Sunteți pe pagina 1din 15

Colon, rect:

1. Sunt elemente specifice cancerului rectal necomplicat:


a. Alterarea starii generale
b. Rectoragie
c. Melena
d. Tenesme
e. Tulburari de tranzit

2. Caracterizeaza cancerul de colon complicat cu infectie CU EXCEPTIA:


a. Aparare abdominala
b. Deshidratare
c. Hiperleucocitoza
d. Masa uneori palpabila
e. Febra

3. CT toracoabdominopelvin NU poate observa in cancerul de colon:


a. Extensia locala
b. Invazia organelor din vecinatate
c. Statusul ganglionar
d. Metastaze hepatice
e. Carcinomatoza peritoneala

4. Urmatoarea clasificare TNM corespunde tumorii colonice cu 1-3 ganglioni regionali invadati:
a. T2N0M0
b. T3N0M0
c. T4N1M0
d. T1N2M0
e. T3N2M1

5. Caracterizeaza tratamentul cancerului de colon non-ocluziv:


a. Se bazeaza pe chimioterapice
b. Se recomanda chirurgia atunci cand devine ocluziv
c. Colectomia se face cu margini de cel putin 3 cm
d. Pacientul necesita frecvent stoma
e. Chimioterapia consta in 5FU si oxaliplatina

6. In cazul cancerului rectal din treimea inferioara cu sub 1cm distanta fata de sfincter se practica
urmatoarele manevre chirurgicale CU EXCEPTIA:
a. Amputatie abdominoperineala
b. Exicizia totala a mezorectului
c. Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare
d. Anastomoza coloanala
e. sigmoidostomie iliaca definitiva

Grile rezidenziat 2013 Page 1


stomac:
1. NU este factor de risc pentru tumorile stomacului:
a. Maladia Menetrier
b. Ulcer gastric
c. Infectia cu Helicobacter pylori
d. Leziune Mallory Weiss
e. Antecedente familiale de cancer gastric

2. Caracterizeaza tumora gastrica extinsa la subseroasa cu 7-15 ganglioni regionali metastatici si fara
metastaza la distanta:
a. T2aN1M0
b. T3N2M0
c. T2bN2M0
d. T2bN1M0
e. T3N3M0

3. Face parte din stadiul IIIB al cancerului de stomac:


a. T3N2M0
b. T3N3M0
c. T2bN2M0
d. T4N2M1
e. T3N2M1

4. Caracterizeaza tratamentul cancerului antral:


a. Gastrectomie totala
b. Anastomoza esojejunala
c. Limfadenectomie
d. Fundoplicatura
e. Excizie in bloc a stomacului si treimii inferioare esofagiene

5. Face parte din terapia tumorii de stomac metastatice:


a. Anastomoza gastrojejunala
b. Gastrectomie de 4/5
c. Limfadenectomie
d. Examen anatomopatologic
e. Chimioterapie

Grile rezidenziat 2013 Page 2


ficat:
1.Caracterizeaza hemangiomul hepatic CU EXCEPTIA:
a.Provine din celule endoteliale
b.Este hiperecogen
c.Hiperintens in T2
d.Indicatie chirurgicala in majoritatea cazurilor
e.Probele biologice hepatice sunt normale

2. Caracterizeaza hiperplazia nodulara focala:


a. Hiperecogena
b. Provine din hepatocite
c. Are indicatie chirurgicala doar cand diagnosticul este sigur
d. Frecvent la barbatii peste 50 ani
e. Leziune deseori simptomatica

3. Diagnosticul cert de CHC este dat de:


a. Alfafetoproteina peste 500 ng/ml
b. Tromboza portala asociata
c. Punctie biopsie hepatica
d. Nodul Hipo T1 pe RMN
e. Nodul Hipodens cu evidentiere puternica in timpul arterial pe CT

4. Sunt complicatii ale CHC CU EXCEPTIA:


a. Hemoragie
b. Tromboza portala
c. Obstructie biliara
d. Metastaze
e. Obstructie pancreatica

