată, nimic care să se desprindă sau să
fie dintr-un alt material. &otul era din piatra acelui
munte %i se vedea că a fost săpat$ direct în ea, ca %i
cum spaţiul respectiv fusese scobit$ în munte.
?itându-mă în faţă, îmi dădeam seama că ne aflam
undeva
întinderela odeoarecare înălţime,
ve*etaţie verdepentru că vedeam
dedesubtul o vastă
terasei, o
pădurebo*ată, înaintând spre alţi munţi ce se vedeau la
o oarecare depărtare, spre ori)ont.
n pardoseala sălii erau *ravate ni%te dale mari din
piatră, care formau un model în formă de evantai.
/odelul se continua %i pe verticală, pe peretele din spate
al muntelui. e%i se putea observa că acele dale erau
%lefuite %i se deosebeau prin finisare de restul
suprafeţelor de rocă, totu%i unele dintre ele erau cumva
tocite sau deteriorate pe la mar*ini, semn că trebuie să fi
fost acolo de foarte mult timp. ovara timpului se putea
vedea %i la nivelul coloanelor, care probabil au arătat
splendid atunci când au fost create, dar acum purtau %i
ele amprenta miilor sau )ecilor de mii de ani care
trecuseră %i care atenuaseră din strălucirea %i finisarea
lor iniţială. ?nele pre)entau crăpături, în timp ce
simbolurile de pe altele parcă erau tocite, mai ales acolo
unde am vă)ut urme de ume)eală. &otu%i, ele păstrau o
prestanţă %i o nobleţe impunătoare, care îmi crea un
sentiment de sacru.
 alele fuseseră săpate %i delimitate între ele direct
în roca muntelui, având o particularitate în partea de
sus, acolo unde se îmbinau fiecare dală pre)enta câte
un model format doar din linii %i puncte. e dalele care
se continuau vertical în peretele muntelui, la capetele lor
am vă)ut simboluri formate din aceste combinaţii din
linii %i puncte săpate în roca muntelui, iar simpla lor
vedere mi-a dat ni%te fiori nebănuiţi în corp. 6 emoţie vie
m-a cuprins atunci, de%i nu înţele*eam nimic din ceea
ce repre)entau acele semne. &otu%i, impactul lor asupra
subcon%tientului meu a fost foarte puternic.
n faţa mea, lân*ă coloanele impunătoare de la
mar*inea sălii, #e)ar privea peisaul. 4m remarcat că
/e)ina se uita la mine %i mi-a făcut un semn discret să
mer* %i eu în faţă, lân*ă el. /-am îndreptat spre
coloanele din faţă, călcând cu atenţie pe acele dale de
piatră foarte vec5i. 4proape de circumferinţa sălii, spre
e'terior, am vă)ut celedouă culoare mari cu terasă, la
stân*a %i la dreapta, care mai apoi se continuau ca
tuneluri în munte. ereţii lor nu erau finisaţi pe interior,
totu%i cioplirea nu era *rosolană. e os, culoarele erau
sculptate ca un mo)aic în piatră, însă c5iar pe centru ele
aveau o linie perfect dreaptă din dale de piatră. #ele
două tuneluri
acea terasă cu înaintau primii
coloane spre două)eci
e'terior, apoide metricomplet
intrau având
în munte %i devenea întunecate.4m auns lân*ă #e)ar,
care privea visător tabloul natural ce se desfă%ura sub
noi. e surpri)ă %i uimire, am tresărit u%or. +ra o
priveli%te vastă, de o frumuseţe ar5aică %i totodată de o
mare bo*ăţie, care umplea sufletul cu o molcomă
bucurie. ub noi, cam la I0-L0 de metri se întindea în
)are o depresiune printre două masive muntoase, plină
de
cu oove*etaţie verde lu'uriantă,
oa)ă sa5ariană. eisaul care
era semăna
răpitor, foarte
pentrumult
că
oferea nu doar o priveli%te superbă, ci %i o stare de calm
a spiritului,o reconfortantă sen)aţie de mulţumire %i de
încântare.
 /odelul %i simbolurile de pe dalele verticale din piatră

+ra o ve*etaţie lu'uriantă, dar cu toate acestea nu

era monotonă %i nici foarte deasă; cumva, îmi crea
sen)aţia unor ere demult apuse. 4rborii erau precum un
fel de palmieri 5ibridi)aţi cu feri*i. 9run)ele lor erau
mari %i serăsfirau precum feri*ile, având la capete flori
foarte frumoase. 4ceastă structură dădea un aer aparte
între*ului peisa, îl făcea viu %i încântător.
 rin milocul acelei păduri vaste am vă)ut un drum
nu prea lar*, care înainta spre munţi, pier)ându-se în
ve*etaţia bo*ată. e o parte %i de alta am vă)ut alte
poteci maiîn*uste, dar acela părea să fie drumul
principal de acces prin pădurea de palmieri.
 &ipul de arbori care predomina în pădure

n acel loc am vă)ut pentru prima dată animale în

interiorul ământului specia era un fel de %opârlă,
cumva asemănătoare cu varanul, însă mai vioaie în
mi%cări
început decât acesta.precum
de creastă, e lun*imea spatelui
i*uanele. avea un
4m vă)ut de
asemenea insecte, *â)e %i păsări. Biaţa părea să fie
foarte bo*ată acolo %i totul părea să e'prime o sen)aţie
de adâncă pace %i de si*uranţă. 4sta mă lini%tea foarte
mult %i în minte mi-a apărut din nou *ândul că, dacă mi
s-ar oferi posibilitatea, a% rămâne într-un astfel de loc
pentru un timp mai îndelun*at.
?ndeva în faţa noastră, puţin spre dreapta, pe una

dintre stâncile
vă)ut un fel decefoi%or,
apăreau
caredin loc făcut
părea în locdin
în un*lă,
lemn, caam
o
casă mică; de la el coborau %erpuind scări din piatră
până la sol, iar de acolo am vă)ut o potecă în*ustă,
pietruită, care se pierdeaîn pădure. 9oi%orul era complet
alb %i pe el se încolăcea minunat ve*etaţia verde,
conferind un aer de rela'are %i de meditaţie între*ului
ansamblu. #red că, de fapt, acela era %i rostul
frumoaselor construcţii, care apăreau %i pe alte stânci în
depărtare odi5na trupului %i a sufletului, un loc de
meditaţie, într-o ambianţă plină de pace %i de ec5ilibru,
a%a după cum o percepeam eu atunci.

pecia de %opârle, asemănătoare cu varanul

4m privit apoi cerul senin %i pentru prima dată am

vă)ut soarele$ din interiorul ământului. 4vea o mărime
un pic mai mică faţă de ceea ce vedem noi ca fiind
soarele nostru pe cer, doar că aici el avea o culoare alb-
albăstruie. #erul era senin, însă albastrul lui nu era la
fel de intens ca în lumea de la suprafaţă, ci puţin mai
%ters. 4m vă)ut %i câţiva nori albi, însă ei nu erau la fel
de preci%i ca formă precum în atmosfera supraterestră,
ci mai difu)i, ca o ceaţă orientată$. oarele dădea o
lumină blândă, foarte plăcută, poate L0-70W din
intensitatea luminii cu care suntem noi obi%nuiţi la
suprafaţă.
 n timp ce priveam acel soare %i c rul, am simţit
deodată în spatele nostru o altă pre)enţă . Ne-am întors
%i,într-adevăr, în faţa tunelului stân* din interiorul
muntelui am vă)ut-o pe /e)inăînclinân u-se cu mult

respect în faţa unui bărbat înalt %i am u)it-o vorbind

ceva cu el, dar nu am înţeles ce anume.
4poi acel bărbats-aîndreptat către oi. 4vea cam
doi metri în înălţime, părul lun* %i ne*ru , oc5ii ne*ri %i
pielea u%or măslinie. +ra îmbrăcat foarte semănător cu

r<n, cu unaurie.
cu o curea fel de&rebuie
sutanăsăalbă, ele*ant
recunosc că rinsă la lui
pariţia miloc
era
impresionantă, atât prin carisma e'traord nară pe care o
răspândea, cât %i prin nobleţea mersului ău. +ra un fel
maiestuos de a se purta, iar *esturile ale arătau un
ec5ilibru %i un control perfect al fiinţei.
4 auns lân*ă noi %i ne-a salutat cu o u%oară
înclinare a capului. 4poi ne-a vorbit %i, p ecum în ca)ul
Kardianului, îi au)eam vocea în minte, în limba română,
limpede %i foarte plăcută. in când în când, pentru a-%i
întări spusele, în minte îmi apăreau %i ima*ini transmise
de asemenea telepatic de acel bărbat.
-ortalul este foarte vec5i, cu mult mai vec5i decât
ultimul mare cataclism de la suprafaţa ământului. 6
partedintre înţelepţi au venit aici %i au construit această
cale de comunicare.
imultan, el ne-a transmis %i anumite ima*ini cu
fiinţe umane care au pătruns în acea vale %i secvenţe
prin care ele au reali)at terasa de sosire, cu cele patru
tuneluri. 4tunci am %tiut totodată că este vorba despre
fiinţe din vec5ea 4tlantida, însă cu mult înainte de
dispariţia totală a miticului continent.
- Noi am aranat venirea voastră aici pentru că ea
face parte într-un anumit fel dintr-o succesiune
necesară de evenimente.
arcă am
n minte au)eam
vă)utcuvintele repetate
cu claritate un ale Kardianului.
anumit loc din
4r*entina de sud %i o persoană despre care am avut
cunoa%terea că este un %aman. ărbatul înalt ne-a
transmis
- +l vă a%teaptă în acel loc e'act peste două
săptămâni de acum înainte. +ste o întâlnire importantă
%i o nouă călătorie spre centrul planetei.
+ram puţin derutat, pentru că nu înţele*eam cu
adevărat
m-a privitrostul acestor
atunci directdeplasări
%i mi-a %itransmis
e'perienţe. ărbatul
telepatic că
aceste e'perienţe %i modalităţi diferite de pătrundere în
interiorul ământului, la care noi avem acces, î%i vor
*ăsi e'plicaţia mai târ)iu. +le nu aveau însă un scop
individual, ci colectiv. /i-a arătat că, în viitor, această
cunoa%tere a noastră va fi precum o sămânţă pentru
sc5imbarea mentalităţii celorlalţi oameni despre
interiorul planetei.
4poi bărbatul ne-a spus că trebuia să ne
întoarcem, deoarece pentru aceasta e'istă o fereastră de
timp care trebuie respectată. /-a încercat o u%oară
de)amă*ire, deoarece speram să e'plorăm măcar unele
dintre acele tuneluri %i să mer*em către ora%ele
populate, dincolo de pădure. 8a ori)ont, de pildă, la
foarte mare depărtare, puteam să văd printre munţi o
anumită strălucire, o aparenţă a unor clădiri albe, însă
era atât de departe %i cumva ima*inea se combina cu
culoarea cerului %i a ceţii alburii, încât nu sunt si*ur că
era vorba c5iar despre un ora%.
4m respectat însă ceea ce am fost ru*aţi %i ne-am
îndreptat spre cercul de transfer. #ând am auns la el,
/e)ina mi-a făcut semn să intru în acel cerc, a ridicat
pumnalul de os, l-a orientat într-un anumit fel %i a
intonat
aceea amacela%i
simţitsunet
ca uncavârte
la venire.
care 4proape imediat
m-a aspirat după
cu putere
%i am parcurs drumul de întoarcere la fel ca la venire.
4poi brusc am devenit con%tient de faptul că eram pe
porţiunea cu pământ reavăn, iar Zuta: se uita la mine.
/i-a făcut semn să vin lân*ă el, în timp ce /e)ina s-a
reîntors prin portal %i, la puţin timp, a revenit împreună
cu #e)ar.
9ata a înmânat lui Zuta: obiectul ma*ic din lemn,
care
pus l-a învelitbu)unar
într-un în bucatainterior
de pielealpe5ainei
care o lui.
aveaNe-am
%i l-a
îndreptat cu toţii spre ie%ire, unde ne a%teptau ceilalţi.
Ne-am despărţit amiabil de indienii din acea re)ervaţie %i
pe drumul de întoarcere i-am povestit maiorului
aventura noastră. 3-am vorbit %i despre indicaţia
bărbatului cu privire la %amanul din 4r*entina, dar nu
am preci)at locaţia, iar maiorul #ross a fost diplomat %i
nu a întrebat mai mult. 8a un anumit nivel de pre*ătire
%i de înţele*ere a ofiţerilor superiori în funcţie %i *rad,
astfel de lucruri sunt percepute în mod corect %i cu
ele*anţă. ?lterior, într-o discuţie privată pe care #e)ar a
avut-o cu maiorul, cred că ei au sc5imbat informaţii %i
de altă natură sau cel puţin a%a am putut să deduc din
cele ce mi s-a spus.
8a trei )ile de la acele evenimente mă aflam din nou
în camera mea din ba)a 4lp5a, reflectând mulţumit la
minunatele e'perienţe pe care le trăisem. imţeam că
ceva în fiinţa mea se maturi)ase %i o înţele*ere intuitivă
profundă dădea un sens mai adânc lucrurilor.
4%teptam cu nerăbdare plecarea în 4r*entina %i
întâlnirea cu misteriosul %aman.

