orott

ELABORAREA METODICA N 15 ·11

TEMA: Tehnica realizarii ~abloanelor cu bordura de ocluzie. Determina rea ~i

inregistrarea relatiei intermaxilare. Montarea dintilor artificiali.

Locul lucrarii: laborator

Scopul lucrarii: insu~irea tehnicii de realizare a ~abloanelor cu bordura de ocluzie.
Materiale utilizate. A se face cuno~tinta cu metodelede determinare ~i inregistrarea a
relatiei intermaxilare. Familiarizarea cu tehnicile de montare a dintilor artificiali.
> I

Studentilor se demonstreaza tehnica de confectionare a bordurilor de ocluzie,

detenninarea o.c. ghipsarea in ocluzor ~i montarea dintilor.
Lucrul practic al studentilor: participa la confectionarea bordurilor de ocluzie,
detenninarea o.c. ghipsarea in ocluzor ~i montarea dintilor.

PLANUL LUCRARII

1. Discutii la tema - 25 min

2. Demonstrare confectionarii bordurilor de ocluzie, determinarea o.c., ghipsarea i'n
ocluzor ~i montarea dintilor. - 15 min
3. Lucrul practical studentilor: participa la confectionarea bordurilor de ocluzie,
determinarea o.c. ghipsarea in ocluzor ~i montarea dintilor - 90 min
4. Incheiere. - 5 min

iNTREBARI DE CONTROL

1. ~abloanele de ocluzie. Componentele. Importanta practica.

2. Tehnica realizarii ~ablonului de ocluzie lal maxila ~i mandibula.
3. Metode de detenninare ~i inregistrare a relatiei intermaxilare.
4. Materiale necesare pentru determinarea relatiei intermaxilare.
5. Tehni~a determi?ari~_relati~i-i?termaxi~are cind DVO este pastrata.
6. Tehmca determman1 relat1e1 mtermax1lare ci'nd DVO nu este pa t c
7. Alegerea dintilor artificiali pentru montare. s ra a.
8. Reguli de montare a dintilor artificiali.
9. Tehnica montarii dintilor artificiali frontali.
10.Tehnica montarii dintilor artificiali laterali.

" LUCRUL DE SINESTA.TA.TOR AL STUD EN IL

In caietele de lucru studentii intocmesc referat cu tema· T h . T . OR
· · ,, e mca real "' .. bl
bordura de ocluz1e. Determinarea ~i inregistrarea relatiei • t . tzarn ~a oanelor cu
artificiali.". m ennaxtlare. Montarea dintilor
'
 9.12. Realizarea $Oh/oanelor de oc/uzie
• Scop:
- posibilitatea inregistrarii relatiilor intermaxi)are ~i apoi a montarii dintilor artificia)i
• Este necesara in majoritatea situafiilor
• Excepfie: sufi~ienfi dinfi restanJi ~i unitliti masticatorii, situatii in care RJM se inregistreaza cu
ceara de ocluzie

9.12.1. Componentele §ablonului de ocluzie

• Baza ~ablonului
✓ Se realizeaza din:
- placa de baza
- acrilat autopolimerizabil
- acrilat fotopolimerizabil
- ceara, direct pe scheletul metalic al protezei
✓ Se extinde in Iimitele campului protetic
• Va)u) de ocluzie
✓ Se realizeaza din ceara
✓ Are fonna patrata pe sectiune .
✓ Se lipe~te la b~ ~ablonului ~i se mu.leaza dupa forrna arcadei