5. Sunt factori prognostici principali pentru CHC CU EXCEPTIA:


a.Scorul Child
b. Functia hepatica
c. Bilirubinemia
d. Alfafetoproteinemia
e. Starea generala a pacientului

6.Caracterizeaza tratamentul CHC avansat metastatic cu contraind. de chimioembolizare si scor Child A:


a. Soranefib
b. Distrugere locala
c. Tratament paliativ
d. Rezectie
e. Transplant hepatic

7. Sunt principii de tratament in tumorile secundare hepatice CU EXCEPTIA:


a.Chimioterapie preoperatorie
b. Rezectie completa
c. Asocierea unor tehnici de distrugere localizata
d. Embolizare portala pentru a determina hipertrofierea ficatului
e. Transplant hepatic

Grile rezidenziat 2013 Page 3


esofag:
1. Este factor de risc pentru adenocarcinomul de esofag:
a. Intoxicatie alcoolotabagica
b. Antecedente de cancer ORL
c. Esofag Barrett
d. Antecedente familiale
e. Ruptura Mallory-Weiss

2. Conform clasificarii TNM tumora esofagiana care invadeaza musculara proprie este:
a. T1
b. T2
c. T3
d. T4
e. T0

3. Este tumora esofagiana de stadiul IIB:


a. T1N1M0
b. T2N0M0
c. T3N0M1
d. T4N1M1b
e. T3N1M1a

4. Este marker tumoral pentru adenocarcinomul esofagian:


a. ACE
b. Ag CSC
c. CA 125
d. CA 19-9
e. CA 15-3

5. Monitorizarea pe termen lung a pacientilor cu cancer esofagian NU include:


a. Examen clinic
b. CT toracoabdominal
c. Markeri tumorali
d. RMN cervicotoracal
e. Endoscopie superioara

Grile rezidenziat 2013 Page 4


pancreas:
1. Sunt factori de risc pentru cancerul de pancreas CU EXCEPTIA:
a.Pancreatita cronica
b. Diabetul
c. Antecedentele familiale de cancer pancreatic
d. Fumatul
e. Alcoolul

2. Se inscrie in stadiul IB de cancer pancreatic:


a.TisN0M0
b. T1N0M0
c. T2N0M0
d. T3N0M0
e. T4N0M0

3. Este semn exclusiv al cancerului de cap de pancreas:


a.Alterarea starii generale
b. Diabet
c. Pancreatita acuta
d. Decolorare a scaunului
e. Dureri in epigastru

4. Pot apare la ecografie in cancerul pancreatic CU EXCEPTIA:


a.Masa pancreatica
b. Dilatare a cailor biliare intrahepatice
c. Dilatare a cailor biliare extrahepatice
d. Dilatare a canalului Wirsung
e. Ingrosare a veziculei biliare

5. NU fac parte din tratamentul paliativ al cancerului pancreatic:


a.Analgezice
b. Insulina
c. Proteze biliare
d. Tratament pentru prurit
e. Renutritie

Grile rezidenziat 2013 Page 5


traumatism:
1.Unul din cele mai afectate organe in traumatismul abdominal este:
a.Intestinul subtire
b. Duodenul
c. Pancreasul
d. Colonul
e. Splina

2. Se indica in managementul pacientului instabil cu traumatism abdominal:


a. Laparotomie scurta
b. Profilaxia tetanosului
c. Monitorizare prelungita
d. Incalzire
e. Monitorizare armata

3. Caracterizeaza managementul traumatismului splinei cu stare hemodinamica stabila:


a.Splenectomie
b. Embolizare arteriala daca este posibil
c. Monitorizarea trombocitozei postoperatorii
d. Tratament medical
e. Anatomopatologie

4. Fac parte din complicatiile traumatismului hepatic CU EXCEPTIA:


a.Embolia gazoasa
b. Angiocolita
c. Biliom
d. Coleperitoneu
e. Hemoperitoneu

5. Este FALS despre traumatismul pancreatic:


a.Prognosticul este influentat de lezarea canalului Wirsung
b. Pancreatita cronica poate fi o complicatie
c. Tratamentul endosopic se recomanda la pacientii stabili cu plaga a ductului Wirsung
d. La CT pancreasul are un aspect eterogen, fracturat
e. Asocierea unei afectari duodenale determina tablou de peritonita