Cap.  - CENTRUL PLANETEI ŞI LUMEA !ULIMĂ A

!&AMALEI

+'perienţa din >osemite m-a impresionat în special

prin simplitatea
an*renate ei aparentă,
într-un dar totodată prin
mod neconvenţional, ce forţele
sunt
interpretate în mod obi%nuit prin termenul de ma*ie$.
entru mine ele constituiau un mister %i cred că nici
indienii nativi nu înţele*eau foarte mult din
semnificaţiile reale ale fenomenului care avea loc acolo.
n mod evident era un proces iniţiatic, care era accesibil
doar %amanilor din comunitatea lor, dar de asemenea el
era %i o metodă practică %i foarte eficientă, care
repre)enta o adevărată provocare pentru %tiinţă. 4%
încerca totu%i o e'plicaţie corelată, care să îmbine
anumite elemente evident ma*ice, cu unele aspecte care
au sens %tiinţific, cum ar fi emiterea de către fată, cu o
%tiinţă precisă, a acelui sunet pe o frecvenţă unică %i
foarte bine stabilită. robabil că în ansamblul acţiunii
pumnalul ma*ic a avut rolul unui intermediar, iar
sunetul emis de fată a ucat rolul unui declan%ator prin
crearea re)onanţei ener*etice specifice.
#eea ce este cu adevărat bulversant pentru o fiinţă
raţională care trăie%te o astfel de e'perienţă e că, de%i ea
nu înţele*e nimic, lucrurile totu%i se întâmplă %i sunt
năucitoare pentru cuno%tinţele %i percepţia obi%nuită.
#5iar%i #e)ar era preocupat de aventura din >osemite,
însă după câte mi-a spus, el era interesat în mod
deosebit de pre)enţa acelui bărbat înţelept care a venit %i
ne-a transmis
puternică. upăacea
ce aminformaţie, ca onoisu*estie
auns în ţară, foarte
am identificat
imediat locul din 4r*entina care ne-a fost arătat %i acum
a%teptam cu nerăbdare )iua plecării, căci toate celelalte
aranamente ale călătoriei fuseseră dea făcute.
rumul până la uenos 4ires a decurs normal,
de%i a fost cam lun* %i obositor. 4m rămas o noapte în
capitală, după care am luat avionul către +l #alafate în
provincia anta #ru). in aeroport am înc5iriat un eep,
deoarece
muntoase.%tiam
Neamcă*ândit
trebuia
că să aun*em
o ma%ină în locuri
puternică ar pustii,
putea
fi de mai mare folos. 8a prima firmă pe care am solicitat-
o nu aveau eepuri disponibile; la cea de a două aveau,
însă fără K. Nu a fost totu%i o problemă, deoarece ne-
am *5idat după K-ul de pe telefonul mobil.
8a două)eci de minute după ce ne-am ridicat
ba*aele din aeroport ne aflam dea în drum spre
punctul indicat de înţeleptul din interiorul ământului,
într-o re*iune pe care noi am locali)at-o în munţii #erro
inaculo. 4% putea să dau aici coordonatele precise,
deoarece consider că prin asta nu de)văluim mari
secrete, cu atât mai mult cu cât punctul nu repre)intă
e'act poarta$ de intrare în interior. 4ceasta se *ăse%te
la o mică depărtare de acel punct %i tocmai pentru
locali)area ei precisă a fost nevoie să ne întâlnim cu acel
%aman, despre care ne-a vorbit înţeleptul. &otu%i, #e)ar
a spus că furni)area coordonatelor nu ar aduce nicio
lumină în plus căutătorilor entu)ia%ti, c5iar dacă
punctul este aproape de )ona portalului, ci ar putea fi
c5iar un motiv de frustrare pentru ace%tia. n plus,
eventualii temerari nu ar vedea în acea )onă pustie decât
un platou aproape sterp, un drum prăfuit cu o staţie
părăsită, iar mai încolo ni%te culturi ver)i în formă de
cerc.