Fig. 272 Sabloane de oc/uzie

9. 12. 2. Te/mica r ealizarii ~·abloane!or de oc!uzie

• Tt:hnica realizarii ~ablonului cu placa de baza
• Se izoleaza model ul 1n apa saturata cu sulfat de calciu
• Se 1ncalze~te placa de baza ~i se adapteaza pe model la nivelul crestelor. bo l!ii palatine ~i fete lor
orale ale dintilor restanii
• Se 1ndeparteaza plusuri le cu foarfeca ~i se rotunjesc marginile
• Se modeleaza valuri le de ocluzie din ceara roz. astfel incat inalfimea acestora sa depa~easca cu
. restanti
I mm nivelul dintilor .
• Se lipesc valurile de ocluzie de baza ~ablonului.
• Tehnica realizarii ~ablonului cu acrilat autopolimerizabil
• Se izoleaza modelul cu substanta de izolat
• Se prepara acrilatul autopolimerizabil
• Se aplic~ acrilatul pe model atunci cand ajunge in stare plastica nelipicioasa
• Se 1ndeparteaza surplusurile cu spatula
• Se finiseaza baza ~i se captu~e~te pe model in strat foarte subtire
• Se confeq ioneaza valurile de ocluzie din ceara sau stents ~i se lipesc de baza ~ablonului
 • Se mentine un spaJiu de 1 mm intre valurile de ocluzie din stents ~i dinfi i antagoni~ti, spafiu ce
va fl nmplut cu pasta de eugenat de zinc aplicatli de medic in cavi tatea bucala pentru
inregistrarea relatiilor intennaxilare.
• Tehnica realizmii ~ablonului cu acrilat fotopolimerizabil
• Sc aplicA un lac izolator pe model
• Se muleazi placa din acrilat fotopolimerizabil pe model
• Se decupeazA excesul
• Se fotopolimerizeazA placa IO minute la lampa de fotopolimerizare
• Se confectioneazA valurile de ocluzie din ceara roz ~i se lipesc de baza ~abloanelor.
• Tehnica realiurii ~blonului cu cearA, direct pe scheletul metalic al ~eilor
• Se izoleazA modelul in apa saturatA cu sulfat de calciu timp de 8-10 minute, cu scheletul aplicat
pe model
• Se scoate modelul ~i se usuca
• Se picura ceara roz peste ~eile metalice ~i peste creste pana in fundurile de sac
• Se scoate scheletul de pe model impreun~ cu ~eile din cear~i ce se vor finisa
• Se repune scheletul pe model
• Se confectioneaza valurile de ocluzie din ceara roz ~i se lipesc de ~ei.

9wl3. Realizarea machetei protezei scheletate

9.13.1. Timpii premergatori
• Se fixeaza cu gips cele doua modele in ocluzor, poziiionate confonn detenninarii anterioare a
relatiilor intermaxilare
• Se indeparteaza ~ablonul de ocluzie de pe model ~i se aplica scheletul metalic
SAU _ _. _ ..... . .. . ........ -.- ....-.. .. , .· . . ..... . .. .. . . . ... .-.. .
.•.se ·indep~eaza valurile de oclUZ1e de pe schelet, daca RIM au fost detenninate cu valuri de
ocluzie ~zate direct pe,scheletul metalic. ·

9.I 3. 2. E.tapele realizarii mach.etei protezei scheletate .

D Alegerea ~i montarea dinfilor artificiali
D Realizarea machetei ~eilor

9. I 3.2. I . Realizarea machetei protezei scheletate in zonafi·ontala

0 Alegcrea ~i montarea dintilor artificiali

• Materiale:
• Din\ii anit"11.:i,ili
Se folosesc dinti din anil;1t. mai rar dinti din ceramic{1
; Din1ii J in acrilat
✓ ..\vantaje:
- prelucrare fac il{1
- tinisare adec\·ata
✓ Dezavantaje:
- rezistenia mecanica limitata
; Diniii din ceramica
✓ Avantaje:
- rezistenta mecanica foarte huna
- estetica excelenta
✓ Dezavantaje:
- imposibilitatea finisarii adecvate a suprafetelor dentare ~lefuite pentru adaptare
• Dintii artificiali prefabricati
• A\egerea se face in functie de fonna, marimea ~i culoarea dintilor restanfi
• Din\ii artificiali realizati in laborator
✓ lndicatii:
~ei frontale cu bonturi metalice pe care se vor modela machete-ale dinfilor frontali
- ~ei frontale modelate cu casete in care se vor aplica faJete acrilice sau ceramice
✓ Avantaj:
- adaptare facilitata a dintilor artificiali, prin modelarea in faza de macheta
• Tehnica montarii:
Se stabilesc impreuna cu pacientul eventuaJele artificii de montare
Se indica artificii de montare atunci cand spatiul edentat este mai mic sau mai mare in sens
mezio-distal decat numarul dintilor pierduti, din cauza migrariJor orizontale
• Adaptarea proximala a dintilor artificiali ale~i, tndeosebi la niveluJ conectorilor secundari
proximali
✓ Se interpune hartie de articulatie intre conectorul secundar ~i dintele aniticial, in timpul
pozitionarii dintelui
✓ Se ~lefuie~te dintele artificial cu fr~ze sau cu pietre, pana la obJinerea unui contact adecvat cu
conectorul secundar ~i cu dintele natural
• Lipirea de schelet a dintilor artificiali cu ceara ramolita
• Realizarea cnrburii vestibulare a dintilor artificiali frontali
✓ Este dictata de:
curbura antagoni~ilor (la mandibula)
- relieful buzei superioare (Ia maxilar) => montarea dintilor se realizeaza :frecvent in afara
crestei => inocluzie sagitala cu frontalii interiori
•Adaptarea-dintilor--ani-fici-alHafA,-de'tllltagoni;ti~·...,...,,. ,. -'· ·--· -·· · ., -·- ····· ·· · ·· -·, · ·-
✓ Se r~alize~ cu h~rtie de artic.u.Jatje, fr_eze ~i pietre, prin mi~cari de contac.t d.ento/dentare in
PIM ~i prin mi~cari d~ prop_ul~ie.