6. La examenul unei plagi abdominale este important de observat CU EXCEPTIA:


a.Identificarea punctului de intrare
b. Identificare punctului de iesire
c. Lungimea plagii
d. Traiectoria plagii
e. Daca plaga este penetranta

Grile rezidenziat 2013 Page 6


sindrom ocluziv:
1. Caracterizeaza ocluzia de intestin subtire:
a.Varsaturi bilioase
b. Varsaturi tardive
c. Oprire precoce a tranzitului pentru materii
d. Oprire precoce a tranzitului pentru gaze
e. Varsaturi cu aspect fecaloid

2. Sunt semne de severitate in diagnosticul ocluziei CU EXCEPTIA:


a.Deshidratare
b. Febra
c. Sepsis sever
d. Aparare abdominala
e. Varsaturi cu aspect fecaloid

3. Sunt elemente caracteristice diagnostiuclui de gravitate al ocluziei CU EXCEPTIA:


a.Dilatarea cecului peste 10 cm
b. Aeroportia
c. Pneumoperitoneul
d. Varsaturi fecaloide
e. Lichid liber intraabdominal

4. Sunt cauze de ocluzie de intestin subtire prin strangulare:


a.Hematom al peretelui
b. Diverticulul Meckel
c. Diverticuloza cu pseudotumora
d. Sindromul Ogilvie
e. Ileus biliar

5. NU face parte din managementul meical sistematic al pacientilor cu sindrom ocluziv:


a.Regim absolut
b. Sonda nazogastrica
c. Compensare hidroelectrolitica
d. Analgezice
e. Prelevarea eventualului lichid peritoneal

6. NU se practica in ocluzia necrotica prin brida:


a.Rezectie
b. Anatomopatologie
c. Restabilirea continuitatii digestive
d. Stomie
e. Laparorafie

7. Se practica in volvulusul sigmoidului cu semne de severitate:


a.Colonoscopie
b. Reducere cu sonda Faucher
c. Interventie Hartmann
d. Scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala
e. Mentinerea sondei Faucher timp de o saptamana

Grile rezidenziat 2013 Page 7


8. Caracterizeaza volvulusul cecului CU EXCEPTIA:
a.Varsta peste 60 de ani este factor de risc
b. Se poate manifesta cu meteorism voluminos difuz
c. Nu determina varsaturi
d. Pe radiografie lipseste aspectul “granitat”
e. Tratamentul chirurgical consta in rezectia colonului cu volvulus si anastomoza ileocolica

9. NU caracterizeaza diagnosticul sindromului Ogilvie:


a.Tablou de ocluzie prin strangulare a colonului
b. Meteorism voluminos difuz
c. Lipsa semnelor peritoneale
d. Distensie cecala
e. Niveluri colice in U inversat

Grile rezidenziat 2013 Page 8


apendicita:
1. Apendicita NU va evolua spre:
a.Ileus paralitic
b. Abces abdominal
c. Peritonita pelvina
d. Apendicita supurativa
e. Apendicita flegmonoasa

2. Sunt manifestari clinice ale apendicitei CU EXCEPTIA:


a.Varsaturi
b. Tuseu pelvin dureros
c. Aparare musculara
d. Oprirea tranzitului
e. Febra 37.5-38.5

3. Caracterizeaza examenul ecografic in apendicita:


a.Variabilitate scazuta a diametrului apendicelui
b. Ingrosarea peretelui apendicelui peste 3 mm
c. Nu poate determina prezenta stercolitilor
d. Lipsa lichidului in fundul de sac Douglas
e. Apendicele poate fi vizualizat in 80% din cazuri

4. In functie de localizarea apendicelui pot fi forme complicate de apendicita CU EXCEPTIA:


a.Abces apendicular
b. Plastron apendicular
c. Peritonita
d. Psoita
e. Tromboza mezenterica

5. NU face parte din tratamentul etiologic al apendicitei:


a.Antibioterapie i.v. 24-48 ore
b. Apendicectomie
c. Prelevare lichid pentru examen bacteriologic
d. Lavaj al cavitatii abdominale
e. Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic

Grile rezidenziat 2013 Page 9


hernia parietala- desi cred erau pt anul 3, nu?
1. Este adevarat despre evisceratie:
a.Se produce printr-un orificiu natural
b. Se produce printr-un orificiu ne-natural dupa o durata lunga de timp
c. Viscerele herniate sunt inconjurate de peritoneu
d. Nu exista peritoneu in jurul viscerelor
e. Este cel mai frecvent tip de hernie

2. Este adevarat despre hernia crurala:


a.Au orificiul situat mai sus de arcada crurala
b. Se exteriorizeaza prin fascia transversalis
c. Se exteriorizeaza prin orificiul inghinal profund
d. Au orificiul prin arcada crurala
e. Au orificiul sub arcada crurala

3. Sunt factori de risc ai herniei ombilicale CU EXCEPTIA:


a.Obezitate
b. Nastere prin cezariana
c. Ciroza cu ascita
d. Dializa peritoneala
e. Multiparitate

4. Caracterizeaza examenul clinic al herniei inghinale CU EXCEPTIA:


a.Masa inghinala impulsiva la tuse
b. Masa inghinala palida
c. Masa situata in scrot
d. Masa inghinala nedureroasa
e. Masa inghinala reductibila

5. Face parte din tabloul complicatiilor herniei de epiploon:


a.Ileus paralitic
b. Durere majora
c. Ocluzie inalta cu varsaturi precoce
d. Varsaturi fecaloide
e. Varsaturi bilioase

Grile rezidenziat 2013 Page 10


litiaza biliara:
1. Sunt factori de risc pentru litiaza veziculara CU EXCEPTIA:
a.Obezitate
b. Paludism
c. Contraceptivele orale
d. Nuliparitate
e. Mucoviscidoza

2. Durerea tipica in litiaza biliara NU este caraterizata de:


a.In epigastru
b. In hipocondrul drept
c. Iradiere spre umarul drept
d. Debut insidios
e. Durata sub 6 ore

3. NU face parte din tratamentul etiologic al litiazei veziculare necomplicate:


a.Explorarea cavitatii abdominale
b. Prelevare de lichid
c. Colangiografia intraoperatorie
d. Colecistectomia
e. Trimiterea probei pentru examen anatomopatologic

4. Caracterizeaza colecistita acuta:


a.Lipsa icterului
b. Lipsa febrei
c. Durere in hipocondrul stang peste 6 ore
d. Colestaza prezenta
e. Lipaza crescuta

5. Sunt forme clinice ale colecistitei acute CU EXCEPTIA:


a.Colecistita alitiazica
b. Peritonita biliara
c. Ileusul biliar
d. Abcesul subhepatic
e. Sindromul Mirizzi

6. Sunt forme clinice ale colecistitei cronice CU EXCEPTIA:


a.Colecistita alitiazica
b. Colecistita scleroatrofica
c. Vezicula de portelan
d. Calculocancer
e. Fistula biliara

7. NU este o posibila consecinta a prezentei calculilor in calea biliara principala:


a.Poate fi asimptomatic
b. Poate provoca o reactie de migratie litiazica
c. Poate cauza un sindrom de malabsorbtie
d. Poate cauza o pancreatita acuta
e. Poate cauza o angiocolita

Grile rezidenziat 2013 Page 11


8. Caracterizeaza clinica angiocolitei:
a.Aparare abdominala
b. Scaunele sunt normal colorate
c. Sepsis
d. Urina decolorata
e. Tulburari de tranzit

9. Este recomandarea in sepsisul necontrolat din angiocolita:


a.Sfincterotomie endoscopica de urgenta
b. Antibioterapie i.v.
c. Tratament simptomatic
d. Colecistectomie de urgenta
e. Colangiografie intraoperatorie

Grile rezidenziat 2013 Page 12


pancreatita acuta:
1. Este una din etiologiile responsabile de pana la 80-90% din cazurile de pancreatita acuta:
a. Litiaza veziculara
b. Tumora de cap de pancreas
c. Ampulomul vaterian
d. Complicatie ERCP
e. Traumatismul abdominal