vi)avie%i am insistat,
de revelarea #e)ar a rămas
coordonatelor. 4cum totu%i
înclin infle'ibil
să-i dau
dreptate, pentru ca identificarea portalului este practic
imposibilă fără *5idare, mai ales că acesta se află plasat
într-un intrând din munte, precum o cavernă în*ustă.
4cela a fost motivul pentru care înţeleptul ne-a furni)at
datele de contact cu %amanul din 4r*entina.
8a un moment dat a trebuit să ie%im de pe drumul
principal, iar peisaul a devenit %i mai arid. arcă
străbăteam
munţi la micăvăidepărtare,
%i dealuriunmarţiene roci, sol +ram
pustiu desăvâr%it. ro%ietic,
în
plină ata*onie %i remarcam vibraţia specială a acelor
locuri, precum %i o misterioasă c5emare, ca o forţă ce nu
este deloc interesată de a*itaţia %i tribulaţiile lumii, ci de
puritate %i de evoluţie.
+ram sin*urii prin acele locuri %i în cele din urmă
K-ul indica să ie%im c5iar %i de pe acel drum
secundar, care era mai mult un fel de potecă foarte
puţin umblată, pentru a urca o pantă relativ lină, dar
plină de roci %i pietre. 3ci-colo vedeam crescând lic5eni %i
ni%te mici arbu%ti stin*5eri printre bolovanii tăioșii; în
rest, niciun semn de viaţă. Nici nu voiam să mă *ândesc
ce-ar fi însemnat ca eepul să aibă o pană de motor
acolo, ori să pierdem semnalul K. n această privinţă
eram totu%i avantaaţi, deoarece prero*ativele de serviciu
impuneau să avem telefon mobil prin satelit cu acoperire
*lobală %i asta ne-a facilitat *ăsirea directă a punctului
e'act unde ar fi trebuit să ne întâlnim cu %amanul.
Nu l-am vă)ut decât în ultima clipă, după ce am
cotit pe după coasta unuia dintre dealurile mai
stâncoase, ce prefaţau masivul înalt al munţilor. tătea
pur %i simplu nemi%cat, drept, a%teptând ai faţa spre
direcţia din care ne apropiam, de altfel sin*ura posibilă
în acea confi*uraţie a terenului. Nu %tiu cum sau cu ce a
putut să aun*ă
după cum în pustietatea
l-am vă)ut în ima*ineaaceea. +racee'act
mentală a%a
mi-a fost
proiectată de înţeleptul din interiorul ământului, c5iar
până la amănunt. urta în spate un rucsac ce nu era
prea plin, peste o *eacă de fâ% desc5eiată în faţă într-un
mod oarecum ne*lient. e dedesubt avea o căma%ă în
carouri, iar în os purta o perec5e de pantaloni de
culoare verde, cam ponosiţi. n picioare avea ni%te
bocanci scrieliţi, însă în timp ce ne apropiam cu ma%ina
de el am
pentru remarcat
aceste aspecte. intuitiv de)interesul
+ra înalt, %amanului
slab, avea cam L0 de
ani, iar părul lun* până la umătatea spatelui îi flutura
în %uviţe albe %i mai înc5ise la culoare. n ele avea prinse
diverse mici obiecte mai multe inele, o pană %i am vă)ut
c5iar %i un vultur minuscul cioplit în lemn. e de*etele
de la mâini am vă)ut trasate ni%te dun*i ro%ii %i albe, iar
pe frunte avea o dun*ă lun*ă %i lată, dintr-o parte în alta
a capului, de culoare indi*o.
ărea că ne a%teaptă, dar privirea era cumva
distrasă, ca %i atenţia lui. 4m oprit la câţiva metri
depărtare, ne-am dat os %i ne-am apropiat de el. 6mul
nu făcea nimic, nu s-a mi%cat %i nu a sc5iţat niciun
*est. oar ne privea foarte serios, cu oc5i ne*ri
pătrun)ători ce făceau %i mai sever c5ipul dea bră)dat
de cute adânci, cu pielea arsă de soare. #e)ar i-a adresat
câteva cuvinte de bun venit în limba en*le)ă %i l-a
întrebat ce anume trebuie să facem în continuare.
(amanul nu spunea nimic, ci doar ne privea. Nu era
ostil, dar nici nu deborda de amabilitate. 4u fost câteva
clipe stânenitoare, până când m-am adresat în limba
spaniolă %i i-am e'plicat încă o dată ceea ce, de fapt, era
evident pentru fiecare dintre noi %i anume, că suntem
cei pe care el îi a%tepta. /-a ascultat cu atenţie, a făcut
un
ne-a*est scurt
făcut semndesă-l
încuviinţare,
urmăm. apoi fără niciun cuvânt
4m început să urcăm panta aceea stearpă printre
bolovani %i stânci cu pas e*al, fără să ne *răbim. Nu era
ca)ul să ne facem *rii pentru ma%ină, deoarece
pustietatea părea să fie desăvâr%ită. n timp ce mer*eam
astfel în tăcere, m-am întrebat din nou cum aunsese
%amanul la punctul de întâlnire. entru aceasta, noi am
parcurs cam I0 de :ilometri de la aeroport %i o bună
bucată de drum a
drum secundar, fost care
după străbătută
%i acelaprin de%ert
a fost arid,Nu
părăsit. pe am
un
vă)ut, de asemenea, nicio altă ma%ină, presupunând că
%amanul a condus până acolo. 4m presupus a%adar că
poate el a fost adus de cineva, care mai apoi a plecat.
ntrea*a e'perienţă mi se părea destul de stranie,
dar în acela%i timp incitantă. ornind de la modul în
care ne-a fost su*erată %i felul în care informaţia ne-a
fost adusă la cuno%tinţă, până la întâlnirea efectivă cu
acel persona straniu, ca din altă lume, totul părea rupt
dintr-un film al lui &im urton, cu deosebirea că era
foarte real.
4m mers în acel fel printre stânci %i pietre,
coborând %i urcând două dealuri, până când panta a
devenit destul de abruptă %i formată doar din roci. ntr-o
anumită măsură, acea preumblare prin pustietatea
stearpă %i stâncoasă de acolo îmi aducea aminte de
e'perienţa din &ibet, trăită în pre)enţa lui "epa und5i,
până când să aun*em la intrarea în pe%tera unde am
întâlnit-o pe )eiţa /ac5andi. oar că aici între*ul peisa
era mai ro%ietic, iar munţii mai puţin înalţi.
upă ce am ocolit o stâncă mai mare, brusc în faţa
noastră am vă)ut un bărbat %i o femeie, stând în
picioare %i părând că ne a%teaptă. +rau în faţa noastră la
o distanţă de vreo )ece metri, în dreptul unei
desc5i)ături în stânca
intrare din un*5iul muntelui.
în care mă aflamacă priveaipanta,
eu, urcând acea
ai fi )is că acolo nu este nimic; dar, pe măsură ce po)iţia
se sc5imba, am vă)ut că desc5i)ătura în munte apărea
mai lar*ă, dar nu atră*ea totu%i atenţia în mod deosebit.
n ima*inile pe care le-am vă)ut mental atunci când
înţeleptul ni le-a transmis, nu am recunoscut acea )onă,
nici desc5i)ătura în munte %i nici cele două persoane
care stăteau în dreptul ei, însă bănuiam că informaţia
ne-a fost noastră
călătoria transmisă doar pentru
de început, ceea
pentru a fice*5idaţi.
era necesar în
ărbatul %i femeia erau mai puţin înalţi decât
%amanul, dar păreau să aibă o descendenţă mai vec5e
decât acesta. Hainele pe care ei le purtau erau
calitative%i îmi evocau întrucâtva portul oamenilor din
eru sau olivia, cu acele %aluri lun*i, însă nu purtau
pălăriile specifice. upă cum am apreciat, femeia avea
cam patru)eci de ani, iar bărbatul patru)eci %i cinci.
#5ipurile lor erau senine %i u%or )âmbitoare. Ne-am
oprit la câţiva metri distanţă de ei %i i-am salutat de
asemenea în spaniolă. 4u înclinat capul %i, spre
deosebire de %aman, bărbatul ne-a spus simplu că ne
a%teptau. Borbea tot în spaniolă, de%i cu un anumit
accent. 4poi ne-au făcut un semn ca o invitaţie să-i
urmăm. (amanul a rămas pe loc. peram să ne a%tepte,
de%i la întoarcere ne-am fi putut descurca %i sin*uri,
pentru că aveam coordonatele în care am lăsat ma%ina %i
ne puteam *5ida după K-ul telefonului, ca %i până
atunci.
4m auns în spatele celor doi %i am intrat după ei
în mica pe%teră din acel versant muntos. +ra evident că
nu era o cale umblată de oameni, dar c5iar %i dacă ar fi
fost, dispunerea ei în munte %i felul în care era oarecum
ascunsă privirii de colţurile %i liniile celorlalte stânci din
ur făceau să fie *reu
n momentul înidentificată.
care am pătruns înăuntru, de%i
solul înainta drept în pe%teră, totu%i am avut certa
impresie că am coborât ca pe un plan înclinat, iar acea
stranie sen)aţie mi-a provocat o u%oară ameţeală.
#oridorul respectiv nu era prea lun*, cam I-L metri, iar
după aceea el se desc5idea într-o pe%teră normală. #ând
am intrat în sala destul de mică a acelei pe%teri, sen)aţia
de ameţeală %i de coborâre a dispărut. ala pe%terii era
destul de muntelui,
interiorul în*ustă, nu prea
totu%i peînaltă %i prelun*indu-se
o distanţă nu prea mare. în
4m trăit atunci una dintre cele mai interesante
e'perienţe până în acel moment, căci după ce am
pătruns în acea cavernă din interiorul muntelui %i am
înaintat câţiva pa%i, părea că străbăteam împreună cu
#e)ar secţiuni diferite ale spaţiului %i timpului. 8a
început am cre)ut că doar mi se pare, dar destul de
repede m-am convins de realitate. #5iar după primii
pa%i am vă)ut cum pe pereţi apare ume)eală %i c5iar
mici firi%oare de apă scur*ându-se de-a lun*ul lor. /ă
aflam aparent în aceea%i cavitate din munte, dar cu
toate acestea ceva părea că se sc5imbase %i aceasta s-a
petrecut fără să-mi dau prea bine seama cum; doar
vedeam efectele$.
/er*ând mai departe am vă)ut cum sala are
deodată cristale în interior, care apăreau din toate
părţile %i erau de dimensiuni mari, c5iar %i de un metru
înălţime. +rau orientate în toate direcţiile %i unele
formau mănunc5iuri, ca o floare. 4veam sen)aţia că în
aceea%i cavitate erau mai multe ăli în care aun*eam pe
rând, iar peisaul se sc5imba cumva în mod nea%teptat.
/i-am dat seama că în realitate noi parcur*eam acolo
distanţe foarte mari datorită distorsiunii spaţiale prin
care treceam, ceea ce determina de asemenea %i
alterarea con%tiinţeiunnoastre.
pe%teră repre)enta punct de+ratrecere,
clar căunacea mică
portal de
acces în dimensiunile subtile ale ământului spre
interiorul lui, iar modul în care acest lucru se petrecea
trecând din planul fi)ic spre cel subtil era cu adevărat
uluitor. #u fiecare pas pe care îl făceam, aveam sen)aţia
că parcur*eam distanţe enorme %i astfel realitatea
înconurătoare se modifica în funcţie de )ona$ prin care
treceam.
4m înaintat
a fi fundul astfel
pe%terii, %i mai în
mer*ând mult spre celor
spatele ceea ce
doicredeam
*5i)i %i
am simţit deodată o căldură puternică, ceea ce mi-a
indicat faptul că probabil treceam printr-o )onă cu
ma*mă topită. /ă simţeam ca într-un fel de transă, dar
în acela%i timp eram perfect lucid %i con%tient de ceea ce
se petrece. upă acea sen)aţie de căldură am vă)ut din
nou o )onă cu cristale, apoi iară%i ume)eala, c5iar mai
accentuată decât prima dată %i, deodată, am avut certa
impresie că am trecut printr-o u%ă, de%i nu am vă)ut
nimic de acest *en. rusc, sala în care ne aflam era
perfect uscată, iar noi eram la capătul ei. 4colo am vă)ut
săpat în stâncă un dreptun*5i cu o mică arcada
deasupra lui, prin care bărbatul %i femeia au trecut,
dispărând din faţa noastră. 9ără să-mi mai fac probleme
am trecut eu prima dată, urmat imediat de #e)ar.
/-am pomenit brusc în interiorul unei case. +ra ca
%i cum a% fi ie%it dintr-o cămară în una din camerele
acesteia. 8-am vă)ut în spatele meu pe bărbat, care a
înc5is u%a după noi %i am remarcat, cumva straniu,
apăsarea mâinii lui pe clanţa u%ii %i felul în care a
înc5is-o, modul lent, încetinit, în care s-a petrecut acel
lucru. ar în momentul în care u%a s-a înc5is complet,
parcă am tresărit,Vie%ind din acea stare de transă %i
revenind la condiţia normală. 3mpresia mea era că
atunci
subtil înam fost
care inte*rat
dea complet
mă aflam, în mai
fără să realitatea planului
am le*ătură cu
planul fi)ic. +ra ca o delimitare clară %i o cunoa%tere
precisă a realităţii din urul meu. /ai târ)iu, discutând
cu #e)ar despre e'perienţa noastră %i anali)ând
diferitele ei etape, am înţeles că până în momentul în
care u%a s-a înc5is spatele meu, în acea casă, eu
apreciam %i udecam ceea ce vedeam asociind totul cu
planul fi)ic, cu ceea ce %tiam din lumea noastră. &rena
lun*ă
minte, de concepţii
le*ate %i idei
de le*ile pe care le materiei
%i specificul aveam întipărite în
fi)ice, crea
un fel de încetinire a percepţiei atunci când pătrundeam
în planul eteric %i se accentua pe măsură ce înaintam
spre frecvenţele superioare ale acestuia, către planul
astral. nc5iderea u%ii în spatele nostru a însemnat
ruperea$ clară a le*ăturii cu planul fi)ic.
 /i-am orientat apoi atenţia spre locul în care mă
aflam. +ra o cameră spaţioasă, cu multe ferestere %i
scaune foarte frumos sculptate în lemn. /i-am dat
seama atunci că felul în care percepeam ceea ce mă
înconura acolo era diferit de e'perienţele anterioare, în
care lucrurile apăreau într-o sin*ură iposta)ă. 4ici, ele
erau cumva nuanţate. e e'emplu, la o primă vedere
acele scaune aveau poate un aspect de vec5i, c5iar dacă
erau ele*ant reali)ate, însă atunci când te uitai mai
atent perspectiva lor se sc5imba într-un mod fin,
făcându-te să le percepi ca ni%te obiecte modeme,
reali)ate cu mult *ust %i foarte rafinate. ărea să fie mai
mult o c5estiune de detalii cu cât priveai mai atent, cu
atât obiectul devenea într-un anumit fel mai avansat$,
perfecţionat$.
4nsamblul camerei era armonios %i foarte plăcut.
n miloc se afla o masă care părea să fie din sticlă,
deoarece era transparentă,
ni%te fructe %i o va)ă cu iar pe ea
flori. am vă)ut
/odul unînvascare
ciudat cu
percepeam unele lucruri s-a e'tins, pentru că pe un
perete al camerei eu %tiam că este o bibliotecă, dar de
fapt nu o vedeam acolo. n termeni fi)ici a% fi spus că
este invi)ibilă, însă #e)ar mi-a e'plicat mai apoi că
unele dintre elemente nu le pot vedea deoarece
con%tiinţa %i simţurile nu îmi sunt încă acordate foarte
bine cu frecvenţele specifice ale planului în care ne
aflam,
ceea ce ceea ce %i
vedeam provoca
ceea ceanumite neconcordanţe$
%tiam. &otu%i, între
c5iar dându-mi
seama de toate acele relative ciudăţenii$, nu eram deloc
deranat de ele, ci le considerăm cumva normale.
ncepeam să-mi dau seama că în acea realitate
avansată din interiorul ământului cunoa%terea se
manifesta într-un mod superior. e pildă, în partea
dreaptă a camerei erau două *eamuri mari, ele*ant
reali)ate în perete, care nu aveau sticlă, dar cu toate
acestea acolo e'ista ceva$ despre care eu %tiam că nu
lasă să pătrundă nimic de afară. +u puteam să văd ce
este în e'terior, dar în acela%i timp %tiam că de afară nu
se poate vedea înăuntru.
n faţa mea era u%a prin care se ie%ea din acea
casă, iar în stân*a am vă)ut o altă u%ă care dădea în
ceea ce am putea numi bucătărie$. &otu%i, nu am vă)ut
acolo nimic din ustensilele cu care suntem noi obi%nuiţi,
*en ara*a), cuptor sau altele, însă în câmpul con%tiinţei
mele am înţeles că acela era spaţiul în care fiinţele din
acea casă î%i preparau 5rana. uteam să văd prin
desc5i)ătura u%ii multe fructe %i un fel de aparat, despre
care am %tiut tot atunci, într-un mod în care nu mi-l pot
e'plica, că era folosit pentru a e'tra*e direct ener*ia
subtilă pură din fiecare fruct, la fel cum noi e'tra*em
sucul cu aparate speciale. 4tunci am au)it vocea
bărbatului în mintea
nu o cuno%team, dar mea, clară,
cu toate vorbind
acestea o limbă pefoarte
înţele*eam care
bine ceea ce el voia să-mi spună
- ntr-adevăr, noi am auns la o fa)ă superioară, în
care e'tra*em esenţa ener*etică din fruct, pe care mai
apoi o consumăm.
4 intrat în acea cameră pe care eu am asociat-o cu
o bucătărie %i a venit înapoi cu acel aparat, ce semăna
destul de bine cu storcătoarele noastre de fructe. 4vea
un corp vertical
probabil mai înalt
se e'tră*ea acea %i apoi un
esenţă. fel de
4 luat unsferă
fructîndecare
pe
masă, ce mie îmi părea a fi un măr, de%i era mai mare %i
cu o coaă mai *roasă, %i l-a introdus în aparat. 4poi a
făcut o mi%care cu mâna deasupra sferei %i atunci am
au)it un )*omot slab, ca un ţiuit %i am simţit un miros
pătrun)ător, ca atunci când facem un ceai de esenţă
tare, un amestec de scorţi%oară cu măr. ărbatul a
deta%at mai apoi un mic recipient, ca un vas, din acel
dispo)itiv %i mi-a arătat conţinutul lui, care era o
cantitate mică dintr-o substanţă ce părea semilic5idă.
- 4ceasta este ceea ce noi consumăm din fructe, ne-
a spus bărbatul. +ste o 5rană foarte pură %i ener*i)antă.
4poi ne-a arătat cum păstrea)ă ei alimentele, într-
un fel de aparat pe care l-am vă)ut într-o ni%ă, în spatele
camerei, însă c5iar dacă %tiam că acolo este un fel de
dispo)itiv, totu%i nu-l puteam vedea cu claritate, ci îmi
apărea ca într-o bulă estompată, fără să înţele* nimic.
e pare că bărbatul %tia bine ce anume puteam să văd %i
ce nu, pentru că mi-a e'plicat
-Nu îl poţi distin*e deocamdată pentru că mintea ta
nu are cu ce să-l asocie)e în cunoa%terea ei. nsă el are
funcţia de a păstra alimentele într-o condiţie optimă. Nu
consumăm decât alimente ve*etale, însă ele nu sunt nici
des5idratate, nici uscate, nici puse la o temperatură
scă)ută.
icând aceasta, el a luat un alt fruct, asemănător
cu un avocado, apoi a luat de pe un raft ceea ce iniţial
mi s-a părut a fi o aţă %i a trecut acea aţă peste fruct. -
a dovedit atunci că aţa$ era de fapt *ura unei pun*i
ener*etice$, care ţinea produsul în condiţia lui pre)entă,
fără ca ener*ia sa specifică să fie în vreun fel pierdută
sau alterată din punct de vedere calitativ. 4bia după ce
fructul a intrat în acea pun*ă$, am putut să văd
conturul
ener*etic ei în urul
foarte alimentului,
fin. 4poi bărbatul ca un fel
a pus de câmp
alimentul în
acel aparat, care după e'plicaţiile ce mi-au fost oferite,
îmi apărea sub o formă ceva mai clară.
n partea din stân*a a acelei camere mari e'istau
ni%te scări spre un eta, unde am simţit că era o )onă în
care cei care locuiesc acolo au camerele în care se
odi5nesc %i dorm. #amera de os mai avea o u%ă spre un
culoar care ducea la mai multe camere mici, ca ni%te
bo'e de depo)itare, în care se puneau diferite obiecte. n
mare, funcţionalitatea casei era apro'imativ aceea%i cu
ceea ce %tim %i noi în lumea noastră, cu mici deosebiri
care ţin de specificul planului subtil în care ea e'istă %i,
bineînţeles, cu o te5nolo*ie mai avansată. e pildă, la
*eamuri aveau %i ei un *en de storuri$ care se puteau
lăsa în os, diminuând lumina, însă atunci când se făcea
asta, storurile se lipeau$ parcă de suprafaţa ferestrei,
c5iar dacă acolo aparent nu era nimic. ărbatul ne-a
e'plicat că ei au lumină tot timpul %i, pentru perioadele
în care se odi5nesc trebuie să recur*ă la această
metodă, care permite crearea unei anumite obscurităţi
în casă.
4m ie%it apoi cu toţii afară prin ceea ce noi am
putea numi u%ă$, dar în realitate în acel loc nu era
nimic. paţiul era delimitat ca pentru o u%ă, cu
specificul că în latura
un dreptun*5i, ci era de sus curbată,
puţin nu era dreaptă %i nuarcada.
ca o mică forma
in interiorul casei eu vedeam tot ceea ce era afară, pe
stradă, însă după ce am ie%it %i am privit în urma mea,
am vă)ut că spaţiul respectiv destinat u%ii era opac %i
avea o culoare indi*o înc5is. /-am oprit %i am introdus
doar capul prin acea u%ă$ %i imediat am vă)ut interiorul
livin*ului din casă; am scos capul afară %i aveam în faţă
suprafaţa opacă ce nu îmi permitea să văd înăuntru. /-
am
din mai
casăucat
c5iara%a
cu de
totvreo două#el
trupul. ori,mai
intrând %i ie%ind
probabil acelaînera
%i
un ecran ener*etic protector, pro*ramat să aibă acel
specific. +cranul uca rol de protecţie nu doar vi)uală, ci
%i al temperaturii, deoarece remarcam faptul că atunci
când intram în casă, acolo era mai cald, iar când ie%eam
în stradă temperatura era mai scă)ută. #u alte cuvinte,
te5nolo*ia ecranului ener*etic protector, pe care ei o
foloseau în ca)ul *eamurilor %i al u%ilor, asi*ura cadrul
personal al familiei.
upă ce m-am lămurit în acea privinţă am revenit
lân*ă ceilalţi, care mă a%teptau cu răbdare %i oarecum
amu)aţi. 4m început să mer*em pe acea stradă care era
într-o u%oară pantă, însă atunci am vă)ut doar puţini
oameni. Ni s-a e'plicat faptul că la ei era dimineaţă$
devreme; cei mai mulţi dintre locuitorii ora%ului se aflau
în ciclul de odi5nă %i dormeau.
tră)ile erau pavate cu piatră %lefuită, cam la fel
cum am vă)ut %i în &omassis. 4m mers pe acea stradă
până la capătul ei %i apoi pe alte două stră)i mai mici,
până când am auns într-o piaţă lar*ă, care avea în
centru o fântână arte)iană foarte frumoasă. 4pa ţâ%nea
vertical în diferite forme, însă interesant era faptul că ea
apărea abia de la umătatea distanţei în sus, ca %i cum
până acolo ar fi fost invi)ibilă. +ra ca %i cum abia în acel
punct
frumoaseea pe
reu%ea
care să semateriali)e)e, luând apoi formele
le făcea.
6amenii pe care îi vedeam pe stradă nu erau înalţi
%i nici nu emanau o forţă fi)ică deosebită, în sc5imb
puteam să observ la ei rafinamentul %i bunătatea
sufletului din felul în care priveau %i de pe c5ipurile lor
mulţumite. &răsăturile lor aveau specificul amerindian,
însă într-o formă foarte rafinată.
- 9aptul că noi trăim în lumina acestui soare a adus

