Dacă ninge - Adrian Păunescu
Colinde, colinde,
Dacă ninge cumplit
Peste-ntregul curpins
Este semn de belşug
Pentru fiece ins.
Dar şi semn de-nfloriri
În grădini îngereşti
Şi că sunt de venit
Dinspre cer nişte veşti.
Este iarna de har
Când se-ntâmplă minuni
Şi vin deşertăciuni
Peste deşertăciuni.
Este vestea de har
Că în ieslea de jos,
Fiu al Sfântului Duh,
Se va naşte Hristos.
Răsărire de magi
Şi păgânii se tem
Şi pământul întreg
E-un enorm Bethleem.
Şi pri oameni e zvon
Şi e fapt ireal,
Dumnezeu va veni
De Crăciun, în Ardeal.
Colind - Costel Ionescu
Am venit de prin vecini
Să colindăm la creştini
Şi în timpul dintre ani
Noi vă zicem: La mulţi ani!
Ce gâdiţi să aveţi parte
De ani mulţi şi sănătate,
Roade mai îmbelşugate
Casele cât mai bogate
Ce-am urat la dumneavoastră
Domnul să le înmulţească,
Cu har să blagoslovească,
Mereu să vă miluiască!
Mulţi ani, mulţi ani să trăiţi!
Mulţi ani, mulţi ani fericiţi!
Colinde-Mihai Eminescu
E vremea colindelor,
Căci ghiaţa se-ntinde
Asemeni oglinzilor.
Şi tremură brazii
Mişcând rămurelele,
Căci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele
Se bucură copiii,
Copiii şi fetele,
De dragul Mariei
Îşi pieptănă pletele...
De dragul Mariei
Şi-al Mântuitorului
Luceşte pe ceruri
O stea călătorului.
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de
zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer
grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi
albi,
Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri
dalbi.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge
iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară;
Soarele rotund şi palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în
depărtare,
Ca fantasme albe plopii înşiraţi se perd în
zare,
Şi pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbuci albii de
fum.
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul
soare
Străluceşte şi dismiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie uşoară care trece peste văi...
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăï.