Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 3 ERORI MASURARE PDF
Curs 3 ERORI MASURARE PDF
3. Erori de măsurare
∆ X = Xm - Xa (3.1)
De obicei, valoarea adevarată a unei mărimi nu poate fi determinată experimental, deoarece orice
măsurare este practic afectată, mai mult sau mai puţin de erori, ea înlocuindu-se cu o valoare
convenţional adevarată, Xe determinată cu o incertitudine suficient de mică, care se obţine cu ajutorul
unor mijloace de masurare deosebit de precise. Practic, se consideră că diferenta dintre valoarea adevarata
şi valoarea conventional adevarata este neglijabila şi deci, cele doua notiuni sunt echivalente.
Iată de ce este foarte important să se cunoască, pentru o măsurare efectuată în anumite condiţii şi cu
anumite mijloace de măsurare, eroarea maximă care poate fi comisă.
• Prin incertitudine de măsurare se intelege intervalul în care se estimează, cu o anumita
probabilitate numita nivel de încredere, că se află valoarea adevarată a măsurandului. Incertitudinea
de masurare estimeaza limitele erorilor de masurare. Pentru o estimare obiectivă este necesar ca împreuna
cu rezultatul masurarii sa se specifice atât erorile, cât si incertitudinea de masurare. Precizarea acesteia
face utilizabil sau nu rezultatul masurarii.
De exemplu, o prelucrare mecanica cunoscuta cu o incertitudine de ± 0,1 mm este inutilă daca ea s-a cerut
iniţial să fie de ± 0,01 mm. In lipsa acestor precizari, rezultatul poate să nu prezinte nici o valoare de
utilizare.
In conformitate cu ISO/IEC 17025 (cel mai important standard global de metrologie pentru competenta
tehnica a laboratoarelor de incercari si etalonari), raportarea rezultatelor măsurărilor trebuie să includă:
-identificarea clară a măsurării;
-definiea clară a măsurandului, specificând unitatea de măsură sau referinţa;
-rezultatul şi incertitudinea extinsă;
1
CURS 3 CONTROL Rodica ROHAN
-factorul de acoperire k care a fost utilizat pentru a calcula incertitudinea extinsă şi nivelul de încredere
propus. Exprimarea numerică a rezultatelor încercărilor se face sub forma:
Y ± U (unităţi specifice măsurandului)
U reprezintă incertitudinea extinsă asociată, calculată pentru un factor de acoperire k=2, care dă un nivel
de încredere de 95%.
• Valoarea adevarată a unei mărimi este valoarea fără erori a mărimii.
• Valoarea efectiva a unei marimi este valoarea obtinuta prin masurare cu mijloace de masurare etalon.
• Valoarea individuală măsurată a unei mărimi este valoarea obtinută pentru mărimea respectiva
printr-o singură operaţie de măsurare.
Rezultatul corectat si creditat al unei măsurări
Rezultatul unei măsurări obţinut după ce rezultatului brut i se aplică corecţii si i se asociază indicaţiile
referitoare la incertitudinea măsurării.
Condiţia pe care trebuie să o îndeplinească mijlocul de măsurare este ca:
∆ L ≤ (0,2 ... 0,3)T p , (3.2)
unde: – ∆L este eroarea limită a mijlocului de măsurare;
– Tp - toleranţa piesei de verificat.
Mijlocul de
măsurare
Pentru a determina erorile care afecteză rezultatul măsurarii, precum şi factorii care le produc, trebuie
să se ţină seama ca :
♦ mijlocul de masurare masoara o mărime care este implicată in fenomenul supus măsurării
împreună cu alte mărimi;
♦ această mărime trebuie corect definită;
♦ masurarea se desfaşoara într-un mediu ambiant;
♦ rezultatul masurarii are un beneficiar.
2
CURS 3 CONTROL Rodica ROHAN
Erorile de interactiune dintre mijlocul de masurare şi fenomenul supus măsurării sunt cauzate de
actiuni electromagnetice sau mecanice exercitate de mijlocul de masurare asupra fenomenului supus
masurarii şi reciproc. Acestea se pot exemplifica în cazul deformaţiilor produse în zona de contact dintre
palpatorul unui aparat şi măsurand.
Mărimea deformaţiei elastice, geometria suprafeţei de contact şi distribuţia de presiuni pe
suprafaţa de contact depind de tipul contactului, de cuplul de materiale, de valoarea forţei de apăsare, de
dimensiunile, duritatea şi rugozitatea suprafeţelor în contact.
Erorile de interactiune dintre beneficiarul masurarii şi mijlocul de masurare sunt cauzate de
neasigurarea de catre beneficiar a conditiilor nominale de utilizare a mijlocului electric de masurare.
1. După modul cum sunt exprimate, erorile pot fi: absolute, relative si raportate:
1. Eroarea absoluta este diferenta dintre valoarea masurata si valoarea adevarata a mărimii măsurate:
Eroarea absolută are aceleaşi dimensiuni fizice ca şi marimea masurata şi se exprima în acelealşi unitaţi de
măsură. Eroarea absolută cu semn schimbat se numeşte corecţie C= -∆X
2. Eroarea relativa este raportul dintre eroarea absoluta si valoarea marimii masurate:
(3.2)
3
CURS 3 CONTROL Rodica ROHAN
(3.3)
4
CURS 3 CONTROL Rodica ROHAN
ε = a ⋅ tgϕ
Pentru a micşora această eroare se caută ca distanţa a să fie cât
mai mică sau se montează o oglindă pe marginea scării gradate,
sub indice.
b) erori accidentale (aleatoare, intâmplatoare) sunt erorile care au valori si semne diferite intr-o
succesiune de masuratori efectuate in aceleasi conditii. Ele nu sunt controlabile şi pot proveni din
fluctuaţiile accidentale ale conditiilor de mediu, ale atenţiei operatorului uman, sau ale dispozitivului de
masurare. Erori cum ar fi neomogenitatea materialului prelucrat, erorile de programare a maşinii-unelte,
erorile de fixare a piesei, etc. sunt dificil de prevenit.
Erori aleatoare ce variaza imprevizibil în timp ca valoare şi ca semn; ele pot fi pozitive sau negative; cele
mici au o probabilitate de aparitie mai mare decât cele mari, iar valoarea lor medie tinde spre zero daca
numarul de masurari tinde spre infinit.
Exemple de erori aleatoare:
• Erori datorate variaţiei forţei de frecare dintre elementele mobile ale mijloacelor de măsurare;
• Modificări impeceptibile ale măsurandului la măsurări repetate;
• Estimarea eronată a fracţiunii din diviziunea scării gradate
5
CURS 3 CONTROL Rodica ROHAN
Fig. 3.4 Distribuţia erorilor la mãsurarea repetatã a unei mãrimi (x’ - valoarea realã)
c) erori grosolane (greşeli). Constau in abateri foarte mari, cu probabilitate mică de aparitie şi care produc
denaturări puternice ale rezultatelor masuratorilor. Ele pot proveni din manipulări greşite in timpul
masuratorilor, apariţiei unei defecţiuni ale mijlocului de măsurare, din neatentia sau lipsa de instruire a
operatorului, din aplicarea unor metode de calcul inexacte, din citiri eronate schimbării bruşte a condiţiilor
de măsurare, etc. Erorile grosolane conduc la obtinerea unor rezultate aberante în procesul de masurare si
au, de regula, cauze subiective legate de utilizarea gresita a mijloacelor sau metodelor de masurare.
Pentru a preveni puternica distorsionare a rezultatului general, aceste erori trebuie eliminate si refacute
masuratorile.
Exemple de erori grave:
• Citirea incorectă a valorii indicate;
• Mijloc de măsurare defect;
• Poziţionare greşită a măsurandului.
d) Alte categorii de erori ale instrumentelor de masura:
- eroarea de fidelitate - caracterizeaza exactitatea cu care se obtin o serie de indicatii concordante,
masurând aceeasi mărime, repetat, la anumite intervale de timp;
- eroarea de citire (la instrumentele analogice) - constă in aprecierea gresită a pozitiei indicatorului;
- eroarea de mobilitate - este cea mai mica modificare a marimii de masurat care se poate observa cu
certitudine (mobilitatea fiind calitatea unui instrument de a-si modifica pozitia sistemului mobil la o
variatie cât mai mica a marimii); ea poate fi imbunatatita prin asigurarea unor frecari corespunzatoare in
lagare, prin eliminarea jocurilor dintre piese, etc.;
- eroarea de histerezis - consta in producerea de indicatii
diferite ale instrumentului in functie de modul de variatie al
marimii: valori crescatoare sau descrescatoare, cu variatie rapida
sau lenta);
- eroarea de zero (deriva) - incorecta definire a pozitiei initiale dintre indicator si originea scalei pe care
se face citirea rezultatului masurarii, in absenta marimii de masurat, ceea ce va conduce la un decalaj
permanent intre valoarea indicata si cea adevarata;
- eroarea de justeţe - X0 - Xa este diferenta dintre valoarea mediei aritmetice X0 a unui şir de masuratori
şi valoarea adevarata Xa.