de-a lun*ul
noastre, timpului
la toate anumite
nivelurile, modificări
ne-a e'plicat structurii
bărbatul. +ste
un alt tip de influenţă, prin comparaţie cu soarele de la
suprafaţă.
#e)ar l-a întrebat atunci care era ori*inea lor.
- untem aici de mii de ani, c5iar înainte de ceea ce
voi cunoa%teţi ca fiind civili)aţia /a<a. nainta%ii no%tri
sunt cei care au pus ba)ele civili)aţiilor olmecă %i toltecă
de la suprafaţă. 6 parte au rămas acolo, alta a venit aici.
ărbatul ne-a e'plicat că acela nu era sin*urul
ora% în care descendenţi pe această linie, mer*ând până
la cei mai apropiaţi de timpurile noastre, ma<a%ii %i
inca%ii, le-au format %i locuit în interiorul planetei, dar
în )one diferite.
- 6ra%ul nostru este însă foarte vec5i %i, în timp, el

a evoluat spre centrul planetei, unde suntem acum. 4ici

este inima care susţine totul %i aici este lumea foarte
înaltă despre care unii dintre cei de la suprafaţă au
au)it. &u %tii foarte bine despre ce este vorba, a mai spus
bărbatul, întorcându-se spre #e)ar. Noi am primit
însărcinarea să vă arătăm această cale de acces. n viitor
asta va avea o anumită importanţă pentru omenire.
4m înţeles că bărbatul se referea la lumea
5ambalei. 4m simţit o emoţie profundă, deoarece mi-
am adusKardianului
pre)enţa ful*erător %iaminte
ceea cedevă)usem
ceea ce trăisem
atunci când în
el
ne-a condus în acel loc. trălucirea e'traordinară a
5ambalei %i sentimentul de înălţare sufletească pe care
l-am avut atunci... mi-am dorit cu putere să revăd acea
lume mirifică, iar acum primeam confirmarea că sunt în
locul în care trebuia. ntr-o sincronicitate perfectă, c5iar
atunci am ie%it din acea piaţă spre o stradă principală,
care se desc5idea în faţă, către ori)ont %i atunci am
putut să în
5ambalei văddepărtare,
%i să recunosc
dincolo de splendoarea
un *olf pe carelumii
eu
atunci l-am asociat cu un lac, am vă)ut )idurile măreţe
%i construcţiile impunătoare, de o albeaţă scânteietoare,
ale acelui tărâm feeric. oar simplul fapt că le priveam
mă făcea să simt demnitatea %i forţa e'traordinară pe
care ele o infu)au în mod subtil în fiinţa mea, creând o
stare de sacru %i de nostal*ie către infinit. 6 simţeam ca
pe o forţă foarte profundă a cunoa%terii, *reutatea de
neclintit a autorităţii spirituale care opre%te orice
derapa sau de)ec5ilibru. 4m înclinat încet capul, într-
un act sincer de smerenie %i recuno%tinţă faţă de
înţelepciunea adâncă ce este răspândită de fiinţele din
acest tărâm minunat.
?itându-mă apoi %i mai departe, puteam de
asemenea să văd, c5iar la ori)ont, curbura u%oară spre
în sus a ământului, însă era foarte departe %i aveam
mai curând o vi)iune înceţo%ată, care se pierdea în
albastrul lăptos al cerului. 3ntuiţia în privinţa ora%ului
din depărtare mi-a fost confirmată atunci de *5idul
nostru, care a făcut un *est lar* cu mâna, arătând spre
acele )iduri %i a spus
-4colo este una dintre intrările în 5ambala. Bom
reveni puţin mai târ)iu, pe ţărm, pentru a admira
priveli%tea.
4mdenumire
aceea%i fost contrariat
pe caresăo constat
%tiam %icănoi
bărbatul
pentru folosea
lumea
superioară din interiorul ământului, însă el mi-a
e'plicat că tradiţia spirituală a omenirii este cea care a
preluat această denumire ca o memorie din timpuri
ancestrale, când lucrurile la suprafaţa pământului erau
altfel %i a transmis-o peste eoni până în )ilele noastre.
 