2. Sunt semne de gravitate in pancreatita acuta CU EXCEPTIA:


a. Obezitate
b. Etilism cronic
c. Soc
d. Echimoze periombilicale
e. Infiltrare hematica a flancurilor

3. Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA:


a. Glucoza peste 11 mmol/l cu exceptia diabetului
b. LDH peste de 1,5 ori normalul
c. ASAT peste de 6 ori normalul
d. Uree peste 1,8 mmol/l
e. Leucocite peste 16000/mm3

4. Reprezinta criteriu de 4 puncte in scorul Balthazar:


a. Un singur fuzeu de necroza peripancreatica
b. Sub 30% necroza dupa injectare
c. Infiltrarea grasimii peripancreatice
d. 30-50% necroza dupa injectare
e. Peste 50% necroza dupa injectare

5. Sunt complicatii generale ale pancreatitei acute:


a. Pseudochiste
b. Abcese
c. Infectia necrozei pancreatice
d. Insuficienta renala
e. Perforarea stomacului

6. Caracterizeaza tratamentul initial al pancreatitei acute CU EXCEPTIA:


a. Repaus absolut
b. Sonda nazogastrica sistematic
c. Corectare a tulburarilor electrolitice
d. Analgezice majore
e. Prevenirea delirium tremens la alcoolici

Grile rezidenziat 2013 Page 13


pancreatita cronica:
1. Manifestarea intiala predominanta in pancreatita cronica este:
a.Inflamatia
b. Fibroza
c. Dopurile proteice
d. Stenozele canalelor pancreatice
e. Pierderea functiei endocrine/exocrine

2. O cauza importanta a pancreatitei cronice la subiectul tanar este:


a.Hiperparatiroidismul
b. Pancreatita autoimuna
c. Alcoolismul
d. Obstructia tumorala
e. Genetica

3. Sunt complicatii ale pseudochistului pancreatic CU EXCEPTIA:


a.Insuficienta pancreatica endocrina
b. Compresiune de duoden
c. Suprainfectie
d. Ruptura
e. Hemoragie prin eroziune arteriala

4. Este complicatie rara a pancreatitei cronice:


a.Pancreatita acuta
b. Pseudochist
c. Insuficienta pancreatica exocrina
d. Insuficienta pancreatica endocrina
e. Adenocarcinom pancreatic

5. Sunt examene complementare morfologice indicate in pancreatita croncia CU EXCEPTIA:


a.Ecoendoscopia
b. Ecografia abdominala
c. CT abdomnial fara contrast
d. CT abdominal cu contrast
e. RMN pancreatic

6. Caracterizeaza tratamentul durerii in pancreatita cronica CU EXCEPTIA:


a.Enzimoterapie
b. Antalgice
c. Insulinoterapie
d. Tratament endoscopic
e. Tratament chirurgical

Grile rezidenziat 2013 Page 14


peritonita acuta:
1. Este cauza de peritonita tertiara:
a.Tuberculoza
b. Infectia ascitei
c. Dializa peritoneala
d. Fistula anastomotica postoperatorie
e. Peritonita cu fungi

2. Fac parte din mecanismele de aparare ale cavitatii abdominale CU EXCEPTIA:


a.Peritoneu
b. Epiploon
c. Sistemul complement
d. PMN
e. Macrofage

3. Caracterizeaza tabloul clinic al peritonitei CU EXCEPTIA:


a.Contractura abdominala
b. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze
c. Durere la tuseu rectal
d. Hipoleucocitoza
e. Oligurie

4. NU caracterizeaza tratamentul simptomatic al peritonitei:


a.Oxigenoterapie
b. Toaleta peritoneala cu ser fiziologic
c. Reumplere volemica in soc
d. Analgezice
e. Antibioterapie i.v. cu spectru larg

5. Caracterizeaza tratamentul etiologic al peritonitei:


a.Montarea de doua catetere venoase
b. Reumplere volemica in soc
c. Lavaj al cavitatii abdominale
d. Antibioterapie i.v.
e. Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice

Grile rezidenziat 2013 Page 15