• Rt:alizarea machetei ~eilor

• Tehnica:
✓ Se face dupa tixarea tuturor dintilor artificiali
✓ Se interpune o folie de staniol intre model ~i ~aua metalica
✓ Se modeleaza ~aua vestibular ~i oral cu ceara ramolita
✓ Se prefigureaza festonul gingival, depresiunile interradiculare ~i papilele interdentare
✓ Se renunta la versantul vestibular al ~eii atunci cand buza superioara este prea bombata
✓ Yt:rsantul vestibular al ~eii se termina la nivelul bombeului maxim al creste i. a1unci c5nd
aceasta este retentiva vestibular

9. J3.2.2. Realizarea machetei prvtezei scheletate fn zona latera/6

0 Alegerea ~i montarea dintilor artificiali

•Materiale:
• Se utilizeaza dinti artificiali din acrilat sau din ceramica, prefabricafi sau realizafi in laborator
• Din\ii artificiali prefabricati
Se aleg:
- de culoare ~i inaltime asemanatoare cu a dinJilor laterali restanJi
- in annonie cu dinJii frontali restanti, atunci cand lipsesc toJi dinJii laterali
in sens V-0 , dintii artificiali vor fi mai ingu~ti decat dinJii naturali, fiind armonizaJi cu la.Jimea
crestei
• in sens M-D
• Numa.rut dinJilor artificiali se alege in funcJie de lungimea arcadei _antagoniste . _ .
✓ Daca arcada antagonista se tennina cu molarul I, se va monta un smgur molar art1f1c1al
228
 ✓ DacA arcada antagonisUi se termini cu molarul de minte se vor monta 3 molari artHiciali
pcntru a in1piedica migrarca verticall a molarului de minte
• Dimensiunea M-D a dintilor artificiali se alege in functie de lungimea bre~ei edentate
✓ Dae! spatiul pentru molarul 1 este mic~orat prin migrarea orizontala. a molarului 2, in locul
molarului 1 se va monta un premolar. ·
• Tehnica montarii:
• Adaptarea proximala a dintilor artificiali
✓ Debuteaza cu dintele pozitionat eel mai mezial
✓ Se realizeaza prin interpunerea hartiei de articulaiie intre dintele artificial ~1 conectorul
secundar proximal, urmata de ~lefuirea dintelui artificial cu freze sau pietre
• Adaptarea mezio-distalA a dintilor artificiali
✓ Dintii artificiali NU trebuie sa ajunga pe tuberculul piriform sau pe tuberozitatea maxi larului
• Adaptarea gingivo-ocluzalA a dinfilor artificiali
✓ Se realizeaza prin ~lefuirea la colet a dintilor artificiali, pana la incadrarea in planul de ocJuzi e
• Adaptarea vestibulo-orala a dintilor artificiali
✓ Se monteaza dintii in linie dreapta, pe mijlocul crestei
✓ Atrofia centrifuga a mandibulei ~i centripeta a maxilarului impune montarea dintilor in
ocluzie inversa, cu realizarea de contacte de tip cuspid-fosa
• Adaptarea ocluzala a dintilor artificiali
✓ Se realizeaza cu hartia de articulatie, in PIM ~i in mi~cari de propulsie ~i lateralitate, unnate
de ~lefuirea cu ·pietre sau freze a zonelor marcate.

0 Realizarea machetei ~eilor

•Tehnica: _ ..c ..-.- m =~··--•.:a::=

..::::mr.. e::a::c:.:;.. .:~
---4 •
J Se face dup! tlnalizarea montarii dintil~r artfffciali "" - -·=™··™
✓ Se interpune o tolie de staniol intre model ~i ~aua metalica
✓ Se modeleaza ~aua vestibular ~i ornl cu ceara rarnolita, pana la nivelul tundurilor de sac.
·.
 DINTII ARTIFICIALI

Dintii artificia~, c~re inlor-uiesc pe cei naturali pierdut4 sunt repartizap, in

:"r:~~ografice difen~e, !n_ . tie d~ tipul d~ edeotape. Dinrii artificiali
P. p~oteza propnu-zisa, fimdca e1 sunt ce1 care restaureaza morfofizio-
l?gta a.rcade1 dentare, restul componentelor sunt elemente ajutatoare care rea-
hzeazA ~egatura, rigiditatea segmentelor de arcadA dentati artifioiata' $i menfin
proteza 1n contact cu suprafata campului protetic.
Varietatea dinfflor arttficiall
- Dinpi din porfelan fabricaJi, diferenpa(:i din punct de vedere al fonnei,
in ~l~~ $i dinp diatorici ~i din punct de vedere al sistemnlui de fi.xare (crampoane,
cavttatJ retentive).
Ace~ti din~i prezinta multe caracteristici care-i recomandi pentru: redarea
aspectului fizionomic imediat ~i in timp, pastr~ndu•~i cutoarea; menµnerea
dimeosiunilor ~i formei reliefului ocluzal, calitati deosebite 'pentru restaurarea
ocluziei funcfionale; eficienta masticatorie datorita reliefului ocJuzal cuspidat ~i
a duritatii
• mari .
Indicapile lor sunt )imitate la proteza scheletat§ de urm~toarele: uzeaza
ferete ocluzale aJe dinrilor antagon,$ti; in spafiile interocluzale mici necesita
adaptari prin ~lefuire, unnata de eventuala desfiinrare a sistemului de retenpe;
conractul ocluzal cu antagoni$tii este in otit de zgon1ot.
- Dintii de acrilat sunt obfinuti in mod diferit: produ$i industrial (fabricati)
sau confecrionati in laboratorul de tehnica dentara. Pentru proteza scheletata
sunt preferafi dintii din acrilat, deoarece unt fixati _mai .rezistent la ~a ~i sunt
adaptap Ja relapile funcfionale inte!ocluzale foane ?tne ~1 u~or. J\C~ te avantaje
sunt diminuace de multe dezavantaJe cum sunt: ch1mbarea culon1 unpregnarea
cu fluidul bucal ~i abraziunea inte~sa. care ~eprezi~ta o defi:ienta deosebit de
nefavorabila pentru stabilirea r~Iat1~1or fu~cp~nale 1_nrerarcad_1:e.
_ Dintii metalici sunt reahzati rar, fimd impu$1 de condrf1a 1norfolog1ca ~i
topografica · a campu]ui proteti~, spa(i~~ ed~ntat_ uni. dentar
. in .zona laterala cu
ditnensiune 01ezio-distala redusa datonta m1granlor 1n plan orizontal a dintilor

9
 vecini. fn imposibilitatea altei rezol l ri, se rccurge la a~easti oluti~. ~a ivul
respecriv e te modelat odati cu toatA components metal1cA a proteze1 fl tumat.

Alegerea dfn~lor artiflclall

Ointii pentru proteza ch~le~~ta unt _al~~i ~UP.ii criteriil~ ~are au .fo . t aratate
la proteza partial! acrilica. D1nt11 ~ tanp ~• _d1n~1 an~on1,tt con t1tu.1e r per~
1mportante, la care e adauga inaltimea spat1ulu1 protetlc St morfolog1a creste1
alveolare (lata. inaltl ascuµti atrofiatii etc.). In zona frontala sunt ale~i sa
core punda culoarea mirimea $i fonna cu a dinplor vecini. in edenta~i frontale
sunt ale$i dupa testele corelapei dento-faciale. Relieful fetei ocluzale al dintilor
laterali este dependent de relieful ocluzal al dintilor antagoni~ti. Din~i fabri ti
prezinta pe fafa oclui.alii un relief anatomic. E ·ista din~ cu relief accentual,
cuspizii prezinm pante abrupte intre care se afla ~anturi adanci; dinti cu ~ief
moderat cuspidat ~i din~ cu relief oclU2al ~ters, abrazat. Din punct de vedere
mecanic, din~i cuspida~ ofer~ m~ximum de eficienta n1asticatorie. Dimen iW1ea
vestibulo-orala este in functi de latimea crestei alveolare, la creste late - dinti
I l t

lafi la cele ascupte - din~ ingu~.

Reguli pentru montarea din~lor

Di!l~i artificiali in cele doua zone (frontal ~i lateral) sunt 1nontati tfel:
I. In spa~ile edentate din zona frontala, de o parte ~i d alta a liniei ~ diane,
unt monta{l sa restaureze configuratia (curbura) arcadei, fiecare dinte fiind
inclinat mai 1nult sau mai puf1n in cele doua n uri, mezio-di tal i ve tibulo-
pal~tinal (inclinare intalnita la. dinl~i naturali). Redarea asp ctului facial avut
1na1nte de edentape e te _uneon ?bt1nut prin: crearea spatiilor 1nterdentare tdi-
astema 1 tr~1nele ), poz1t11 part1c~lare ale unor d1nt} (suprapunen \ rotin in
ax etc). art1t1c11 cromat1ce care sa 1n1ite obtura~i au din~ devitali 1ontarea in
sco~ul re.. cauran1 ocluz1ei fu~c~onale . .ghidajul anterior este obtinut pnn relatitle
de conta..ct cu d1n!]1 antagont~n ._ t venficat la proba proteze1. ·
1 tenninalc dintii sunt montat
al , 2.I -In spapile din zonele latera)e
.. • .. , ..
1 p\. crel, ta
,' co ara, pentn1 a proreza -a nu prcz1ntc n1i"cari de ba culare ·. .. -~. ..
e ectua ma t1catia. , a t: poata
 DETE INAREA $1 t REGISTRAREA RELATIEI I TERMAXILARE

I I • '
ba i U,"',,M,l...,tarea sc cletului meta.lie se determini ~i se inregi treaza
'
~&&i ele intcnnaxilare. Dupa criteriile ocluziei functional , pot exista trei catJ -
rii de situaµi clinic privind contactele dento-dentare $i relatia intennax.il :
- Relalia intennaxilari cu contacte d nto-dentare stabile in relatie centric.a
(ocluzi ~ii! .
- Relatia intennaxilara cu contacte dento-dentare instabile.
- Relapa intermaxilari fari contacte dento-dentare (farA ocluzie)~
Pentru ultimele doua categorii de relatii intennaxilare, cste obligatoriu sa se
dctennine ~i sa inregistrere noile relatii intennaxilarc cu ajutorul bordurilor de
ocluzi confec ionatc din ceari, fixate la nivelul ~ilor scheletului metalic (fig. 4-
62). Tchnic~ bordurile unt realizatc astfel: o folie d ceari groasa d l mm e tc
I
z.at.a pc ere t 1 alveolarc ale modelului, peste care sc aplica scheletul u~or
incalzit i ~ a pan.a cand este din nou adaptat pe model. Bordura de ocluzic
din c ara te confc tionata dupa lungim a i latimca spatiuluj edentat; inal\imea
dcpa e~te cu _- mm inaltimea din\ilor ecinL ordura cste solidarizata cu ceara
ficrbintc la e1 e metalice ~i la ccara aplicata mai inaintc pc crestclc modelului.
hc1ctul 1netahc este a czat pe cafflpul protctic pentru inregistrarca rela\ici inter-

95
 ·utorul mat
prizachimi -

~l'"'JI pentru comoditate ll

m~;ca: sa sc folo .. ~ta de o ·d
~·~~.1...•-·1e de ~ aceste.a nt ----- pl
1mla es . .. - •
- ~•ft'll,ftl l protetic,. ma.nda

idare m 1mi fig. 3).

 lnregistrarea relapei intenrulKilare cu pasta de oxid de zinc-eugenol: bor-
durile de ocluzie sunt reduse cu 1- 2 mm sub ni elul planulu· de oc)uzie. Pe
prafata ocl11zala a bordurilor de ocluzie se d pun pasta de ox.id de zinc-
eug nol. in care sunt imp ·mate fl tele ocluzale ale dinfilor aotagoni~ti in rela ie
centric.A ~i in pozitie de intercuspidare maximA. Aceasti inregi trare e te tran -
misa laboratorului pentru montarea modelelor in ocluzor.
Montarea in articulator a modelelor, daca se pre ed o a tfel d op raJic.
in cabinet sunt 1nregistrate uplim ntar cu ajutorul arcului f1 cial urmatoarel~
elemente: axa balama punctul infraorbital i pozi,ia fetelor ocl112ale al af ade
superioare in raport cu cele doua clen1ente. ,
Indicatii e pentru alegerea i montarea dinlilor artificialf ·-unt cri in fi; a
de Jabor:a't . r. Culoarea din ilor artificiali este alcasa dupa ce a dinlil r v cini ~1
antagom~1.
nna ~ i dimensiunea r zulta dupa anali2a mod 1 tor d lucru in func,ic
de dimensiunea patiului edentat. de fonna i. dim n iune dintilor . e ini.
' .
 4.2. Confectionarea §abloanelor de ocluzie

abloanele de ocluz:e .sunt pi.es.e.. auxil iare u tilizatc de dt'.e m:~

die pentru de.cfminai:ea ~i lnregistra rea rapoutel•f -interrnaxl'l .re,?'
~u 2 1u+oru 1 Carora tehnician.ul pozitioneaz5 ~i iixeaza m o delc1e 1fl
simulatoare. --
. ·. $~b!onu1 de oduzie ~ste. .com pus din .doua p3.r\i: h :!za . :1 b~lon:1-
lu1 ~1 oordura de oclu z1e. Baza ~ablonulni se confect ioneaza din
144
pLac! de cear~ de ba~~ ~ u acrilate dupa tehnologia care a fost des-
cnsva }a reahzar~a ~mguru In(iivictuale. Baza ~ablonului este reali-
z_at~ In contact 1ntim cu modelul. Limitele bazei sunt identice cu
l1r.11te e 1~g rtr-f:It1!V1aua e 1n caz de edentatie totala, iar in caz
de e.den.tat~e- axµ la Q_aza nu acoQe~a d)njii restant i ~i porµt.i nea
r ~rsantulu v~est.1~ular _ne~dentat. ~ r~ nile gazg~ prezinHi contact
c·1 suprafata orala a d1nt1lor restanti as1 fel: 12entru maxila in zona
frontala seJ.nt'nde a.pa la tubercuiii din ilor tar In zona laferala
C ~ mina ~e ~uprafet,ele.. . ra _e a Ve in i~~ / estan] !_P.~na J. zona
.:.upraecuatonala, ,eentr_1;1 m~ u a a a1 1n zona frontala cat ~i in
c~a. laterala fiaza se lerm1na...2!!_ zona su raecua or la fmguala .a
drn(ilor: f~t antI. . .
B?r~ur ~ de ocluzie, nu~1it_a .§LEI de ocluzie, confectionata din
cca.r..a (1nsa poate fl confectionafa ~1 a1n ateri-al amprerifare t ~r-
moplastice de tip stens) are forn1a ~i dimensiun · asemanatoare ar-
cadeloL dent<1,re ~i se fixeaza_ d~ Q?J a.
Bordura de ocluzi e poate fi conf ectionata dintr-o placa de ceara
plasUf icata la sursa de caldura ~i rulata intr-un val cu o forma de
paral eli piped, avand laturile aproximativ de 1,2--1,5 cm, sau pr in
turn area cerii topite intr-un conformator cu dimensiunile corespun-
zatoare. Totodata pot fi ut ilizate ~i batoane de ceara in forma de
p.'.lra lelipiped, produse industr ial. Pentru obpnerea valului de oclu-
zie, in caz de edenta1ie tot ala, batonul de ceara este plastificat la
: ursa de caldura sau intr-o baie de ap a calda (50-60°C) ~i se
indoaie in forma de pot~oava pana se obtine o forma corespunza-
toa re arcadei dentare. Acest val se a~aza pe b1aza de ceara dea-
cupra mijlocului ap ofizei alveolare ~i se solida~izeaza de e~ prin
Iipire cu ceara f ierbinte. Extremitatile later a le d1stale se sect10nea:
za oblic pe linia ce cor-espunde locului _de implantare. a ·molar~lu!
doi , conf erindu-i su pra fetei ocluzale, pnn pres area e1_ pe o sticl~
uleioasa, o supraf ata plana. Prin section area su rplusunlor de ceara
Dordurii de ocluzie i se imprima urn1atoarelc di tnensiµni: tn zona
fronta la o ina ltime de 10- 12 _mm: descrescan~ pro~res1v spi e ~is-
tal corespunzator locu lui de 1mplantare a prtmul~1 molnr, avan9
o inaltime de 6-8 mm: Ia timea estev de _5-6 mm 111v zona fro ntala
~t respectiv 8-10 mm in cea later ala (flg. 76) . Dupa aceasta sup-