Bedere *enerală asupra 5ambalei din ora%ul ?t:la5a

4m rămas
splendidtablou unse înfăţi%a
ce ni timp admirând cu după
în faţa oc5ilor, toţii care
acel
bărbatul ne-a invitat să mer*em mai departe, pe alte
stră)i ale ora%ului. imţeam un vânt foarte plăcut, cald,
care îmi atin*ea pielea %i îmi crea o sen)aţie de
e'traordinar bine în fiinţă.
6ra%ul crea impresia de vec5i, însă după cum am
spus aceea era doar o primă impresie e'terioară$,
pentru că atunci când atenţia devenea focali)ată,
lucrurile parcă se sc5imbau, căpătând un aspect
modern %i c5iar avansat te5nolo*ic. Niciuna dintre
construcţii nu depă%ea un eta înălţime, iar casele erau
una lân*ă cealaltă, fără curte. n spatele caselor %i a
pieţei principale se întindeau păduri lu'uriante, căci
acolo Natura părea să se îmbine foarte bine cu
activitatea %i pre)enţa oamenilor.
 upă un ocol am auns din nou în piaţa centrală,
unde am vă)ut de data aceasta câţiva oameni. ortul lor
era simplu, dar rafinat. 4m vă)ut că cei mai mulţi
bărbaţi purtau un fel de robă lun*ă până la călcâie,
despicată pe părţi %i cu pantaloni pe dedesubt. 9emeile
purtau de asemenea o roc5ie lun*ă până os, însă croită
pe specificulfeminin, strânsă puţin la talie cu o curea
ele*antă %i având ni%te pliuri foarte frumoase pe părţi. n
picioare purtau un fel de *5etuţe care semănau cu
%o%onii, dar erau mult mai ele*ante, cu o clapetă în
lateral. e%i părea moale, am observat că atunci când
dădea de pietrele dalelor, talpa se întărea, în sc5imb
atunci când materia pe care călca era biolo*ică, cum ar
fi pământ sau iarbă, aceasta se mula după forma
respectivă.
4dmiram rafinamentul îmbrăcăminţii lor, care de%i
simplă, era foarte ele*antă %i cu bun *ust reali)ată. ?n
timp
dreptam studiat
*5i)i aceasta
în acel c5iar
loc, mai alespe
căcei doi care neun
repre)entau serveau
cuplu
foarte reu%it. 9emeia impunea prin armonia formelor %i
prestanţă, dublată însă de o mare bunătate interioară ce
emana mai ales din oc5ii ei mari, având o culoare
neobi%nuită, un amestec între *ri %i căprui. ărul ei
%aten înc5is era lun* %i ondulat, iar la *ât purta un
medalion fără fir, de formă rotundă. Bă)ând că sunt
interesat de simbolul ce era *ravat pe el, ea mi-a e'plicat
că acela repre)enta
descendenţei familiei ei. un fel e'plicat
+a mi-a de vec5i bla)on al
că medalionul
rămânea lipit de piele, fără să fie susţinut de nimic,
datorită re)onanţei care era creată între vibraţia lui
specifică %i sentimentele din inima ei. 4vând în vedere că
mă aflam în planul eteric superior, astfel de fenomene
îmi păreau a fi perfect e'plicabile, căci ele aveau o
natură preponderent ener*etică %i mai puţin materială.
 #ostumaţia lor nu repre)enta însă un port
*enerali)at. 4tunci când am auns în piaţa ora%ului, la
fântâna arte)iană, am vă)ut persoane purtând %i alte
costumaţii, de pildă 5aine mulate pe corp. /i-am dat
seama că acele persoane erau preocupate de o anumită
latură a activităţii, ceea ce la noi fac sportivii. e altfel,
unul dintre bărbaţi se îndrepta destul de repede spre
apa mării, care era în faţa noastră la o mică distanţă,
probabil pentru a înota, ori altă activitate de acest *en.
4m privit atunci cu atenţie mai mare în ur %i am
observat că noi ne aflam de fapt într-o mar*ine a acelui
ora%, care se întindea mult în dreapta noastră. n locul
în care ne *ăseam, localitatea părea să se întindă pe o
peninsulă ce înainta adânc în apa mării, iar spre ori)ont
vedeam tărâmul cu )idurile 5ambalei %i alte construcţii
dincolo de el. rivind în dreapta, spre ora%, am observat
mai multe clădiri înalte ce aveau o linie ar5itectonică
deosebită,
atunci că, de%i
cu nu
cât neapărat futuristă.
se apropiau mai /i-am
mult dedat centrul
seama
ora%ului, cu atât acele clădiri erau mai înalte.
/i-am îndreptat atunci privirea către cer %i l-am
privit cu mai multă atenţie. oarele lor se afla e'act la
)enit, deasupra capului %i nu î%i sc5imba po)iţia.
uteam să mă uit la el fără să mă orbească, c5iar dacă
cu o anumită *reutate, pentru că intensitatea luminii lui
era cam două treimi din cea a soarelui nostru. e
asemenea,din
umătate dimensiunea lui era mai
diametrul discului mică,
solar ce îlapro'imativ
vedem pe
cerul nostru. 8umina era blândă, iar aerul cald, dar o
căldură plăcută, ca în luna mai sau iunie. ncă de când
am sosit în acel loc am remarcat că aerul are în
compo)iţia lui mai puţin o'i*en decât la suprafaţa
pământului, dar lipsa lui era compensată pe deplin de
ener*ia subtilă pe care o conţinea. K5idul nostru ne-a
e'plicat că aceasta se datora radiaţiei speciale a soarelui
lor interior, care de fapt era manifestarea eterică a *ăurii
ne*re din centrul ământului.
#erul nu era albastru, a%a cum îl vedem noi la
suprafaţă, ci mai de*rabă o combinaţie între albastru,
alb %i *ri, ceea ce îl făcea să apară oarecum difu).
8umina însă%i părea să fie lăptoasă$, astfel încât ea
parcă mân*âia$ %i îmbrăca fiecare formă într-o 5aină
protectoare. 4m vă)ut %i nori pe cer, care aici apăreau
cu forme mai clare decât cei de pe cerul din &omassis.
ărbatul ne-a spus că noi ne aflam pe o peninsulă
care intra în ocean. 4m fost mirat au)ind acest termen,
dar el ne-a reconfirmat că este vorba despre un ocean
imens %i că în alte )one ale interiorului planetei mai
e'istă de asemenea întinderi mari de apă, lacuri %i c5iar
mări. +u aveam dea e'perienţa din &omassis, unde am
vă)ut acea mare sau, în orice ca), un lac de mari
dimensiuni.
de %tiinţă %i n plus,dintre
unele %tiammăsurătorile
despre bănuielile oamenilor
lor, care atestă
e'istenţa unui ocean interior, deci puteam să înţele*
bine acest lucru, însă c5iar %i a%a termenul de ocean$
mi s-a părut atunci uluitor, în special pentru că valurile,
a%a cum le vedeam, erau foarte mici. ărbatul ne-a
e'plicat atunci că asta se datorea)ă confi*uraţiei
speciale a uscatului în acea )onă, care este precum o
peninsulă %i formea)ă un *olf, proteând astfel ţărmurile
de valuri mai
nclin sămari.
cred că apa oceanului era dulce, de%i nu
pot spune asta cu certitudine. n *eneral vorbind, mi-am
dat seama că acolo tu întrebi cam ceea ce ei vor ca tu să
afli %i c5iar dacă mai apoi vrei să pui %i alte întrebări,
ceva parcă te opre%te. #umva, situaţia era asemănătoare
cu aceea în care un *rup vi)itea)ă un mu)eu %i ascultă
e'plicaţiile *5idului poţi pune două-trei întrebări, dar
până la urmă tot după indicaţiile *5idului te ţii, urmând
firul pe care el îl imprimă. 4stfel încât nici eu n-am mai
întrebat nimic despre apa oceanului, dar simţeam %i
totodată aveam un fel de cunoa%tere interioară, specifică
acelui plan în care ne aflam %i unde lucrurile se petrec
altfel decât la suprafaţă cumva, %tiam că apa totu%i era
deosebită de apa unui ocean de la suprafaţă, de parcă ar
fi fost %i dulce, %i sărată în acela%i timp. (tiam de
asemenea că acea calitate specială a apei era dată prin
acţiunea soarelui de pe cerul lor, a%a cum încărcarea
ener*etică specială a aerului era %i ea tot un efect al său
remarcabil.
ntre timp, am coborât pe acea stradă %i am auns
pe plaa oceanului, acoperită cu nisip alb, curat. #âteva
stânci mici %i ră)leţe contrastau plăcut cu strălucirea
slabă a nisipului. 8a capătul drumului pavat cu pietre,
dincolo de care era nisipul plaei, cre%teau câţiva arbu%ti
ce delimitau acea
4m privit cu)onă.
nesaţ dincolo de *olf la splendoarea
acelor construcţii %i )iduri albe ce semnificau )ona de
intrare în tărâmul 5ambalei. 9iind acum puţin mai
aproape de acel pământ %i având o perspectivă complet
liberă %i clară, neobturată de alte clădiri, am putut să
văd mai bine unele din caracteristicile acelui sublim
tărâm. #onstrucţiile erau înalte, strălucitoare %i
transparente, părând că sunt făcute din diamant. +rau
impunătoare %i cuasta,
spirala. e data formeînsă,
îndră)neţe, în care
am vă)ut predomina
cu mai multă
claritate că în spatele acelor clădiri maiestuoase erau
alte construcţii, doar că acestea erau parcă ascunse
într-un fel de 5alou, prin care nu puteam să distin* prea
bine. 8-am întrebat pe *5id ce repre)intă acel 5alou %i ce
ascunde el.
 - Haloul e'istă doar pentru percepţia ta, mi-a
răspuns bărbatul. +l repre)intă limita până la care
con%tiinţa ta poate să înţelea*ă ceea ce vede. incolo de
această limită, ea nu mai poate percepe frecvenţa de
vibraţie a ceea ce se află acolo %i de aceea ţie îţi apare ca
fiind ocultat. nsă eu văd cu claritate acea realitate %i la
fel %i prietenul tău.
(tiam că #e)ar fusese de mai multe ori în
5ambala, însă el nu a desc5is niciodată acest subiect,
iar eu am simţit că în acest ca) era o barieră care trebuie
respectată %i nu am insistat. imţeam o mare bucurie
pentru el %i în sinea mea speram că acum, când
e'perienţa mea devenise mai bo*ată, să aflu de la el mai
multe, aspirând ca eu însumi să aun* să mer* în acel
tărâm.
ărbatul a continuat să-mi e'plice
- &otu%i, c5iar %i dintre locuitorii ora%ului nostru

sunt puţini
dincolo cei care/aoritatea
de 5alou$. au aceastăvedecapacitate,
a%a cumdeîl apercepi
vedea
tu în momentul de faţă. 6amenii văd doar partea de
intrare, cu aceste clădiri la care te uiţi %i tu acum %i
deseori ei traversea)ă *olful %i mer* acolo pentru a primi
învăţături %i a se pre*ăti spiritual. 4ceasta este ca o )onă
de ucenicie, pentru că ea semnifică doar intrarea în
tărâmul 5ambalei. #a să aun*i efectiv în 5ambala
trebuie să fii în re*iunea pe care tu o ve)i în depărtare,
învelită într-un
e%i 5alou$.în mare parte principiul acelei
înţele*eam
situaţii, a%a cum mi-a fost el e'plicat, totu%i în unele
aspecte rămâneam parcă ata%at$ de concepţiile %i
tendinţele inoculate în e'istenţa din planul fi)ic. e
pildă, a% fi vrut să %tiu ce anume se întâmpla dacă
cineva mer*ea în )ona periferică a 5ambalei, iar de
acolo î%i continua drumul spre 5alou, pentru a intra în
5ambala. ărbatul m-a privit u%or amu)at, dar a
apreciat inocenţa cu care am pus acea întrebare %i mi-a
răspuns
- #5iar de ar face asta, s-ar tre)i pe munte sau în
pădure, de e'emplu. Nu poţi cunoa%te ceva dacă nu e%ti
încă pre*ătit să o faci. 4cesta este motivul pentru care
mulţi dintre semenii no%tri mer* în această )onă de
intrare în 5ambala, ca la un fel de %coală spirituală,
prin care ei evoluea)ă %i î%i rafinea)ă suficient de mult
con%tiinţa. /ai târ)iu ei devin capabili să accese)e
planul de con%tiinţă al 5ambalei %i atunci pot intra pe
teritoriul ei.
&otu%i, nu îmi era prea clar dacă acolo veneau
fiinţe %i din alte )one %i ora%e din interiorul ământului.
/i se părea puţin cam complicat cu naveta$ pe care
trebuiau să o facă. 4m întrebat
- oate că pentru cei de aici este u%or să aveţi acest

acces,
suprafaţădar mi
pentru alţi dificil
se pare oameni sădin interioraceste
accese)e sau c5iar de la
cursuri$.
mi ima*ine) că nu se or*ani)ea)ă e'cursii$ colective.
- Qudeci lucrurile în spiritul le*ilor fi)ice, dar aici ele
sunt cu totul altfel, mai ales în ceea ce prive%te acest
tărâm, pe care mulţi dintre voi, cei de la suprafaţă, îl
consideraţi ca fiind le*endar$ sau mitic$. l ve)i ai oc5ii
tăi, el este cât se poate de real, c5iar dacă acum tu nu ai
acces decât doar la o mică parte din el. #eea ce mulţi
oameni
locali)atănuundeva
pot să înţelea*ă
anume; ea este faptul
este că 5ambala
într-adevăr nudee
o lume
sine stătătoare, însă are ramificaţii în diverse părţi, a%a
încât cei care sunt pre*ătiţi pot intra în acest tărâm fie
că sunt de aici, fie că sunt din cealaltă parte a cavităţii
interioare a ământului, din alte ora%e sau lumi, ori
c5iar de la suprafaţa planetei.
- (i cum fac ei asta am întrebat foarte interesat.
 - rin anumite porţi$ dimensionale, de felul celei
prin care aţi venit %i voi aici, în ?t:la5a.
4m rămas puţin pe *ânduri, )icându-mi că oricine
ar fi putut să nimerească o astfel de poartă$
interdimensională. ărbatul a intuit imediat natura
inferenţei mele mentale %i m-a coriat
- 4parent, ai putea spune asta, dar în realitate
lucrurile stau cu totul altfel. 4ccesul este foarte strict
controlat %i nu este un proces mecanic sau automat, a%a
cum te-ai putea *ândi tu. e e'emplu, nu este de auns
să %tii că într-un loc anume e'istă o astfel de desc5idere
spre lumea 5ambalei, pentru a avea acces acolo. #5iar
%i dacă ai aun*e în acel loc în care %tii că e'istă
poarta$, tot nu ai trece, deoarece nu cuno%ti anumite
re*uli ale ciclicităţii ei, ori a po)iţiei ei specifice. (i mai
sunt *ardienii unor astfel de locuri speciale.
/-au năpădit atunci brusc amintirile recentei
călătorii %i a întâlnirii cu Kardianul.
- +%ti tu un astfel de *ardian l-am întrebat franc pe
*5idul nostru.
- 4m primit această însărcinare de la înţelepţi.
uprave*5e) trecerea de la suprafaţă spre lumea
5ambalei prin acea poartă$ prin care aţi venit %i voi. +i
mă anunţă cine trebuie să vină aici %i cine nu. + o
sarcină pe care mi-am asumat-o împreună cu familia
mea.
-
4 fostamimpusă
acest *en întrebat +în ca un serviciu
continuare, sausăaltceva
curios de
%tiu cum
sunt lucrurile în acel loc.
-Nu este un serviciu, nici un sport sau alt obicei
oca)ional. +ste o atitudine firească, ceva care decur*e în
mod natural după *radul de înţele*ere al fiecăruia.
Nimeni nu impune nimic altcuiva aici.
 /-am *ândit atunci la condiţia noastră, în lumea
de la suprafaţă, la manipularea, minciuna %i opresiunea
care e'istă aproape peste tot, manifestate în felurite
forme %i am comparat asta cu lini%tea, calmul %i
înţelepciunea ce domneau aici, în interiorul ământului,
aproape de 5ambala. #ine s-ar mai întoarce în
înc5isoare$ (i totu%i, lucrurile au un rost al lor %i o
anumită succesiune, care trebuie respectată.
nainte să avanse) mai mult cu filosofia$ mea,
bărbatul ne-a făcut un semn cu mâna, ca o invitaţie,
pentru a ne continua drumul înapoi spre ora%. 4m mers
astfel câteva minute pe stră)ile lui, încă relativ pustii, cu
*5idul nostru puţin în faţă %i soţia lui mereu în stân*a
mea, dar puţin în spate. i percepeam pre)enţa
minunată, suavă %i demnă în acela%i timp, o delicateţe
ce sublinia totu%i personalitatea ei puternică. +a aducea
duio%ia, feminitatea, armonia în *rupul nostru %i asta
puteam să simt
Ne-am cu claritate.
apropiat de partea muntoasă a ora%ului %i,
având în partea stân*ă plaa %i *olful, bărbatul ne-a
indicat )ona din depărtare, spre ori)ont. rivind cu
atenţie am putut să observ, c5iar dacă destul de
înceţo%at, ampla curbură interioară a ământului, însă
doar pe un arc de cerc relativ redus. #5iar %i a%a,
sentimentul era cople%itor... vedeam totul ca o structură
*i*antică în nuanţe de albastru, c5iar dacă parcă aerată,
datorită depărtării
-oar foarte mari
din acest un*5ipână acolo.vedea curbura
puteţi
interioară a ământului %i numai dacă e senin %i fără
nori. Nu se poate observa din alte )one, datorită luminii
%i ra)ei foarte mari pe care o are, însă dacă priviţi e'act
de aici, lumina cade într-un anumit fel %i puteţi înţele*e
că sunteţi în interiorul planetei.
 +u vă)usem foarte va* tendinţa de curbură la
ori)ont atunci când am privit spre tărâmul 5ambalei,
când eram aproape de plaă, însă aici se vedea mult mai
bine %i pe o înălţime mai mare, c5iar dacă de asemenea
la mare depărtare. &eoretic, curbura ar fi trebuit să se
vadă din orice punct sau ora% din interiorul *i*anticei
cavităţi din centrul planetei, însă acolo practic nu e'istă
nicio deosebire faţă de felul în care vedem noi la
suprafaţă linia ori)ontului se înc5ide înainte ca oc5iul
să perceapă cu claritate curbura. 8a suprafaţă ea este în
os %i nu o putem vedea; în interior ea este în sus, dar
natura luminii %i distanţa o estompea)ă aproape total.
4tunci când e%ti acolo, în interiorul ământului, în
cavitatea subtilă sau eterică, imensă, din centrul lui, în
fiinţă apare un sentiment foarte special, o anumită trăire
ce nu poate fi confundată. #ea mai adecvată descriere a
acelei emoţii este că te simţi proteat. 4parent, cineva de
la suprafaţa
dată ce a pământului
pătruns înar interiorul
putea să aibă sen)aţia
planetei, că o
devine
constrâns$ %i limitat$, înc5is$, pentru că nu vede
stelele pe cer %i nu are sen)aţia de spaţiu desc5is$. #u
toate acestea, la locuitorii din centrul ământului nu
e'istă această problemă, pentru că, a%a după cum mi-a
e'plicat *5idul nostru, nivelul lor spiritual le permite să
înţelea*ă %i să simtă într-o anumită măsură că
?niversul se află în ei în%i%i. #el puţin din acest punct
de
să vedere ei nu
%tie sau să trebuie
simtă căsă ele
vadă stelele
e'istă înpeimensul
cer pentru ca
spaţiu
cosmic, într-un fel, este precum în ca)ul fericirii pe cea
adevărată nu o *ăse%ti în e'terior oricât ai căuta, ci doar
atunci când te îndrepţi spre interiorul fiinţei tale, aun*i
la i)voarele ei. ?n si5astru nu suferă niciodată că
rămâne ani de )ile nemi%cat în pe%tera lui, înconurat de
roca muntelui %i nu vede stelele pe cer; nici nu suferă de
claustrofobie$, ori de ideea că nu are spaţiu. nsă%i
e'perienţa lui spirituală interioară foarte bo*ată îi aduce
cu mult mai multe cuno%tinţe %i sen)aţii decât toate
stelele de pe cer.
9iind acolo, în cavitatea din centrul ământului,
simţeam acea sen)aţie de protecţie, de bine %i de
si*uranţă. Nu îmi era frică %i atunci am înţeles mai bine
%i psi5olo*ia locuitorilor din interiorul planetei, care se
simt foarte liberi %i mulţumiţi. +i trăiesc într-o deplină
simbio)ă cu natura, fără să intervină asupra ei în modul
în care noi o facem la suprafaţă %i, din câte mi-am dat
seama, violenţa nu e'istă.
ărbatul s-a întors spre noi %i ne-a făcut un *est ca
o invitaţie de a mer*e mai departe. e fapt, ne-am întors
spre piaţă %i atunci am vă)ut pe stră)i mai mulţi
oameni, precum %i primele ve5icule, care erau
anti*ravitaţionale. emănau cu ni%te mici capsule
descoperite,
apro'imativ care se deplasau
un metru, fără altprin aer la decât
)*omot, o înălţime de
fo%netul
trecerii lor prin aer. 4parent, puteam să spun că
persoana care stătea a%e)ată în interior conducea
ve5iculul, dar practic vorbind, nu am vă)ut niciun volan
sau alte man%e. /ai de*rabă, ceea ce am putut să
surprind fu*itiv era ca un fel de bord computeri)at, însă
despre acest detaliu nu pot fi si*ur, deoarece nu m-am
apropiat de un astfel de ve5icul.

care K5idul ne-a

erau mult maiarătat
mari atunci pe cer
%i )burau la o%iînălţime
alte ve5icule,
mare.
4veau o formă tubulară, de cilindru %i erau folosite
probabil la transport de mărfuri sau persoane. 6 dată cu
intensificarea activităţii aeriene, atmosfera în ora% a
căpătat parcă un aer mult mai te5nic %i în acela%i timp
inducea o stare de e'altare sufletească. /arile ve5icule
cilindrice de pe cer aveau diferite rute la diferite înălţimi,
iar unele dintre ele se îndreptau c5iar spre 5ambala.
rintre ele am vă)ut de asemenea %i alte ve5icule
)burătoare mai mici, de forme diferite %i toate acele nave
)burau rectiliniu, dar la niveluri diferite de înălţime.
4ceastă intensificare a activităţii aeriene, combinată cu
vederea clădirilor strălucitoare %i maiestuoase din
5ambala creau în mine un sentiment de viitor$ foarte
pre*nant. &otu%i, aproape sin*urele sunete pe care le
au)eam erau cele naturale %i doar uneori sunetele
vocilor noastre, atunci când vorbeam, deoarece
maoritatea conversaţiei se purta telepatic. n sc5imb,
flora %i fauna asi*urau fondul sonor$ *eneral au)eam %i
vedeam insecte în )bor, apa oceanului clipocind,
fo%netul copacilor %i ţipătul ascuţit al unor păsări ce
semănau cu pterodactilii din epocile trecute ale planetei,
dar de dimensiuni mai mici.
n timp ce priveam la acea activitate aeriană destul
de intensă, din
la mar*inea )ona am
ora%ului cerului
vă)utsituat deasupra
cum începe pădurii
să apară %i de
să
se forme)e un vorte' vertical uria%, asemănător în
anumite privinţe cu vorte'ul unei tornade, însă piciorul
pâlniei$ era drept. n urul pâlniei, pe lun*imea ei, erau
mai multe alte inele. Borte'ul era imens %i avea o
culoare *ri mai înc5is decât restul norilor, creând
sen)aţia de misterios, dar %i de forţă teribilă.
4m vă)ut cum piciorul pâlniei a auns până
aproape de sol,de dar
imediat, venind sus nu
prin l-a atins; atunci,
desc5i)ătura pâlnieiaproape
%i apoi
ie%ind în atmosfera ora%ului am vă)ut trei nave, una
foarte mare %i alte două mai mici, care o însoţeau. 4veau
formă de lentilă, iar cea mare era ca o dublă lentilă.
Navele s-au îndreptat spre partea dreaptă, unde era
centrul ora%ului, la o mare distanţă de unde ne aflam
noi.
 /ă uitam uluit la acele fenomene %i l-am au)it pe
*5idul nostru vorbind, în timp ce indica spre vorte'
-4colo este ceea ce voi, la suprafaţa pământului,
spuneţi că este olul ud *eo*rafic. Borte'ul repre)intă
)ona de trecere %i se desc5ide în momente precise,
atunci când se alinia)ă anumite câmpuri ma*netice. Noi
cunoa%tem cu preci)ie aceste momente importante.
8a început am fost surprins să-i aud vocea, care
era blândă, caldă, dar puternică. +u înţele*eam perfect
ce îmi spune, dar au)eam sunetele unei limbi pe care nu
o cuno%team. (tiam însă despre ea că este limba
ma<a%ă, probabil o derivaţie sau o variantă evoluată a
acesteia. /i-am revenit din surpri)a iniţială %i m-am
focali)at din nou asupra problemei vorte'ului. /-am
*ândit că numeroasele mistere %i ciudăţenii care s-au
petrecut de-a lun*ul timpului în 4ntarctica, printre care
%i memorabila e'perienţă a amiralului <rd, nu sunt
deloc- întâmplătoare %i noi
#u alte cuvinte, că acum î%i acum
suntem primesc confirmarea.
apro'imativ sub
olul ud am întrebat aproape nevenindu-mi să cred.
- a, pe o linie apro'imativă la verticală.
- 4sta înseamnă că oricine trece pe acolo, aun*e
aici prin vorte'
#e)ar a intervenit
- oar dacă ei permit asta. (tii, că am mai discutat.
- 4%a este, vorte'ul se desc5ide doar la anumite

momente %i doar a in
fenomen constant, anumite
preci)at condiţii,
*5idul nostru. nu este un
ntr-adevăr, discutasem problema cu #e)ar %i ea se
putea aplica în acest ca). 8a suprafaţă, pe verticală,
atunci când cineva trece în planul fi)ic prin acel punct,
nu simte nimic deosebit dacă nu este făcută cone'iunea
subtilă. ar, dacă te afli într-o stare mai rafinată de
con%tiinţă %i dacă înţelepţii 5ambalei permit accesul
tău, atunci încetul cu încetul intri, de%i la început nici
măcar nu reali)e)i asta. upă un timp, însă, ve)i cum
peisaul începe să se sc5imbe, )ăpada dispare *radat %i
în locul ei apare ve*etaţie sau poţi vedea c5iar animale.
4tunci dea te afli în T interiorul ământului.
ărbatul mi-a mai spus
- +'istă două posibilităţi fie noi suntem cei care
permitem accesul sau îl solicităm, a%a cum a fost în
ca)ul vostru; fie cel sau cea în discuţie este dea o fiinţă
destul de evoluată spiritual, astfel încât poate să
prindă$ starea necesară pentru a intra în lumea
noastră. +ste în acela%i timp dreptul %i meritul ei.
- 4sta e valabil %i pentru intrarea direct în tărâmul
5ambalei am întrebat eu.
- esi*ur, numai că %i aici sunt ni%te trepte sau
etape succesive. 8umea 5ambalei este ea însă%i
ierar5i)ată pe mai multe niveluri, ca ni%te inele. 4re o
structură
corespundeinelară %i aun*i
con%tiinţei tale din doar până la inelul ce
acel moment.
+ram uluit %i în acela%i timp puţin descuraat. /ie
nu mi se permitea accesul nici măcar dincolo de primul
)id, care repre)intă intrarea în 5ambala până la primul
inel, darmite să pretind accesul mai departe, spre
centrul ei, unde -din câte am înţeles de la *5idul nostru
-se afla înţelepciunea upremă.
- &rebuie să înţele*i aceste inele ca fiind de fapt