Fig. 76. Dimellsiunca bordurilor de ocluzie in edeutat in tobta

lO Gb. Barsa . I. Pos t olach l 145
 8-10 mm

Fig. 77. Dimensiunea bordur ilor de

ocluzie in edentatia pafiiala

rafetele vestibulara ~i or'.ala •ale bordurii se netezesc cu spatula fier-

binte.
In caz de edentatie partiala, bordurile de ocl uzie sunt fixate tn
spatiile edentate ~i sunt mai tnalte cu 2 mm decat d intii r eslant i
~i mai late cu 1 mm in sens vestibttloor al (fig. 77).
La realizarea bazei din ceara pentru ma rin ~a rez istentei ~i evi-
tarii fracturarii fn timpul operatiunilor clinice ~abloanele se con-
solideaza. In acest scop este utilizata sarma cu di am etrul de 1,5 mm
c(J re se tndo~ie dupa forma suprafetei orale a apofizei alveolare
~i fi ind u~or tncalzita se a~aza pe versa ntul oral a l bazei. Sub in-
iluent a caldurii sarma partial patrunde tn ceara bazei, fiind ul!e-
rior acoperita deplin cu ceara topita. Dupa acea1sta se verifdca daca
9 ablonul de ocluzie se adapteaza perfect pe model, se efectueaza co-
rectari le corespunzatoare tn caz de necesitate. Apoi dupa r acirea
-definitiva ~abloanele sunt indepartate de pe model ~i a~ezate din
nou, controla nd astfel daca aceste operatii se f ~c au u ~urinta.
~abloanele de ocluzie trebuie sa corespunda urmatoarelor ce-
r inte: I) ba za ~ablonului sa fie adaptata intim la suprafata cam-
pului protetic, acoperind-o tn totalitate; 2) baza ~ablonului sa aiba
o g r osime de 1,5-2 mm, sa fie rezistenta la presiune ~i sa nu pre-
zinte m i~car i de basculare; 3) tndepartarea ~i r epunerea pe model
sa se realizeze cu u ~urinta, fara dificultati; 4) marginile bazei sa
fie r otunj ite ~i fin is ate corespunzator limitelor determinate; 5) bor-
d urile de ocluzie sa fie monoHte ~i bine solidarizate tra baza ~ablo-
nul ui coresp u nzator mij locul u i apofizei alveolare, sa aiba forma ~i
dimensiu n i cores punzatoare; 6) ~ablonul aplicat pe model, cat ~i
pe cam pul protetic sa a iba un g rad s uficien t de mentinere.
 - ---~ ... b ........

• Ocluzia centricii .. Acest t~ip de ocluzie este considerat ca un ra --

port static intre arcad-e le dentare in plan. vertical, tnansvers_a l ~i
sag ital cand avem un conta,c t dentodentar (intercuspidian) maxi- •
mal, iar condilii articulari ai :rpandibulei in timpul contr{actiei rna-··
ximale bilaterale a mtl~chilor mobi'l izatori sunt situati la baza pan-
telor tuberculilor articulari. Aceasta situ;atie este cunoscuta ~i ca·
pozitie de r elatie centrica a mandibulei. Totodctta este necesar de·
mentionat ca unii autori, ~i in special Dawson, socoate ca ori.c e ra--
port dentodentar maximal poate fi considerat ca ocluzie centrica, .
netinand cont de pozitia con.dililor articulari. Studii'l e realizate in
acest dom·e niu a u dovedit ca ocluzia centrica nu in toate cazurile~
coincide cu pozitia de relatie centrica a mandibulei. Astfel, s-;a
constatat ca n umai la 10°/o din indivizi mandibula stabile~te re-
latii de intercuspidare maxima in relatie centrica ~i ramane fixata•
in pozitia respectiva fara sa se efectueze careva deplasari. In 90°;0
St
C:azuri mandibula din ocluZia centrica se · mi~cii in plan sagital
posterior cu 0,5-1,0 mm, realizilrid o intercuspidare rriaxima, dep-
1as8.n d astfel in aceasta directie ~i condil'ii articulari.