ni%te
nu ai bariere$ ener*etice,
pre*ătirea necesară,pea care nu le
preci)at poţi depă%i
bărbatul, dacă
sesi)ând
probabil că înţele*erea mea nu era tocmai corectă, ci
predispusă la acela%i tip de interpretare fi)ică ca în
lumea de la suprafaţă, ceea ce m-a făcut să mă *ândesc
la ni%te inele ca ni%te )iduri concentrice.
- ătrun)i mai adânc în funcţie de nivelul tău de
con%tiinţă, mi-a mai preci)at bărbatul. n lumea voastră
au e'istat totu%i unele civili)aţii care au aplicat acela%i
sistem de structură inelară, ca o construcţie în plan
fi)ic, dar semnificaţia ei profundă este de natură subtilă
%i se referă la bariera$ nivelului de con%tiinţă.
e aici, discuţia s-a e'tins asupra nivelului de
cunoa%tere %i te5nolo*ie pe care îl aveau feluritele
comunităţi din interiorul ământului, precum %i planul
de con%tiinţă la care ele aveau acces.
+ra totu%i o problemă care mă frământa de ceva
vreme %i pe care am *ăsit potrivit să o evoc atunci. (tiam
din discuţiile cu doctorul Mien %i cu #e)ar că, mer*ând
spre centrul planetei frecvenţa de vibraţie cre%te, iar
planurile de manifestare culminea)ă cu planul cau)al în
centrul planetei. 8o*ic, tărâmul 5ambalei este un
e'ponent al frecvenţelor cele mai înalte %i tocmai de
aceea eu îl vedeam c5iar în centrul ământului. &otu%i,
nu reu%eam să-mi e'plic cum este posibil acest lucru,
din
dacămoment ce ?t:la5a
în frecvenţele era doar
lui înalte. în planul
n vi)iunea eteric,
mea, c5iar
nu e'ista
suficient spaţiu$ pentru a păstra o anumită
proporţionalitate de manifestare, pentru a e'plica saltul
de la eteric la cau)al. Noi ne aflam acolo în planul eteric,
iar peste *olf vedeam 5ambala, simbol al vieţii %i
iluminării spirituale. /i se părea prea aproape$ %i de
aceea l-am întrebat oarecum în %oaptă pe #e)ar, în timp
ce ne îndreptam a*ale spre casa familiei
—
planul untem în centrul
eteric ?nde se maiplanetei %i e vorba
comprimă$ tot despre
planurile astral,
mental %i cau)al ale planetei
#e)ar păru că face un efort pentru a înţele*e ce
vreau de fapt să spun. upă câteva secunde s-a lămurit
%i mi-a răspuns, oarecum doenitor
- Kânde%ti lucrurile prea mecanic. ătrunderea în
planurile subtile atunci când înainte)i spre centrul
ământului nu poate fi tratată strict dimensional, în
:ilometri. &u ve)i de aici intrarea în 5ambala, unde
frecvenţa este cu mult mai înaltă %i totu%i aparent te afli
la o aruncătură de băţ de acest tărâm, în planul eteric.
8o*ica îţi spune că 5ambala ar trebui să fie de
asemenea în planul eteric sau cel mult într-un plan
astral incipient, pentru că este foarte aproape %i nu este
spaţiu destul, proporţional vorbind, pentru ca să se facă
trecerea în planurile superioare astral, mental %i
cau)al$. ar în realitate este o problemă de manifestare
a calităţii, adică a frecvenţei de vibraţie %i nu o problemă
de cantitate, adică de dimensiune.
&u *ânde%ti cantitativ, când de fapt problema se
pune din punct de vedere calitativ. Nu măsori cu metrul
distanţa dintre eteric %i cau)al.
+'plicaţiile lui m-au lămurit încă o dată cat este de
important ca, atunci când reflectăm asupra aspectelor
subtile %i spirituale,
%i modalităţile să nu lăsăm
ei de *ândire, care mintea să aplice
sunt austate le*ile
aproape
numai după le*ile planului fi)ic.
ntre timp, ne îndreptam spre casa familiei, unde
am auns în scurtă vreme. ână acolo, bărbatul a avut
timp să ne spună că ora%ele care e'istă la diferite
adâncimi %i c5iar cele din cavitatea centrală au fiecare
personalitatea$ lor, cunoa%terea, tradiţia %i nivelul lor
de con%tiinţă. #5iar dacă e'istă le*ătură %i comunicare
între ele, %i
specificul totu%i fiecare
ori*inea lui. î%i structurea)ă e'istenţa după
4m intrat cu toţii în casă, în camera mare %i atunci
am fost atras de )ona bibliotecii, lân*ă unul dintre
pereţi. n continuare %tiam că acolo era biblioteca, dar
cu toate acestea nu vedeam nimic pe perete în acel loc.
Bă)ând că acest subiect mă preocupă, femeia s-a
apropiat de perete, a făcut un *est ele*ant cu mâna, ca
un evantai, %i atunci parcă o peliculă$ s-a dat la o parte
%i mi-a permis să văd acea bibliotecă. paţiul pe care
rafturile îl ocupau nu era mare, iar cărţile aveau un
format deosebit. /-am apropiat cu curio)itate %i am scos
una dintre aceste cărţi, care nu semăna cu ceea ce noi
suntem obi%nuiţi. 9oile$ erau mult mai *roase %i, în
*eneral vorbind, o carte avea aparenţa unei borsete cu
discuri di*itale.
9iecare filă$ repre)enta un domeniu sau o istorie
pe o durată de timp foarte mare. e e'emplu, atunci
când am luat o astfel de carte, o foaie$ din ea acoperea
istoria omenirii pe aproape o mie de ani. 9oile erau de
fapt stări de cunoa%tere$, ce puteau fi frun)ărite$ prin
simplă atin*ere cu mâna. /i-am spus că ceea ce vedeam
acolo era c5iar mai avansat te5nolo*ic decât biblioteca
din camera
6cultă, la care am avut acces în călătoria prin
primul tunel,în pentru
conţinutului câmpul că aveam direct
con%tiinţei cunoa%terea
mele. Nu mai era
vorba despre proiecţii 5olo*rafice, nici despre urmărit
ima*ini; totul era perceput de cel care interacţiona cu
acea carte direct în con%tiinţă %tiai %i înţele*eai
conţinutul informaţional din pa*ina citită$. /i-am dat
repede seama că asta implică %i o interactivitate
e'traordinar de eficientă puteam să intru în conţinutul
informaţional %i să selecte) ce doream să cunosc,
puteam să interesa.
ceea ce mă %tiu la modul *eneral sau în detaliu despre
&oate acestea le-am descoperit doar în câteva
secunde de manipulare a unei astfel de cărţi din
bibliotecă. +ra o cunoa%tere mult avansată, cumva
empatică$, ce permitea asimilarea mult mai u%oară a
informaţiei. 4m simţit că acolo e'istau cărţi despre
medicină, despre istorie, despre cultură, %tiinţă,
construcţii %i multe alte domenii.
rima carte pe care am scos-o din raft era de
medicină %i doar ţinând-o in mână am %tiut că în acel
tratat era vorba cu predominanţă de oase %i de sc5elet.
4m simţit că aceea era o informare *enerală; dacă
doream să intru în amănunt sau să caut ceva anume,
atunci informaţia devenea mult mai detaliată %i astfel se
putea începe studiul. 4m pus cartea la loc %i am luat
altă borsetă$, care era despre cultura %i civili)aţia
umană la nivelul între*ii planete. #ând am desc5is-o,
am înţeles imediat felul în care era structurată
informaţia, aproape ca într-un proces verbal dacă
ale*eam un an, îmi apărea cunoa%terea sintetică a ceea
ce s-a petrecut atunci în diferite părţi ale lumii, în
#5ina, în +uropa, în 4merica %i in alte )one. +ra ca o
istorie *lobală, o privire de ansamblu asupra mersului
istoric4m
al omenirii.
remarcat că acea istorie nu pre)enta
evenimentele importante care au avut loc doar la
suprafaţa planetei, ci %i pe cele din ora%ele %i
comunităţile care e'istă în interiorul ei, pentru că
acestea î%i au de asemenea istoria %i evoluţia lor.
3nsistând asupra acestui aspect, am fost curios să aflu
mai multe despre ?t:la5a. 9ila$ respectivă, care
cuprindea o perioadă de sute de ani de istorie, începea
cu anul 1100
evenimente d.Hr. din
din 6rient, %i ea mi-a din
pania, datritania,
informaţii cu
dar m-
am focali)at repede asupra istoriei ora%ului din centrul
planetei %i am înţeles că pe atunci locuitorii din acest
ora% e'perimentau dea te5nolo*ia anti*ravitaţiei cu
navele lor, te5nolo*ie care mai apoi a evoluat în forma pe
care am vă)ut-o eu. n timp ce soldaţii %i cavalerii +vului
/ediu timpuriu se ocupau cu ră)boaiele %i #ruciadele
specifice istoriei noastre, cei din interiorul pământului
aplicau dea levitaţia, reali)aseră primele călătorii mai
lun*i cu navele lor %i luaseră de asemenea le*ătura cu
alte fiinţe superioare.
4m fost curios să aflu ce a fost mai înainte de asta
%i am dat o filă înapoi, care documenta o istorie dintr-o
perioadă mai vec5e. 4tunci când atin*eam fila
respectivă, aveam cunoa%terea informaţiei, dar în acela%i
timp vedeam %i ima*ini corelate. 9oile aveau un scris$
pe ele, care de fapt erau ni%te semne puţin reliefate;
atunci când acestea erau atinse de de*ete, informaţia
părea că se scur*e$ spre con%tiinţă %i de asemenea ea
era vă)ută$ de aceasta. +u trăiam efectiv informaţia pe
care o primeam, vedeam ima*inile corelate cu ea %i în
acela%i timp eram perfect con%tient de ambianţa camerei
în care mă aflam, precum %i de ceea ce eu făceam
atunci. ntr-un fel foarte plăcut %i interesant, con%tiinţa
accesa niveluri
cunoa%tere multidimensionale
deosebită, la care puteam%isăfăcea posibilă
amacces o
în acel
mod foarte special.
+ram interesat să aflu cum a apărut ?t:la5a %i
atunci am înţeles, am %tiut %i totodată am vă)ut că în
urmă cu apro'imativ 2J00 de ani, în )ona în care mă
aflam atunci era doar un simplu sat sau cătun, plasat în
milocul pădurii. 4proape totul în ur era numai pădure.
4m înţeles de asemenea că primii care au locuit acolo
din rândul
înţelepţii olmecilor
acestora, care%i aveau
toltecilor au lafost
acces vracii %i
cunoa%terea
e)oterică %i la portalurile ce le-au permis să pătrundă in
interior %i să întemeie)e primele case, practic prima
a%e)are în acea re*iune. 4poi, încetul cu încetul au sosit
aici %i alţii din civili)aţia lor. 8a un moment dat am vă)ut
o pătrundere masivă de populaţie, însă ora%ul era dea
evoluat.
 4tunci când citeam în acest mod din carte, nu era
ca %i când a% fi citit rând cu rând dintr-o lucrare
obi%nuită. 3storia pe care o aflam în acest mod era destul
de dinamică %i cred că o parcur*eam de fapt din sută în
sută de ani, astfel încât atunci am avut o percepţie
oarecum *lobală pe o perioadă e'tinsă de timp. /i-am
dat seama că era vorba de fapt de de'teritatea mea
subtilă de a citi$, însă fiind prima dată când făceam a%a
ceva %i neavând timp la dispo)iţie, nu am putut să
investi*5e) în amănunt. &otu%i, a% fi putut să fac asta,
pentru că de pildă am observat că scrisul$ e'ista, puţin
reliefat, dar dacă mă uitam cu mai mare atenţie, atunci
vedeam că el devenea din ce în ce mai fin %i atunci
informaţia era %i ea din ce în ce mai amănunţită.
4m perceput atunci transmisia telepatică din
partea bărbatului că se apropia timpul plecării noastre,
astfel că am înc5is cartea, am pus-o la loc în raft, iar
femeia
peliculăaa făcut de biblioteca,
acoperit asemenea care
un *est cu mâna
a dispărut din %i acea
vedere.
4tunci am vă)ut coborând pe scările de la eta o fată, pe
care femeia ne-a pre)entat-o ca fiind fiica lor. 4vea cam
17 ani %i era într-adevăr foarte frumoasă, îmbinând
totu%i parcă mai multe trăsături de la mama, decât de la
tatăl ei acela%i păr lun* %i ondulat, aceea%i culoare a
oc5ilor, acela%i aer demn %i delicat pe care îl avea
femeia. &rupul era foarte armonios %i bine proporţionat,
radiind ener*ia
da seama, specifică
mo%tenise de lavârstei.
tatăl ei in câte mi-am
structura putut
nasului %i a
*urii, deoarece aici trăsăturile fi)ionomice erau
asemănătoare.
4m fost pre)entaţi ca venind din curbura
e'terioară$, ceea ce pentru mine a sunat interesant, căci
era prima dată când au)eam felul în care se referă ei la
lumea noastră. 9ata ne-a salutat %i ne-a privit cu o
anumită curio)itate, după care %i-a continuat drumul %i
a ie%it din casă, îndreptându-se spre piaţă.
4tunci am %tiut că trebuia să ne întoarcem la
suprafaţă. ărbatul venise lân*ă u%a din perete, prin
care noi am sosit %i a desc5is-o, deoarece aceea era
sin*ura u%ă din casă care era normală, precum u%ile din
lumea noastră. incolo de ea era întuneric be)nă %i asta
mi-a provocat în primul moment o strân*ere de inimă.
ărbatul ne-a făcut semn %i a intrat în acea be)nă, apoi
#e)ar %i apoi eu. upă mine a venit femeia, pe care am
au)it-o înc5i)ând u%a.
n clipa în care am pă%it in acea be)nă, mediul
înconurător s-a luminat am vă)ut culoarul lun* de
câţiva metri, ca un intrând, apoi pe%tera, apoi am
parcurs în sens invers toate etapele ca la venire,
traversând diferite )one caracteri)ate fie de ume)eală, fie
de căldură, ori de cristale. 4tunci când am auns în )ona
cu temperatură
intrat ridicată,
într-o stare ca de întocmai
transă, încacare
%i laîmivenire am
păstram
luciditatea, dar cu toate acestea totul înurul meu părea
încetinit$.
upă ce la un moment dat am avut falsa sen)aţie
că urc, de%i mă aflam pe sol drept, am auns în faţa
ie%irii din pe%teră. 4fară erau #e)ar %i *5idul nostru, iar
puţin mai încolo, cam în aceea%i )onă în care îl lăsasem,
ne a%tepta %amanul. n urma mea a sosit %i femeia.
Bi)ita în informaţii
plină de centrul ământului
%i momente numinunate.
durase mult, dar fusese
#ei doi *5i)i %i-au înclinat u%or capetele către noi m
semn de rămas bun, după care s-au întors %i au intrat
m pe%teră, dispărând din câmpul nostru vi)ual.
(amanul ne-a condus la ma%ină, dar a refu)at să-l
ducem noi în ora%, astfel că ne-am întors în +l #alafate,
la 5otelul unde re)ervasem cameră. /ă simţeam în
continuare ca într-o stare de transă %i nu-mi doream
decât să dorm, ceea ce am %i făcut până a doua )i
dimineaţă.
4m remarcat că după fiecare revenire dintr-o
călătorie în interiorul ământului, un anumit timp mă
simţeam oarecum străin de lumea de la suprafaţă.
Borbeam mai puţin %i dormeam mai mult, însă după
două-trei )ile totul reintra în normal. #e)ar mi-a spus că
acele sen)aţii vor dispărea după mai multe călătorii,
deoarece corpul meu se va acomoda treptat cu vibraţia
caracteristică interiorului planetei noastre. &otu%i,
)borul îndelun*at spre casă a prelun*it starea mea, dar
după ce am auns la a)ă totul a reintrat în normal.
/i-a trebuit o lună de )ile pentru a-mi pune în
ordine notiţele, însemnările %i sc5iţele referitoare la
călătoriile pe care le-am făcut în interiorul ământului
%i, de asemenea, pentru a stabili cu #e)ar ce anume am
voie să detalii
ultimele spun %i aleceor*ani)ării
nu. n paralel m-am
e'pediţiei spre ocupat de
3ra:, care
era foarte importantă.
#ălătoriile pe care le-am făcut în interiorul planetei
au adus o transformare maoră pentru cuno%tinţele %i
înţele*erea mea asupra lumii. +le au pavat drumul către
e'perienţe %i revelaţii uluitoare, care mi-au oferit
răspunsuri îndelun* căutate. &ot ceea ce avem de făcut
este să renunţăm la *ândirea do*matică %i să ne urmăm
intuiţia din inimă.
CUPRINS
N6&4 +3&6"?8?3 ....................................................... 2
4"K?/+N& .................................................................. J
#ap. 1 -?N (6# ?&+"N3# #+ N+4/NS #?
4+BS"4& #S8S&6"34 "+ #+N&"?8 84N+&+3 ... 1F
 ământul plin %i ământul *ol la interior .............. 1G
9enomene eni*matice............................................ 21
#oncepţia %tiinţifică modernă despre interiorul
planetei noastre .................................................... 2J
Bi)iunea în%elătoare a e'teriorului$ %i interiorului$
............................................................................. 2I
#âmpul ma*netic al planetei eni*me %i interpretări
............................................................................. J2
3nima$ unei planete ............................................. J7
imulare călătorind spre centrul planetei............. D2
3nteriorul ământului %i evoluţia nivelului de
con%tiinţă.............................................................. DI
in*ularitatea din centrul planetei ........................ I1
4pa %i modul real de formare a planetelor ............. I7
6 paralelă cu %tiinţa modernă ............................... L1
#um pătrun)i în interiorul ământului ................. LD
ariere conceptuale .............................................. 70
4ccesul în.............................................................
certitudini interior pe la oli subtilităţi, repere, 7J
e ape, prin pe%teri sau prin păduri ...................... F2
#ap. 2 -/4"+4 #6N&"6B+"S S/[N&?8 83N
B+"? S/[N&?8 K68 N 3N&+"36" ...................... FL
?pdate .................................................................. F7
ala roiecţiilor, o altă lume ................................. G2
ntruniri misterioase ............................................. G7
6 înţele*ere mai profundă ..................................... GG
#um *ândim
#e, cât %i cum%ivede$
măsurăm%tiinţaspaţiul
actuală........................
................... 10F
11J
+'perimentul lui #avendis5 ................................ 120
roblema *ravitaţiei ............................................ 12D
#ăldura planetei de unde vine ea ..................... 127
9oraele care complică lucrurile .......................... 1J0
?ndele seismice .................................................. 1JJ
4lte aspecte care nu se potrivesc$ ...................... 1JG
 ituaţia în pre)ent .............................................. 1DD
#ap. J -&6/43, "SS#3N4 4"H43#S.................. 1DG
urpri)ele celui de al doilea tunel ....................... 1DG
r<n ................................................................... 1L1
8iftul$ dimensional ............................................ 1LD
#avitatea %i particularităţile ei ............................ 1L7
n )bor pe deasupra ora%ului .............................. 17I
curtă istorie ...................................................... 17F
6ameni, acţiuni %i alte elemente distinctive ale
ora%ului &omassis ............................................... 1F2
9emeia de J0 de ani$ ......................................... 1FL
&radiţie, or*ani)area societăţii, evoluţie .............. 1FF
#ap. D -4+886, 6"4(?8 + #"3&48$ ................ 1GI
6 te5nolo*ie avansată ......................................... 1GI
n 5abitaclul navetei ........................................... 202
6ra%ul din cavitatea *i*antică ............................. 20L
3storia locului...................................................... 20G
8umina dinpaliere
#ele cinci cavitate
%i ............................................
sistemul comple' de cavităţi21I de
sub teritoriul &ransilvaniei .................................. 21F
"eţeaua de transport .......................................... 22J
#onsideraţii, puncte de vedere despre viaţa în
ora%ele din interiorul ământului........................ 22L
&eleportarea$ mărfurilor .................................... 22G
#onvertoarele ma*netice ..................................... 2J1
ntoarcerea acasă ................................................ 2JJ
#ap. I
L - K4"34N?8
6"&48?8 /4K3#.................................................
3N >6+/3&+ .............. 2L7 2J7
#ap. 7 - #+N&"?8 84N+&+3 (3 8?/+4 ?83/S 4
H4/48+3 .............................................................. 2GF